Sunteți pe pagina 1din 12

CONCEPT- LIMBAJ- DISCURS

CONCEPT = idee de baza + gesturi care contrazic sau urmeaza ideea de baza
LIMBAJ
- Softul este un limbaj, limbajul semnelor de circulatie etc nu este un limbaj in adev sens al cuv
- Nici limbajul arh nu este un limbaj in adev sens al cuv nu putem vorbi arhitectureza
- limbajul arh mai putin structurat decat limbajul verbal
- Orice obiect capaa sensuri in plus fata de ce a gandit autorul
- Traducerile se fac in limbaje diferite- se traduce sensul denoativ ( ex. Foarte greu de tradus poezii)
- Ex descrierea verbala a templului din Ierusalim -> arhitecti care deseneaza templul dupa descriere -> citirea desenului de catre alti
arhitecti - > traducerea desenului nu se potriveste cu descrierea
GRAMATICA (o sintaza) -> DISCURSUL (compozitie)

CONCPT, concepte, s. n. 1. Idee general care reflect corect realitatea; noiune


LIMBJ, limbaje, s. n. 1. Sistem de comunicare alctuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care acetia i exprim gndurile,
sentimentele i dorinele; limb, grai.
DISCRS, discursuri, s. n. Specie a genului oratoric, constnd dintr-o expunere fcut n faa unui auditoriu pe o tem etc.; cuvntare. (nv.)
Tratare n scris a unui subiect de natur tiinific sau literar.

Originea arhitecturii: ipoteze filosofice si arhitecturale n confruntare. Actualizarea unui arche(tip) sau evolutie?
Tratatele de arhitectur despre origini.

n perioadele n care se termin un stil, se manifest dou fenomene:


1. apar foarte multe antologii n toate domeniile, ncercndu-se astfel realizarea unei recapitulri culturale;
2. apar foarte multe cri referitoare la originea arhitecturii i artei

Fiecare stil isi pune problema originii artei pentru care se aplica.

Observm c n anii '90 au aprut multe antologii i cri despre originile arhitecturii - ceea ce ne face s ne punem ntrebarea dac nu cumva
ne aflm ntr-o epoc de tranziie cultural, dac nu cumva, n curnd, se va schimba paradigma, din nou?

La nceputul secolului XX s-a manifestat un fenomen similar, urmat, ntr-adevr, de o schimbare de paradigm: fenomenul avangardelor a dat
natere artei i arhitecturii moderne. Atunci, pe lng antologii, au aprut i importante cri de arhitectur - tratate - n care se punea
problema originilor arhitecturii. Una din ideile fundamentale susinute n aceste lucrri afirma c arhitectura modern constituie o ntoarcere
la originile arhitecturii.

Kagis McFiven susine, n cartea sa Strmoul lui Socrate, c originea filosofiei este n arhitectur - aceasta nu n ultimul rnd pentru c, prin
arhitectur, omul poate manipula i prelucra materia din jurul su, lumea dat.

Filosofia este disciplina care i pune ntrebrile fundamentale, eseniale. ntrebri precum "Ce este fiina?", de exemplu. Potrivit lui Heidegger,
ntrebarea fundamental este "De ce exist ceva mai degrab dect nimic?"

Radacina cuvantului arhitectura vine din grecescul arch- batran, principiu, ultimul temei, ierarh, mod de intarire; si tekton- tamplar,
dulgher sau prin extensie artizan care lucreaza cu un material dur ; tectonic: stiinta imbinarii, a asamblarii, a nodurilor; stiinta alcatuirii
unor locuri disparate, care impreuna ofera o buna transmitere a fortelor catre Pamant, deci punere armonioasa a partilor intre ele
(simetria) si a lor in intreg Robin House F.L.WRIGHT
Arhi-tektonul (batranul tamplar) era singurul batran care stia dinainte cum va arata casa in final, cel care naste, iar azi arhitectul a ramas
singurul care stie cum se va prezenta constructia finala.
Constructorul ns este recuperat sub umbrela tmplarului: cuvntul greccare descrie meteugul zidirii pare a-i avea la rndul su originile n
indo-europeanul taksan, care trimite la tmplrie i la folosirea toporului. Architekton era aadar maestrul constructor, cel mai venerabil sau
mai nelept (arche) dintre ei, cel care lua deciziile pe santier.

Mesterul grindar pune ultima cheie de bolta si inchide sistemul. Architectul punea ultima cheie de bola si inchidea sistemul. La finalizarea
unei constructii, la acoperis se pune in mod simbolic o crenguta de brad care simbolizeaza axa lumii centrul pamantului casa devine centrul
universului pentru locuitor.

Lucrul cu etimologia a iscat n ultimele decenii o direcie pe care Frampton (Studies in the Tectonic Culture The Poetics of Construction in
19th and 20th Century Architecture, Cambridge/London, Graham Foundation/MIT Press, 1995) o plaseaz sub genericul unei definiii din 1982
dat tectonicii de A. H. Borbein: Tectonica devine arta mbinrilor (Kenneth Frampton, 1995, 5). () tectonica este un gest alctuitor care nu
vizeaz doar pri de cldire, ci i de lumi n genere, aa cum este cazul artei. Vorbind despre art, trebuie numaidect menionat un alt cuvnt
grecesc: techn, circumcis ulterior de art pe filiera meteugului miestrit. Or, spusese altundeva n 1992 acelai Frampton, arhitectura nu
este nici art, nici tehnic este (dar mai ales, trebuie s rmn) meteug artizanal, lucrare a mainilor, angajament corporal nemediat cu
materia."

Termenul de "tekton" i are originile etimologice n cuvntul indo-european "taksan" - cu referire la lemnar i la uneltele muncii sale, toporul
n primul rnd. Toporul este unealta cu care lucrau (i lucreaz) tmplarii, dulgherii, meseria antic de dulgher fiind cel mai apropiat
corespondent arhaic al profesiei moderne de arhitect. Este poate, locul aici s ne reamintim c Sf. Iosif i, foarte probabil, Iisus pn la vrsta
de 30 de ani, au fost dulgheri. Tectonica este tiina edificrii prin aducerea mpreun a unor subansambluri altminteri disparate, astfel nct
ele s dea seama despre distribuia corect, armonioas, a forelor, a tensiunilor spre pmnt. Arhitektonul este btrnul, eful echipei de
tektoni, singurul care tie de la nceput cum va arta cldirea, edificiul nc neterminat.

"Au disprut, o dat cu arhitectura modern, acei meteri mndri i meseriile lor inutile: forjori pentru feronerii de felul celor care fac deliciul
arhitecturii maurentiene interbelice de la Parcul Filipescu; mobilitii capabili s repare intarsii; pietrarii abili ntr-ale stereotomiei; zidarii
capabili s fac o bolt sau o cupol de crmid. Masificarea produciei de spaiu a dus la tergerea identitii. Mrirea scrii de la individ la
popor a dus la estomparea detaliului ndelung lefuit, cel care face diferena ntre machet i arhitectur vie. ()Ceea ce a disprut, ntre
giganii modernitii i arhitectura tipizat, a estului, este tocmai interesul i tiina de a detalia infinit o cas, pn la fibra lemnului, pn la
calitile tactile ale suprafeelor de piatr sau metal, pn la o anume transparent a sticlei. ()

Este din ce n ce mai rar, dup 1980, s gseti case bine fcute n Romnia. Muriser meterii, cei care aveau relaie direct cu materia,
capabili s o supun formei celei cu prea puine determinri, propus de arhiteci departe de situri, n institute de proiectare tipizat.

