FIZICA CONSTRUCTIILOR 2

1. ACUSTICA IN ARHITECTURA
2. ILUMINAT ARTIFICIAL

ACUSTICA IN ARHITECTURA
1. ACUSTICA FIZICA, FIZIOLOGICA SI SPATIALA
- Primele elem de acustica au aparut in Antichitate-amfiteatrele
- Vitruviu; Athanasius Kirchner cercetari acustica Phonurgia 1675
- W. Sabine bazele acusticii 1900
- Spaiile de audiie - Teatrele grecesti pe forma reliefului; teatrele romane- independente; formele ovale si eliptice; ncercri de copiere a unor
reuite Garnier Opera din Paris printre cele mai bune dpdv acustic - forma semicirculara

Sunetul n construcie protecia la zgomot

- dezvoltare lent n paralel cu dezvoltarea industriei construciilor
- reuite continuate, greeli evitate (un perete mai gros este mai izolant, un covor aduce puin linite etc.); copiere a operele reusite (Opera Din Paris nu
s-a facut pe studii, doar a fost reusita si copiata
- REVERBERIE 1. Persisten, datorit reflexiei pe perei, a unui sunet ntr-o ncpere nchis dup ce sursa sonor nu mai emite unde.
- Wallace Clement Sabine (1868-1919- fizician american care a fondat domeniul acusticii arhitecturale. A
absolvit Universitatea de Stat din Ohio n 1886 la vrsta de 18 ani nainte de a se altura la Universitatea Harvard
pentru studii postuniversitare i a rmas membru al facultii. Sabine a fost acustician arhitectural al Boston's
Symphony Hall, considerat unul dintre cele mai bune dou sau trei sli de concerte din lume pentru acustic.
- REVERBERAIA (Fogg Lecture Hall - Harvard)
- Copiere + reverberaie: Boston Simphony Hall (seamn cu Wiener Musikverein)
- importana geometriei simulri pe machete fizice (optic, apoi acustic)
- 1980-90 primele simulari digitale
- Sala Radio- macheta 1:20 care se foloseste acum pentru studiouri de inregistrari
- Le Corbusier, Alvar Aalto studii pe geometrie; o sala lunga si cu tavanul jos sunetul nu s-ar fi transmis
pana in capat daca avea un tavan drept
- La salile foarte mari nu se mai poate utiliza corect acustica naturala

Vibratia unui corp produce asupra aerului comprimari succesive alternate cu destinderi, care se propaga in toate
directiile, formand unde sonore sferice. Undele sonore atingand urechea produc vibratii ale organelor auditive, care pe cale nervoasa, sunt traduse in creier
in senzatii sonore=sunete.

ACUSTICA FIZICA
UNDELE ACUSTICE - micri oscilatorii ale unor medii elastice, datorate unor fore exterioare. Ele pot fi percepute prin simtul tactil (vibratii) sau prin auz
(sunete).

Medii elastice:
- gazoase (ex. aer)
- lichide (ex. ap)
- solide

-> In mediile gazoase si solide apar unde succesive de comprimare, dilatare, iar in cele solide pot aparea si unde de rasucrire, incovoiere. ( In spatiul cosmic
vid- nu exista sunet)

UNDA SONORA SIMPLA in natura sunetele simple sunt foarte rare dar pot fi produse
experimental (ex. Diapazonul-unda simpla)
VITEZA de propagare a undelor sonore intr-un mediu dat depinde de calitatile fizice ale
acestuia (elasticitate, densitate, temperatura) ex. Aer- 320-344 m/sec; Apa - 1440 m/sec,
Lemn- 4000m/sec, Otel 5100m/sec; cauciuc moale 50m/sec)
Viteza de propagare a sunetelor variaza in functie de mediul in care se propaga, viteza mai
mica indicand ca mediul respectiv pune o rezistenta mai mare propagarii sunetelor.
Obervatie: numai undele reprezentand succesiune de comprimari si destinderi se deplaseaza,
in timp ce moleculele mediului repsectiv doar oscileaza dintr-o parte in alta in alta a punctului
de echilibru
IMPEDANTA ACUSTICA (sau REZISTENTA ACUSTICA SPECIFICA) produsul dintre
densitatea mediului si viteza sunetului ; Ea determina gradul de reflexie a sunetelor si
proprietatile de izolare fonica a materialelor.
OSCILOGRAMA- reprezinta desfasurarea in timp si intr-un anume punct a undelor de
comprimare si dilatare intr-un anume moment ; Reprezentare grafica sinusoida; 3 componente
: FRECTENTA, PERIOADA, AMPLITUDINEA
PERIOADA durata de timp intre 2 comprimari sau dilatari succesive, deci durata unui
ciclu complet oscilatie competa; <sec>
AMPLITUDINEA marimea oscilatiilor ; energia undelor care scade in timp si spatiu
<N/mp>
FRECVENTA numarul de perioade pe secunda a sunetului respectiv <Hz> herti ex.
1Hz= o perioada intr-o secunda; frecventa sunetului= 3Hz- 3 perioada intr-o secunda
Frecventa determina inaltimea sunetelor. Urechea normala a omului percepe intre 20Hz si 16
000Hz.
- Infrasunete 0-20 Hz le percepem ca vibratii, ne deranjeaza
- Domeniul auditiv normal: joase 20-400 Hz; medii 400-1600 Hz; inalte 1600- 20 000Hz
- Ultrasunete > 20 000 Hz
SUNETE COMPLEXE
- Reprezint nsumarea unui numr mai mic sau mai mare de unde sonore simple
- Spectru sonor reprezentarea pe orizontal a frecvenelor sonore i pe vertical a intensitilor corespunztoare
- Tipuri curente de sunete complexe: sunete muzicale zgomote pocnete
- Sunetele muzicale au oscilograme realtiv uniforme; spectre cu frecvente dominante insotie de frecvene suplimentare armnice care imbogatesc
sunetul
- Zgomotele- oscilograme si spectre dezordonate
- Pocnete- durata foarte scurta

NIVEL ECHIVALENT
- Reprezint exprimarea unui sunet complex variabil n timp ca sunet constant ce produce aceleai efecte
- Nivelul echivalent poate fi considerat media nivelurilor sonore variabile n timp, ns din punct de vedere matematic este integrala energiei sonore
n timpul considerat.

ACUSTICA FIZIOLOGICA
SUNET- Perceperea undelor (oscilaiilor) acustice de ctre om
MARIMI MASURABILE
Putere *W+
Presiune *Pa+
Intensitate *W/m2+
Legea Weber-Fechner - Senzaia subiectiv a creterii percepiei este proporional cu logaritmul creterii stimulului.

- Suntem cel mai senzibil la electricitate, apoi caldura, lumina si sunet

- Durata minim ca un sunet sa fie perceptibil : 1/100 sec
- Remanenta - Senzaia sonor subiectiv persist un timp i dup ntreruperea sunetului
- Intervalul sonor al auditibiltatii (de la frecventa) este impartit in octave intervale de dublare a frecventei
- Octava nu e un sunet- este un interval
 - Perceperea sunetului subiectiv - Caracteristici obiective care influeneaz percepia subiectiv:
durata
frecvena
intensitatea
Interval de percepie:
Presiune
Intensitate: 1.10-12 ... 10 W/m2
PRESIUNEA Undele de comprimare si dilatare determina in mediile elastice variatii de presiune in plus sau in minus fata de starea de repaos
denumite presiuni acustice instantane. Urechea sau microfonul nu pot percepe presiunile acustice ca instaantane ci o medie denumita PRESIUNE
ACUSTICA EFICACE masurata in bari
I NTENSITATEA sunetelor este determinata de marimea amplitudinii oscilatiei acustice, respectiv de marime energie vehiculate de undele sonore
(masurabila in W/cmp). Orice miscare reprezinta si un transfer de energie. In cazul undelor sonore, in cazul undelor sonore ese denuit intensitate acustica
care este reprezentat de cantitatea de energie ce strabate unitatea de timp, unitatea de suprafata, perpendicular pe ea. Determinarile fiziologice ale
perceptiei intensitatii sunetelor s-au facut pentru frecventa de 1000 Hz (gama medie a sunetelor obisnuite, cele mai frecvente. Senzatia sonora subiectiva
intensitatea sunetelor obiectiva!
- Pragul de audibilitate= minimul de energei sonora de la care incep sa fie perceputele sunetele de ureche omului normat det statitstic la
intensitatea de 10 W/cmp > aprox 1dB
- Pragul de durere= intensitatea sunetelor peste care apar senzatii acute de durere - 10 w/cmp
Experimental s-a determinat ca la oameni perceptia variatiei intensitatii sunetelor nu este paralela cu variatia fizica a doua energii sonore
Senzatia cresterii intensitatii sunetelor are o variatie lineara (aritmetica) pentru o crestere exponentiala (logaritmica)
Este necesara o crestere a intensitatii de 10 ori pentru o dublare a senzatiei.
Legea Weber-Fechner - Senzaia subiectiv a creterii percepiei este proporional cu logaritmul creterii stimulului.

-Pentru simplificarea masuratorilor si calculelor acustice s-a adoptat conventional o scara de masurare aritmetica, zecimala , avand 12 trepte egale
corespunzatoare intervalului de audibilitate de la 0 dB (nivelul minim la care auzi sunetul) pana la 120 dB (pragul de durere). In decibeli se masoare pragul sonor
fizic real, in raport cu pragul de audibilitate

NIVELURI SONORE = raport intre doua marimi de acelasi fel

TRIA = reprezinta nivelul SUBIECTIV al intensittatii sonore. Exprimarea nivelului sonor in decibeli nu traduce fidel sensibilitatea urechii in rapot cu
inaltimea sunetelor, corespunzand numai pentru frecvente in jurul a 1000Hz (intervalul de audibilitate ese 20-20 000Hz) Noi percepem intensitatea
diferit in functie de frecventa sunetului. Sub 700Hz si peste 7 000Hz perceptia auditiva scade chiar daca intensitatea e aceeasi, iar intre 2 000 si 3 000
Hz e putin mai mare. Pentru a putea compara sunetele pe care le auzim cu sunetele reale ( senzatiile cu intensitatile sunetelor) s-a adoptat o alta
scara conventionala pentru taria sunetelor asa cum e perceputa de ureche , exprimata in FONI, tot cu 120 de subdiviziuni pe intervalul de audibilitate.
Relatia dintre nivelul sonor real in dB si taria subiectiva a sunetelor in foni se face prin abace cu curba izofona. -> se ia in considerare intensitatea in
raport cu frecventa.

- Daca spun ca am un sunet care are 50 dB nu este suficient pentru a descrie perceptia. Pot sa spun am un sunet de 50 dB cu o frecventa de 100 Hz sau
un sunet de 50 dB care are 1000 Hz.
- Avand in vedere ca urechea percepe intensitatea diferit in functie de frecventa vom utiliza dB(A) - decibeli ponderati care sunt ca o corectie. Decibelii
ponderati sunt in raport cu frecventa.

INSUMAREA SUNETELOR efect de acoperire (mascare)

Pentru a afla nivelul sonor rezultat din insumarea a doua saua mai multe sunete, nu este bineinteles posibila o simpla adunare. Din cauza scarii logaritmice a
decibelilor, insumarea a doua sunete de acelasi nivel da un sunet cu 3dBmai mare.

