Prof.

CRINGANU MIRELA
HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE
Afeciunile sngelui evolueaz cu simptomatologie adesea impresionant, mijloa-colo
terapeutice n unele dintre ele neputnd prelungi viaa pacientului, obinndu-so numai o
remitere a simptomelor.

COMPONENTELE I FUNCIILE SNGELUI

Sngele este un esut lichid, care reprezint 6-8% din greutatea corporal, format din dou
sectoare, unul circulant i altul de formare a celulelor.
sectorul circulant este format din elementele figurate (celule funcionale mature) i mediul
lichid unde ele circul - plasma. Elementele figurate reprezint 45% din volumul sanguin i
sunt:
- hematii, care au rolul de a transporta oxigenul, ctre esuturi i C0 2 ctre organele excretoare;
de asemenea, menin echilibrul acido-bazic. Numrul de hematii - 4 500 000 -5 000 000/mm3
- leucocitele au rol n aprarea organismului de infecii, numrul lor fiind de 5 000-8
000/mm3
- trombocitele intervin n procesul de hemostaz numrul lor fiind de 160 000-300 000/mm3.
sectorul de formare a celulelor este reprezentat de organele hematopoietice:
- mduva osoas, care formeaz granulocite, trombocite, eritrocite
- ganglioni limfatici
- splina- formeaza limfocite si monocite
- formaiuni limfoide (amigdalele)
funciile sngelui:
- transport oxigenul i substanele nutritive la esuturi, iar C02, la plmni;
- rol n termoreglare;
- rol n aprarea organismului;
- menine presiunea osmotic hidrostatic;
- transport produii de catabolism spre organele excretoare.
rolul splinei
- rezervor de snge
- rol in metabolismul fierului(cimitirul eritrocitelor)
- rol in metabolismul glucidelor, mineralelor (K, S, Ca, P)
- rol hematopoietic
- rol in autoaprare, prin elaborarea de anticorpi
- hemostaza: este un mecanism care permite oprirea hemoragiei n cazul lezarii vaselor.
Intervin factori vasculari (vasoconstrictie), trombocitari, plasmatici.

1
 EVALUAREA SANGELUI SI A ORGANELOR
HEMATOFORMATOARE
TESTE UTILIZATE IN DIAGNOSTICAREA BOLILOR HEMATOLOGICE

- Numaratoarea celulelor.
- VSH (viteza de sedimentare a hematillor).
- Valorile indicilor eritrocitari (VEM, CHEM, HEM).
- Valorile hemoglobinei si ale hematocritului.
- Frotiu din maduva osoasa\
- Testul Coombs.
- Valoarea feritinei serice.
- Valorile vitaminei B12 si a acidului folic.
- Timpul de protrombina.
- Timpul de tromboplastina partiala.
- Electroforeza proteinelor.
a) EXAMENUL SANGELUI
Hemoleucograma
Hemoleucograma completa este o analiza care masoara urmatoarele elemente:
- Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB).
- Numarul de globule rosii din sange - eritrocite (RBC).
- Numarul de globule albe din sange - leucocite (WBC).
- Procentul de globule rosii (hematocrit) (HCT).
- Media volumului globulelor (MCV) - marimea globulelor rosii.
- Media globulara a hemoglobinei (MCH).
- Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC).
- Numarul de trombocite (PLT).
Valori normale ale hemoglobinei:
- la barbati = 13-16 g la 100 ml sange;
- la femei = 11-15 g la 100 ml sange.
Valori normale ale numarului de globule rosii:
- barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub;
- femei =3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub;
- copii (1-5 ani) = 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub.
O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3,5 milioane la femei indica
o anemie, care trebuie tratata.
Valori normale ale numarului de globule albe:
- leucocite: 4500-10000 celule/microlitru.
- la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub.
- la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub.
Un numar crescut de leucocite (leucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu
microbi sau paraziti, in infectiile cronice si in general in toate bolile insotite de febra.
Un numar foarte crescut de leucocite peste 20000/mm cub se intalneste atat in ale
bolile sangelui cat si in infectii deosebit de grave, peritonite, septicemii,
Scaderea numarului de leucocite sub 3 000/mm cub se intalneste in unele
infectii cu virusuri, in anemii, la organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta

2
impotriva infectiilor, in imbolnavirea maduvei osoase - structura responsabila cu
producerea acestora.
Formula leucocitara. Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte
variate ca forma, structura si functii. Dupa modul in care ele se coloreaza cu
coloranti s-au descris mai multe tipuri de globule albe, fiecare avand un anumit rol in
organism si o semnificatie.
Polinuclearele sau granulocitele neutrofile- reprezinta procentul eel mai mare
de leucocite din sange.
Polinuclearele sau granulocitele eozinofile sunt in procent crescut mai ales in
bolile produse de paraziti si in bolile alergice.
Monocitele se gasesc crescute in bolile produse de virusuri si in unele boli de
sange.
Limfocitele in procent mare se intalnesc in bolile cronice, in bolile virale si
bolile de sange. Scaderea relativa a limfocitelor are loc in bolile care cresc numarul de
granulocite neutrofile.
Trombocitele, cele mai mici elemente solide ale sangelui, au rolul important de
a produce coagularea sangelui, Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/
mm3.
Hematocritul -reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit
volum de sange.
Valori normale ale hematocrituiui:
- la barbati = 40-48%;
- la femei = 36-42%;
- la copii 2-15 ani = 36-39 %.
Cresterea hematocrituiui se intalneste rar, cand se pierde multa apa din corp
prin transpirate, prin febra, prin varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se
caracterizeaza prin cresterea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie).
Scaderea hematocrituiui se observa in anemii, in pierderea de sange sau cand se
consume multe lichide inainte de recoltarea sangelui. Hematocritul, alaturi de
numaratoarea globulelor rosii si de dozarea hemoglobinei, ajuta la punerea unui
diagnostic mai precis de anemie.
Timpul de coagulare (T.C.). Clasic se determine pentru a aprecia puterea de
coagulare a sangelui tn cazul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chi-rurgicale.
Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute.
Timpul de sangerare (T.S.). Este o analiza carese efectueaza tot in scopul
cercetarii puterii de coagulare a sangelui.
Valori normale ale timpului de sangerare: 3-4 minute.
Prelungirea T.S. indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu
tendinta la hemoragie: hemofilie, afibrinogenie.
Timpul Howell. Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in co-
agularea sangelui, mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate (trombostop,
heparina etc.). Depasirea dozei acestor medicamente poate scadea capacitatea de
coagulare a sangelui, fapt ce predispune la hemoragii. Valori normale ale timpului
Howell: 60-120 secunde.
Timpul Quick-timpul de protrombina. Exploreaza capacitatea de coagulare a
sangelui. Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80-100.
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH )
3
Valori normale ale vitezei de sedimentare a hematiilor:
-la babati = 3-10 mm, la o ora; 5-15 mm la 2 ore;
-la femei = 6-13 mm la o ora; 1-20 mm la 2 ore;
-la copii mici = 7-11 mm la o ora.
Cresteri patologice:
- leucoze;
- mielom;
- boala Hodgkin - neoplasm al ganglionilor limfatici.
Cresteri fiziologice normale
-menstruatie;
-ultimele luni de sarcina;
-la copii.
b) EXAMENUL MATERIILOR FECALE
-examenul parazitologic (ascarizi, giardia);
-reactia Adler.
c) EXAMENUL URINEI (pentru hematurie)
d) EXAMENUL SUCULUI GASTRIC (chimismul gastric)
e) TESTUL RUMPEL-LEEDE - proba este pozitiva cand apar aproximativ 15
petesii sub nivelul de aplicare a mansetei.
f) EXPLORAREA ORGANELOR HEMATOFORMATOARE
-punctia osoasa;
-punctia biopsica;
-punctia splenica;
-scintigrafia hepatica;
-scintigrafia splenica;
-ecografia abdominala.

ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI GENERAL SI LOCAL

Tratamentele in afectiunile hematologice includ:

- sfaturi privind dieta;
- medicatie orala;
- terapie anticoagulanta;
- injectii intramusculare (de exemplu, vitamina B12);
- transfuzii sangvine;
- venesectla (recomandata in policitemii);
- transplant de maduva osoasa;
- chimioterapie;
- radioterapie.
INTERVENTII DE URGENTA:
- hemostaza,
- imobilizarea,
- oxigenoterapia.
- prevenirea complicatiilor,
- prevenirea sangerarilor, infectiilor,
- complicapor legate de imobilizare si de administrarea citostaticelor;
4
- planificarea interventiilor adecvate manifestarilor de dependenta prezente in
evolutia pacientului.

INTERVENTIILE PROPRII SI DELEGATE ALE ASISTENTULUI MEDICAL

IN BOLILE HEMATOLOGICE
- asigura repausul la pat al pacientului, in saloane linistite, luminoase, calduroase;
- repausul la pat este obligatoriu pentru pacientul febril, dispneic, adinamic;
- prin conditiile din salon, trebuie sa asigure prevenirea infectiilor intercurente,
intraspitalicesti, avand in vedere rezistenta scazuta la infectii a pacientilor cu boli
hematologice;
- in caz de hemartroza, articulatla sa fie relaxata;
- asigura igiena tegumentelor si mucoaselor;
- asigura prevenirea escarelor de decubit, in cazul pacientilor gravi, prin mijloace
cunoscute;
- asigura alimentafla pacientului Tn functie de nevoile sale cantitative si calitative,
modificate de boala:
- in perioadele febrile, regim hidric, hidrozaharat, lactat;
- in anemii, alimente bogate in fier, calciu, vitamine, bazate pe carne (viscere), legume
verzi si fructe;
- in poliglobulie, se reduce cantitatea de carne.
- monitorizeaza temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, respiratia, la intervale de
timpi in functie de gravitatea cazului, consemnad datele in foaia de temperatura;
- sesizeaza aparitia elementelor hemoragice pe tegumente si mucoase petesii,
echimoze, hematoame-si informeaza medicul;
- aplica comprese reci pe articulatie, in cazul hemartrozei;
supravegheaza efiminarile prin scaun si urina, pentru evidentierea ascarizilor in scaun,
a hematuriei nocturne;
- face bilanjul ingesta/excreta, in cazul pacientilor febrili cu transpirafli abundente si a
celor care prezinta varsaturi;
- recolteaza produsele pentru examene de laborator (snge, urina, sue gastric, materii
fecale) si pregateste pacientul si instrumentarul pentru puncfla biopsied.
- administreaza tratamentul prescris:
- transfuzia de sange integral sau a derivatelor lui (masa eritrocitara, plasma,
concentrat de - factor VIII, plasma antihemofilitica);
- sesizeaza aparitia accidentelor transfuziei;
- preparate de fier pe cale orala (solutii, tablete, granule), intre mese sau in timpul
mesei;
- preparate de fier de cale parenterala, prin injectii intramusculare profunde;
- tratamentul antihemoragic: vitaminele C, K si tratamentul hormonal prescris;
tratamentul citostatic intravenos sau in perfuzii intravenoase, cu glucoza 5%
(Citosulfan, Mileran, Leukeran, Vincristin); dupa prepararea extemporanee a unor
citostatice, se vor injecta direct in tubul perfuzorului, evitand contactul solutiilor
cu tegumentele;
- sesizeaza efectele secundare ale administrariii citostaticelor - anorexie, greturi,
varsaturi, diaree;
- sustine psihic pacientul in perioada in care se produc modificari ale schemei
corporale (caderea parului);
5
- menajeaza psihicul pacientului, devenind suportul lui moral; are in vedere ca
majoritatea bolilor sunt incurabile (sustine pacientul in starile terminale);
- ia legatura cu kinetoterapeutul care invata pacientul miscarile pe care le poate face in
cazul artrozelor cauzate de hemartroza;
- pregateste preoperator si ingrijeste postoperator pacientul caruia i se aplica trata-
ment chirurgical (splenectomie, extirparea ganglionilor sau tratament ortopedic).

DlETA IN AFECTIUNILE HEMATOLOGICE

In functie de nevoile calitative si cantitative, modificate de boala alimentatia va fi:
- in perioadele febrile - regim hidric, hidrozaharat, lactat;
- in anemii alimente bogate in fier, calciu, vitamine, bazate pe came (viscere), le-
gume verzi si fructe;
- in poliglobulie se reduce cantitatea de carne.
Regulile unei diete bogate in fier
Cele mai bune surse de fier, care sunt usor de asimilat de organism sunt: ficatul si
rinichii, pestele, ouale (Tn special galbenusul) si branza. La asimilarea fierului con-
tribuie vitamina C, care se gaseste in fructe.Acidul folic contribuie la prevenirea
anemiei si se gaseste in special in legumele cu frunze verzi.Suplimentele de fier joaca
un rol important in tratamentul anemiei. O doza zilnica de 300 mg poate fi eficienta in
prevenirea deficientei de fier. Suplimentele trebuie luate intre mese, deoarece fierul
este mai usor asimilat pe stomacul gol. Adoptarea unei diete vegetariene fara
consultarea unui medic nutritionist nu este indicata. Anemia nu se poate vindeca peste
noapte. Tratamentul cu fier trebuie continuat timp de 4-6 luni pentru a obtine rezultate
favorabile.