CLASIFICAREA CHESTIUNILOR LEGATE DE ORIGINE


ORIGINEA ISTORICA

1. Originea istoric:
Originea istoric a arhitecturii se refer la momentul concret, istoric, n care se nate arhitectura. Nu se cunoate (i nici nu se va putea
cunoate vreodat) momentul exact n care a luat natere arhitectura. S-ar putea susine c arhitectura a aprut odat cu omul, odat cu
primele adposturi rudimentare, improvizate de om. S-ar putea chiar afirma c arhitectura este anterioar apariiei omului, din moment ce
exist i unele animale "arhitecte", care i construiesc adposturile - spre exemplu termitele sau albina, soboloanii care traiesc in orase si
pasarea tesator cu o arhitectura interesanta care o lasa mostenire.
S-ar putea, ns, la fel de bine argumenta c arhitectura apare ulterior apariiei omului - argumentul ar fi c adposturile improvizate de primii
hominizi nu sunt manifestri de arhitectur, i c arhitectura propriu-zis se nate abia o dat cu primele adposturi complexe, elaborate
furite de om - odat cu primele case. Aadar, potrivit acestui punct de vedere, dac pe axa timpului momentul T0 este momentul apariiei
omului i al primelor adposturi ad-hoc, atunci arhitectura se nate mai trziu, n momentul T1 - momentul primelor edificii complexe.

Cel mai vechi tratat de arhitectur ce s-a pstrat, ajungnd pn la noi, n contemporaneitate, este cel scris de Vitruvius, n secolul I d. Hr.
Tratatul lui Vitruvius este compus din zece cri (zece volume), el cuprinznd, printre altele, i o expunere a celor trei ordine arhitectonice
greceti, inclusiv legendele de creare ale celor trei stiluri. Am scris separat, n aceast rubric, despre tratatul vitruvian, aa c trimit la aceste
texte. Dar, mult mai aproape de noi, Robert Venturi spune c arhitectura este un adpost decorat cu simboluri. Cu alte cuvinte, exist o
evoluie de la simpla adpostire la adpostirea decorat i, n fine, la adpostirea mpodobit nu cu orice fel de decoraii superflue, ci cu
simboluri, adic forma cea mai sofisticat de semne.
Dinocrates- arhitectul lui Alexandru cel Mare. Ipoteza celui mai vechi ansamblu uman (Mohenjo Daro 2 600 i. Hr.), dar si cautarea celei mai
vechi case sunt utopi, deoarece istoria inseamna constiinta.
S-a ridicat problema daca pesterile pictate apartin sferei arhitecturii, dar arhitectura inseamna tot ceea ce este facut de mana omului (pesterile
dar al naturii).

Robert Venturi afirma ca arhitectura este adapost decorat cu simboluri. De la prezumtia ca ar fi un simplu adapost, s-a ajuns in momentul in
care locuinta depaseste stadiul de adapost si tine cont de ceea ce simte, ceea ce este beneficiarul si ceea ce arata in ceea ce traieste. Totusi nu
este specificat actul construirii putem lua in posesie un spatiu existent. Pestera adapost + picturi murale (desenarea constelatiilor cerul
pe care il vedeau ei atunci). Pestera poate fi considerata arhitectura in functie de definitia pe care o dam

SIMBOL = forma de semn


Semn = este ceva care pentru cineva tine loc de altceva
= singura modalitate prin care eu pot avea acces la realitatea pe care o desemneaza acest simbol

SIMBL, simboluri, s. n. 1. Semn, obiect, imagine etc. care reprezint indirect (n mod convenional sau n virtutea unei corespondene
analogice) un obiect, o fiin, o noiune, o idee, o nsuire, un sentiment etc. (n literatur i n art) Procedeu expresiv prin care se sugereaz
o idee sau o stare sufleteasc
Semn 1. Tot ceea ce arat, ceea ce indic ceva.

Arhitectura poate fi considerata preumana in functie de definitia pe care o dam. Animalele arhitecti sau descoperirea unei forme de
arhitectura veche de 250 000 de ani inainte sa fi existat homo sapiens un contur facut din stalactite si stalacmite si un grid cu urme de foc
un fel de mormant.
J. Baudrillard Obiecte singulare Toate obiectele de arhitectura au ceva de mormant in ele
Arhitectura funerara- relatia cu moartea
Civilizatia umana a aparut in momentul in care mortii au inceput sa fie ingropati.
Asezarile umane au fost intotdeauna in relatie cu un templu. - religia este cea care a generat sedentarismul, cultivarea etc agatarea de un loc
Gobekli Tope cel mai vechi templu descoperit
Founded- about 11,500 years ago
Abandoned - about 9,000 yrs ago.
Periods- Pre-Pottery Neolithic
mai multe temple suprapuse un templu era utilizat pana la epuizare dupa care era astupat

- Cea mai importanta parte dintr-un oras este nimicul din centrul sau spatiul public
- Orasele se fondeaza pe locuri sacre
- Asezarile comunitati grupuri de oameni care se inteleg
- In cetati- oamenii erau diferiti
- In centrul asezarilor grecesri in spatiul public se gasea flacara care celebra zeita Hestia zeita caminului in mod paradoxal simbolul
caminului care presupune ceva intim se gasea in centrul spatiului public
- Marcarea locurilor sacre in locurile in care se inampla ceva neobisnuit se considera loc sacru (de ex. Si un vis se culca un om pe o piatra-
visa ingeri urcand pe o scara si marca locul ca fiind sacru) marcarea prin menhiri
- Senegal menhiri adusi de foarte departe contur de flori erau vopsiti in rosu cu exceptia celor care marcau punctele cardinale si care
erau vopsiti cu alb
- Gnomonul - element vertical de tipul menhirilor cu care se masura timpul prin umbra lasata de soare -> un fel de ceas - relatia cu soarele
- Aparitia geometriei este legata de aggricultura, de impartirea terenurilor
- Vechea arhitectura este in stransa legatura cu terenul camuflata.
- Relatie stransa cu cerul si pamantul

2. Originea arhetipal:
origini [arhe]tipale
tip = traditie

De unde vin tipurile? (ORIGINEA)


- tip = lucru cel mai general, momentul comun pe care-l au un numar mare de elemente construite de mana omului. ( se suprapun
toate, indiferent de cultura)
- arhitectura = complexitate de tipuri
- arhtetipurile modele exemplare

ARHETP s.n. (dex), (n filozofia lui Platon) Concept care desemneaz modelul prim, originar, ideal al obiectelor sensibile, considerate ca
reprezentri imperfecte i copii ale sale. Fiecare din modulii ancestrali universali ai intuiiei i intelectului care apar, potrivit terminologiei
psihologice-religioase, n visuri i n mitologie. Reprezentare, tip originar, prim.

Originea arhetipal a arhitecturii se refer la faptul c arhitectura se manifest de cte ori este aplicat un arhetip. Arhetipurile sunt tipurile
recurente istoric, ce se perpetueaz prin tradiie. Psihologul Karl Gustav Jung introduce noiunea de incontient colectiv, afirmnd c
incontientul colectiv este sediul arhetipurilor. Exemple de arhetipuri arhitectonice sunt tumulul (mormntul marcat) i turnul (donjon,
clopotni, zgrie nor etc.).

n 1966, n cartea sa Architettura della cit, Aldo Rossi afirm c nu trebuie s ne lsm nelai de aspectul exterior al arhitecturii, arhetipurile
pe care ea le ncorporeaz - de fiecare dat n alt "hain formal" - fiind singurele cu adevrat importante. Anul 1966, n parantez fie spus,
este un an foarte important pentru arhitectur - acest an marcheaz convenional sfritul modernismului i nceputul postmodernismului n
arhitectur.