L nivel sonor (sunet), I= intensitatea; consideram L si L cu aceleasi intensitati sonore I= I

L = 10lg I/I (db) formula
L + L = 10 lg 2x I/I = 10 lg I/I+ 10lg 2 L + L = L + 3 db
Lg2= 0,3
Pornesc 2 surse sonore cu aceleasi intensitati (2 boxe) sunetul va fi perceput doar cu 3db mai fata de situatia in care aveam doar o boxa pornita.
Lx2 = L+3dB (lg2=0,3)
Lx3 = L+ 5dB (lg3=0,5)
Lx4 = L+ 6dB (lg4=0,6)
Daca nivelurile sunetelor adunae difera, preponderent va fi intotdeauna sunetul mai mare. Din adunarea a doua sunete avand 80db si 60db rezulta in mod
practic un sunet de 80db sunetul mai puternic il mascheaza pe cel mai slab.
Pt sunetul L = 80dB intensitatea este I= 10 W/mp
Pt sunetul L= 60dB intensitatea este I= 10 w/mp
I+ I = 10+10 = 1,01x 10
L + L = 10 lg (1,01x 10) = 80, 04 dB

In acelasi timp pentru ca un sunet oarecare util sa devina inteligibil pe deasupra unui zgomot perturbator, taria lui trebuie sa fie apreciabil mai mare.
Fenomenul este imp in incaperile cu destinatie acustica.

ACUSTICA SPATIALA
PROPAGAREA SUNETULUI

In SPATII DESCHIDE -> CAMP ACUSTIC LIBER- sunetul se transmite in toate directiile
fara obstacole
In SPATIILE INCHISE-> CAMP ACUSTIC DIFUZ

De la sursa sunetele se propaga in linie dreapta in toate directiile. Intalnind in cale

obstacole (elem de constr) se produc urmatoarele fenomene:
CAZUL UNUI OBSTACOL ECRAN sunetul incident este:
- REFLECTAT inapoi in spatiul de unde provine
- ABSORBIT de elem ecranului si:
- Amortizat (disipat) de inertia materialului
- Transmis pe fata opusa sunet emergent
-
- Transmis in lungul materialului prin conductie sonora
Presiunea i deci intensitatea acustic scad odat cu deprtarea de surs. Pentru surse
punctuale de exemplu se poate scrie raportul Id=K I/d2 (K = o constant de
proporionalitate)
- Transpus n scara logaritmic a decibelilor scderea nivelului sonor cu distana devine
Ld = Li 20 log d Li= nivel la surs; Ld= nivel la dist. D

Ceea ce nseamn c la fiecare dublare a distanei nivelului sonor scade cu

6dB (20 log2 = 6 aprox.) o sursa punctuala in spaiul liber se atenueaza cu 6Db la fiecare
dublare a distantei.
n cazul surselor liniare ns, sau niruite ca n cazul zgomotului circulaiei pe
strzi, scderea nivelului sonor este mai puin rapid i este bineneles influenat i de
caracteristicile solului. (fig. 3.02)
Ld = Li K lo log d (K variabil n funcie de sol)(adic cca. 3-4 dB pentru dublarea
distanei)
n cazul distanelor foarte mari intervine absorbia molecular a aerului care
este mai puternic la frecvene nalte. (de aceea sunetul buciumului i n general
sunetele joase se aud la distane mai mari)

Pn acum s-a discutat despre propagarea sunetului n medii materiale omogene.

Ne intereseaz ns i fenomenele care apar la trecerea sunetelor dintr-un mediu n altul
i n special la ntlnirea sunetelor aeriene cu un corp solid.

REFFLEXIE
Fenomenul este analog reflexiei luminii cu deosebirea c lungimea de und a luminii
este de ordinul micronilor, iar a sunetului de ordinul centimetrilor i chiar metrilor.
Lungimea de unda a sunetului mult mai mare. Cu fiecare reflexie sunetul pierde putin
din energe.

Pentru simplificarea discuiei dei este vorba de UNDE vom trata sunetele, avnd n vedere micarea lor, ca RAZE
SONORE.

La trecerea dintr-un mediu n altul o parte din raza sonor se va REFLECTA iar alta se va REFRACTRA ptrunznd n
obstacol, deci raza reflectat va avea o intensitate mai mic dect cea incident. Dup cum tim din optic,
unghiul de inciden= egal cu unghiul de reflexie. (fa de normala la suprafa)

Dac suprafaa estre PLAN razele reflectate vor prea unui asculttor c provin de la o surs (S1) simetric cu sursa real
(S).

Daca .... razele reflectate vor avea .... Intr-o incapere CIRCULARA, DE EXEMPLU (Fig. 3.04A) cu o sursa sonora situata
aproape de centru, razele sonore vor fi focalizate intr-o zona aproximativ simetrica fata de centrul cercului.
Iar daca sursa este mai apropiata de perete vor aparea asa zisele UNDE TRTOARE , in centru ramanand un gol.

La un perete PARABOLIC (Fig. 3.04 B), razele reflectante ale unei surse sonore situata in focar vor fi paralele (fenomen utilizat pentru ecrane "reflectoare") de
sunet. Imediat insa ce sursa nu mai este in focar vor aparea focalizari, sau unde trtoare.

- in unele statii ale metroului din Paris, avand in sectiune o bolta semicirculara placata cu faianta se poate vorbi comod de pe un peron pe celalalt cu tot
zgomotul de fond relativ ridicat, gratie dublei focalizari produse de bolta. (Fig. 3.06)
 - un alt exemplu ar fi productia sonora a ghizilor, in tamburul bisericii Sf. Petru (Diametrul = 43,5 m), care tinand ceasornicul
de buzunar aproape de perete trimit vizitatorii in punctul diametral opus (Fig. 3.05). In acest punct, datorita undelor
trtoare tic-tacul ceasornicului care are o intensitate sonora de aproape 1000 de ori mai mica decat vocea omeneasca, se
aude foarte clar.

Pentru ca fenomenul reflexiei sa nu fie alterat, se considera ca asperitatile trebuie sa fie mai mici de 1/10 (pentru vorbire
de exemplu 20-25cm).
125 Hz - 2,7 m; asperiti < 25 cm
4000 Hz - 8,5 cm; asperiti < 1 cm

DIFRACTIE (DISPERSIE)
Considerand obstacolele intalnite de sunete ca suprafete sau volume de dimensiuni finite, trebuie sa tinem seama si de
difractie (uneori numita si dispersie) fenomen datorat faptului ca fiecare particula din mediul in care se deplaseaza undele
sonore constituie un centru de vibratie (Principiul lui Huygens).

Difractia este mai mare la frecvente joase si influenteaza atat reflexia cat si "umbra" sonora la marginea si in spatele
obstacolelor. (Fig. 3.07A)
In cazul unor obstacole cu dimensiuni apropiate de lungimea de unda a sunetului (Fig. 3.07 B) reflexia este partiala si
difuza, iar umbra sonora este foarte redusa.
Iar obstacolele de mici dimensiuni (mici in raport cu lungimea de unda) sunt in mod practic ocolite de undele sonore fara
ca acestea sa fie influentate
In sfarsit golurile (de exemplu in pereti sau plansee) oricat de mici constituie adevarate surse secundare de sunet,
fenomenul find foarte important si in acelasi timp neplacut in izolari acustice (Fig. 3.07 D).
La insumarea undelor (...) am vazut ca acestea se pot slabi sau intari reciproc.

Important si in acelasi timp periculos este fenomenul de UNDE STATIONARE, care poate aparea atunci cand doua trenuri de
unde de ACEEASI FRECVENTA se propaga in directii opuse. Datorita insumarii amplitudinilor exista unele puncte in care
sunetul se aude mai tare si alte puncte in care se aude foarte putin. (maxime si minime ce raman pe loc). Fenomenul este
mai complex datorita frecventelor, amplitudinii si directiilor diferite dar, poate aparea de obicei in sali de forma foarte
regulata si intre pereti paraleli.

ECOU

Intr-un spatiu oarecare, (fig. 3.08) la urechea unui ascultator sunetele pot ajunge direct sau pe cai ocolite (deci intarziate),
dupa una sau mai multe reflexii. -> SUNETE DIRECTE + SUNETE REFLECTATE
Decalaj intre sunetul direct si cel reflectat > 1/15 sec => sunetele se aud separat = > ECOU
Decalaj intre sunetul direct si cel reflectat < 1/15 sec =>sunetele se aud ca un sunet prelungit=> REVERBERATIE
Decalajul maxim considerat acceptabil pentru vorbire este de 50 m/sec. (microsecunda + 1/1000 sec) sau 1/20 secunde.
Pentru muzica, unii autori accepta si 1/15 secunde deoarece schimbarile de sunete se fac mai rar.
Deci la o viteza de 340m/sec. diferenta de drum parcurs intre unda directa si cea reflectata este de maxim 17 m (Fig. 3.08 A)
Importante sunt prima si uneori a doua reflexie deoarece urmatoarele sunt prea slabe pentru a fi sesizate.

! In acustica spatiilor construie ecoul trebuie evitat pe cand reverberatie trebuie corect dozata putand imbogati auditia
muzicala, dar putand face neclara auditia vorbirii.

ECOUL DE FLUTURARE
Pentru salile de auditii este unul dintre cele mai neplacute fenomene. Atunci este posibila o oscilatie dus intors a undelor sonore intre doi pereti reflectanti
paraleli sau pe trasee mai complicate. => evitarea peretilor paraleli reflectanti
Daca celelalte sunete reflectate se stimg mai repede, fenomenul se percepe ca o coada pulsatorie a sunetului, care mai poate fi combinata cu fenomenul de
interferenta dand nastere la distorsiuni neplacute.

REZONANTA
Diverse corpuri in contact cu vibratiile sonore incep de asemenea sa vibreze.
Vibratiile devin maxime cand frecventa sunetului coincide cu frecventa proprie a corpului respectiv (fiecare corp are o frecventa proprie determinata de
proprietatile fizice si de dimensiunile sale).
Corpurile solide absorb energie de vibratie intarind sunetul in detrimentul duratei.
- Lemnul, in plus raspunde vibratiilor excitatoare si cu sunete avand frecvente armonoce si care
imbogatesc sunetul primar. De aceea lemnul este mult mai folosit pentru realizarea de
instrumente muzicale si in tratamentele salilor de auditii.
- Sunetul unui diapazon rezemat de un perete de caramida este mai puternic , dar de 2-3 ori mai
scurt decat in aer. Acelasi diapazon, asezat pe lemn da un sunet si mai puternic dar de 20-25 de ori
mai scurt decat in aer.
- Fenomene de rezonanta se produc si in volume de aer delimitate de pereti mai subtiri sau mai
grosi (vezi instrumentele de suflat) Fig. 3.11
- Cand peretii sunt subtiri emergia sonora absorbita este redata cu o prelungire in timp. (se pare ca
acesta era scopul unor vase de bronz denumite Ekheia, care erau asezate pe gradenele unor teatre
antice).
- Daca volumul de aer este inglobat intr-un perete masiv energia absorbita este cedata acestuia
(vezi rezonatorii. pct. 3.8.3.3)
- VAS REZONANT vs REZONATOR

