Sunteți pe pagina 1din 4

Vascularizatia si inervatia tubului

digestiv subdiafragmatic
Din aorta abd se desprinde trunchiul celiac, artera mezenterica sup si mezenterica inf si se distribuie
tuturor componentelor .Drenajul venos nu este facut in mod clasic ci printrun sist propriu :sist port.

Vascularizatia arteriala a tubului dig:

Prin cele 3 ram nepereche:


1Trunchiul celiac: ram arterial de mici dim ce apare pe fata ant a aortei: are traiect desc si oblic, f scurt
pana in 3 cm.In reg celiaca trunchiul se termina trifurcanduse: art gastrica sg, rienala si hepatica com
-A gastrica stg are un traiect orizontal , acs spre stg pana intal mica curbura a stomacului chiar in dreptul
cardiei.Atunci ea se incurbeaza in jos si ia curbura stomacului in marg dreapta, apoi se intal cu a gastrica
dr cu care se anastomozeaza form o arcada arteriala a micii curburi /gastrica.Pt drenajul venos: la locul
unde a se incurbeaza, ea da o serie de ram asc ce vasc port abd a esofagului
-A splenica/rienala: ia traiect desc oblic spre stg pana cand intercepteaza marg sup a
pancreasului.Urmeaza marg sup a pancreasului luand un traiect aproape oriz spre stg si dand o
multitudine de ram pancreatice sup ce part la vasc arteriala a corpului pancreasuluiu.Ajunge pana
inapropierea hilului unde se term in nr de 12 ram splenice.In traiectul ei ea intersecteraza marea
curbura a stomacului unde emite: arterele gastrice scurte, recurentiale/asc care se destribuie formixului
gastric si artera gastroepiploica stg care de la locul intersectiei ia un traiect in lungul acesteia pt a se intal
si a se anastomoza cu artera gastroepiploica dreaptaram al arterei gastroduodenale.Astfel se form
arcada marii curburi/gastroepiploica.Din cele doua arcade se desprind ramuri drepte gastrice care
abordeaza fetele ant si post ale stomacului.Dinspre marginile acetuia spre linia med a fiecarei fete.In
proc de distributie aceste vase dau ramuri din ce in ce mai subtiri asa in cat la niv liniei mediane, vasele
arteriale sunt de mici dimensiuni.Linia mijlocie a fetelor gastrice constituie un loc de electie pt
sectionarea ei chirurgicala
-A hepatica comuna ia un traiect desc spre dr catre reg pilorica a stomacului.Ajuns in vecinatatea
acestuia, hepatica comuna emite artera gastro duodenala ce ia un traiect desc, post pilorului.In mom in
care gastroduodenala intersecteaza marea curbura a stomacului ea emite a gastroepiploica dr ce se indr
spre stg in lungul acetei marg, si se va anast cu omonima ei stg form arcul gastro-epiploic.ceea ce
ramane din artera gastro-duodenala capata den de a pancreatico duodenala care se term bif in ram ant
si unul post.Acestea coboara pe cele 2 fete ale interliniei intre capul pancreasului si port desc a
duodenului pt a se anastomoza in plin canal cu a pancreatico-duodenale inf prov din mezenterica sup.Se
form arcurile arteriale din care merg ram pt capul pancreasului si duodenului.Dupa emiterea
gastroduodenalei, art hepatica com dev artera hepatica propie.Ea are un tr asc oblic spre dr, tintind
catre hilul hepatic.In traiectul ei se gaseste marg libera a micului epiploon fiind parte a pediculului
hepatic.Imediat dupa orig sa, hepatica propia da un ram recurential/coilateral : a gastrica dr ce se
intoarce la marg dr a stomacului pe care o urmeaza in dir cardiei.Se intal si se anast cu gastrica stg
formand arcada arteriala a micii curburi.A hepatica propie se term la niv hilului emitand 2 ram term
lobare: stg si dr care se distribuie parenchimului hepatic dupa un model Hipotom(dihotom)?.A hepatica
propie aduce ficatului sange arterial puternic oxigenat.