Originile sunt arhetipale (arhe/ tip/ tipar). Arhitectura poate sa apara in orice moment si nu are origine fixa; din arhetipuri iese arhitectura.
Aldo Rossi pana in 1966 a facut arhitectura moderna, apoi apar o serie de tipuri, dar toate sunt recurente (de exemplu: turnul- apare des si in
diferite sumuri, motive).

n anii '80, C. Alexander scrie A Pattern Language, o "biblie arhitectural" pentru studenii americani nc i astzi, ce ofer o compilaie de
modele recurente, patterns, n arhitectur, care pot fi actualizate n funcie de contextul specific al locului i timpului n care sunt "resuscitate".
arhetip ca imagine a constiintei
arhetip se transmite din generatie in generatie
Oraele sunt adesea structurate pe baza unei imagini mandalice. Mandala este o imagine centrat folosit
n hinduism, n meditaie, pentru fixarea contiinei, pentru concentrare. Jung, observnd c persoanele cu
probleme psihice pe care i studia desenau mandale, trage concluzia c mandala este o reprezentare, o
imagine a contiinei. Zilele acestea chiar, putei vedea pe un post de televiziune clipuri cu Jaipur. Or, oraul
Jaipur, pe care clipul l descrie ca proiectat ca o tabl de ah, are la baz mandala Pithapada, cu noua
ptrate, avnd n centru o pia-grdin.
Postmodernismul apare la finalul arhitecturii moderne ca o recapitulare. Christopher Alexander in A Patten
Language (1980) sustine ca arhitectura este un limbaj de tipuri si admite ca in anumite situatii se folosesc
anumite tipuri de rezolvari- aparitia unui Manual de tipuri ; chiar si arhitectura eclectica a avut asemenea
manuale, continand elemente de standardizare, combinatorica; elemente cu care se face arhitectura.
Tipurile vin din traditii.

MANDALA (cuv. sanscrit cerc) s. f. Mulime de cercuri i ptrate combinate n mod variat, pentru a construi o diagram, care, n unele religii
orientale, reprezint un simbol al cosmosului i diversele conexiuni cu divinitatea; folosit adeseori ca suport pentru concentrare i meditaie. n
psihologia abisal a lui G. Jung, m. sunt interpretate ca simboluri ale individualitii.
Yung, elevul lui Freud, sustine teoria si practica mandalei (Tucci), mandala fiind o imagine centrata (floare cu petale), folosita ca arhetip in
arhitectura si urbanism, de exemplu Villa Rotonda- mandala tipica, orasul Jaipur, orasul Ierusalim. Yung sustinea ca aceasta este o reprezentare
a constiintei- cu cat samburele, miezul este mai mare cu atat mai mare este constiinta, altfel apropierea de nebunie; si mai sustine ca
arhetipurile sunt date de inconstient.

arhetip ca revelatie divina (D-zeu)


- revelatie prin modele revelate, dictate de catre Divinitate (planul templului din Ierusalim)
- cel mai arhaic prototip = PROPORTIA - pentru a obtine divinitatea nu trebuie sa modificam proportiile PROPORTIA DE AUR

SACRU. Toate imaginile sunt date prin revelatie proorocita de la Dumnezeu. Transmisia prin revelatie, cum ar fi chivotul templului, sa nu se
schimbe proportile ca asa le-a spus Dumnezeu; aceastea sunt esentiale, si nu modul in care arata .
Arhitectura religioasa are cea mai densa constructie, lacasele de cult din Meteora au picturi in care se regasesc ideile despre Dumnezeu, a te
orienta, a sta cu fata la Orient.

3. Origini eidale (eidos, idee) eides = esenta


ex: Platon - ofera explicatii despre cum este alcatuita lumea
- exista 2 lumi
1. lumea ideilor este dincolo de lumea experientei
2. lumea senzoriala, a experientelor este coruptibila, inselatoare, se modifica

Eidos = lumea ideilor; esenta


ideile = sunt principii, nu au origine, nu dispar, sunt incoruptibile, perfecte, sunt transcendente
IDE, idei, s. f. 1. Termen generic pentru diferite forme ale cunoaterii logice; noiune, concept. 2. Principiu, tez cuprinztoare, tez
fundamental, concepie, gndire, fel de a vedea.

Singurul mod de a avea acces la ambele lumi intelectuale este prin intermediul geometriei.
Timaios geometria traduce lumea ideilor, corpurilor perfecte
(geometria = muzica sferelor)
GEOMETRE s. f. Ramur a matematicii care studiaz formele i proprietile corpurilor, precum i raporturile lor spaiale. Manual n care se
studiaz aceast tiin. Structur, aspect regulat, simetric pe care l are o construcie, un obiect, un sistem
Originile EIDALE (eidos, idee) teorie ce precede crestinismul, a inceput cu Platon, stiintific cu Aristotel.
Timaios introduce conceptul de CHORA ca metafora a spatiului public. EIDAS reprezinta esenta, lumea
ideilor, ideile sunt esentiale, impecabile, incoruptibile, nu se nasc si nu mor, imprimarea lumii ideale;
transcendenta dincolo de lumea aceasta, lumea copiilor cu figuri geometrice perfecte- Timaios; (jumatatile
de sfera- Banchetul- Platon). Acces la ambele lumi, intelectual, prin intermediul geometriei, aceasta
traduce lumea ideilor- muzica sferelor.
Derida, Tschumi
Petter Eisemann, T. Bunschotten - CHORA L. WORKS

CHORA - concept
- pentru Platon trebuie sa fie impartiala, neutra in raport cu toate fenomenele ce se petrec in
interiorul ei.
CONCEPTUL = cel mai abstract lucru care ar putea spune despre ceva; nu se vizualizeaza.
- teritoriu, tinut, intindere
- nu trebuie sa aiba nici o trasatura
- nu are nici un atribut
- daca exista orice forma de atribut ar tine cont de partea tuturor ideilor ce contin acel atribut

Pentru ca ceva sa existe, acest ceva trebuie sa raspunda la intrebarea UNDE ?, sa aiba un loc. Problema lumii ideilor UNDE?
UNDE este locul numit CHORA (o metafora, un loc imens ce invaluie lumea)
CHORA este spatiul public inteles in sens contemporan; nu e doar un loc, doar un spatiu; nu are niciun atribut ca sa poate primi toate
trasaturile. Chora ca loc public trebuie sa fie neutru si de preferabil cat mai neconstruit
Diferenta intre loc public si spatiu public
Locul se pierde dupa ce dispare evenimentul ex . un loc unde a fost o batalie dar nu a fost marcat si s-a pierdut.

4. Pamant ca origine
Pentru ca ceva sa existe, acest ceva trebuie sa raspunda la intrebarea <<Unde?>>, acel ceva trebuie sa aiba loc (Heidegger). Ca sa poata sa
gazduiasca toate ideile, trebuie ca acel raspuns la intrebarea <<Unde?>> sa nu aiba nici un atribut (neutru), dar acel ceva care nu are atribut nu
poate fi citit. Adica spatiul in sine nu trebuie sa tina cu nimeni, nu trebuie sa contina valorile cuiva.
Platon- CHORA nu are un exterior, nu este inauntru sau afara, ca infinitul, vazut in conceptia grecilor, o sfera bine rotunjita, ce nu are
exterior, nu poate fi reprezentat, ca un loc imens ce invaluie lumea.
Hegel arhitectura origineaz n monument (turnul Babel)
Monumentul - are legatura cu memoria; valoarea de rememorare a unui eveniment, perioade, popor, personalitate etc.; valoarea de
marturie
= morminte , statui, temple ; primul monument din lume : Babilonul (exista foarte putine monumente; majoritatea constructiilor reprezinta
arhitectura de mana a II-a)
- inlaturarea de materie nu reprezinta arhitectur, spaiul fr faade (Hegel) ex: pestera = inlaturare de piatra gol
- acumularea de materie = construit, sedimentat, articulat reprezinta arhitectura

CONCLUZIE
Problema originilor arhitecturii este o problema strict contemporana.
Ce este spatiul? In mod eronat se crede ca arhitectii creeaza grinzi, plansee, stalpi; ei sunt specialisti in spatiu- iar peretii, grinzile sunt unelte cu
care se obtin spatiile.
Valorile artistice nu se inlocuiesc se aduna.