MASURI PENTRU PREVENIREA BOLILOR HEMATOLOGICE

1) Prevenire primara:
- educatia populatiei privind o alimentatie completa, cu fructe si legume proaspete, cu
came in cantitate suficienta si de calitate;
- administrarea fierului la gravide in a doua parte a sarcinii si la pacientii cu
gastrectomie;
- tratarea parazitozelor intestinale;
- prevenirea accidentelor care pot produce hemoragii acute;
- sfaturi genetice pacientilor cu hemofilie.
2) Prevenire secundara. Pacientul hemofilie din copilarie este educat:
- sa evite traumatismele, hematoamele;
- sa stie sa-si acorde primul ajutor in plagi (pansament compresiv, aplicare de
trombina pe plaga);
- in cazul interventiilor chirurgicale se va administra plasma cu 8 ore inainte si dupa
interventie;
- pacientul cu anemie cronica va fi dispensarizat, urmand tratamentul medicamen-tos
recomandat si control clinic si de iaborator.
3) Prevenire tertiara:
- reorientarea profesionala a pacientilor cu boli hematologice;
- indrumarea pacientilor cu anchiloze si pozitii vicioase ca urmare a hemartrozelor
pentru tratamente ortopedice.
6
 NURSING IN AFECTIUNILE HEMATOLOGICE
PROCESUL DE NURSING
CULEGEREA DATELOR (subiective si obiective) prin diverse metode:
- observatia,
- interviul formal sau informal,
- cercetarea documentelor medicale (F.O. clinica, bilete de iesire din spital,
bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete etc.),
- discutii cu membrii echipei medicale si cu apartinatorii, examen fizic
(inspectie, palpare, percutie, auscultate).
Imbolnavirile sangvine pot surveni la nivelul aparatului hematopoetic, la nivelul
sangelui periferic sau afecteaza coagularea sangelui. Bolile pot sa fie primitive sau
secundare in cadrul unor afectiuni de baza.
ANAMNEZA este un ajutor pretios:
- Antecedentele familiale furnizeaza date privind ereditatea, ca in cazul hemofiliei
sau a anemiilor hemolitice.
- Condtiile de viata vor fi investigate pentru unele anemii carentiale: alimentatie
insuficienta cu carente de proteine, minerale sau vitamine.
- Condiile de munca pot fi in mediu toxic (Pb, benzen, CO), ceea ce explica unele
anemii ce survin in aceste situatii.
- Antecedentele personale: se va tine seama de boli cronice anemiante (tuberculoza,
cancer, nefrite cronice, reumatism, supuratii pulmonare); de boli care produc
hemoragii oculte anemiante (ulcer gastroduodenal, cancer gastric, polipi, hemoroizi,
menometroragii); de boli care determina anemii hemolitice castigate (hepatita
epidemica, malaria).
- In hemoragii acute ne vom interesa de existenta sangerarii externe sau interne:
ulcer, cancer, hepatita cronica, ciroza, varice esofagiene, sindrom hemoragipar.
- Boli care afecteaza capilarele sau factori ai coagularii sunt: virozele, reumatismul,
hiperfoliculinemiile, leucemiile acute si cronice, carentele de calciu, de vitamina K,
tratamentele anticoagulante si altele.
Simptome subiective in bolile sangelui: cefalee, ameteli, muste zburatoare",
lipotimii, dispnee de efort, palpitatii, dureri precordiale (uneori anginoase); tulburari
digestive ca inapetenta, arsuri tn cavitatea bucala etc.
Simptomele obiective: paloarea tegumentelor si mucoaselor (retinand nuantele
ei), gingivoragii, petesii, echimoze, hemartroze, tulburari trofice ale fanerelor si tegu-
mentelor, tahicardie, cresterea temperaturii. Examenul obiectiv trebuie sa precizeze
volumul ficatului, al splinei, ca si starea ganglionilor.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Manifestari de dependenta (semne, simptome) prezente in afectiunile
hematologice:
- paloarea tegumentelor poate fi constitutionala datorita unei vascularizatiei
deficitare a tegumentelor, sau unei vasoconstrictii cutanate (reactii la temperaturi
scazute, emotii) sau patologica ca, de exemplu, in anemii, paloarea poate capata
nuante particulare care adesea reprezinta un semn patognomonic in stabilirea
diagnosticum. In anemia Biermer, in anemia aparuta brusc dupa o hemoragie gastrica
7
paloarea este extrema, inclusiv a conjunctivelor, in anemia din mieloza acuta
constatam o paloare extreme a buzelor, in anemia sideropriva paloarea se asociaza cu
ragade ale comisurilor bucale si unghii friabile;
- -roseata anormala a tegumentelor poate fi provocate de dilatarea excesiva a vaselor
cutanate, de transparent mai accentuata a tegumentelor, precum si de cresterea
numarului globulelor rosii si a continutului lor in hemoglobina. Poliglobuliile se
caracterizeaza printr-o roseata accentuata a fetei;
- hipercoloraia apare n poliglobulie;
- pruritul este o senzatie neplacuta, acompaniata frecvent de grataj. In funcfie de
localizare putem vorbi de prurit localizat si generalizat. Pruritul este relativ frecvent si
de intensitate moderate, fiind atribuit retentiei de azot si NaCI in tesuturi, in boli
hematologice: in boala Hodgkin, poliglobulie, limfoblastom.
- hemoragie nazala. Hemoragiile nazale se pot produce si spontan, atunci cand
membranele nazale sunt uscate si crapate, in special in zonele cu climat uscat.
Persoanele care iau medicamente ce impiedica coagularea normala sunt mai
predispuse la hemoragii nazale. Alti factori favorizanti sunt infectiile, tulburarile
ereditare de coagulare.
- adenopatii ferme, generalizate, sunt ntlnite n boala Hodgkin (latero-cervicale, axilare,
inghinale); adenopatii unilaterale, localizate axilar, inghinal.
Ganglionii limfatici sunt mase de tesut limfoid invelite intr-o capsula de tesut
conjunctiv. Ganglionii sunt localizati pe traseul limfei si depoziteaza celule albe
speciale care distrug celulele canceroase sau bacteriile din organism. Ganglionii
limfatici joaca un rol esential in raspunsul imunitar al organismului, deoarece la
nivelul lor sunt initiate numeroase reactii imunitare. Ganglionii limfatici sunt
localizati pe gat, in jurul claviculei, in regiunea axilara si in regiunea inghinala.
Cresterea marimii ganglionilor este in general rezultatul unei inflamatii locale sau
generalizate, dar uneori poate fi cauzata de un cancer.
- anorexia. Pierderea poftei de mancare poate fi cauzata de numeroase boli si
afectiuni. Unele din acestea sunt temporare si reversibile, cum este lipsa poftei de
mancare datorata unor medicamente; altele sunt mai grave - atunci cand aceasta este
cauzata de cancer.
- oboseala nu este un simptom specific unei anumite boli; dimpotriva, ea se
intalneste in numeroase boli si afectiuni. Cauzele oboselii cuprind lipsa somnului si
suprasolicitarea organismului, dar si tratamentele medicamentoase sau chirurgicale.
Lipsa energiei asociata starilor de oboseala impiedica activitatile zilnice normale,
ducand la tulburari de atentie si concentrare.
- astenie intens sugereaz o leucoz;
- scdere exagerat n greutate n procesele neoplazice;
- tegumente uscate, unghii i pr fiabile; prezena ulceraiilor n anemiile cronice;
- prezena elementelor purpurice n diatezele hemoragice;
- splenomegalie - ntlnit n boala Hodgkin, leucemia cronic;
- peteii, echimoze.
Peteiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase; se manifest sub forma unor pete
roii violacee, care nu dispar la presiune.
Echimozele sunt hemoragii subtegumentare, rotunde sau lenticulare, mai mari, care, de
asemenea, nu dispar la presiune

8
Aceste elemente sunt ntlnite n sindroamele hemoragipare
- alterarea functiilor vitale si vegetative (dispnee, tahicardie, hipotensiune
arteriala,
- extremitati reci,
- acrocianoza,
- tulburari de echilibru,
- lipotimie,
- febra.

PROBLEME DE DEPENDENTA
- intoleranta la activitate;
- risc inalt de infectie, risc inalt de sangerare, risc de complicatii prin compresiuni
produse de hematoame (paralizii, cangrene, necroze); risc de pierdere a constientei, de
soc hemoragic;
vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu;
- alterarea integritatii mucoaselor si tegumentelor;
- alimentatie inadecvata ( prin deficit);
- dispnee;
- comunicare ineficienta la nivel afectiv, senzorial-motor;
- tulburari ale ciclului menstrual;
- deficit de cunostinte privind autoingrijirea; prevenirea complicaiilor;
- hipertermia;
- deficitul de volum lichidian;
- circulatie inadevata;
- dureri;
- disconfort (abdominal; prurit tegumentar);
- devalorizarealterarea imaginii de sine: modificarea schemei corporale (in leucemia
limfoida cronieca), prin prezenta adenopatiilor.

SURSE DE DIFICULTATE
de ordin fizic (modificari ale elementelor figurate, proliferari ale sistemului
hematopoetic);
- traumatisme;
- medicatia antiinflamatoare (determina hemoragii digestive);
- hemoragii in antecedentele personale ale femeilor;
- persoane cu antecedente personale ca: gastrectomie, lambliaza, reactie Adler
pozitiva in scaun;
- persoane cu afectiuni cardiace congenitale;
- persoane cu insuficienta cardiaca si pulmonara;
- persoane cu antecedente heredocolaterale de hemofilie;
- prezenta hemoragii lor la traumatisme mici (periajul dinfilor);
- nou-nascuti cu intarzierea hemostazei dupa taierea cordonului ombilical;
de ordin psihologic (anxietate, stres);
de ordin social (alimentatie cu carenta de fier, conditii de munca inadecvate,
mediul toxic; expunere la radiatii; consumatori de tutun, alcool);
lipsa de cunostinte.

9
 OBIECTIVELE NURSING
- pacientul sa prezinte circulatie si respiratie adecvata varstei;
- pacientul sa afirme starea de bine fizica si psihica;
- pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal colorate;
- pacientul sa poata comunica eficient la nivel afectiv si senzorial;
- sa se inlature riscul complicatiilor;
- pacientul sa prezinte perioade de remisiune cat mai lungi, ceea ce prelungeste
durata de viata;
- in perioadele terminale, pacientul sa fie sustinut de familie, anturaj si sa
beneficieze de o moarte demna si linistita;
- pacientul sa fie ferit de traumatisme, hemoragii;
- sa se previna complicatiile invalidante, determinate de compresiunea
hematoamelor;
- pacientul sa fie constientizat cu privire la modul sau de viata si stie sa se
autoingrijeasca in caz de hemoragii.
PRIORITATI DE INGRIJIRE: supravegherea funcjiilor vitale si vegetative, a
sangerarilor, profilaxia infectiilor si a complicatiilor.
INTERVENTII
a) INTERVENTII AUTONOME: comunicare, alimentare, igiena,
mobilizare/transport, protectie, profilaxie, educatie.
b) INTERVENTII DELEGATE: pregatirea pentru investigatii si analize,
administrarea tratamentului.