COMPORTAREA UNDELOR AERIENE IN CONTACT CU OBSTACOLELE

SUNETUL TRANSFER DE ENERGIE PRIN VIBRATIE
Sunetul poate strabate un obstacol in 3 moduri principale:
1. Prin unde aeriene neintrerupte cand peretele are pori sau goluri
2. Prin dubla refractie
3. Prin vibratii de ansamblu ale peretelui
- o parte din energia disipata se transforma in caldura din cauza frecarii particulelor
Strabaterea prin dubla refractie. O alta parte din energia incidenta se reflecta in interiorul peretelui prin transmiterea vibratiei de la particula la particula si in
continuare este partial reiradiata inapoi, partial transmisa in lungul peretelui si partial se refracta a doua oara dincolo de perete. Cantitatea de energie transmisa
depinde de raportul intre impedantele celor doua medii si este asa de mica incat de obicei nu se ia in considerare. (intre aer-caramida aproximativ 0,0000004 din
energia incidenta)
IMPEDANTA ACUSTICA (sau REZISTENTA ACUSTICA SPECIFICA) produsul dintre densitatea mediului si viteza sunetului ; Ea determina gradul de reflexie a
sunetelor si proprietatile de izolare fonica a materialelor.
Strabaterea prin vibratii de ansamblu ale peretelui.- undele sonore sunt miscari de o anumita amplitudine ale moleculelor de aer.
La intalnirea lor cu o bariera vor incerca sa o puna in vibratie ;cu cat bariera este mai grea se va pune mai greu in miscare datorita inertiei. Am vazut la punctul
1.1 ca aceste vibratii pot fi de diferite feluri, in ansamblu insa intreg peretele (ecranul sau planseul)va actiona ca un piston sau ca o membrana de difuzor punand
la randul lui in vibratie aerul din cealalta incapere.
In special, in cazul unor pereti etansi, aceasta este calea cea mai importanta de traversare a energiei sonore. Bineinteles, o parte din energia de vibratie este
reiradiata in prima incapere, alta parte este disipata si in sfarsit o alta parte este transmisa altor elemente de constructie adiacente (prin vibratii sutructurale)

ABSORBTIE
Daca vom considera obsacolul in discutie numai ca supr. delimitatoare a primei incaperi (Fig. 3.12) putem considera ca toata energia care nu a fost reflectata, a
fost "absorbita" de obstacol
Ei -Er = Ea sau Ea= Et+Ed+Ecs

COEFICIENT DE REFLEXIE, COEFICIENT DE ABSORBTIE

Raportul intre energia reflectata si cea incidenta a fost numit coeficient de reflexie Ei = 0 1
- Materiale reflectante materiale netede, cat mai grele si masive
- Materiale absorbante - materiale poroase, spongioase sau cu cavitati cu atat mai mult cu cat:
o Golurile comunica intre ele in masa materialului
o Golurile sunt deschise la suprafata elementului de constructie, permitand patrunderea sunetelor
Absorbtia este mai mica la elemente cu masa mare (kg/mp)
Absorbtia este influentata de inaltimea sunetelor (materialele poroase, considerate fonoabsorbante sunt mai eficiente
pentru frecvente inalte decat pt cele joase)
COEFICIENT DE ABSORBTIE = raportul intre energia sonora absorbita si energia incidenta cat din raza sonora se absoarbe; indica eficienta fonoabsorbanta a
materialului ; "coeficientul de absorbtie" (sau ) = Ei = 0 1
O fereastra deschisa de exemplu prin care sunetul nu se mai intoarce are un coeficient de absorbtie egal cu 1. Diferite alte materiale sau structuri
fonoabsorbante au coeficienti de absorbtie subunitari si pe cat posibil mai apropiati de 1.
In functie de materialul de alcatuire, forma geometrica si dimensiuni, elem de constr pot intra in vibratie mai usor pentru anumite frecvente
absorbite, intarind sunetele ca o noua sursa sonora. Rezonanta se poate produce nu numai i straturile solide ale elementelor de constructie, ci si in
straturile de aer sau cavitatile incluse in aceste elemente.
- Materialele poroase pot fi :
in contact cu peretele
departate de perete (cu strat de aer) actioneaza ca un prete secundar care se comporta ca o membrana vibranta (ex placaje)
sunetul trimis spatiului de aer care actioneaza ca un amortizant absorbtia sunetului este mai mare; un material pros in
spatele membranei vibrante ajuta absorbtia

TRAVERSAREA ELEMENTELOR DE CONSTR DE CATRE SUNETE

O parte din energia sonora absorbita este eliberata pe fata opusa celei de incidenta:
o Cu cat materialul este mai poros si cu porozitate comunicanta, cu atat sunetele traverseaza mai usor elementul de constructie
o Cu cat elementul este mai masiv (greutate mai mare) cu atat mai multa energie absorbita se consuma pentru a produce vibratia
elementului, iar energia emergenta este mai mica
INDICELE DE ATENUARE SONORA = raportul dintre energia sonora incidenta si energia trasmisa pe partea opusa emergenta; defineste eficienta de izolare
fonica a elementului de constructie.
! Obs. Dublarea unui perete nu dubleaza si indicele de atenuare sonora, il mareste cu putin (dublarea unui perete de caramida sporeste reductia sonra cu
7dB) => marirea atenuarii sonre prin cresterea greutatii nu este eficienta decat in cazul elementelor usoare sau la elemente care trebuie sa aiba o grsime mai
mare din alte considerente altele decat cele acustice (struct portanta, separatii antifoc etc)

SUNETELE IN CONSTRUCTII
SUNETE AERIENE se propaga prin aer, de la sursa, fie direct prin urechea omului, fie prin reflexie sau difractie
SUNETE STRUCTURALE se propaga prin elem de constr. Sunetele struct provin din
Absorbtia sunetelor aeriene
Producerea directa a vibratiei elementului pe cale mecanica SUNETE DE IMPACT
-> prin contact direct (sau indirect dar rigid) cu un obiect care vibreaza- motor, teava, instalatii etc
-> prin lovirea sau frecarea suprafetei elem. pasi pe pardoseala, tras mobila etc
Obs. Atenuarea zgomotelor de impact nu se poate face prin marirea greutatii elementelor de constructie.

MASURI CONSTRUCTIVE ACUSTICE

TRATEMENTE ACUSTICE = masuri care se prevad in situatia in care sursa sonora si auditorul sunt in acelasi spatiu pt:
Reducerea nivelulu sonor in incaperi zgomotoase (ex productie) - marirea absorbtiei pe suprafetele de inchidere
Asigurarea unei auditii cat mai bune prin eliminarea ecoului, dozarea corecta a reverberatiei( tinand seama de frecventele sunetelor) si
asigurarea unui nivel sonor cat mai uniform in intreg spatiul (eliminarea focalizarilor sunetelor reflectate) supraf reflectante
+absorbante
! Obs. E recomandat ca la salile de auditie probleme de acustica sa se rezolve prin geometria salii (acustica naturala) nu prin corectarea cu tratamente

MATERIALE SI STRUCTURI FONOABSORBANTE

MATERIALE POROASE
- Absortia se realizeaza prin strabaterea undelor prin porozitati cu transformarea unei parti in caldura
- Este necesar insa ca porii sa comunice intre ei si cu exteriorul. (polistirenul celular de exemplu, desi este poros, nu este un material fonoabsorbant).
- In lipsa porilor, o suprafata cu denivelari sau rugozitati nu este fonoabsorbanta. (nu "sparge" undele sonore cum uneori gresit se crede).
Straturi poroase fonoabsorbante :
Materiale elastice, moi (Cu porozitate deschisa si comunicanta), lasate aparente sau acoperite cu materiale transparente la sunet (textile,
placi subtiri perforate sau cu fante) eficienta de absorbtia mai buna pentru sunte inalte
 Materiale rigide (cu prozitate deschisa si comunicanta) au calitati fonoabsorbante mai slabe decat materialele elastice, moi care
amortizeaza mai bine energia absorbita.
Rezonatori : goluri in interiorul unr elemente de constructie masive cu deschideri mici pe fata de incidenta, in care patrunzand sunetele sunt captate
si prin reflexii multiple provocand rezonanta aerului din cavitate sunt absorbite de elementul masiv, care altfel ar fi reflectant. Eficienta mai buna
pentru sunete joase.
Membrane vibrante suprafete din placi subtiri si usoare care intra in vibratie absorbind energia sonora si transmitand-o prin intermediul unui
schelet de montaj, unui elem de constr masiv (care altfel ar fi fost reflectant) realizeaza amortizarea acestei energii. Eficienta de abs mai buna pt
sunete medii si joase; se poate modif prin schimbarea dimeniunilor ochiurilor scheletului si prin grosimea membranei (rigiditate, greutate), grosimea
stratului de aer adaptandu-se pt anumite spectre sonore. Se folosesc ca materiale membrane ELASTICE (din placaj, carton, materiale plastice sau
chiar vopsita) prinse solidar pe un schelet de lemn. Absortia se realizeaza prin cedarea usoara in vibratii de ansamblu, vibratii ce sunt transmise
peretelui suport masiv, care altfel ar fi reflectant. O parte din energie este disipata prin frecari interne din incovoiere, la prinderea membraelor si in
spatiul de aer care actioneaza ca un tampon.
Dispozitive combinate: de ex. O membr vibranta perforata poate forma rezonatori in spatiul din spate; captusirea unui rezonator cu materiale
fonoabsorbante mareste absorbtia sunetelor inalte la fel si aplicarea unui material fonoabs pe pretele din spatele unei membrane.

Suprafetele poroase :
Aplicate drect pe suprafata- TENCUIELI POROASE tencuiala acustica fonoabsorbanta
Tesaturi pot fi cu strat de burete in spate; daca putem sufla prin ea e buna
Placi materiale poroase pot avea si geometrii speciale
Pereti despartitori panouri din materiale poroase, ecrane.
Obs. Sunetul se aduna in colturi
Absortia este buna la frecvente inalte, dar mai slaba la frecvente joase
VARIATIA ABSORTIEI CU GROSIMEA - absortia creste cu logaritmul cresterii grosimii (deci grosimile prea mari sunt neeconomice fata de sporul de
absortie obtinut. Perforarea partiala, inteparea, canelarea sau alt mijloc de marire a suprafetei aparente, duc la marirea absortiei
VARIATIA ABSORTIEI CU FRECVENTA - Aplicarea departata de suprafata rigida ajuta la imbunatatirea absortiei la frecvente joase- efectul de membrana
Se pot realiza astfel si tavane atarnate la oarecare distanta de planseu avand un scop multiplu: plastic, fonoabsortie, iluminat artificial si masoare a unor instalatii
Protejarea materialelor poroase cu panza, sipci, tapete sau placaje perforate este necesara la pereti si uneori la tavane pentru evitarea degradarii lor.
Intretinerea este destul de dificila, iar eventualele zugraveli sau vopsitorii trebuie sa fie, de asemenea , poroase.

DISPOZITIVE REFLECTANTE
Elemente de constr sau finisaj grele, compacte, netede
- Structuri din zidarie sau beton aparente
- Structuri din zidarie sau beton fnisate cu straturi relativ rigide: tencuieli, placaje din piatra sau ceramica, lambriuri cu panouri masive
- Structuri grele aparente sau tencuite, acoperite cu materiale textile subtiri, transparente la sunet

IZOLARE A FONICA/ ACUSTICA

Masuri ce se prevad in sit in care sursa sonora si auditorul sunt in spatii dif separate de elem de constru, urmarindu-se atenuarea sunetelor transmise, prin
elem separatoare sunete structurale provenind din:
-sunete aeriene abs din spatii zgomotoase si transmise prin spatii linistite
-sunete de imapc produse pe fata unui elem de constru si transmise mai departe de acesta.