Spatiu si loc din perspectiv filosofic contemporan:


definitii, evolutia conceptului, perspective teoretice contemporane.

Conceptul este modul cel mai abstract cu putinta in care se poate vorbi despre ceva, iar conceptul de spatiu este modul cel mai abstrct cu
putinta de a se vorbi despre spatiu. Conceptul de loc are o intelegere abstracta si este raspunsul la intrebarea Unde?, pe care o punem cu
precizie la ceva care fiinteaza. Ex: Conceptul de plin Fold Flow Deleuz.
Intrebare Unde? isi gaseste raspunsul in loc, cu inteles de Chora (Platon nu are nici o referinta concreta, Topos, Sit, Amplasament.
Conceptele nu au nici un fel de atribute, nu li se acorda nici o reprezentare; antologii si metafore se pot aduce unei cladiri nu unui concept.
Spatiu are mai multe moduri de reprezentare prin muzica, poezie etc nu e neaparat ceva fizic

Obiectul de arhitectura raspunde si el la intrebarea Unde? ca sa capete caracter de fiinta Undeva, raspunsul este locul fizic situl,
obiectul de arhitectura se odihneste, sade, in locul unde are loc evenimentul arhitectural tine, mentine locul deschis.
Alethia reprezinta opera de arta, deschidere catre adevar, dezlantuire, scoatere din ascuns. Obiectul de arhitectura este si o opera de arta:
Originea operei de arta (Heidegger), Fiinta si timp (Heidegger), Sub eveniment.
LOC (sit, amplasament, topos / topis; KHORA, KHOROS)

Heidegger: Locuirea e modul in care muritorii sunt pe pamant


Locul este raspunsul la intrebarea unde sunt muritorii ?

LOC- raspunsul la intrebarea Unde? Loc nu inseamna numai niste coordonate. Este legat de un eveniment si de durata evenimentului
LOC- Loc ca amplasament si Spirit al locului
3 ipoteze (Heidegger): amplasament, loc natal, loc cultural
Locuire (concept filosofic) nu e acelasi lucru cu locuirea in sens arhectural
Chora (khora) in timaios (Platon)

Locul (dupa Heidegger) are doua caracteristici:


1. ii transfera obiectului esenta sa (cele mai generale atribute, nici unul dintre el nu poate fi explicat prin celalalt atribute ireductibile)
Batista Alberti numeste acele amplasamente privilegiate locuri mandre (tradus de G.M. Cantacuzino)- sanctuarele se cladesc in general pe
locuri mandre.

C.Norbert Schulz sustine in Genius Loci, ascultati ce va spune locul. vorbeste despre spiritul locului- fiecare avand caracterul lui, identitatea
lui, exprimata printr-o serie de motive, elemente care se repeta, ce definesc caracterul locului neavand nici o legatura cu situl, ci este raspunsul
cuvant cu cuvant la conditia locului.Situl trebuie (dupa Heidegger) sa ingaduie sa apara(sa infiinteze) evenimentul, a locui devine o atribuire
de loc, defineste esenta, atributele de pamant ale operei (pro- puse):

Noberg- Schulz
- concept de spirit al locului GENIUS LOCI - spirite care tutelau, patronau anumite locuri
- bunul arhitect se duce pe un loc pe care urmeaza sa construiasca si asculta locul (folosind toate simturile). Locul ne poate spune:
calitatea pamantului
modalitatea in care cade lumina
ciclul anotimpurilor
motive
elemente repetabile referitoare la arh. deja existenta
Suport (sit) locul schimba opera, opera este in orizontul in care este pusa
materialul se propune si se transpune in arhitectura, se foloseste potentialul materialului
loc natal spatiul in care construim o opera, tine de traditii, spirit, religii, loc si ritual locuital (men) tinere

2. Pentru a se putea vorbi de esenta, intai trebuie stabilita limita Pergas, nu este locul unde se sfarseste, este locul de la care plecand
catre centru isi defineste esenta sa zona de dincolo de Pergas. Fara limita nu te poti defini ca fiinta. Sinele se defineste prin introducerea
succesiva de limite.
Stiinta limitelor este Peratologia iar Liiceanu in Despre limita descrie cele 3 lucruri ce definesc natura tragica a conditiei umane:
o Dumnezeu este infinit si stie ca este infinit
o Natura este infinita si nu stie ca este infinita
o Omul este finit, stie ca exista infinitul, dar nu are acces la el.
Lucy Rigaright defineste conditia umana ca: existenta lui Dumnezeu- fiinta total deschisa, existenta barbatilor- fiinte total inchise si existenta
femeilor- fiinte intredeschise.

A locui atribuire de loc fiinta

Limita
- Peras peratologie (stiinta limitei & limitarii Liiceanu)
- Parergon (limita poroasa, ambigua si reciproca DERRIDA) (limita de granita teritoriu de granita)
Parergon termenul apare n Adevrul n pictur a lui J.Derrida n definirea ramei tabloului ca limit permeabil/traversabil a acestuia. Prin
extensie, este vorba despre o definire mai lax a termenului de limit aa cum este el ntlnit la vechii greci i, apoi, la Heidegger (peras).

Heideggereza in arh Genius Loci (C. Norberg Schulz) spiritul locului


-> intensificare ( cand e ambiguu)
->pastrare dar daca exista violenta , infruntare daca exista un geniu rau? ??
->infiintare

pamantul PRO-PUS in opera


-sol natural
-loc, sit, asezare, context edificat
-material loc opera
STABILIZAREA LOCULUI ( eveniment + ritual)
- repetare
- semnificare
- COMEMORARE

Locul ramane deschis spiritual prin ritual ( ritualul tine acest loc atribuit).(1)
Locul in care apare ritualui laic, dar nu mai sunt zei USTENSIL spatiul serveste unui alt scop. (2)
Daca incetam sa mai continuam ritualul respectiv, locul devine o RUINA (3)

Topos = loc (Khora)


- CHORA greaca veche vorbita
- KHORA teritoriu, loc, intindere, tara
- KHOROS loc de batalie, mai inseamna si ring de dans
- KHOROS - plural

def: LOC = este o intindere, o destinatie precisa (fizic), dar mai presus de asta este raspunsul la intrebarea unde? ( unde are loc X?) -> este
legat de un eveniment

a locui = atribuire de loc FIINTA

Pentru ca ceva sa locuiasca lui i se atribuie un loc. Acest loc nu are semnificatie fizica.
Daca: - a disparut X a disparut si locul sau
- se muta X se muta si locul sau
- X functioneaza deoarece are un loc

LIMITA
Cum putem sa tinem locul deschis?; Cum putem stabiliza un loc?
- un mod de stabilizare pe care are loc X este asumarea unei limite.
Heidegger
- se refera la limita ca si concept
- spune : limita (peras) = nu este locul sau momentul, sau planul la care se termina ceva, ci este ceva de la care mergand catre centru putem
sa definim esenta acelui ceva (de la limita spre centru putem defini X). Asumarea limitei defineste esenta X.
- Fiinta umana devine atat mai interesanta cu cat isi asuma niste limite.