NGRIJIREA PACIENILOR CU ANEMII I POLIGLOBULII

Anemia reprezint scderea numrului de hematii i/sau a hemoglobinei. Anemiile se

pot produce:
- prin pierdere de hematii:
- posthemoragice
- hemolitice (anemia hemolitic a nou-nscutului i prin incompatibilitatea de snge n
sistemul AOB)
- prin insuficien de producerea hematiilor i hemoglobinei;
- anemia feripriva
- anemia Birmer( hipercroma, megaloblastica, deficit de vitamina B12;
- aregenerative, aplastice(absenta regenerarii medulare)
Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin hiperplazia sistemului eritropoietic.

Culegerea datelor
Anemia acut
circumstane de apariie
- traumatisme
- medicaia antiinflamatoare administrat fr protecie gastric (determin hemoragii
digestive)
- hemoragii n antecedentele personale ale femeilor
Manifestri de dependen (semne i simptome):
- vertij,
- paloarea tegumentelor instalat brusc - tahicardie
10
- puls filiform
- hipotenslune arterial
- dispnee
- lipotimie
- tulburari digestive (grea, meteorism, tulburri de tranzit)
Anemia cronic
circumstane de apariie
- persoane care lucreaz n mediul toxic
- persoane care au alimentaie cu caren de fier
- persoane consumatoare de alcool, tutun
- persoane cu antecedente personale ca: gastrectomie, lambliaza, reactie Adler pozitiva in
scaun
manifestri de dependent (semne i simptome)
- glosita,
- achilie,
- tulburari de memorie;
- vertij,
- cefalee
- astenie, tulburari de memorie,
- palpitatii, dureri precordiale, dispnee
- paloarea buzelor, a palmelor, plantelor
- mucoasa bucal atrofiat
- unghii i pr friabile
- febr 39 C
- tulburari mennstruale( amenoree)

Poliglobulie
circumstane de apariie
- persoane cu afeciuni cardiace congenitale
- persoane cu insuficient cardiac i pulmonar
- intoxicaii cu anilin
manifestri de dependen (semne i simptome)
- cefalee
- ameeli
- astenie
- acufene
- greuri
- vrsturi
- tegumente roii, cianotice i pruriginoase
- hipertensiune arterial i dispnee

Probleme de dependenta
Anemia acut
- dispnee
- circulatie inadecvata
-risc de pierdere a contientei
-risc de oc hemoragie
11
 Anemia cronic
- intolerant la activitatea fizic
- dispnee
- cirulatie inadecvata
- hipertemie
- tulburri ale ciclului menstrual
- deficit de cunotine privind autongrijirea
- risc de alterare a integritii pielii i mucoaselor
Poliglobulie
- aterarea respiraiei i circulaiei;
- intoleran la activitate fizic;
- comunicare ineficienta la nivel senzorio-motor;
- alterarea integritii mucoaselor i tegumentelor;
- risc de hemoragie - epistaxis, hemoptizie, HDS.

Obiective
- pacientul s prezinte respiraie i circulaie adecvat vrstei;
- pacientul s afirme starea de bine fizic i psihic;
- pacientul s-i menin tegumentele integre, normal colorate;
- pacientul s poat comunica eficient la nivel afectiv i senzorial;
- s se nlture riscul complicaiilor;

Prioritati de ingrijire: supravegherea funcjiilor vitale si vegetative, a sangerarilor,

profilaxia infectiilor si a complicatiilor.
Interventii
a) interventii autonome: comunicare, alimentare, igiena, mobilizare/transport,
protectie, profilaxie, sustinere psihica, educatie.
b) interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, administrarea
tratamentului.
A: Anemia feripriv
Definiie: este o anemie caracterizat prin scderea rezervelor de fier (Hb <12 g%), iar morfologic
prin apariia microcitozei i hipocromiei.
Sex: sunt mai frecvent afectate femeile (hipermenoree, sarcini multiple).
Etiologie:
-creterea utilizrii fierului: postnatal, adolescen, perioade de cretere
-scderea absorbiei fierului: malabsorbie (postgastrectomie, aclorhidrie, diaree cronic),
- malnutriie: btrni, sraci, alimentaie anormal, diete bogate n cereale, srace
n carne.
-pierderea de fier:
-fiziologic: menstruaia, sarcina,
-patologic:
-hemoragii gastrointestinale: hemoroizi, gastrita, ulcer gastric/duo-denal, cancer digestiv,
hernie hiatal;\
-hemoragii genito-urinare,
-hemosideroz pulmonar,
-hemoliz intravascular.
Tablou clinic:
-iniial poate fi asimptomatic,
-ulterior:astenie, paloare, dispnee de efort, tahicardie, cefalee, iritabilitate, scderea puterii de
concentrare, apatie, parestezii periferice.
12
-n fazele avansate: ragade ale comisurilor bucale (cheilit angular); sindrom Plummer- Vinson:
glosit atrofic (limb roie, dureroas, depapilat), disfagie (datorit formrii unor membrane esofagiene),
dureri retrosternale.
- gust pervertit: bolnavul mnnc ghea, vopsele, pmnt;
- koilonichie (unghii friabile cu aspect de linguri)
Examen obiectiv: tegumente i mucoase palide, tahicardie.
Explorri paraclinice:
- probe de laborator: iniial apare depleia rezervelor de fier: scderea feritinei serice; apoi eritropoieza cu deficit de
fier, i anemia feripriv hipocrom, microcitar:
-dispar depozitele medulare de fier;
-scade feritina seric <30 g/l (normal 50-200 g/l);
-crete capacitatea total de legare a fierului >360 g% (normal 300-360g%);
-sideremia <50 g% (normal 50-150 g%);
-saturaia transferinei <30% (normal 30-50%);
-scad sideroblatii medulari <10% (normal 40-60%);
-crete protoporfirina eritrocitar >100 g% (normal 30-50 g%);
-scade hemoglobina <12 g% i hematocritul <37%;
-indicii eritrocitari: scade VEM (microcitoz), scade CHEM (hipocromia
eritrocitelor).
- frotiu sanguin periferic: anizocitoz (variaia volumului eritrocitar),
poichilocitoz (variaia formelor eritrocitelor);
-test hemocult;
- bariu pasaj/irigografie;
-gastroscopie;
-rectosigmoidoscopie/colonoscopie total.
Diagnostic pozitiv:se face pe baza simptomatologiei, a examenului clinic i
a examenelor paraclinice.
Diagnostic diferenial:
-alte anemii hipocrome:
-inflamaii cronice,
-neoplazii,
-talasemii,
-hemoliz cronic intravascular.
Evoluie, prognostic:afeciunea este curabil.
Complicaii:
-susceptibilitate crescut la infecii,
-insuficien cardiac.
Tratament:
-oprirea sngerrilor (se nchide robinetul),
-diet: alimente bogate n fier (carne, vegetale cu frunze verzi),
-tratament medicamentos:
-sulfat feros (Ferro Gradumet),
-venofer n perfuzie i.v.
n trei sptmni se recupereaz 50% din deficitul hemoglobinic. n dou luni acesta este
recuperat integral. Tratamentul efectuat timp de 6 luni reface depozitele de fier.

B: Anemia pernicioas (Biermer)

Definiie- este o afeciune caracterizat printr -o absorbie deficitar a vitaminei B

12, datoritunei secreii inadecvate de factor intrinsec Castle, secundar unei gastrite atrofice, sau
unei atrofii gastrice.
n anemia Biermer anticorpii anticelul parietal gastric sunt prezeni n 85% din cazuri.Deoarece
att factorul intrinsec ct i acidul clorhidric sunt produse de aceeai celul(celula parietal gastric),
anemia pernicioas se asociaz cu aclorhidrie rezistent lahistamin i pentagastrin.