Trunchiul celiac vasc toate viscerele digestive si ficatul prim vasc sa nutritiva, si splina.Partic si la
vasc unor str retro-peritoneale:pancreasul si duodenul.
2.Artera mezenterica superioara cu orig in spatele pancreasului, de aici are traiect desc oblic spre ant,
astfel incat iese prin iterstitiul dintre marg sup a duodenului , il incruciseaza anterior.Datorita acestei
directii oblice ea determ o incizura pe marg inf a pancreasului care separa o port a parenchimului
capului pancr de restul organului astfel se form procesul uncinat al pancreasului.Imediat dupa
emergenta din spatele pancreasului artera da in general 2 ram colat:unul stg care urmeaza spre stg marg
inf a corpului pancreasului, a pancreatica inf ce da pe traiectul sau ramuri de contribuie la vasc corpului
pancreasului.Cea de-a doua ramura este cea inferioara care dupa un scurt traiect se bif in ram ant si
post.Cele doua au traiect asc/recurential la lim dintre capul pancr si duoden desc intal si
anastomoznaduse cu omonimele lor sup si form arcurile pancreatico-duodenale- ce se distr capului
pancreasusului si duodenului.
In cont are un traiect desc usor oblic spre dreapta tintind spre jonctiunea ileo-cecala.In acest traiect
artera se dispune in lungul radacinii mezenterului si descrie o curba usoara cu concav orientata spre
dreapta.Aici se descriu ramuri ale concanv si ram ale convexitatii.
-Cele din convex sunt cele jejun ileale in nr de 12-15 ce merg scalariform si se distribuie port mobile a
intest subtire.Ramurile jejun-ileale de prin ordin se term la niv acestuia bif in cate un ram proximal si
unul distal.Ramurile distale ale arterelor de prim ordin, se anastomozeaza cu ram proximale ale
similarelor lor aflate in imediata lor proximitate.Se form arcade jejun ileale de prim ordin.Din
convexitatea lor se desprind ram jejun ileale de al doilea ordin care dupa un scurt traiect se bif in ram
prox si lat care se anast form arcada jejun ileala de al doilea ordin.Aceasta da nastere arterelor de al
treilea ordin si procesul continua pana la formarea a 5 randuri de arcade jejun ileale.Din ultimul rand de
arcade se desprind arteriolele drepte care abordeaza peretele intestinului mezenterial in lungul zonei de
insertie a mezenterului pe jejun ileon.Nr de arcade nu este alcelasi in toata lung.Nr max este prez doar
in port mijl.Pe masura ce ne apropiem de extrem, nr arcadelor se reduce, astfel incat la niv primei si
ultimei anse nr arcadelor este de 2 cel mult 3.Prezenta arcadelor vasc dispuse in cascada este o adaptare
a circulatiei arteriale mezenteriale la mobilitatea si vol extrem de variabile ale intest
mezenterial.Prezenta arcadelor impiedica aparitia obstructiilor determ de pozitia sau vol intestinului si
astfel reduce pericolul ischemiei si necrozei intestinale.
-cele din concav sunt 2 ramuri colice: colica dr (distal) are un traiect desc spre dreapta.Ajunsa in prox
colonului asc se term bif in ram desc si asc care urmeaza fata stg a acestei port colice.ramul desc se
anast cu ram asc al arterei ileo-colice .Ramul asc se anast cu ram desc al colicei mijl. Si colica mijlocie
(proximal)-are un traiesc oriz usor asc spre dreapta ajunsa in proximitatea unghiului colic drept se bif
intrun ram asc si unul desc.Ramul desc se anast cu cel asc si cel asc se anast cu ce omonim al colicei
stangi.Se form astfel port sreapta si mijlociea arcadei arteriale paracolice.Din aceasta arcada se desprin
ram colice ce se distribuie in ac portiune colonului asc si transvers.
Ramul terminal al mezentericei sup este repr de artera ileo-colica.In trecut se numea ileo-ceco
apendiculo-colic.Dinspre prox avem -artera ileala recurenta care urmeaza fata sup a ultimei anse ileale si
a se anastomozeaza cu ramul distal al ultimei artere jejun ileale facand astfel leg cu circ arteriala a
arcadelor mezenterice.-Artera apendiculara care are un traiect desc post ultimei anse ileale.poz Este
dictata de poz apendicelui.Cunoasterea poz este imp in chirurgie.Urmatoarele ramuri sunt cele cecale:
post si ant- se distruinuie celor 2 fete omonime ale intest gros.Ultima ram este a ascnedenta care urm
fata med a colonului asc si se anast cu ram desc al arterei colice dr.Se real continuitatea cu arcadele
arteriale paracolice.
Participa la vasc pancreasului si duodenului .Asig in total vasc intest mezenterial, in total vasc
cecumului si apendicelui , flexura colica dr, a colonului asc si a port drepte a colonului transvers.
3.artera mezenterica inferioara traiect oblic spre fosa iliaca stanga.Colaterale:
-artera colica stanga.Cu tr asc spre stg spre unghiul colic stg, ajuns in vec colonului se ramif in ram asc si
unul desc, cel asc urmeaza colonului desc si se anast cu cel al colicei medii.Cel desc cobiare in lungul
fetei med a colonului desc si se anast si se anast cu a sigmoidiana.
-arterele sigmoidiene: 3 : ce se deistribuie in evantai port sigmoidiene.Distributia se face prin intermed a
2-3 randuri de arcade intru catva similare celor mezenterice.Ramul asc al primei art sigmoidiene se anast
cu ram desc al colicei stangi.Se form arcada paracolica prin care se vasc zona stg a colonului transvers,
flexura stg , colonul desc si sigmoidul.
-ramul terminal: a rectala sup ce se distribuie 1/3 sup a ampulei rectale.
Mezenterica inf asig vasc jum stg a colonului si a 1/3 sup a rectului.