Sala frescelor este si loc si spatiu pt a fi loc trebuie delimitat; forma este o limita
Trasarea limitelor si concentrarea asupra unui loc ritualuri de abtinere
Trasarea limitei Romei- cu plugul in sensul acelor de ceasornic; delimitare intre sacru (KOSMOS ordine) si profan (CHAOS - dezordine); in
interiorul orasului era ordine; orasul mortilor era inafara limitei in chaos
Derrida propune un al concept PARERGON definita linie de granita si teritoriu de granita; loc in care esentele fuzioneaza ( zone de
interferenta, loc de comunicare)
ex: rama tablou granita intre tablou si perete
ex: granita de rasa umana unde exista metisajul

teritoriu de granita este un loc de comunicare, opus granitei reale


locul in care construiesti, datorita calitatilor sale, transmite esenta sa cladirii:
- nu exista doua cladiri la fel
- nu exista arhitectura virtuala
- nu exista arhitectura utopica (utopos = fara loc)

Centrul precede existenta orasului


Centrele pot fi noduri locuri in care, datorita unei activitati sau a unui interes al omului, se manifesta o anumita semnificatie; o forma de
intrerupere a omogenitatii spatiului fizic care are anumte calitati. Spatiul sacru asezat in centrul asezarii unde este fixat axis mundi care fixeaza
centrul intre cer si pamant- centrul este perceput ca spatiu organizat si protejat, separat de haos (necunoscut, amenintator).

Originea operei de arta


In cazul nostru amplasamentul este originea operei; Obiectul de arhitectura esste consecinta logica a amplasamentului; din amplasament
constructia isi extrage esenta.
Construirea din materialul locului- materialele se comporta diferit in functie de locul in care se afla. Exista o esenta a materialului si moduri
proprii de a prelucra materialul respectiv; piatra nu este un obiect ci un proces durata de viata muult mai mare decat a omului

Locul cultural omul se naste in mijlocul unui popor


Ex. satul sasesc f organizat, strans; satul romanesc rasfirat aceeasi geografie cultura diferita.

utopie fara loc


Contextuslismul o cladire nu trebuie sa concureze cu vecinii.

Categorii topice spatiale (din cursul de compozitie)


In cadrul formei urbane distingem 3 categorii de spatii in raport cu conceptul general de diferentiere spatiala:
1. spatii izotopice
2. spatii heterotopice
3. spatii utopice

1.Spatii urbane izotopice:


- spatii concepute in acelasi fel, spatii care sunt legate intre ele prim aceleasi trasaturi caracteristice, spatii care pot fi identice.

2.Spatii urbane heterotopice:


- spatii care releva locuri diferite, sustinandu-se fiecare prin caracteristici functionale, spatiale si de cuprindere diferite.
- spatii urbane heterotopice pot exista si in cadrul aceluiasi spatiu.

Observatie: o stare heterotopica/izotopica confera unui spatiu omogenitate/heterogenitate.

3.Spatii urbane utopice:


- spatii care unesc atat ordinea departata cat si cea apropiata, realizand la nivelul conceptului o legatura intre izotopia si heterotopia urbana.
- spatiul utopic este subiectiv, aprecierea sa fiind legata de psihic.
- spatiul utopic este un spatiu simbolic, spatiu cu disponibilitati de imaginar.
Exemple de spatii utopice:
- in cadrul orasului, o piata organizata, dar extrem de ampla, ale carei limite ies din firescul perceptiei umane. In determinarea unei anumite
ambiante intervine psihismul nostru (cele doua filtre, imagine reala si imagine mentala)
- orice spatiu urban in timpul noptii, atunci cand o serie de aspecte si configuratii se estompeaza, chiar daca in timpul zilei el este un spatiu
izotopic sau heterotopic.

2Heterotopii, heterotopoi, heterotopologie; panoptikon, simulacru-pasti-colaj (Concepte ale post-modernitii n arhitectur)


Termenii introdui n seminarul al doilea provin din vocabularul folosit cu privire la spaiul construit n crile lui Michel Foucault i, prin
extensie, n filosofia postmodern

Heterotopi locuri diferite sau altfel de spaii (n trad. Bogdan Ghiu)


Heterotopologia tiina locurilor diferite, sau a alteritii aplicate spaiilor, apare la Foucault in Altfel de spatii,
Heterotopiile forme de utopii n care aezarea este la fel de diferit are acelai grad de alteritate n raport cu spaiile/locurile normale -
ca i societatea pe care o gzduiete nluntrul su; apar ca intermediar intre spatiile publice si cele private (cimitirul, plaja, caminul-internat,
liceul segregat pe sexe etc).

Observatie:
- spatiul utopic este un spatiu real, utopicul fiind o rezultanta a perceptiei, a senzatiei.
- spatiul utopic este diferit de utopia urbana
- asocierea in cadrul organismului urban a unor spatii izotopice, heterotopice si utopice reflecta o complexitate multifunctionala, realizandu-se
la nivelul spatiului urban.

CONCLUZIE
Locul ingaduie sa apara evenimentul, il face vizibil il fiinteaza, atribuirea de loc inseamna raspuns la intrebarea Unde? , locul defineste,
ii transfera esenta, fortandu-l sa intre intr-o limita.
A edifica nu inseamna doar a construi, ci si indeplinirea ritualurilor locuitale- (men)tinerea locului.

Loc public. Vizibilitatea actorilor n locul public. Arhitectura ca n-scenare.

Toate amplasamentele au cel putin o identitate trebuie sa tinem cont de identitatea locului cand construim asculti ce spune locul
Arh bun pe o colina construieste fie in vf colinei, fie terasat
Topologia geometria tensiunilor instrument pt integrare camuflare
Caracteristici ale patternului
- raportul construit- neconstruit
- lumina si efectul pe care il are supra cladirilor - atat pe fatade cat si in sp interior
Orientarea pe orizontala si pe verticala( axis mundi) in ziua de hram soarele trebuie sa rasa in axul bisericii
Orientarea spatiului
a) orientarea cardinala- in raport cu lumina -iluminarea spatiului exterior
-o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul de dominanta
-dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina (spre sud)
b) orientarea compozitionala -legata de deshidere, de directionare
c) orientarea dpdv spiritual-compozitional
-orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului
inchiderea:
-este una transanta
-este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele-gradinile italiene-: realizata prin garduri vii)
-este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri diferite de pavaj la alei; pot fi
folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)

LOC PUBLIC
1. Definitie minimala: Loc (destinatii) al inscenarii deliberate a vizibilitatii reciproce (a vedea + a fi vazut) intre minim 2 fiinte umane
-raspuns la intrebarea UNDE ? cu caracter aparte: destinatie (locul unde ma duc); este destinatie deliberata (iau decizia de a ma duce acolo)
-nu are caracter accidental; este expunere deliberata (ma expun pe mine insumi)
-presupune intilnirea cu celalalt

2. Definitie maximala:definitie minimala + activitati in comun


-nu toate culturile au avut locuri publice, nu toate culturile au spatii publice
ex: diferenta intre modul de viata occidental si cel oriental
nu exista spatiu public (aproximativ reprezentat prin spatiu de cult)
Francisc Fukuyama afirma ca exista 2 tipuri de spatiu public:
- bazate pe incredere densa thick trust (esti permanent asistat in spatiu public) o siguranta safety nett
- bazate pe incredere rarefiata thin trust
amandoua coexista in orice stat, important este raportul dintre ele