13
Vrsta:apare n general la vrste de peste 60 de ani.
Etiologie:
-deficit de factor intrinsec,
-atrofia mucoasei gastrice,
-genetic: HLA- DR2, HLA-DR4.
Factori de risc:
-dieta vegetarian,
-gastrectomie,
-malabsorbie,
-sindrom de ans oarb,
-pancreatit cronic
-alcoolism,
-vrsta peste 60 de ani sau sub 3 ani,
-consum de biguanide.
Anemia pernicioas poate fi asociat cu:
-diabet zaharat,
- boli autoimune,
-mixedem,
-hipertiroidie,
-deficit de fier,
-vitiligo,
-hipoparatiroidism,
- boala celiac
-boala Crohn.
Tablou clinic:
- sindromul anemic:astenie, vertij,tinitus, palpitaii,angin,dispnee de efort,simptome de insuficien
cardiac congestiv,
-sindrom digestiv:anorexie,diaree,limb depapilat, neted roie (glosita atrofic Hunter), scdere
ponderal moderat, hepato-splenomegalie.
-sindrom neurologic: parastezii ale extremitilor ; ataxie; semnele Babinski i Romberg pozitive;
vertij; scderea sensibilitii vibratorii, lipsete extensia plantar a piciorului i reflexul
rotulian - sindrom neuroanemic; tulburri de memorie, depresie, demen.
Examen obiectiv:
- paloare,
-uor icter sclero-tegumentar,
- puls rapid,
-suflu sistolic,
- posibil vitiligo/zone de hiperpigmentare,
-ncrunire precoce.
Explorri paraclinice:
- probe de laborator:anemie,macrocitoz semnificativ (VEM >100 ), numr de reticulocite sczut,
scade vitamina B12<00 pg /ml, crete sideremia, crete feritina seric, scade haptoglobina seric,
crete gastrinemia,
- frotiul periferic arat: anizocitoz, poikilocitoz marcat, macroovalocite,hipersegmentaia
nucleului neutrofilelor, plachete cu form bizar, corpi Howell- Jolly.
- aspiratul medular: mduv hipercelular, megaloblastoz medular, metamielocite gigante,
hemosiderin medular crescut, testul Schilling arat scderea absorbiei digestive de vitamin B 12
: se administreaziniial i.m. o doz masiv de vitamin B 12 , apoi se administreaz oral vitamina B
12 marcat radioactiv i se colecteaz urina la 24 de ore. Normal n urin se afl >7% din vitamina
B12 radioactiv. n anemia pernicioas se elimin urinar <
3% din vitamina B 12 radioactiv. Apoi se administreaz oral vitamina B12 radioactiv asociat cu
factor intrinsec i se observ corectarea eliminrii renale.
- tubaj gastric:aclorhidrie;la stimularea cu pentagastrin pH-ul gastric nu scade sub 6; - Gastroscopie:
gastrit atrofic, poate fi prezent i neoplasmul gastric;

14
- biopsie nervoas: degenerescen mielinic la nivelul nervilor periferici, rdcinilor posterioare,
tracturilor medulare laterale i posterioare.
Evoluie, prognostic:anemia este reversibil, dar leziunile nervoase o dat constituite nucedeaz.
Complicaii:
-leziuni nervoase definitive dac tratamentul este instituit mai trziu de 6 luni de la debut;
- polipi gastrici;
-neoplasm gastric;

-scderea potasemiei (n prima sptmn de tratament).

Tratament:
-diet care s conin alimente bogate n vitamina B12: carne, lapte, brnz, ou;
-tratamentul cauzei;
-tratamentul cu vitamina B12 se face toat viaa: 100 g i.m. zilnic n prima sptmn,
-apoi sptmnal o lun ,apoi lunar toat viaa.
Nu se asociaz acid folic , poate da deficite neurologice fulminante.
Rspunsul la tratament este spectaculos. Megaloblastoza medular se diminueaz i dispare n
primele 24 de ore , criza reticulocitar ap are n 3-5 zile (reticulocite >15%, normal 1%).

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LEUCEMIE

Leucemiile sau leucozele sunt hemopatii maligne caracterizate prin hiperplazia
esuturilor hematopoietice (mieloid i limfoid) si metaplazia lor. Prin metaplazie
esutul leucozic ia locul seriei roii i numai are cine forma hematii; apar si tulburari
de coagulare.
Sunt patru tipuri principale de leucemie :
- leucemie limfoblastica acuta (ALL): este frecventa la copii, dar poate aparea si la adulti
- leucemie mieloida acuta (AML): poate afecta atat adultii cat si copiii
- leucemie limfoida cronica (CLL): este cea mai frecventa forma de leucemie a adultului, afectand in
special batranii; copiii fac foarte rar aceasta forma, de obicei afectand persoanele de peste cincizeci
de ani
- leucemie mieloida cronica (CML): aceasta forma apare in special la adulti.

Culegerea datelor
Leucemia acut
Leucemia acuta (leucoza acuta) este o boala neoplazica caracterizata prin
pierderea capacitatii de diferentiere si maturatie a celulelor hematopoietice, infiltratia
maduvei si a altor organe cu aceste celule imature, nediferentiate, insuficienta
medulara cu anemie, neutropenie si trombocitopenie.

circumstane de apariie
- copii, tineri mai frecvent sub 25 ani
- debut insidios
Tabloul clinic este dominat de 3 sindroame:
- sindromul anemic (scaderea eritrocitelor);
- sindromul infecios (scaderea granulocitelor);
- sindromul hemoragic (scaderea trombocitelor).
manifestri de dependen
- debutul aparent poate fi lent sau brusc.
- cand debutul este brusc, apar: febra, astenie, paloare, manifestari hemoragice,
acestea in realitate sunt numai deznodamantul clinic, deoarece primele semne au
15
aparut cu 1 - 2 luni inainte: episoade subfebrile, hemoragii gingivale, artralgii
(simuland R.A.A.), astenie si paloare.
- in perioada de stare apar:
- (sindromul infectios) febra ridicata, frisoane, alterare profunda a starii generale
si dureri osoase si articulare spontane;
- (sindromul anemic) paloare uneori impresionanta, astenie intensa si dispnee;
- (sindromul hemoragic) gingivoragii, epistaxis, purpura, hemoragii
subconjunctivale si retiniene, metroragii, hemoragii meningiene sau cerebrale,
hematurii, manifestari bucofaringiene ulceronecrotice (stomatite, gingivite,
angine cu ulceratii atone, lipsite de puroi), mai putin frecvente astazi din cauza
tratamentului cu antibiotice.

Leucemia cronic
circumstane de apariie
persoane de sex masculin cu vrste cuprinse, mai frecvent, ntre 35-45 ani
persoane expuse la intoxicaii cu benzen i radiaii ionizante
manifestri de dependen
- astenie;
- durere i senzaie de greutate n hipocondrul stng (splenomegalia)
- dificultati de respiratie la efort;
- manifestari specifice anemiei;
- scdere ponderal;
- prurit tegumentar;
- adenopatie generalizat i simetric (n leucemia limfoida ronic); manifestrile apar
n pusee acute, cu o evoluie spre exitus n 10 ani;
- transpiratii nocturne abundente si febra persistenta (peste 38, 0 C, mai mult de o
saptamana).
Probleme de dependenta
Leucemia acut
- hipertermia
- circulatie inadecvata
- deficitul de volum lichidian
- alterarea integritii mucoasei bucale
- alimentatie inadecvata prin deficit
- risc de alterare a strii generale, exitus prin complicaii hemoragice i septicemice.
Leucemia cronic
- circulatie inadecvata,
- dureri osoase i n hipocondrul stng,
- disconfort abdominal,
- pierderea imaginii de sine,
- alterarea tegumentelor si mucoaselor,
- modificarea schemei corporale (n leucemia limfoid cronic), prin prezena
adenopatiilor.

Obiective
- pacientul s prezinte perioade de remisiune ct mai lungi ceea ce prelungete
durata de via.
16
- n perioadele terminale, pacientul s fie susinut de familie, anturaj i s
beneficieze de o moarte demn i linitit.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME HEMORAGICE SAU

STRI PRODUSE DE TULBURAREA HEMOSTAZEI

Acestea pot fi determinate de tulburrile vasculare, trombocitare, de coagulare,

Hemofilia este un sindrom hemoragie ereditar, determinat de absena factorilor VIII IX ai
coagulrii. Boala este ntlnit la brbai i se caracterizeaza prin hematoame dupa
traumatisme minime.