IZOLARI FONICE IMPOTRIVA SUNETELOR AERIENE

INDICI DE ATENUARE
Izolarea realizata de elementele despartitoare de constructie este rapotul intre energia incidenta si cea transmisa. El a fost denumit INDICE DE ATENUARE
SONORA si este definit de relatia -> R = 10 log
iar exprimat in decibeli si tinand seama numai de elemntul despartitor propriu zis -> R = Li Lt (L1- L2)
Se realizeaza prin elem de constr cu atenuarea sonora relativ mare si faa goluri prin care sunetul sa poata trece direct
Daca golurile functionale (usi) nu sunt prevazute cu sisteme de inchidere etanse la zgomot si cu capacitate de atenuare sonora nu are rost ca peretii sa mai fie
izolanti fonic
- Solutii:
Elem de constr compacte, masive (grosime mare si materiale dense= elem dense) Planseele obisnuite din b.a. avand greutati de cca 320kg/mp
(inclusiv pardoseala si finisajul tavanului) aisgura o atenuare sonora suficienta in raport cu nivelul zgomotelor si gradul de liniste considerat
confortabil urmarindu-se doar izolarea prin etansare a strapungerilor coloanelor de instalatii. Pt pereti despartitori insa nu se pot face greutati mari.
Dispozitive compuse din 2 sau mai multe elem relativ usoare dar etanse la trecera directa a
sunetului, asezate apropiat dar fara contact intre ele a sa se comporte independent fata de
vibratiile sonore. In aceste alc atenuarile sonre ale elem comp indep se cumuleaza,
reprezentand teoretic a crestere aritmetica proportionala cu cresterea prin insumare a
greutatilor.
-> solutie potrivita pentru pereti despartitori purtati.
Eficienta izolatiei creste daca:
o Elem au grosimi diferite sau sunt din materiale dif, pt a avea frecv de rezonanta dif
o Spatiul dintre elem este prevazut cu material fonoabs care atenueaza reflexiile
succesve din acest spatiu, micsorand efectul rezonator al golului de aer
o Legatura dintre elem despartitoare si struct cladirii este elastica, amortizand
transmisia sunetului prin cai colaterale.
! Obs. Orice contact rigid intre elementele componente creaza PUNTE FONICA prin care transmisia se
face direct micsorand sau chiar anuland eficienta izolatiei.

IZOLARI FONICE IMPOTRIVA SUNETELOR STRUCTURALE DE IMPACT

In fct de modul de prod a impactului 2 metode:
Realiz fetei elem de constr din materiale insonore (materiale elastice) care produc mai slabe vibratii in mom impactuli, micsorand zgomotul.
Interpunerea intre sursa de vibratii si elem de constr a unor dispozitive de amortizare ( la tevi, conducte, motoare ) mansoane sau tampoane din
material elastic ( cauciu, pluta, pasla etc) sau resorturi din otel
Separarea intre elem de finisaj si elem de structura elemente FLOTANTE
! Obs. Orice contact rigid intre elementele componente creaza PUNTE FONICA prin care transmisia se face direct micsorand sau chiar anuland eficienta
izolatiei.
Daca este vorba de vibratii din domeniul audibil ( peste 16 Hz) este vorba de sunete. Sub 16 Hz ne gasim in domeniul vibratiilor infrasonore.
In izolarea vibratiilor structurale greutatea are un rol neglijabil. Pierderile de energie devin mai mari numai prin refractie la trecerea dintr-un mediu in altul. Deci
singura solutie, in afara actionarii la sursa, pentru reducerea transmiterii vibratiilor structurale este interpunerea de rosturi pe parcurs, realizarea de structuri
discontinue si dezarticulate, cu tampoane de materiale preferabil elastice
Solutia ideala este CONSTRUCTIA FLOTANTA de altfel foarte buna izolatoare si pentru sunete aeriene

PERETI SIMPLI
- pentru evitarea transmisiei prin sunete aeriene neintrerupte, este esentiala evitarea oricaror gauri sau
pori. (Un perete din fibre de lemn aglomerate de 7 cm grosime are un indice R de numai 4 dB. Prin simpla
tencuire, R ajunge la 36 dB)
- In ipoteza unor pereti etansi, indicele de atenuare ramane influentat numai de VIBRATIILE DE
ANSAMBLU.
- La pereti intr-un singur strat, omogeni, indicele de atenuare creste proportional cu cresterea
LOGARITMULUI GREUTATII pe unitatea de suprafata. (Legea masei fig 4.01), deoarece inertia ansamblului
se opune intrarii in vibratie.
- crestere a masei este eficienta la greutati mai mici, dar este neeconomic de exemplu sa dublam greutatea de la 50 la 100 kg/mp pentru a obtine un spor de
numai 6 dB. Prin dublarea grosimii peretelui obtinem doar 6dB in plus. Dublarea grosimii peretelui se face prin utilizarea a 2 pereti diferiti pereti dubli
- Porozitatile sunt utile in fonoabsorbtie dar inutile in izolatie
- Vibratiile de ansamblu sunt utile in fonoabs; pt izolare trebuie crescuta masa
- Indicele de atenuare R variaza si in functie de frecventa (indicele de atenuare reprezinta diferenta dintre sunetul incident si sunetul care se transmite
prin elementul structural)
- In pereti iau nastere
-vibratii fortate intretinute de undele sonore
-vibratii libere datorate frecventei proprii a peretelui
- Amandoua sunt franate de rezistenta la incovoiere a peretelui si, in plus, se atenueaza reciproc.
- Daca insa, la un anumit unghi de incidenta al razelor sonore, cele 2 frecvente coincid, ele se vor insuma, iar transmisia sonora va fi foarte puternica (este
vorba de efectul de rezonanta).
- Teoretic, aceasta suprapunere a frecventelor poate duce la vibratii foarte mari. Se pot astfel explica paharele sfaramate de unii cantareti exersati, podul
daramat din cauza pasului in cadenta a soldatilor sau legenda biblica a zidurilor de cetate daramate cu sunete de trambite. -> frecventa sunetului =
frecventa proprie a elementului
- Problema efectelor mecanice datorate rezonantei este mai putin importanta la sunete, putand sa capete , insa, aspecte grave la trepidatiile produse de
motoare.
- Prima frecventa de rezonanta se numeste FRECVENTA LIMITA deoarece mai exista si alte frecvente proprii superioare, mai putin periculoase insa.
- in zonele fecventelor de rezonanta, indicele de atenuare scade foarte mult.
- Frecventa limita este in functie de elasticitate, rigiditate, densitate, viteza sunetului, grosimi etc. . Din acest punct de vedere, materialul ideal pentru
izolari fonice ar trebui sa fie foarte greu si in acelsi timp sa aiba o rigiditate cat mai mica. (cum este de exmplu plumbul).
- Cei mai periculori sunt peretii subtiri (2-4 cm) din materiale usoare - la care ne putem astepta la surprize. La pereti mai grosi din beton, caramida, frecventa
limita de gaseste de obicei sub 100 Hz. Raman frecventele proprii suprioare care sunt mai putin suparatoare.
- Si materialele POROASE pot realiza o izolare acceptabila cu conditia ca suprafata lor sa fie etansata (tencuiala, tapet) si sa fie stapanita frecventa limita

INDICE DE ATENUARE IN SITU R'

Fata de masurarile din laborator, indicii se atenuare sonora al elementelor de compartimentare la locul de motaj sunt mai mici. Acest fapt se datoreaza cailor
colterale de transmisie prin conductie solida
Indicele de atenuare "in situ" al elementelor de compartimentare este de obicei cu 3-5 dB mai mic decat cel masurat in
laboratoare.

PERETI DUBLI
- Imbunatatirea atenuarii - cei doi pereti vibreaza separat si teoretic atenuarea rezultata va fi suma indicilor de
atenuare individuali. Datorita reflexilor succesive, a rezonantei lamei de aer si a ansamblului, precum si cailor
colaterale se strabatere a sunetului, indicele va fi mai mic.
- Indicii reali de atenuare sonora sunt deasemenea mai mici datorita cailor laterale de transmisie a sunetului prin
planseu - tavan si evetuali pereti adiacenti.
- Caile 2 si 3 (fig 4.06) pot fi micsorate prin marirea masivitatii elementului de incastrare (perete sau tavan).
- Calea 4 este greu se evitat si nu are legatura directa cu problema in cauza.
- Pentru caile 2.3. si 4, ideal este un rost, deci o intrerupere TOTALA pe traseul undelor sonore (fig 4.07)

Principii pereti dubli masivi

a) distanta cat mai mare intre pereti chiar si o incapere intercalate intre 2 incapaeri care au nevoie de izolare
b) grosimi diferite pereti pentru ca cele 2 frecvente limita sa nu se suprapuna (fig 4.09-10)
c) cel putin un perete sa fie tencuit pe ambele fete (etansare)
d) introducerea la interior al unui strat fonoabsorbant poros ( vata minerala sau vata de sticla) care sa atinga, daca se
poate, doar unul din pereti, imbunatateste izolarea chiar unui spatiu de aer de 4-5 cm (fig 4.09, 4.10)
e) desolidarizarea pentru evitare PUNTILOR SONORE care pot aparea la orice contact solid intre cei doi pereti (tencuiala,
caramida, instalatii). Puntile sonore sunt foarte periculoase deoarece transmit direct vibratiile sonore anuland efectul
spatiului de aer -> MATERIAL ELASTIC INTRE PERETE SI PLACA

Pereti dubli cu placaje dublaje fonoizolante usoare

- captusirea un perete greu cu un al 2-lea strat din materiale poroase cu sau fara un schelet de
sustinere ( vata min material elastic care nu permite vibratia de la un material la altul
- dublaarea placajului (gips-carton, pal etc)- diferente notabile
- dublaj fonoizolant usor peste un perete
BCA- 10 cm R=34dB castigam 28dB
Peste un prete de caramida de 24 cm castigam 8dB
- rosturile structurale impiedica transmisia
- zgomotele de impac limitare prin util : tavan suspendat, dala flotanta; cea mai buna solutie:
tavan suspendat+ placaje perete+dala flotanta => cutie in cutie
- ! zgomotul se trimite si oblic
- Izolare la usi etanseitate cat mai mare, legaturi elastice, 2 foi
- Fonoizolare pe interiorul instalatiei de ventilatie
- Un zgomot poate di anulat prin introducerea unui alt sunet negatic, opus cu maximul si minim amplitudinii opus cu ajutorul unui microfon carre
inregistreaza sunetul si un amplificator care transmite un sunet opus.