Loc public inseamna loc comun, de intalnire (a cel putin doua persoane); loc catre care ne ducem deliberat, pentru un scop, motiv si anume
cel de a vedea de jur imprejur si cel de a fi vazuti, de a ne expune. (referire la teza de doctorat Arhipretexte).
Se vrea a merge in acel loc pentru a se asuma un rol(consumatori, amploaiati)- ne asumam o serie de masti.
Important este sa vezi- controlez tot ce este in jurul meu, si sa fi vazut- a ma ex-pune, punere dinainte transparenta a locului public,
vizibilitate nelimitata. Locul public nu are de-a face cu constructia, rolul lui este de etalare.
Loc public este cel in care se merge
-in vederea negocierii ( confruntare in spatiul public),
-schimbului de negot, de idei (atribut fundamental al spatiului public),
-al deliberarii- proces ce are loc inca din agora- vot al intregii comunitati (exemplu moartea lui Socrates).

a)depunere in mijloc- in deschis, a problemelor individuale


oamenii simt nevoia de a:
- pune probleme
- de a gasi rezolvari pentru acestea
Teoria Aristotel: Diferenta violenta intre asezare si cetate
asezare / trib toata lumea este de acord
cetate in interiorul ei exista straini si este asumata
alteritatea (oamenii arata diferit, au diverse credinte, alte stari sociale, etc.)
- secondeaza definitia sacrului ca fiind ceva total diferit
- alteritatea (definitie comuna) nu-I de pe lumea asta

b)negociere - poate fi in regim de confruntare (este bine sa se produca in locul public)


oferirea de argumente irefutabile
aparitia resentimentelor violente

c)schimb - bunuri materiale


- simbolice / spirituale
- idei
fara bunuri materiale putem trai, dar fara bunuri simbolice nu existam ca finite umane

d)infruntare / confruntare
e)decizie devine obligatorie (apararea lui Socrate) - majoritatea decide
vezi Socrate care a preferat sa moara pentru a intarii argumentele proprii legate de spatiul public cu tara si cand are si cand nu are dreptate

3. Aspectul fizic / edificat


- loc deschis (vizibilitate neingradita)
agora, forum, piata, catedrala,
-mall - loc de expunere, ia locul pietei

edificiu - DEZIDERATIV - este construit pentru a pune in scena modul in care comunitatea vrea sa fie privita, vazuta imagine promovata

Se pune la indoiala existenta spatiului privat, in locuinta sunt cu cineva, casa devine teritoriu strain, negocierea locuirii cu celalalt. Apare tema
alienarii: suntem straini si orfani in aceasta lume.

Figuri ale spatiului public:


edificiul figura construita ce delimiteaza edificiile de for public sunt: primaria, templul, biserici, palate. Edificiul nu este loc public,
are caracter public si de organizare a pietii, caracter de reprezentare a comunitatii, reprezentare colectiva- cum se vrea vazuta
(deziderativ), imagine promovata. In momentele de criza se construieste mai mult deoarece nu se vrea sa se vada momentul prin
care se trece.
gol- piata, acropola, forum roman, agora greceasca; nu exista in toate culturile, forma de alteritate. Locul in care nu exista nimic
pentru a fi vazut, orasul se articuleaza in jurul unui nimic, absenta- golul centrului (golul rotii)- golul fondator al nimicului, al absentei.

Democratia transparenta cladirilor administrative vezi cum lucreaza oamenii; Caracterul democratic al transparentei- cu cat devine mai
transparent spatiu si edificiu public, cu atat apar mai multe masti cu care oamenii se afiseaza in locul public; spatiul public mai transparent
in sensul fizic, devine mai public mai permisibil.
Locul public ne afisam, ne aducem sa inspectam si sa fim inspectati; cu cat vrem sa ne afisam mai mult cu atat masca e mai pregnanta
(augmentare, ascundere, rol); viata sociala este o forma de teatralizare ne luam un rol in public.
In cladirile publice - schimb de bunuri simbolice : valori civice si valori spirituale
John Kotkin atribute oras: sacred, safe, buzy
Locuitorii oraselor au din ce in ce mai putine bunuri sacre
Preluarea de bunuri de la o generatie la alta.
- Traditia este un bun primit si transmis mai departe
Traditie
Primesti ceva de la inaintasi si duci mai departe valorificand.
Elemente din arhitectura palladiana gasite in arhitectura lui le corbusier.
TRaditie comuna tuturor
Mosteniri pe care le primim si merita sa le ducem mai departe. Aproape toata traditita porneste de la om.
Tectonica imbinarea fortelor care se intreapta catre pamant gravitatia
Intotdeauna traditia e legata de o amintire
TRaditia are un caracter social o anumita traditie vernaculara si o traditie a boierilor , a eruditilor
La fiecare stil, schimbare de paradigma vine o analogie a originilor genealogii inventate deobicei
Multi adopta traditii Caragiale inventa cum ca se trage din bizantini
Traditie urbana extracarpatica foarte slaba
Avem o traditie de targ
Din motive politice turcia a interzis cetatile => nu avem o traditie a oraselor dense ; In loc de fortificatii, tuneluri pentru a fugi

Arhitectura brancoveneasca- o arhitectura de combinare schimbare de geometrie si schimbare a scarii- monumentalitate legata si de
Arhitectura cantacuzinilor- Inclusiv Cantacuzino se inscrie in seria asta- vrea sa continue tradtia

Legatura intre iteraie si alteratie


Alteratie la origine se referea la alta altcineva
Arhitectura culta foarte diferita intre cele 3 provincii romanesti
3 ierarhi semana cu arh armeneasca
Arh de lemn seamana cu arh finlandeza
Daca ne uitam dupa spinele traditiei obs ca se ramifica prin foarte multe culturi
Exista o coerenta interioara
Traditia arh culte are acelasi centru
Arh high tech acelasi nucleu cu arh gotica au aceleasi principii sprijinire cat mai redusa, cat mai multa sticla, structura
Arh de zid vs gotic -subire
Traditiile sunt converitbile in niste principii; Principiile se pot actualiza in forme noi
Toate traditiile au geometrie variabila
Anestezica arh ca anestezic aplatizarea arhitecturii, simularea tapet cu model de caramida
Vedem mult mai mult dcat stramosii nostri - bombardarea cu prea multe imagini orbirea

Spatii imaginate- G.M.Cantacuzino- mahalaua are tendinta sa inchida centrul- contra- cultura, astfel centru cedeaza si dispare.

Panoptikon- Michael Foucault- un mod de control al vizibilitatii proprii. Acest concept presupune un inel central din care se vede tot inelul
periferic, fara ca cei din cel periferic sa vada in centru (miez), astfel aceia din coaja se simt supravegheati in orice moment, existenta temei de
a fi vazut- sistem de inchisoare.
Panoptikon cldirea nchisoare propus de R. Bentham i n care deinutul este/se simte supravegheat n permanen din turnul central.
Termenul a fost folosit i comentat pe larg n A supraveghea si a pedepsi /Naterea nchisorii de M.Foucault i revine cu insisten n criticile
postmoderne aduse arhitecturii locuirii colective i, n general, societii la finalul modernitii.
Simularu-pasti-colaj i, n general, tehnicile compoziionale ale postmodernitii revin n formule asemntoare n literatur, arte plastice i
arhitectur. Excesul de aparenta in dauna esentei, folosirea efectelor de inselare a ochiului pentru a sugera efecte de magnitudine,
soliditate, profunzime etc. ; citatul cu functie estetica de la Eco, in care reluarea unui text in contexte noi sugereaza o posibila cale spre
noutate a intregului, chiar daca partile in sine pot fi neoriginale. Ex hainele de camuflaj in moda, autocolantul cu efect de caramida,
semineul fals, coloana decupata din zid etc.