Culegerea datelor
circumstane de apariie
- persoane cu antecedente heredocolaterale de hemofilie
- prezena hemoragiilor la traumatisme mici, (periajul dinilor)
- nou-nscui cu ntrzierea hemostazei dup tierea cordonulul ombilical
manifestri de dependen (semne i simptome)
- hemoragii abundente la traumatisme micii situate la nivelul tegumentelor mucoaselor,
articulaiilor;
- ameeli
- astenie
- prezenta hemartrozelor.

Probleme
- circulatie inadecvata
- vulnerabilitate fata de pericole
- imobilitate, cauzate de hemartroze (mini, genunchi, coate)
- deficit de cunotine pentru prevenirea complicaiilor
- risc de complicaii prin compresiuni produse de hematoame (paralizii, gangrene, necroze).

Obiective
- pacientul s fie ferit de traumatisme, hemoragii;
- s se previn complicaiile invalidante, determinate de compresiunea hematoamelor
- pacientul s fie contientizat cu privire la modul su de via, s tie s se autongrijeasc n
caz de hemoragii.

INTERVENII N BOLILE HEMATOLOGICE

Asistenta:
- asigur repausul la pat al pacientului n saloane linitite, luminoase, clduroase:
- repausul la pat este obligatoriu pentru pacientul febril, dispneic, adinamic
- prin condiiile din salon, trebuie s asigure prevenirea infeciilor intercurente,
intraspitaliceti, avnd n vedere rezistena sczut la infecii a pacienilor cu boli hematologice
- n caz de hemartroz, articulaia s fie relaxat;
- asigur igiena tegumentelor i mucoaselor;

17
- asigur prevenirea escarelor de decubit, n cazul pacienilor gravi, prin mijloacele
cunoscute
- asigur alimentaia pacientului n funcie de nevoile sale cantitative i calitative,
modificate de boal:
- n perioadele febrile - regim hidric, hidrozaharat, lactat
- n anemii - alimente bogate n fier, calciu, vitamine, bazate pe came (viscere),
legume verzi i fructe
- n poliglobulie se reduce cantitatea de carne;
- monitorizeaz temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, respiraia, la intervale de timp n
funcie de gravitatea cazului, consemnnd datele n foaia de temperatur;
- sesizeaz apariia elementelor hemoragice pe tegumente l mucoase - peteii, echimoze,
hematoame i informeaz medicul;
- aplic comprese reci pe articulaie, n cazul hemartrozei;
- supravegheaz eliminrile prin scaun i urin, pentru evidenierea ascarizilor n scaun, a
hematuriei nocturne;
- face bilanul ingesta/excreta, n cazul pacienilor febrili cu transpiraii abundente i a celor
care prezint vrsturi;
- recolteaz produsele pentru examene de laborator (snge, urin, suc gastric, materii fecale) i
pregtete pacientul i instrumentarul pentru puncia biopsic
administreaz tratamentul prescris:
- transfuzia de snge integral sau a derivatelor lui (mas eri-trocitar, plasm, concentrat
de factor VIII, plasm antihemofilic;
- sesizeaz apariia accidentelor transfuziei;
- preparate de fier pe cale oral (soluii, tablete, granule), ntre mese sau n timpul mesei;
- preparate de fier pe cale parenteral, prin injecii intramusculare profunde;
- tratamentul antihemoragic - vitaminele C, K i tratamentul hormonal prescris;
- tratamentul citostatic intravenos sau n perfuzii intra-venoase, cu glucoza 5% (Citosulfan,
Mueran, Leukeran, Vincristin); dup prepararea extemporanee a unor citostatice, se vor injecta
direct, n tubul perfuzorului, evitnd contactul soluiilor cu tegumentele;
- sesizeaz efectele scundare ale administrrii citostaticelor;
- anorexie, greuri, vrsturi, diaree;
- susine psihic pacientul n perioada n care se produc modificri ale schemei corporale
(cderea prului);
- menajeaz psihicul pacientului, devenind suportul lui moral; are n vedere c majoritatea
bolilor sunt incurabile (susine pacientul n strile terminale);
- ia legtura cu kinoterapeutul care nva pacientul micrile pe care le poate face n cazul
artrozelor cauzate de hemartroz;
- pregtete preoperator i ngrijete postoperator pacientul cruia i se aplic tratament
chirurgical (splenectomie, extirparea ganglionilor sau tratament ortopedic).

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA HODGKIN

Definitie:
Limfomul Hodgkin sau boala Hodgkin este o forma de cancer a sistemului
limfatic. In boala Hodgkin, celulele sistemului limfatic se divid anormal si se

18
raspindesc in afara acestuia. Pe masura ce boala progreseaza afecteaza capacitatea
corpului de a lupta impotriva infectiilor.
Culegere de date
Circumstante de aparitie
Cauza exacta a limfomului Hodgkin este necunoscuta.
Factorii de risc care sunt implicati in acest proces malign sunt:
- varsta - limfomul Hodgkin se intalneste cel mai frecvent la varste tinere, cel mai
frecvent intre 20- 30 ani si dupa varsta de 55 ani;
- ereditatea - oricine are o ruda de gradul intai cu aceasta afectiune, sau cu orice tip de
cancer, are un risc mai crescut de a face boala;
- infectiile virale - in special cu virusul Epstein-Barr ce produce mononucleoza
infectioasa ;
- sexul - limfomul Hodgkin afecteaza mai frecvent sexul masculin;
- sistemul imun compromis - pacientii cu HIV/SIDA, cei ce au suferit un transplant de
organ.
Manifestari de dependenta
Limfomul Hodgkin, asemenea multor tipuri de cancer, evolueaza fara simptome
specifice si fara semne de alarma. Doar in stadii avansate, limfomul Hodgkin
presupune simptome agresive, extrem de evidente.
Asadar cele mai frecvente manifestari sunt:
- marirea de volum si consistenta crescuta a ganglionilor de la nivelul gatului, de la
nivelul axilei si de la nivel inghinal;
- febra crescuta >38oC;
- transpiratii nocturne;
- scadere in greutate in ultimile 6 luni fara a tine dieta;
- oboseala;
- tuse seaca, iritativa;
- un prurit persistent corporal;
- lipsa de aer - dispneea;
Investigatiile necesare:
- examinare fizica generala,
- anamneza,
- biopsie chirurgul va preleva o parte din ganglion pentru a-l examina microscopic si
pentru a stadializa boala. Biopsia confirma boala prin prezenta celulelor Reed-
Sternberg.
- alte investigatii : analiza completa a sangelui si o ecografie a ganglionilor,
radiografie toracica, CT sau RMN.
Un semnal de alarma ar fi:
Hb <10.5g/dL (prezenta anemiei)
WBC >16 * 109/L (cresterea importanta a numarului de globule albe)
Limfocite < 0.6*108/L (prezenta unei infectii in organism)
Albumine <40g/L , dar si restul componentelor electroforezei sunt importante.
Probleme de dependenta:
- dispnee;
- circulatie inadecvata;
- disconfort (abdominal; prurit tegumentar; durere);