Pereti dubli sau multipli din materiale usoare

-alcatuirea din straturi multiple eventual diferite, de materiale cu rigiditate mica (PFL, ipsos)
-etanseitatea suprafetelor pentru a impiedica trecerea undelor sonore directe -legaturile intre
diversele membrane cat mai putine si mai elastice
-legaturi cu peretii adiacenti, pardoseala si tavan ETANSE si ELASTICE
-intercalarea de straturi fonoabsorbante jucand si un rol de insonorizare a membranelor subtiri
-cand este posibila, marirea greutatii

PLANSEELE NIVEL SONOR NORMALIZAT DE IMPACT

Sunt elementele clasice unde apare necesitatea de izolare la zgomote de impact. Este vorba de izolarea incaperilor
suprapuse.
L = zgomot standardizat- Se foloseste o masina standardizata, pentru ca masuratorile asupra zgomotelor ce strabat
diversele plansee sa fie comparabile.
In incaperea de jos se masoara nivelul zgomotului ce strabate planseul, nivel mediu denumit Ln = NIVEL DE
ZGOMOT NORMALIZAT DE IMPACT (sau transmisie sonora de impact). Se tine bineinteles seama si de absorbtia
incaperii de jos.
Pentru o mai mare precizie masuratoarea sa face pe frecvente alcatuindu-se o CURBA A NIVELULUI SONOR
NORMALIZAT Ln. Se masoara de obicei nivelul de zgomot al planseului brut Ln1.
Separat se masoara Ei reprezentand imbunatatirea indicelui de izolare fonica la zgomotul de impact pentru diferite
solutii de pardoseala. Astfel rezulta caracteristicile de izolare a planseelor in ansamblu, reprezentate sau prin Ln2adica curba nivelului sonor normalizat al
planseului in ansamblu

Ln = L1 log 0 in care
L1 este nivelul zgomotului masurat in camera receptoare
A suprafata echivalenta de absorbtie a incaperii A0 o suprafata de absorbtie de referinta (10 mp UA)

IZOLAREA ZGOMOTELOR DE IMPACT

Izolarea la zgomote de impact a elementelor brute intotdeauna slaba variaza in functie de greutate si de tipul de structura (planseele cu structura
discontinua sunt mai eficiente).
De aceea solutia sta in finisaje, pardoseli si tavane.
- pardoseli insonore, moi (mocheta, covoare pe suport elastic) care atenueaza zgomotele la formare, dar nu izoleaza.
- solutia cea mai eficienta o reprezinta interpunerea unui strat ELASTIC intre pardoseala si planseu. DALE FLOTANTE. Pardoseala si stratul ei suport plutesc pe
stratul elastic si NU TREBUIE SA ATINGA IN NICIUN PUNCT STRUCTURA.
- De remarcat ca materialele izolante termice RIGIDE cum ar fi betonul celular nu sunt corespunzatoare pentru asemenea alcatuiri. Cu privire la dalele flotante
de retinut ca straturile elastice trebuie ferite de umezeala din sapa de beton, ca rezemarea peretilor trebuie atent studiata, iar trecerea conductelor de instalatii
sa nu produca punti sonore.

PROTECTIA ACUSTICA
PROTECTIE ACUSTICA (protecie mpotriva zgomotului): Ansamblul de msuri luate n scopul realizrii unor spaii cu un climat sonor confortabil, adic linitit
Asigurarea calitii n construcii (Legea 10 / 1995, actualizare 2015)
Cerine fundamentale de calitate ale unei constructii: printre altele E protecie mpotriva zgomotului

Normativ C125/1,2,3,4-2013
1 Prevederi generale
2 Proiectare i execuie msuri de izolare fonic
3 Msuri de protecie cldiri
4 Msuri de protecie zone urbane

In conformitate cu documentele europene i cu normativul specific, cerina de protecie fa de zgomot cuprinde urmtoarele condiii tehnice:
1. - Protecia fa de zgomotul aerian provenit din exteriorul cldirii
2. - Protecia fa de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaiu nchis
3. - Protecia mpotriva zgomotului de impact
4. - Protecia fa de zgomotul produs de echipamentele i instalaiile tehnice ale cldirii
5. - Protecia mpotriva zgomotului reverberat excesiv i a zgomotului produs n spaiul respectiv (zgomotul de fond)
6. - Protecia mediului nconjurtor fa de zgomotul produs de surse din interiorul cldirilor i construciilor, sau n legtur cu acestea (pentru incaperi
zgomotoase)
ZGOMOTUL
- nu poate fi definit fizic
- caracter subiectiv
- sunet jenant, semnal acustic nedorit => concluzie: orice sunet nedorit

IZOLARE ACUSTIC (FONIC) - reducerea transmiterii zgomotului ntre dou spaii

IZOLARE ACUSTICA la ZGOMOT AERIAN

Estimarea izolrii acustice
Diferena de nivel (brut): D = L1 L2 , unde L1, L2-Niveluri de zgomot
Avand in vedere ca sunetul se reflecta, se absoarbe etc => nivelul de zgomot L2 transmis in incaperea 2 va
depinde si de proprietatile incaperii (nu prea poate fi calculat la brut) => trebuie sa se ia in calcul si
reverberatia
Diferena de nivel standardizat: DnT = L1 L2 + 10lgT/T0 , unde
- L1, L2 Niveluri de zgomot
- T= Durata de reverberaie
- T0= Durata de reverberaie de referin (T0=0,5 sec.)
Diferena de nivel normalizat Dn = L1 L2 10lgA/A0, unde
 - L1, L2 Niveluri de zgomot
- A= Aria de absorbie echivalent
- A0= Aria de absorbie echiv. de referin (A0=10 m2)
Indice de atenuare (acustic) capacittatea unui elem de constr de a se opue trecerii sunetului
R = L1 L2 + 10lgS/A
- L1, L2 Niveluri de zgomot
- S= Aria elementului care realizeaz izolarea
- A= Aria de absorbie echivalent

6 indici de atenuare R (16 indici de atenuare n benzi de treime de octav)

Indice de izolare- Rw indice de izolare unic ex vreau o usa cu indice de izolare Rw= 40dB
- Indice de izolare Rw (n laborator) se elimina transmisiile pe cai colaterale
- Indice de izolare aparent Rw in situ pe santier intr-un context (o parte din sunet se
mai transmite si prin planseu, pardoseala), mai multi factori
Intotdeauna Rw< Rw (cu 3-5dB) Datorit transmisiei sunetului pe ci colaterale; indicele de
izolare real e mai slab decat cel determinat in laborator (atentie: valorile de la prducator sunt
valori masurate in laborator)

CAI COLATERALE DE TRANSMISIE A ZGOMOTULUI

- datorate transmisiei vibraiilor ctre i dinspre pereii i planeele alturate
- micoreaz izolarea efectiv n medie cu 3-5 dB fa de determinrile fcute n laborator.
- posibil, dar dificil, de redus cu ajutorul unor rezemri sau separri prin intermediul unor straturi elastice
Masuri
o Elem de constr masive - Perei simpli, planee
etaneitate legea masei (material+densitate+grosime rap la 1mp)
o Elem de constr usoare - ALCTUIRI UOARE - <100kg/mp - Nu mai funcioneaz direct principiul
general al legii masei (dect n mic msur)
Izolarea (atenuarea transmiterii zgomotului) se realizeaz conform principiului mas resort
mas
Etanseitate
Masa
Multiplicarea nr de straturi
Alternare placi grele etanse cu straturi de aer si materiale poroase
Separare, desolidarizare pt evitarea puntilor fonice

Pereti simpli masivi indici de izolare

Pereti multistrat grei

- BCA-ul nu e bun izolator fonic un perete de 10 cm de beton izoleaza mai bine decat un perete de 26cm din BCA+tencuiala
- Materialele se comporta diferit la frecvente diferite
- Betonul mai bun decat caramida in izolarea fonica este mai dens
- Tencuiala pe ambele fete adauga 2-3 dB la indicele de izolare fonica
- Exista o limita unde izolarea se plafoneaza, nu mai creste

Pereti usori alcatuiri usoare

1.Gips-carton + structura lemn

- indice de izolare mai mare decat toti peretii grei de mai sus
2.Gips-carton +structura metalica

- aproximativ aceeasi indici de izolare ca in cazul unei structuri de lemn

3.Gips-carton strat dublu sau triplu +structura metalica

imbunatatire considerabila
-polistirenul este inutil in izolarea fonica
-distanta dintre placi cresste putin izolarea
-cele mai bune solutii pt cesterea indicelui de izolare sunt: tripla placare sau structura dubla (peretii de la hotel)
-placarea unor pereti existenti nu ajuta prea mult: - un perete de beton 14cm -> Rw= 52dB
- un perete de beton 14cm +strat de aer 6cm+ caramida 6,5cm+ tencuiala 2cm -> Rw= 56dB
am castigar doar 4 dB infim; intr-o camera in care e liniste sunt 20dB iar cand vorbese cineva
se fac 50dB in camera
-prizele pozitionate isimetric de-o parte si de alta a peretelui det transmiterea sunetului

UI
- etanare (garnituri de etanare, multiplicare praguri)
- greutate (foi de u masive)
-dublare, sasuri tampon
- Alcatuirea din straturi multiple din materiale diferite intercalate cu materiale fonoabsorbante
( vata minerala, PFL poros).
- Captusirea impiedica vibratia usii, reflexiile succesive intre cele doua foi si micsoreaza
influenta rezonantei spatiului de aer.
- Aplicarea pe una sau ambele fete ale usii materiale izolante.

- Usi din doua foi cuplate elastic si cu spatiul umplut cu vata minerala sau PFL poros
-Usi duble cu tambur de liniste pe cat posibil mai distantate captusite cu materiale
absorbante catre interior.

FERESTRE
- etanare (preferabile ferestrele fixe)
- dublare, triplare
- ngroare sticl (grosimi diferite)
- sticl special fonoizolatoare

-Au un indice de atenuare R, in functie in special de grosimea si calitatea sticlei. Din acest punct de vedere se prefera cristal de 6-10 mm grosime. Dublarea este
bineinteles utila cu conditia realizarii unui spatiu de aer cat mai mare.
- tamplaria fonoizolanta
- o fereastra simpla obisnuita are R = 25 dB - o fereastra simpla fixa = 35 dB
- 44.2 la geam laminat inseamna 2 foi de geam de 4mm + 2 straturi de adeziv
- 50dB izolare maxima de feestre - geam laminat in ansamblul termpan
- zgomotul se transmite prin tamplarii
- peretii cortina de la birouri au pana la 10 mm si de multe ori cu geam laminat

In standardul 6156-68 Protectia impotriva zgomotului in construcii civile, se porneste de la notiunea de

unitate functionala (apartament, birou, salon de bolnavi, clasa, etc.), care trebuie protejate si se dau indicii
de izolare R pentru pereti si plansee si Ln pentru planseele delimitatoare in diferite situatii. Indicii sunt
raportati la curbe etalon standardizate.

STRATEGIE
1. DEFINIREA PROBLEMEI
- Precizarea nivelului i caracteristicilor sursei de zgomot- msurri obiective (dB) sau subiective (foni)
- Precizarea zgomotului tolerabil - curbe de zgomot CZ, niveluri sonore medii (dB)
CZ - Peste curba considerata acceptabila se suprapune spectrul zgomotului. Tot ce depaseste este zgomot
nedorit.