Lupta impotriva Panoptikonului


In opozitie cu locul public, spatiul privat presupune:
- retragerea din spatiul public
- controlul absolut asupra proprie mele vizibilitati, expuneri
- decizie proprie daca pot sau nu sa fiu vazut

5. TRANSPARENTIZARE DEMOCRATIZARE a locului public


- PIATA - progresiva a edificiilor publice
- EDIFICIU
a. evolutie de la fereastra aparitiilor faraonului la Reichatag
b. involutiei de la agora / forma gardului Casei Poporului

6. Mentinerea in deschis a locului public


parterul oraselor sa fie accesibil anti-privatizarea L.P. permanent si continuu publicului parter / mezanin + demisol libere + functiuni
publice ATRIUM

Stabilizarea locului public.(Estetica reconstructiei Cantacuzino).- lumea se duce intr-un anumit loc pentru ca stie ca si altii merg acolo. Locul
este ales dupa principiul locuri mandre sa fie pazit, sa aiba resurse, sa aiba acel ceva. Asezarile s-au format in proximitatea sanctuarelor
(acestea in general fiind in locuri mandre)din motive de indeplinire a unor roluri:
- rolul co-memorarii (aducerii aminte),
- rolul ritualurilor (tine tot de co-memorare, nu se pune sub semnul intrebarii),
- rolul arhitecturii- stabilizator, reprezentativ, condensator, memodeziderativ (arhitectura tine minte, trece peste secole si aduce aminte de
trecut), mentine ipostaza locului.
Vestimentatia, machiajul sunt primele masti in spatiul public, de aceea in unele tari sunt coduri de culoare in vestimentatie: doliu- negru in
Europa, alb in India; in India galben poarta doar imparatul, deci aceasta arata si statutul social.
Monument indeplineste rolul de a tine minte, concentreaza atentia pentru a indeplinii un scop- memorie (ca icoana), memoria colectiva-
monumentum- mormant (loos)- loc de memorie. El nu trebuie sa fie monumental in sensul de gigantic (scara mare)-confuzie (exemplu:
modlena lui Procust),

In cazul locurilor fara identitate cream noi o identitate


Exista si spirite negative ale locului Ex. In Parcul Izvor nu cresc copacii - a fost amenajat pe casele demolate ale oamenilor)

Spatiul privat. Este spatiul privat opusul spatiului public?

A.arh. Florin Biciusca


B.arh. Augustin Ioan

A.
-locuinta nu inseamna locuire
-locuinta este inclusa in locuire
-fluenta spatiilor (relatie fluenta cu exteriorul)
-relatie intre spatiu public spatiu privat se alfa la capete ( intre cele 2 exista multiple paliere)
-valoarea locuirii consta in multitudinea acestor paliere
strada vecini privat (existenta unor relatii mai speciale, pe masura ce te apropii de privat).

ex: spatiu public strada


exista un prag ( pragul de la usa)
spatiu privat apartament bloc
trecerea de la anonimat (sp. public strada) la cunoscut (sp. privat)
- exista diferite tipuri de spatii publice:
- piata centrala
- biserica / primaria
In aceste spatii nu se intra mereu, ele fiind spatii eveniment anuale, tirguri, etc
Ex: imprejmuirea casei gard (poate fi transparent)

Limita, hotar (rol de a fixa limita familiei) asa cum orasele si localitatile au limita lor.
Trecerea de la public la privat se face gradat: curte prispa casa.
prispa (pridvor) = spre curte (in slavona)
Toate aceste paliere lipsesc unui oras mare.

- exista spatii de un anumit tip si exista praguri; nu exista spatii cursive. Trecerea de la un palier la altul se realizeaza instantaneu trecand
peste prag.

Ex: Heidegger - A locui = a fi (a fi fara a locui nu poate exista)

Axul lumii axul care ordoneaza spatial (legenda simboliza acest ax ca fiind un copac cu radacinile infipte in cer)
Exista 2 elemente:
- axul lumii care inteapa un spatiu si il ordoneaza; centrul = locul in care axul inteapa planul
- limita zonei ordonate* impiedica trecerea asezarii peste limita (zidurile cetatii isi pierd rolul de aparare) * spatiul ordonat = spatial in care se
traieste sub anumite

exemplu: Intr-o cetate nu exista doua biserici (catolica si ortodoxa) pentru ca exista o singura comunitate, cu un singur sistem de valori.
- nu exista teritoriu ordonat fara limite

exemplu: In antichitate se fixa centrul si apoi se stabileau marginile, urmand ca acolo sa fixeze limitele cetatii

O comunitate are doua coordonate : teritoriul pe care-l ocupa si un sistem de valori


B.
-nu exista spatiu privat in afara asezarii
-cine traieste in pustietate nu are spatiu privat

1.Spatiul public
- nu are neaparat un inteles spatiu
- un spatiu in care se tin discutiile
- poate fi folosit metaforic ca sfera publica, loc al deschiderii catre celalalt, atributul de a fi deschis
- nu e raspunsul la intrebarea UNDE?

2. LOC - spatiu
3. Analogia cu corpul
- parti publice
- parti private

posibilitatea de a pastra private propria imagine


exemplu : credinta populara ca si cum a-i fura ceva (sufletul) finite careia ii fotografiezi fata

4. Definitie:spre deosebire de locul public, unde ne ducem in mod deliberat pentru a ne expune, pentru a vedea de jur imprejur si pentru a ne
lasa priviti, SPATIUL PRIVAT, care se intemeiaza tot in locul public, are o caracteristica aparte spatiul in care ma retrag (deci presupune o
anumita ascundere), pot sa controlez ceea ce este vizual, dar controlez cat din mine este vizibil pentru ceilalti

Spatiu privat a vedea ceea ce te inconjoara, dar a controla propria vizibilitate = panoptic

Exemplu: pornografie expunere totala


extremul privat inseamna a locui singur
locul public exista fara spatiul privat, dar spatiul privat nu exista fara locul public.
public si privat nu exista ca limite decat matematic

5. Heterotopii
nici public, nici privat; semipublic, semiprivat
si public si privat
exemplu: Cimitirul forma stranie de spatiu public sau privat ?
exista un moment de ruptura (discontinuitate) care negocieaza trecerea de la public la privat

6. CASA raportul cu intrarea (porti, ferestre, praguri)


exemplu: langa intrare se afla camera de oaspeti (locul public) existenta unor treceri spre locul privat, cu cat ne indepartam de locul public
cu atit patrundem in adancul casei, in intimidate

7. Activitatile spatiului privat


8. Semipublic semiprivat
9. Locuinta (locul unde ne retragem)
INTROVERTIRE vs EXTROVERTIRE - TRANSPARENTA- ANGOASA
Ce este locuinta?
- locul in care ne retragem, ne refacem, ne pregatim pentru a iesi in spatiul public

Este locuinta un spatiul al introvertirii ?


Ce anume si care parte a casei este transparenta ?;
Cat spatiu acordam privatului?

10.Locuinta
- individuala + cadru familial
- colectiva - de standard
- sociala (asistata)

11. Relatia cu celalalt in casa


Exista cu adevarat spatiu privat ? (LEVINAS)
Unde-l regasim ?
E o fictiune, o limita de neatins?
Poti fi cu adevarat privat atunci cand locuiesti cu partenerul de viata ?

12. Casa ca model al lacasului de cult (Casa Domnului)


Locul public sfera publica este vazuta ca loc al deschiderii catre celalalt, atributul de a fi deschis. Locul privat se infiinteaza pe teritoriul si pe
seama spatiului public (acesta din urma neavand un inteles fizic), nu raspunde la intrebarea Unde? (locul public raspunde).