19
 -risc inalt de infectie, risc inalt de sangerare, risc de complicatii prin compresiuni
produse de hematoame (paralizii, cangrene, necroze);
- risc de pierdere a constientei, de soc hemoragic;
- vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu;
- alterarea integritatii mucoaselor si tegumentelor;
- alimentatie inadecvata prin deficit;
- devalorizare .
Obiectivele nursing
- pacientul sa prezinte circulatie si respiratie adecvata varstei;
- pacientul sa afirme starea de bine fizica si psihica;
- pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal colorate;
- sa se inlature riscul complicatiilor;
- pacientul sa beneficieze de somn si odihna corespunzator statusului sau;
- pacientul sa fie constientizat cu privire la modul sau de viata si stie sa se
autoingrijeasca.
Prioritati de ingrijire: supravegherea funcjiilor vitale si vegetative, a
sangerarilor, profilaxia infectiilor si a complicatiilor.
Interventii
a) interventii autonome: comunicare, alimentare, igiena, mobilizare/transport,
protectie, profilaxie, educatie.
b) interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, administrarea
tratamentului.
Optiunile de terapie in limfomul Hodgkin sunt: chimioterapia si radioterapia.
Chimioterapia foloseste medicamente pentru a opri diviziunea celulelor maligne
si distrugerea lor. Aceasta terapie nu este lipsita de numeroase si severe efecte
secundare:
- supresie medulara-risc crescut de infectii,timp de singerare prelungit, oboseala
- caderea temporara a parului;
- anorexie, stare de voma, diaree, ulcere bucale.
Majoritatea efectelor secundare ale chimioterapiei dispar gradat in timpul
perioadei de convalescenta sau dupa incetarea tratamentului. Singurul efect durabil
este infertilitatea.
Radioterapia utilizeaza doze mari de energie radianta (raze X), pentru a ucide celulele
maligne sensibile. Poate de asemenea sa micsoreze tumorile si sa mentina boala sub
control. Efectele secundare ale radioterapiei:
- la locul iradiat:pierderea foliculilor pilosi, eritem, uscaciunea pielii, prurit,
hiperpigmentatie permanenta
- iradierea pieptului si a gitului - uscaciunea mucoaselor locale, ulcere, disfagie
- abdomenului-greata, voma, diaree,discomfort urinar.
Alte variante sunt transplantul de maduva hematogena sau de celule stem.
Boala Hodgkin este o problema grava de sanatate, asemenea tuturor tipurilor de
cancer. Faptul ca se intalneste cel mai frecvent la tineri, o categorie ce este de obicei
"ocolita" de boli maligne, iar simptomele nu sunt specifice sau alarmante si pot fi
confundate cu cele ale unei raceli, diagnosticarea acestei boli este dificila.
Partea "buna" la acest tip de cancer este faptul ca, diagnosticat in primul stadiu,
sansa de supravetuire este de peste 85%, iar cu cat boala avanseaza acest procent
scade vertiginos.
20
 De aceea este important de tinut minte ca orice ganglion marit ce nu dispare dupa
o infectie sau o raceala trebuie investigat de un medic!

INGRIJIREA PACIENTULUI CU MIELOM MULTIPLU

Definitie
Mielomul multiplu este o boala neoplazica a tesutului sanguin, caracterizata
prin proliferarea maligna a plasmocitelor si producerea unei cantitati anormale de
imunoglobuline.
Plasmocitele sunt celule sanguine care produc anticorpi.
Anticorpii sunt proteine care, transportate prin circulatia sangvina, ajuta
organismul sa lupte impotriva substantelor daunatoare (bacterii, particule de polen
etc). Acesti anticorpi sunt, din punct de vedere chimic, globuline: motiv pentru care se
mai numesc si imunoglobuline..

Culegere de date
Circumstante de aparitie
Cauza mielomului nu este cunoscuta. S-a observat ca apare mai frecvent la cei
expusi la radiatii si substante chimice.
Urmatoarele simptome(manifestari de dependenta) descrise, cauzate de
afectarea diferitelor organe, sunt complicatii ale bolii care apar intr-un stadiu avansat:
Durerile osoase - incep lent, cu timpul devin puternice. Durerile se cantoneaza la
nivel de coloana vertebrala, coaste si oase lungi. Pot aparea fracturi patologice.
Durerea de spate se concentreaza cel mai adesea in zona coloanei vertebrale toracice
si a celei lombare.
Se constata frecvent o pierdere a inaltimii de cativa cm. Aceasta se datoreaza unei
tasari a vertebrelor.
Concentratia ridicata a calcemiei cauzata de osteoliza (distrugerea osoasa) duce la o
eliminare crescuta prin urina. Volumul urinii creste si organismul da semne
dedeshidratare. Calcemia mare determina greata, varsaturi ceea ce atrage o pierdere
mai mare de lichide.
Manifestari ale anemiei- paloarea, ameteala, oboseala, cefaleea (durere de cap)
si dispneea (sete de aer) la efort fizic.
Infectii repetate cauzate de scaderea numarului de leucocite (globule albe). In prima
faza a bolii infectiile cailor respiratorii sunt pe prim plan. O complicatie tipica a bolii
intr-un stadiu avansat este reprezentata deinfectiile urinare.
Predispozitie crescuta la sangerari, cauzata de scaderea numarului de trombocite.
Epistaxisul (hemoragie nazala) si pierderile de sange menstrual la femei sunt tipice.
Doar la foarte putini pacienti apar semne neurologice. Rar si numai dupa o lunga
perioada de boala se poate observa un sindrom medular cu paralizie, pierderea
sensibilitatii si incontinenta (pierderi involuntare de urina si materii fecale).
Investigatii de laborator
Hemograma (examenul sangelui) evidentiaza anemienormocroma, normocitara, cu
dispunerea globulelor rosii in fisicuri (rulouri); mai poate evidentia trombocitopenie
(scderea numarului de trombocite) sau leucopenie (scaderea numarului de leucocite).
21
 VSH - viteza de sedimentare a hematiilor- are valori foarte mari - de cele mai multe
ori peste 100 mm la ora, fiind, alaturi de anemia normocroma normocitara, un semn
important de diagnostic la un pacient cu dureri osoase.
Investigatiile biochimice arata retentie azotata - cresterea creatininei si a ureei,
precum si a acidului uric, ce reprezinta un semn de afectare renala.
Electroforeza proteinelor serice este diagnostica pentru ca evidentiaza o crestere
monoclonala a uneia din fractiunile de inmunoglobuline - Ig G (55%), Ig A (20%), Ig
D (1%), Ig E (doar cateva cazuri) + scaderea celorlalte clase de imunoglobuline.
(Electroforeza este o metoda de laborator ce permite separarea in camp electric a
diferitelor componente ale unei solutii).
Exista o forma de mielom multiplu in care prolifereaza asa- numita proteina Bence
Jones- beneficiaza pentru diagnostic de electroforeza proteinelor urinare, pacientii
avand intotdeauna proteinurie.
Examenul urinei- pentru depistare proteinuriei (prezenta proteinelor in urina).
Investigatii imagistice
Radiografii de craniu si oase lungi - sa evidentieze elementele de definitie ale bolii:
leziunile osteolitice si osteoporoza difuza. Descrierea clasica radiologica a mielomului
multiplu la nivelul cutiei craniene este de craniu mancat de molii.
Biopsie de maduva rosie se face punctie sternala sau din creasta iliaca. Acesta va
evidentia un numar crescut de plasmocite adunate in ciorchine. In vederea unei
biopsii, medicul foloseste un ac cu un lumen mai larg pentru a preleva o proba solida
din maduva rosie. Proba se examineaza apoi de un medic anatomopatolog cu ajutorul
unui microscop.
Probleme de dependen = P. Surse de dificultate = E:
P: Durere (acut/cronic).
E: ageni infecioi (proces inflamator), proces neoplazic (compresiunea terminaiilor
nervoase), suprasolicitri fizice, oboseal, insuficiente cunotine despre boal, mediu.
P: Circulaie/respiraie inadecvate.
E: proces inflamator, obstrucii, afectri ale mucoasei cilor respiratorii, afectri
cerebrale, durere, febr, anxietate, emoii, stres, poluare (noxe, fumat), variaii de
temperatur, insuficiente cunotine despre boal, despre mediu.
P: Alimentatie inadecvata prin deficit
E: durere, febr, alterri ale mucoasei digestive, tulburri de tranzit, greuri, vrsturi,
anxietate, stres, insuficiente cunotine despre boal.
P: Hipertermie.
E: proces inflamator.
P: Perturbarea mobilitii/Imobilitate.
E: modificri structurale/funcionale ale sistemului osteo-articular (metastaze), durere,
proces inflamator, anxietate, insuficiente cunotine despre boal, mediu.
P: Postur inadecvat.
E: durere, metastaze, oboseal, deficit motor, insuficiente cunotine despre boal.
P: Integritate tegumentar i/sau a mucoaselor afectat.
E: proces inflamator, proces neoplazic, durere, dezechilibre endocrine, tulburri
circulatorii, imobilitate, anxietate, stres, insuficiente cunotine despre boal i/sau
despre igien personal.
22
 P: Alterarea strii de confort.
E: durere, dezechilibre, surmenaj, anxietate, insuficiente cunotine despre boal.
P: Deficit de autongrijire.
E: durere, oboseal, imobilitate, anxietate, dezinteres, tulburri neurologice, condiii
socio-economice precare, cunotine deficitare.
P: Comunicare (senzoro-motorie, afectiv i/sau intelectual) perturbat.
E: durere, metastaze, deficite senzoriale, fatigabilitate, anxietate, stres, tulburri de
gndire, insuficiente cunotine despre afeciune.
P: Vulnerabilitate fa de pericole.
E: durere, fatigabilitate, surmenaj, anxietate, stres, insuficiente cunotine despre sine.
P: Anxietate.
E: afeciunea tumoral, durere, perceperea viitorului, teama de moarte, stres, conflict
(ntre propriile valori i ale celorlali), spitalizarea, mediu familial/social modificat.
P: Pierderea stimei de sine. Devalorizare.
E: modificri anatomice (mastectomie), tulburri neurologice, anxietate, team, stres,
descurajare, insuficiente cunotine despre sine i cei din jur.
P: Izolare social.
E: durere, tulburri de gndire, anxietate, situaie de criz, modificri n relaiile
familiale i sociale, insuficiente cunotine despre boal, despre sine i cei din jur.
P: Risc de complicaii (infecioase, cardio-pulmonare, renale etc.).
E: alterarea funciilor vitale, durere, tulburri de echilibru, tulburri de nutriie,
tulburri neurologice, leziuni, anxietate, stres, izolare, srcie, lipsa de cunotine
despre boal, despre sine i cei din jur.
Obiective de ngrijire (corespunztoare problemelor de dependen enunate
mai sus):
Pacientul s nu mai prezinte durere (diminuarea intensitii durerii).
Pacientul s prezinte o respiraie adecvat (meninerea unei respiraii adecvate).
Pacientul s prezinte o bun circulaie (meninerea unei circulaii adecvate).
Pacientul s prezinte o alimentaie echilibrat (pacientul s fie echilibrat nutriional
i hidro-electrolitic).
Pacientul s prezinte o temperatur corporal n limite normale.
Pacientul s prezinte o mobilitate adecvat capacitii fizice (refacerea i
meninerea mobilitii).
Pacientul s prezinte o postur fiziologic.
Pacientul s prezinte tegumente integre (refacerea integritii tegumentare).
Pacientul s prezinte o stare de confort adecvat (meninerea strii de confort).
Pacientul s se poat autongriji ct mai curnd posibil (diminuarea deficitului de
autongrijire).
Pacientul s poat comunica eficient pe plan senzoro-motor/afectiv/intelectual
Pacientul s nu mai fie vulnerabil fa de pericole (diminuarea gradului de
vulnerabilitate). Pacientul s beneficieze de un mediu de siguran.
Diminuarea gradului de anxietate. Pacientul s fie echilibrat psihic.
Pacientul s-i recapete ncrederea i stima de sine.
Diminuarea gradului de izolare social.