-Port din 2/3 inf ale rectului este vasc de arterele rectale mijloci ramuri din iliaca interna si in port inf
exista arterele rectale inf ram din rusinoasa int-ram din hipogastrica.Prin urmare aceasta parte este vasc
din ram ale iliacei interne.Are un impact in domeniul drenajului venos.In timp ce ractul este vasc jum din
cel cele trei ram si jum din alte ram arteriale asa si si esofagul era vasc diferit.

Drenajul venos al tubului digestiv diafragmatic

Se realizeaza pt cea mai mare parte, catre un sist propiu venos- sist port.cel mai mare sist port din
organism (orice sist vasc care se ramif la ambele sale extrem ).Vena posta are capilare venoase la
ambele extremitati.

-elementele constitutive: arterele mari sunt insotite de vene comisare:


Vena mezenterica inferioara
Vena mezenteria superioara
Vena gastrica stanga
Vena rienala/splenica
Vena hepatica
Vena splenica se intal si jonctioneaza in spatele copului pancreasului cu vena mezenterica sup form
astfel asa num trunchi mezenterico-splenic.Cu traiect oriz f scurt t ca se intal cu extrem sup a venei
mezenterice sup.Impreuna form o junctiune care formeaza originea vvenei porte.De aici vena posrta ia
traiect asc usor oblic spre dreapta.Trece prin marg libera a omentului mic, devenind componenta a
pediculului hepatic si ajunge in hilul hepatic.La niv hilului, vena porta se term bif in ram lobare stg si
dr.Acestea isi continua distrinbuitia in parenchimul hepatic.Pe traiectul sau vena porta prim vena
gastrica stanga insotitoare ale arterei omonime ce dreneaza sange venos de la niv esofagului
abdominal.Sangele circula in sist port dinspre extrem intest spre cea hepatica.
Vena porta aduce la ficat un sange sarac in O2 dar bogat in subst nutritive, pe calea sist port.
Ficatul este un organ care are dubla vasc: arteriala cu sange bogat in oxigen si sange
venos care este bogat in material nutritiv si nu il hraneste dar ficatul fol ca si materie
prima cladind subst de care avem nevoie.Prin urmare ar fi o vasc functionala.
La niv capilarelor interlobulare, cele doua tipuri de sange se amesteca.El este dus spre
centrul lobului, apoi venulele cetrolobulare , a incat sangele art este drenat prin 3 vene
hepatice care dreneaza in vena cava inferioara.Sistemul port este nec pt a interpune
ficatul intre locul de origine al sangelui venos intestinal bogat in nutrimente si vena cava
inf.
(Tranzitul sangelui dinspre hilul hepatic se ingreuneaza dar sangele vine in permanenta ceea ce
ins ca incetul cu inc se acumuleaza in sist port.In prezenta multelor lichide apare hipertens
portala)

Venele din Jum sup a rectului este drenata spre sist port .Jum inf venele dreneaza in iliaca inf
afluent al iliace com care ajunge in vena cava inf.La niv rectului se real o unire, o leg intre sist venoase
cav si port.Asta se num anastomoza porto-cava.Aici intervine imp acestor anastomoze in starile de
hipertens portala.venele rectale-hemoroidale.
La niv esofagului abd: vena se varsa direct in tr port.Restul este drenat catre sist cav sup.Se real
o anast intre sist port si cel cav sup.asta determ si bombarea /varicele esofagiene. ( la cirotici).Sangele
din venele prof ajung in venele superf si apar umflarea venelor si bombarea : imagine in cap de meduza:
imag patogmonica pt hipertens