Nivel sonor admisibil

- nivel de zgomot maxim admisibil stabilit prin reglementri
- nivel de zgomot maxim recomandat, din considerente de confort

2. MSURI GENERALE
- de obicei nu necesit investiii suplimentare
- amplasament, partiu, msuri administrative

PROTECTIE ACUSTICA FATA DE ZGOMOTE INTERIOARE

PUNEREA PROBLEMEI:
- NIVEL ZGOMOT aerian sau de impact
- NIVEL TOLERABIL

ACTIUNI:
- la surs
- ntre surs i spaiul protejat
- n spaiul protejat

3. MSURI PARTICULARE (reprezint investiii suplimentare)

- reducerea zgomotului la surs - ecranare, carcasare
- insonorizare local sau general - izolare

Ecranarea fata de zgomotele exterioare se poate realiza prin:

- plantatii cat mai dese (desi eficienta lor este discutata, sunt totusi utile)
- ecrane materiale putand fi realizate prin:
o Constructii, anexe, magazine
o Ziduri si parapete la autostrazi, aeroporturi
o Sau coborarea arterelor in debleu

Alegerea corect a elementului de construcie care s asigure izolarea acustic suficient

- Rw minim necesar- din schema cu incrucisarea
- Normat / reglementat (obligatoriu)
- Recomandat nivel de confort dorit
- Transmisii colaterale
- Alctuire masiv sau uoar
- Dimensiuni, caracteristici adaptate spaiului
Avem:
spatiu protejat - ex. O camera de hotel Lp=35dB (nivel protejat)
spaiu zgomotos ex. Tot o camera de hotel dar luata in considerare ca spatiu zgomotos (camera de alaturi din care nu vrem sa auzim) Lz= 75dB
(nivel de zgomot)
= > Rw=51 dB (din schema) indicele de izolare necesar minim necesar normat
= > avem 2 optiuni : alcatuire masiva sau alcatuire usoara
1. Alctuire masiv: perete zidrie crmid 24cm, tencuit Rw=54dB rezerv Rw-Rw = 3dB
2. Alctuire uoar: gk 2x1,25cm, profil 2x7,5 (10)cm, v.min. 2x4 cm, gipscarton 2x125cm total 20,5cmRw=65dB rezerv Rw-Rw = 14dB

- ZGOMOT DE IMPACT- P LANEE

Ne intereseaza cum putem stopa zgomotul de impact de la incaperile de deasupra. In cazul peretilor nu putem controla zgomotele de impact.
Nivel de zgomot de impact -> Ln[dB(A)]
Nivelul sonor msurat n camera situat sub cea n care este produs zgomotul -> Ln,w in laborator Ln,w in situ
- Pt impact valorile mici sunt mai bune- valoarea zgomotului masurat dedesubt
- Nu se compara valorea de la zgomotul de impact cu valoarea de la zgomotul aerian

Necesar izolare (nivel de zgomot de impact) -valori luate din tabelul cu zgomotele de impact, daca nu gasim in tabel valorile dintre 2 functiuni inseamna ca nu e
permisa suprapunerea lor
apartament apartament: Ln,w maxim= 62 dB
salon bolnavi (spital) salon bolnavi Ln,w maxim= 65 dB
biblioteci (coli) sli de clas Ln,w maxim= 58 dB

FATA DE ZGOMOTE DE IMPACT- Posibiliti de aciune:

- aciune la surs (pardoseal) - interpunere (dal flotant)
- desolidarizare (tavan suspendat) combinaii

Recomandri izolare (nivel de zgomot de impact)

apartament apartament:
salon bolnavi (spital) salon bolnavi biblioteci (coli) sli de clas
Ln,w maxim= 40 dB

Planee (valori din tabelul cu indici de izolare)

beton armat 10cm Ln,w= 77 dB beton armat 12,5cm Ln,w= 75 dB
beton armat 14cm
beton armat 16cm
Ln,w= 74 dB Ln,w= 73 dB

Pardoseli - Imbuntirea nivelului de zgomot de impact -> Ln [dB(A)] repr cati dB castigam pt diverse adaugari
Reducerea nivelului de zgomot de impact msurat n spaiul protejat (dedesubt), datorat existenei pardoselii
Daca ingrosam planseul nu rezolvam nimic. Trebuie sa lucram la nivelul pardoselilor sa adaugam straturi
- Pt pardoselile dure, lipite direct pe placa Ln=0 fara efect
- Adaugare de straturi elastice efect mediu Ln= 7-15dB
- Adaugare dala flotanta- efect vizibil Ln> 20dB
Exemple de Pardoseli elastice
Covoare PVC 1,5-2mm - Ln,w= 7dB
Covoare PVC cu suport textil esut 2-2,5mm - Ln,w= 9 dB
Mochet fibre poliamidice - Ln,w=18 dB
Mochet neesut - Ln,w=20 dB
Pardoseal pe dal flotant beton 5cm pe strat elastic v.min. rigid 30mm (doc. ISOVER) - Ln,w=30dB etc (sunt in tabelul cu indici de izolare)

Alegerea corect a alctuirii care s asigure izolarea suficient la zgomot de impact.

- Lw maxim necesar pentru planeu
- Lw suplimentar pentru pardoseal (se iau din tabele in functie de necesarul de izolare dintre incaperi)
- Normat / reglementat (obligatoriu)
- Recomandat nivel de confort dorit
- Dimensiuni, caracteristici adaptate spaiului

Tavane suspendate elastic, etane

Plac b.a. 14cm + tavan etan gipscarton 4cm placat Ln,w=71dB
Plac b.a. 14cm + tavan etan gipscarton 4cm cu schelet elastic suspendat (dist.min. 20cm) Ln,w=64 dB
- Daca tavanul nu este etans nu izoleaza
- Pt izolare ne trebuie masa si etansare

PROTECTIA ACUSTICA FATA DE ZGOMOTUL REVERBERAT EXCESIV

Reverberaia unui spaiu genereaz creterea nivelului sonor
Reverberaia - Fenomen caracteristic spaiilor nchise, cu dublu efect:
ntrire a sunetului ca urmare a reflexiilor succesive pe suprafeele ce delimiteaz incinta
prelungire a sunetului n spaiul de emisie dup oprirea sursei sonore
La sunete putem aprecia energia, distanta, timpul si frecventa

Formula duratei de reverberatie: T(sec) = 0,16 V/A

V = volumul sala mare reverberatie mare
A= aria de absorbie echivalent suma absorbiilor tutror peretilor

- O sala cu pereti reflectanti are reverberatie mai puternica

- Nu conteaza numai volumul ci si materialele- exista si Sali mari cu reverberatie mica sau Sali mici cu reverberatie mare
- Sunetul reverberat (totalitatea reflectiilor) se suprapune partial peste sunetul direct
Variaia nivelului sonor n ncpere L = 10lg 1/0 cat am castigat
- 1 = absorbia medie a ncperii dup intervenie
- 0 = absorbia medie iniial a ncperii

Absorbia medie a ncperii mediu = A / S

A = suprafaa echivalent de absorbie
S = aria suprafeei corespunztoare

A CUSTICA CLDIRILOR
Combaterea transmiterii zgomotului i vibraiilor= I ZOLARE ACUSTIC
Relaia spaiu element de construcie alt spaiu
- nivel de zgomot (Leq,Lpeak, LNx etc.) - izolare acustic (Rw, Dn, Ln etc.)

A CUSTICA NCPERILOR
Controlul proprietilor acustice ale unui spaiu nchis= R EVERBERAIA
Relaia spaiu suprafa delimitatoare acelai spaiu
- durata de reverberaie (T20, T30) - mrimi specifice ISO 3382
(EDT, G, C50,C80, LF etc.)

S IMULAREA ACUSTICA - Reproducerea pe calculator a modului n care se deplaseaz sunetul n spaiul ncperii studiate.
Sunetul este reprezentat ca raze similare celor de lumin, iar interaciunea cu suprafeele delimitatoare determin traseul razelor n spaiu (desenele pe
care le-am facut la aplicatie)

Ce inseamna o sala cu acustica buna? Calitatile acustice reprezinta un complex de caracteristicei greu de definit. Esential este ca sunetul emis sa ajunga deslusit,
eventual imbogatit ca sonoritate, in mod uniform in orice punct al spatiului. Conditiile esentiale ce trebuiesc indeplinite de o sala ar putea fi pe scurt
enumerate ca fiind:

ASIGURAREA UNUI NIVEL REZONABIL AL ZGOMOTULUI DE FOND

CLARITATE PRIN REFLEXII UTILE SI EVITAREA CELOR NEDORITE
CONTROLUL REVERBERATIEI INTELIGIBILITATEA IMBOGATIREA SUNETELOR
DIFUZITATE UNIFORMITATE (impresia de baie sonora la Sali pt muzica)
CRITERII CERUTE DE EXECUTATNTI

Acustica naturala: 80% geometrie, 20% tratamente acustice

ASIGURAREA UNUI NIVEL REZONABIL AL ZGOMOTULUI DE FOND

Protejare sala prin:
-amplasament corespunzator
-pereti exteriori corect dimensionati
-prin protejarea salii cu alte incaperi care sa joace rolul de tampon pentru zgomotele exterioare. Eventual chiar separarea acestor incaperi cu rost.
-holuri si circulatii anexe tratate absorbant -usi izolate fonic si eventual duble
-instalatii silentioase
-indepartarea de sala a incaperilor zgomotoase

Disciplinarea spectatorilor se realizeaza mai greu, dar referitor la zona publicului de retinut necesitatea unui mobilier masiv, rezistent si a unei pardoseli insonore
si daca este posibil absorbante.

CLARITATE PRIN REFLEXII UTILE SI EVITAREA CELOR NEDORITE

Sunetele sosite in timp util intaresc sunetul primar, dar o intarziere a sunetului reflectat cu mai mult de 50 microsecunde(1/20sec) creaza senzatia de ecou si
dauneaza claritatii. Bineinteles ca este vorba de primele reflexii care au o intensitate mai mare.
Decalaj intre sunetul direct si cel reflectat > 1/15 sec => sunetele se aud separat = > ECOU
Decalaj intre sunetul direct si cel reflectat < 1/15 sec =>sunetele se aud ca un sunet prelungit=> REVERBERATIE
Decalajul maxim considerat acceptabil pentru vorbire este de 50 m/sec. (microsecunda + 1/1000 sec) sau 1/20 secunde.
Deci la o viteza de 340m/sec. diferenta de drum parcurs intre unda directa si cea reflectata este de maxim 17 m
! In acustica spatiilor construie ecoul trebuie evitat pe cand reverberatie trebuie corect dozata putand imbogati auditia muzicala, dar putand face neclara
auditia vorbirii.
Deci de retinut ca la fiecare spectator(sau membru in orchestra) trebuie sa soseasca o prima reflexie dupa maximum 50 microsecunde. In afara de intarzierea
primei reflexii, este daunator orice fenomen de ecou sau ecou de fluturare.
-
CONTROLUL REVERBERATIEI INTELIGIBILITATEA IMBOGATIREA SUNETELOR
Am vazut ca durata reverberatiei este proportionala cu volumul salii si invers proportionala cu
absorbtia totala a peretilor.
Care este insa DURATA DE REVERBERATIE potrivita?
Conform STAS E 9783/74, graficul prezentat in fig da duratele de reverberatie recomandate
pentru diferite tipuri de productie sonora si in functie de volumul salii. Se recomanda la sali mici
timpi de reverberatie mai scurti. Unii autori propun si obtinerea unui timp de reverberatie
variabil pentru diferite frecvente, solutia insa este putin riscata.
Durata optima a timpului de reververatie trebuie sa se verifice la sala APROAPE PLINA.
Realizarea INTELIGIBILITATII este importanta pentru vorbire. Succesiunea silabelor(logatoni) se
petrece relativ rapid si este important ca PRELUNGIREA SONORA (datorita reverberatieii) SA
NU ACOPERE SUNETUL URMATOR. Inteligibilitatea este afectata in special de consoane care
sunt mai putin sonore si au un spectru foarte larg. Deci este importanta reverberatia pentru toate frecventele.