23
 Pacientul s nu mai prezinte risc de complicaii... Diminuarea gradului de risc
de complicaii
Intervenii proprii i delegate.
Intervenii proprii (autonome):
oasigurarea condiiilor de spitalizare, a mediului securizant i de protecie:
- saloane clduroase, nsorite, luminoase, cu umiditate adecvat i ventilaie
corespunztoare;
- adaptarea nvelitorilor conform att anotimpului i temperaturii ncperii dar i
strii generale a pacientului (episoade febrile, frisoane).
o supravegherea pacientului: facies, tegumente, comportament, funcii vitale i
vegetative (msurare/notare n foaia de temperatur);
o recunoaterea manifestrilor de dependen i a modificrilor survenite n evoluia
strii generale a pacientului;
o realizarea unei comunicri (verbale i non-verbale) eficiente: transmitere corect (la
timp) de informaii, stabilirea unor relaii de ncredere ntre pacient i echipa medical,
obinerea feed-back-ului;
o asigurarea dietei adecvate:
- prezentat apetisant (se vor ndeprta obiectele din jur care pot diminua
apetitul);
o hidratare adecvat, n cantiti mici i dese (ceai, supe strecurate, ap plat);
o aspirarea secreiilor (conform tehnicii cunoscute, respectnd msurile de asepsie);
o asigurarea igienei:
- efectuarea toaletei pariale (sau ajutor n efectuarea acesteia);
- schimbarea lenjeriei (de pat i de corp) de cte ori este necesar;
o asigurarea repausului la pat i a unei poziii adecvate, fiziologice;
o mobilizare periodic;
- efectuarea exerciiilor de mobilizare (pasive, pasivo-active);
- ncurajare pentru efectuarea exerciiilor active;
o acordarea ajutorului n mbrcare/dezbrcare;
o consilierea pacientului:
- evaluarea stadiului n care se afl pacientul (conform lui Kubler Ross: negare,
furie, negociere, depresie, acceptare) i nlturarea ideii sfritului apropiat;
- explicaii privind afeciunea (cu pstrarea secretului profesional);
- ncurajare i suport prin comunicare adecvat (acordarea ateniei necesare);
- facilitarea consilierii psihologice pentru recptarea controlului contient i
informat asupra situaiei sale;
o pregtire psihic pentru tehnicile i manoperele medicale: informare, explicaii,
asigurarea confortului psihic, obinerea consimmntului;
o Educaie pentru sntate.
- lmurire asupra necesitii respectrii conduitei terapeutice (a msurilor de
reabilitare) i a controlului medical periodic;
- explicarea importanei meninerii unui regim de via echilibrat (inclusiv
renunarea la fumat) pentru prevenirea complicaiilor.
Intervenii delegate:
o participarea la examenul clinic (conform timpilor cunoscui):
24
 - asigurarea condiiilor de mediu necesare examinrii;
- pregtirea documentelor medicale;
- pregtirea materialelor i instrumentelor necesare examinrii;
- pregtirea psihic i fizic a pacientului pentru examinare;
- servirea medicului cu instrumentele solicitate;
- transportul pacientului la salon (cnd examinarea s-a efectuat n cabinetul de
consultaii);
- reorganizarea locului de munc;
o recoltarea probelor biologice i patologice pentru examenele de laborator
(corespunztor tehnicilor studiate anterior); meniuni pentru:
- recoltri sanguine;
- recoltri de urin;
o participarea la investigaii paraclinice (corespunztor tehnicilor studiate anterior);
meniuni pentru:
o administrarea tratamentului particulariti pentru:
- Chimioterapie
Radioterapia (oprete dezvoltarea celulelor tumorale):
o pregtire preoperatorie: participare la bilanul clinic/paraclinic corespunztor
etapelor cunoscute (stare general a pacientului, timp avut la dispoziie, investigaii
specifice);
o ngrijiri postoperatorii: supravegherea pacientului conform etapelor cunoscute;
- prevenirea complicaiilor postoperatorii (locale i generale) prin supraveghere
atent, permanent, aplicarea corect a tuturor tehnicilor i manoperelor medicale i
observarea eventualelor modificri survenite n evoluia postoperatorie (informarea
medicului pentru adaptarea conduitei terapeutice);
o tratamente paleative i alternative;
- scop: mbuntirea calitii vieii prin ameliorarea simptomelor cauzate de
metastaze (n special durerea);
Intervenii specifice recapitulare (se vor respecta timpii de execuie
corespunztori tehnicilor studiate):
o intervenii de urgen:
- meninerea funciei respiratorii/circulatorii: respiraie artificial, traheostomie,
oxigenoterapie, IOT, monitorizare puls, respiraie, TA;
- montarea i supravegherea perfuziei endovenoase;
- transport corespunztor metodelor cunoscute (cu brancarda, cruciorul, patul
rulant);
o prevenirea complicaiilor:
- imobilizrii: mobilizare periodic, asigurarea lenjeriei de pat i de corp curate,
asigurarea dietei adecvate (pentru prevenirea constipaiei), aplicarea msurilor de
prevenire a escarelor;
- tromboembolice: efectuarea de exerciii pasive/active la pat, administrarea de
anticoagulante;
- pulmonare: asigurarea de condiii optime n ncpere, efectuarea de exerciii
respiratorii, a tapotajului toracic i a poziiilor de drenaj postural; antibioterapie
conform prescripiilor.

25
Bibliografie:
1. Harrison- Principiile medicinii interne
2. Oxford Handbook of Clinical Haematology
3. The Washington Manual of Oncology

26