Daca spatiul public poate exista fara spatiul privat, reversul nu se poate.
Se face o analogie cu corpul uman, si acesta are parti publice si private (corpul devine din ce in ce mai public). Existenta anumitor culturi
care interzic furarea identitatii prin portretizare fotografiere.
Locuinta spre deosebire de locul public, unde ne expunem (pentru a vedea imprejurul nostru si a ne lasa priviti), are caracteristica spatiului in
care ne retragem (ne ascundem) vazand in continuare in jurul nostru, dar controland cat expunem din corpul nostru. A vedea panoptic, dar a
controla propria publicitate.

Pustnicul nu locuieste, el traieste; iar pustnicitatea totala devine o forma de expunere totala in fata lui Dumnezeu.

Intre extremul public si cel privat exista griuri, exista momente de ruptura, puncte de discontinuitate, ele negociaza trecerea de la public la
privat. Se stie de existenta heterotopiilor nici spatiu privat, nici spatiu public, Orasul mortilor cimitirul, Altfel de spatii de Michael
Foucault... Pragul raport cu intrarea defineste caracterul spatiilor. Din spatiul public spre cel privat primul prag este cel al gardului in curte
intra doar cel care are legatura cu proprietarul, care este lasat sa intre; urmatoarele praguri fiind prispa, pridvorul si apoi spatiile publice din
casa.

Cele mai aproape de intrare sunt locurile semiprivate: camera de oaspeti, living-ul, iar cele mai departate de intrare sunt spatiile cele mai
private toaleta, dormitorul. In spatiile publice ale casei sunt afisate (ex-puse) obiecte ce arata statutul familiei, ceea ce doresc ca oaspetii sa
vada, obiecte nefolosibile (cristaluri, argintarie), sau in casa boiereasca colectii de arta; obsesia solemnizarii spatiului semiprivat camera de
oaspeti, prin componente monumentalizate Jean Baudrillard - Obiecte stranii, arhitectura si filosofie.

Exista doua ipoteze cu privire la spatiul privat in raport cu cel public:


Ch. Alexander - loc unde ne retragem si ne pregatim pentru o noua iesire in spatiul public, casa cat mai domestica;
Peter Eisenmann arhitectura ca expresie a timpului sau, la fel si locuinta strabatuta si ea de problemele spatiului public

Este o problema de introvertire (angoasa) sau de extrovertire (transparenta).


Problema pragului dintre public si privat este diferita in functie de cultura, locuintele emenite (de parter plus zece etaje) au camerele de
oaspeti in cel mai indepartat loc de intrare; in Romania exista problema teritoriilor suprapuse (atat in interiorul locuintelor cat si in exterior,
vecinatate).

Locuinta este ori individuala, cu cadrul familial ori colectiva de standard; sociala Panoptikon.
Relatia cu celalalt (alteritatea in casa) si problema existentei spatiului privat este o problema tratata de E. Levinas Totalitate si infinit. In
constructia unei locuinte trebuie ca beneficiarului sa-i fie lasata posibilitatea de a-si negocia expunere imaginii.
Casa Domnului este un loc public si privat in acelasi timp, unde are loc activitatea cea mai privata rugaciunea. Locuinta devenise un model
pentru lacasul de cult: prima moschee a fost facuta dupa planurile casei lui Mohamed de la Mecca.

Spatiul sacru. Probleme contemporane ale intelegerii sacrului.

Notiunea de sacru, apare ca si concept in 1914 in cartea Numinosul, reprezentand ceea ce este integral, fara rest; nu este de pe aceasta
lume Das gans andere (Otto) alteritatea radicala, cu totul diferit de mine.
Intalnirea cu celalalt in sacru, devine intalnirea cu cel mai extrem, diferit de rasa, de limba. Termenul vine de la sacer sfant, consacrare,
sfintire comuna; impartasita de multi; sacrul este outworldly nu este de pe aceasta lume, imposibil de diferit, incomod intelectual; nu se
aseaza in formula, concept.
Efectul intalniri cu sacru este coplesitor, covarsitor; fiinta este profund tulburata, dorinta de a te proteja impotriva sacrului, fenomen de
ruptura nefiresc, sublim (excesul unei dimensiuni al realitatii), sacrul monstruos.

Otto sustine ca sacrul se acceseaza doar prin religie, experienta sacrului evacueaza orice legatura cu cunoscutul; sustine ideea de sacru sau
profan.

Eliade in Sacru si profan dezvolta o schimbare pragmatica: este reluata scena biblica a visului lui Iacov, care gaseste Poarta Cerului (punctul
de intalnire a diferitelor niveluri cosmice), realizand ca acest loc sacru era camuflat in profan, sacrul este o dimensiune pliata a spatiului.
Astfel de locuri sunt hierofane sfantul ce se intrupeaza in profan. Iacov descopera Poarta Cerului, acum stiu si astfel performeaza un ritual
de simtiri, legamant un canal de comunicare. Marcarea teritorului (prin indreptare pietrei) prin performarea ritualului (intr-un ritm
duminica, in fiecare luna, o data la un an), astfel se tine locul deschis in postura de loc sacru.
In sanctuar nu mai sunt pe aceasta lume, nu ma mai vede nimeni iar limitele trebuie deliberat marcate, chiar daca sunt stiute salvare din
haos.

Existenta locurilor speciale, cu atribute speciale (varfuri de munte, luminisuri) pentru asezarea altarelor, cautarea de locuri mandre. Chiar si
asezarile se fac in locuri speciale sacre, foste locatii de pelerinaj... Alberti denumeste aceste locuri speciale locuri mandre (traducere de
G. M. Cantacuzino), iar ele au calitati speciale sunt de pe alta lume (ex: Muntele Athos, Meteora).
Sunt locuri sacre vizibile si sunt cele cautate cu lumanarea: il vedem ca e evident, il descoperim, il consacram cu ajutorul preotilor,
episcopilor. In opinia episcopilor religia nu este legata de loc si de spatii speciale, omul se poate ruga oriunde.
In cazul sacrului camuflat, importanta este marcarea locului pentru a-l putea tine deschis, trebuie insemnate limita si centrul (intersectia
nivelurilor cosmice), marcarea axei lumii axis mundi(Eliade). Fiecare asezare are o axa, fiecare casa are o axa, un centru, iar in raport cu
acest centru intensitatea se desfasoara catre limita.
Eliade amintea de Roma quadrata si nu pentru ca era patrata ci pentru ca cele doua axe cardio si decumanus imparteau orasul in patru, dar
si de existenta axei calitative a spatiului, cea verticala (binele si raul, Dumnezeu si Satan). Toate aceste axe se intalnesc in Biserica toate
locasurile de cult din toate culturile respecta aceste axe.

Politica lui Aristotel sustine diferenta violenta intre asezare si cetate :


asezarile, membrii ai aceluiasi trib, cu aceeasi religie cu aceeasi zei
cetatile triburi diferite cu limbi diferite, rase diferite, unde sa nu se aplice purificarea etnica deoarece acestea (cetatile) devine loc de
intalnire unde se dezbat problemele.
Lacasul de cult religios revine mereu in discutie, orice arhitect bun a facut lacase de cult (Le Corbusier, Mies van der Rohe). Importanta este
actualitatea temei cel mai public loc cu putinta (consacrat) si cel mai privat loc cu putinta, acest program a devenit o incercare vitala. El
trebuie sa fie si casa si altceva, si interior si exterior, si de pe aceasta lume si de pe cealalta, experienta a colosalului nu se aseamana cu nimic
(Domul din Milano).
Prin apropierea de sacru, traitul impreuna, apropierea de celalalt devine mai suportabila.