Referitor la reverberatie mai exista o calitate ce se cere salilor pentru productii muzicale in special si care este mai greu de definit. Am vauzt ca sunetele emise
de instrumente muzicale sunt mai BOGATE, mai PLINE in functie de numarul de frecvente armonice superioare (vezi comparatia flaut-vioara la pct.1.3)
Atat sala in ansamblu cat si fiecare suprafata cu capacitati de rezonanta (vezi lemn) raspunde sunetelor primare nu numai cu sunet reverberat ci si cu o serie de
frecvente armonice superioare. Cu cat sunt acestea mai variate, mai multe sala are o sonoritate mai placuta. Astfel se explica de ce lemnul, care are calitati
exceptionale de rezonanta (desi inca nelamurite ca fenomen fizic) este folosit cu precadere la sali de concert. Deasemenea, se pare ca o forma neregulata,
eventual asimetrica a salii este utila pentru realizarea acestui deziderat.
- O incapere fara ecou cu aproape 0 sunete reflectate devine foarte greu de suportat
- O mica reflexie trebuie sa existe
- Daca prima reflexie ajunge repede nu se mai simte senzatia de reflexie si apare senzatia de intarire a sunetului
- O sala nu nu poate fi buna dpdv acustic si pt conferinte si pt concerte de muzica simfonica duratele de reverberatie optime sunt
diferite in functie de destinatia cladirii
- Intr-o sala de auditie toate finisajele sunt luate in calcul devenind tratamente acustice (prima reflexie cat mai rapida dupa care vin
urmatoarele)
- O sala pt vorbit este diferita dpdv acustic fata de sala pt muzica
Vorbire -> Reverberatie scurta sunetele nu trebuie sa se suprapuna, fiecare sunet separat claritate
Muzica -> Reverberatie lunga sunetele se pot suprapune baia de muzica

DIFUZITATE UNIFORMITATE
Prin DIFUZITATE intelegem realizarea unui CAMP SONOR CAT MAI UNIFORM SI DIFUZ (sunete sosind din toate directiile)
Uniformitatea poate fi controlata prin masurarea nivelului sonor in cat mai multe puncte ale salii.- sa nu exista focare( acumulari) de sunet
Principalul rol il joaca studiul geometric al salilor. -Forme, proportii si dimensiuni adecvate ale salilor

-DIVIZAREA SI DISPERSAREA REFLEXIILOR prin suprafete reflectante cat mai variate ca suprafata, pozitie, forma, unghiuri, preferabile suprafetele frante si in
special convexe.
Pentru realizarea uniformitatii, studiul acustic trebuie sa tina seama ca in prima parte a salii domina sunetele DIRECTE. Ele scazand in intensitate me masura
indepartarii de origine trebuie COMPENSATE de sunete REFLECTATE din ce in ce mai numeroase si atent dirijate. Deci mai multe reflexii catre fundul salii.

CRITERII CERUTE DE EXECUTANTI

Indiferent ca este vorba de vorbitori sau muzicieni ei trebuie sa se auda bine si cu atat mai mult pe colegii lor, pentru a-si putea tona corect executia.
Vorbitorii si cantaretii in special au nevoie, pentru facilitarea emisiei sonore, de un timp de reverberatie de 2-4 secunde. Deoarece un asemenea timp de
reverberatie este neconvenabil pentru public se incearca uneori realizarea unor timpi de reverberatie diferiti pentru sala-secna.
Suprafete reflectate corect amplasate in zona scenei (pereti fundal, tavan) trebuie sa permita muzicienilor sa se auda pe ei si pe colegii lor.

STUDIUL SPATIILOR CU DESTINATIE ACUSTICA

STUDIUL GEOMETRIC

- Latimea, lungimea, inaltimea recomandate a avea dimensiuni diferite dimensiunile identice duc la suprapuneri de sunete
- In general se evita formele prea regulate, geometrice cum ar fi: cuburi, cilindri, cupole
- Sali cub sunetul se aduna in coltui si devine suparator
- Un tavan prea inalt- pericol de ecou- sunetul parcurge o distanta prea mare- Sali cu pereti paraleli- pericol ecou de fluturare
- Intr-un volum prea mare timpul de reverberatie si uniformitatea devin greu controlabile, iar ABSORBTIA TREBUIE SA CREASCA FOARTE MULT.
Volumele optime variaza dupa autor:
-pentru muzica 5-8mc/spectator, dar uneori chiar 10-11 in cazuri exceptionale -pentru conferinte 4,5-6mc/spectator
-pentru cinematograf 2,5-4,5mc/spectator ( in functie si de posibilitatile de ventilatie) Volume maxime recomandabile pentru auditie fara amplificare:
-la vorbire 3000-6000mc
-solisti vocali sau instrumentali 10 000mc -orchestra simfonica 20 000mc

- Redane striatii pe perete care reflecta sunetul- Pentru evitarea unor eventuale ecouri fluturatoare dar si din motive de pastica arhitecturala peretii
laterali se pot realiza in redane sau zimtati
- Sunetul vorbitorului trebuie sa treaca la minim 12 cm deasupra capului ascultatorului

FORMA IN PLAN Trebuie astfel aleasa incat

-sa realizeze reflexiile utile pentru intarireas unetelor
-sa evite ecourile
-sa ajute difuzitatea
- La Sali mici merge si forma dreptunghiulara. La peste circa 600 locuri incepe sa se prefere forma trapezoid.
- Focalizarile pot fi evitate prin tratare absorbanta sau eventual difuzanta.
- Privitor la forma de butoi , trebuie remarcat ca prezinta mari avantaje privind realizarea uniformitatii sunetului, deoarece peretii din fundul salii in lateral sunt
mai bine utilizati pentru reflexii utile.
- Sali in potcoava sau ovale de acceptat numai daca peretii sunt puternic jucati (pereti in redane, loje, balcoane).
- Lojele prezinta avantaje multiple: locuri mai multe, difuzie, eventual de absorbtie sporita prin marirea suprafetei peretilor si prin reflexii multiple.
-tavan inalt- pericol de ecou
- Asezarea publicului sa va face pe cat posibil indepartata de peretii laterali deoarece sunt posibile neuniformitati in auditie.
Iar pentru teatre in aer liber forma cea mai potrivita este cea
de palmeta
- Tavanul este principalul mijloc de reflexii utile pentru intarirea sunetelor atat prin pozitia sa cat si datorita faptului ca poate primi mai usor decat peretii forma
ce reiese din studiul acustic
- In sectiunea transversala tavanul poate fi
- drept(atentie la ecouri de fluturare),
- o usoara curbura concava, avand raza de curbura R>=2H, solutie care permite reflexii catre spectatori pe intreaga suprafata a tavanului.
-In sect longitudinala:
- fundal si tavan scena- rol de reflector
- deasupra salii in cazul unui tavan drept se recomanda ca el sa nu fie lasat plat, ci sa fie tratat difuzant( grinzi,casete, piramide, semisfere, si alte forme
cat mai jucate)
- reflexii util dirijate, daca e posibil in special catre fundul salii

bolti ORTOFONICE in curba continua tavan-perete de fund, astfel determinata incat scaderea
sunetului direct sa fie compensata de reflexii din ce in ce mai concentrate catre spate. Dar:
- aspectul plastic este greoi
-difuzitatea este slaba
-apare pericolul focalizarii zgomotului spectatorilor catre scena. Deci deranjarea cantaretilor sau
vorbitorilor.Se prefera deci realizarea de suprafete frante, plane sau chiar convexe.
PUBLIC - o suprafata ocupata de public este absorbanta nu numai pt undele sonore care sunt sunt sub unghi oarecare dar si pentru cele ce se propaga paralel cu
ea.
-din aceasta cauza energia sonora la nivelul capetelor auditoriului reprezinta numai 10% fata de cea normala (socotita tinand seama numai de pierderile datorita
distantei)Deoarece se recomanda pentru public o aseza in panta fig 7.22.b pentru unii autori chiar mai accentuata decat cea necesara pentru vizibilitate.
-Ridicarea sursei sonore pe un podium este foarte utila si din acest punct de vedere.
-Dpdv acustic cele mai recomandabile sunt randurile din loja suprapuse sau nu dar proeminente in sala (ecnomie de spatiu, absorbtie suplimentara posibila,
difuziune
- suprafete si panourile reflectante pot avea neregularitati de ordinul a 5 - 25 cm care ajuta difuziunii fara a altera reflexia
- Pentru manifestari in aer liber ecranele reflectante sunt singura solutie eficienta pentru intarirea naturala a sunetului

STUDIUL REVERBERATIEI
CALCUL

Pentru obtinerea unei durate corecte de reverberatie trebuie controlata dupa cum stim suprafata echivalenta de absorbtie. Din formula duratei de reverberatie
T=0,16V/A putem deduce absorbtia necesara fiind = 0.16 V (mc)/ T (nec) A= suma suprafetelor inmultite cu coeficientii de absorbtie respectivi, la care se
adauga absorbtia datorita publicului, mobilierului si celorlalte obiecte din sala.

De obicei se face un prim calcul introducandu-se in formula suprafetele considerate cu finisaje obisnuite deducandu-se apoi suprafata echivalenta de absorbtie
suplimentara si se stabilesc in consecinta tratamentele acustice fonoabsorbante. Atentie la urmarirea calitatilor materialelor absorbante PE FRECVENTE. Ele
trebuiesc astfel alese incat calitatile lor sa se completeze pentru a realiza absorbtia necasara la toate frecventele.Deoarece si timpul de reverberatie se verifica la
mai multe frecvente.

AMPLASAREA SUPRAFETELOR ABSORANTE- conform studiului geometric- trebuie evitate relexii suparatoare
Amplasare in fundul salii, colturi

SUNET STEREOFONIC
Instalatiile de sunet stereofonic au ca scop crearea senzatiei de pozitie in spatiu a sunetului. Sunt utile in cinematografie sau pentru instalatii de amplificare
sonora in teatre unde sursa sonora se deplaseaza in timpul spectacolului.
Efectele stereofonice se realizeaza prin redarea pe 2-8 canale diferite prin difuzoare asezate pe scena.

SUNET PANORAMIC
Este destinata deplasarii aparente a surselor sonore in jurul auditorilor. Se utilizeaza difuzoare amplasat pe peretii laterali ai salilor, difuzoare ce sunt
comandate cu ajutorul unui comutator rotativ.

Sala Palatului din Bucuresti este amplificata cu toate aceste tipuri de amplificare sonora, numarul total de difuzoare ajungand la cca 3000.

Teatrul antic
De remarcat ca anticii au reusit sa obtina prin incercari si perfectionari, in foarte multe cazuri o auditie corespunzatoare este adevarat ca au beneficiat insa de
un avantaj evident, si anume linistea.
Teatrul antic GREC: Se compunea din THEATRON (trepte concentrice pentru spectatori), ORCHESTRA (un platou central circular), SKENE (peretele fundal) iar mai
tarziu a aparut si PROSKENI ONUL (un podium asezat intre orchestra si skene) (fig. 9.01)
La auditor ajungeau
a) undele directe, directionate si amplificate de mastile actorilor.
b) unde reflectate de skene (perete masiv si difuzant)
c) unde date de reflexia in orchestra (pardoseala de marmura foarte ingrijit lucrata)
d) mai tarziu s-au adaugat si undele emise de rezonanta podiumului de LEMN si se pare si a unor panouri suplimentare de lemn pe podium si skene. De
mentionat si rolul de protectie la zgomotele exterioare a peretelui fundal.

In teatrul ROMAN (fig. 9.02) orchestra se micsoreaza, dar creste scena si peretele fundal reflectant care primeste parti laterale si o serie de panouri reflectante
din lemn la partea superioara Un zid de contur protejeaza dezgomoteleexterioareastfel teatrul roman capata aproape un caracter de constructie inchisa. S-a
discutat mul despre vestitele vase din bronz EKHEIA de care pomeneste Vitruviu dar pe care cercetarile arheologice nu le-au mai gasit. Se pare ca aveau un rol de
marire a reverberatiei locale prin rezonanta (o intarire a sunetului nu aveau cum sa realizeze).

S-a incercat ca beneficiind si de un cadru mai placut sa se foloseasca pentru reflexii suplimentare oglinzi de apa (lacuri), prin amplasarea scenei pe o insula
artificiala (mobila sau fixa). Spectatorii stau pe mal, care este bine sa aiba o panta destul de accentuata.

SALI MARI - HALE

Cerinta principala este realizarea unei absorbtii corespunzatoare pentru marile suprafete de acoperis si, in consecinta, reducerea pe cat posibil a timpului de
reverberatie. Altfel ar fi greu de evitat ecourile datorate dimensiunilor mari.
Formele concave la acoperire pot duce la focalizari
Absorbtia generala se realizeaza prin tencuieli acustice stropite pe beton sau tabla sau prin tratarea absorbanta a fetei interioare a chesoanelor de beton sau
metal. Chiar betonul celular sau placile tip stabilit cu porii deschisi sunt absorbate de sunet.

Teatrul roman in aer liber

-Vantul-problema
- Sursa sonor trebuie s se gseasc pe un podium rezonant din lemn.
- Prin simpla amplasare a unor perei reflectani n spatele sursei de sunet, putemDUBLA ENERGIA SONOR TRANSMIS ctreauditori
 - Putem realiza un paraboloid cilindric dar sunt preferabile formele zimate pentru a creea difuzie, a evita focalizrile inverse (dinspre spectatori spre scen) i
pentru a permite muzicienilor s se aud.
- Reflectoarele cochilie parabolice sunt mai greoaie ca aspect plastic i posibile numai in cazul unei surse sonore FIXE N FOCAR (fig. 0.04)
Exemplul devenit clasic de cochilie (sau Conc) se gsete la teatrul in aer liber HOLLYWOOD BOWL pentru 22500 de persoane

Sali de concerte
Cea mai mare atentie trebuie acordata REFLEXIEI PRIMARE DE FUNDAL. Pentru ca aceasta sa un soseasca pera tarziu, adancimea scenei trebuie sa fie de
mximum 7.8m
V. LUMINA ARTIFICIALA
1. ILUMINATUL ARTIFICIAL AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

In 1879, ThomasEdison- prima lampa electrica cu incandescenta - Ea se compunea dintr-un filament de bumbac carbonizat introdus intr-un clopot de sticla in
care se facuse vid. Acesta a fost punctul de plecare pentru o vasta activitate de cercetare, care a dus mai intai la inlocuirea filamentului de carbon cu filament
metalice (osmiu, tantal, tungsten) permitand astfel ridicarea temperaturii de functionare, ceea ce provoaca sporirea emisiei luminoase.

Filmanetul infasurat sub forma unei spirale, marindu-i-se astfel suprafata, introducerea in interiorul clopotului de sticla a unui gaz inert (azot, argon, krypton)
pentru a reduce timpul de dezintegrare, au constituit alte etape importante de progres. Lampile cu incandescenta moderne produc de 10 ori mai multa lumina
decat lampa lui Edison si pot fi folosite un timp mai indelungat. Intre timp, s-au perfectionat si alte mijloace de producer a luminii.

Arcul electric ce ia nastere intre doi electrozi intr-un anumit mediu fie gazos fie constituit din vapori metalici produce de asemenea o lumina ale carei
caracteristici depind de metalul sau de gazul folosit.

1879 lampa incandescent -Thomas Edison

1937 tuburi fluorescente Expoziia Internaional New York
1960 lampa cu halogen
1965 LED (light emitting diode)
sfritul anilor 1980 lmpi fluorescente compacte

In zilele noastre sunt folosite in mod curent trei categorii de lampi electrice:
- lampi incandescente
- lampi cu descarcare electrica
- lampi fluorescente, care sunt rezultatul imbinarii descarcarii electrice cu fenomenele de fluorescent

tendine n iluminat:
accent pe efectul luminii suprafee, linii luminoase sau iluminat indirect cu surse mascate n scafe, denivelri
corp de iluminat obiect de design sau inspiraie industrial (prin dimensiuni, materiale)

und electromagnetic, vizibil ochiului uman ntr-o band cuprins ntre aprox. 380 i
780mm,ntr-o gam de culori de la violet la rou
Spectrul vizibil RADIATII DE LUMINA- partial energie calorica
Spectrul invizibil INFRAROSU lungime de unda > 0,76u integral energie
calorica; ULTRAVIOLET lungime de unda <0,38u (fara efecte calorice)
-Iluminat biodinamic- isi schimba culoare de la cald la rece
FOTOMETRIA tiina msurrii senzaiei luminoase,a msurrii unei serii de mrimi
care caracterizeaz sursele de lumin i corpurile iluminate
Fotometria este domeniul din optic n care se studiaz mrimi legate de lumin i de
modul cum aceasta este perceput de ochiul uman.

Mrimile fundamentale utilizate n fotometrie sunt:

flux de energie radiant
intensitate energetic
iluminare energetic.
Fotometria lucreaz cu dou sisteme de mrimi:
Mrimi energetice: care caracterizeaz lumina din punctul de vedere al
energiei transportate
Mrimi fotometrice: care caracterizeaz lumina din punctul de vedere al
senzaiei luminoase pe care aceasta o genereaz.
Metodele de msurare ale mrimilor cu care opereaz fotometria se mpart n dou
categorii:
metode subiective: cnd receptorul de radiaii este ochiul uman;
metode obiective: cnd se folosesc ali receptori fotosensibili (emulsii
fotosensibile, fotoelemente, termoelemente etc.).
MRIMI FIZICE
flux luminos
iluminare
intensitate luminoas
luminan
eficacitate luminoas
energie luminoas
 Flux luminos [F] = cantitatea de lumin emis de o surs
[F ] = 1 lm (lumen) ;
F = E x A (iluminare x suprafata)

METODA FLUXULUI LUMINOS Evalueaza iluminarea medie realizata intr-o incapere dupa o oarecare perioada de timp de la intrarea ei in exploatare. Nivelul de
iluminare, depinde evident atat de pozitia surselor de lumina, cat si de uzura lor.

Iluminarea [E] - densitatea fluxului luminos; fluxul luminos care cade pe o suprafa
[ E ] = 1 lx (lux)
E = F / A (flux luminos x suprafata)
1lx = 1 lm/ 1m patrat
Pornind de la relatia intre fluxul luminos si intensitatea superficiala -> un nivel mediu de iluminare de 1 lux se realizeaza atunci
cand un flux luminos de 1 lumen este incident pe o suprafata de 1m patrat.
E = phi/A ;

intensitatea luminoas *I+ densitatea unghiular - cantitatea de lumin emis de o surs ntr-un unghi solid
I = F / w (flux luminos/
[ I ] = 1 cd (candela)

Luminana [B] strlucirea unei suprafee, dependent de iluminarea suprafeei i de fluxul luminos
radiat de suprafa spre privitor
[B] = 1 cd / m2

Eficacitatea luminoas *e] raportul dintre fluxul emis de surs i puterea consumat de aceasta
e = F/P
[ e ] = 1 lm/W

Vizibilitate - abilitatea de a extrage informaii vizuale; Distana pn la care poate fi vzut cu ochiul liber un obiect n
condiii atmosferice date; stare de claritate a atmosferei, care determin aceast distan.
concept complex, care are ca principale elemente:
contrastul
luminana
vrsta
dimensiunile sarcinii vizuale

Vizibilitatea influeneaz:
confortul vizual
percepia estetic
aspectele de sntate
sigurana
comunicarea social
atmosfera, ambiana

Mrimi caracteristice materialelor n relaie cu lumina

factorul de reflexie - reflectana
factorul de transmisie - transmitana
factorul de absorbie - absorbana

Reflexia luminii
direct: oglinzile plane din metal
(nichelate sau cromate) sau din sticl
difuz perfect: perei i plafoane
zugrvite, suprafee de ipsos sau ciment, hrtie
mat, corpuri de iluminat cu panouri translucide
etc.
difuz imperfect: suprafee vopsite
n ulei, suprafee melaminate, hrtie lucioas
etc.

Transmisia luminii
direct: sticla clar
perfect difuz: sticl sau materiale
plastice translucide
difuz imperfect sau mixt: sticla
sau alte materiale similare mate pe o parte

- percepie vizual- lumina atinge ochiul uman, informaia este transmis de nervul optic ctre creier, unde imaginea perceput este n continuare
modulat i recreat n ochiul minii
- desene i forme percepute n mai multe moduri datorit dificultii observrii simultane a imaginilor - sistemul vizual ia fiecare interpretare n parte
 - vedere 3d - un obiect privit de la o anumit distan formeaz pe retinele celor doi ochi imagini uor diferite, imaginile suprapuse fiind transmise
creierului - senzaia de relief lumina i umbrele rol important n orientarea spaial i n desluirea obiectelor 3d, materiale, texturi
- caracteristici vizuale- totalitatea caracteristicilor vizuale constituie capacitatea vizual, determinant n nelegerea influenei luminii asupra
sistemului vizual i respectiv asupra efectelor cantitative i calitative ale mediului luminos
- campul vizual- domeniul unghiurilor spaiale (sau plane) n care un obiectpoate fi perceput
- acomodare vizual - proprietatea ochiului de a forma o imagine clar pe retin, indiferent de distana la care se afl obiectul (se realizeaz spontan)
- sensibilitatea spectral
ziua este maxim la 555 nm
seara maxima curbei se deplaseaz ctre 400 nm - albastru i verde
- adaptare luminoas (vizual) adaptare cromatic - capacitatea ochiului de a se adapta la diferite luminane/culori receptate (adaptarea este mai
rapid la trecerea de la luminane mici la luminane mari)
- acuitate vizual (precizia)- capacitatea de distingere a dou obiecte (puncte) foarte apropiate; variaz cu iluminarea locului, fiind unul din factorii
determinani ai nivelului de iluminare
- constrast de luminan - diferena de luminan dintre obiect i fondul pe care este privit face posibil distingerea unui obiect efect de siluet
- orbirea - n luminotehnic - inconfort i/sau reducere de distingere a obiectelor, determinate de distribuirea nefavorabil a luminanelor, de o
etapizare cu dou valori extreme sau de contraste excesive manifestate n timp i/sau spaiu
direct
indirect - de voal

efecte
o fiziologic
o psihologic
- mediul luminos
factori cantitativi:
1. nivel de iluminare
2. distribuia fluxului
factori calitativi
3. distribuia luminanelor
4. modelare
5. culoarea luminii
6. confort vizual, funcionalitate i atmosfer
- elemente cantitative
1. nivelul de iluminare (orizontal sau vertical) - factor de baz n iluminat, a permis
normarea, calculul i msurarea
2. distributia fluxului
eficien - flux direct (descendent) - daca sursa se afla deasupra obiectelor luminate
relaxare - flux indirect(ascendent) sursa emitatoare se afla sub nivelul zonelor
iluminate ex la monumente, cladiri
bidirectional in cazul in care repartitia fluxului luminos este astfel impartita incat sa
lumineze concentrat in doua directii
Iluminatul difuz astfel realizat incat sa nu se poata atribui luminii incidente o directie
principala. Iluminatul difuz poate fi:
Descendent caz in care se incadreaza plafoanele luminoase lumina fiind deci difuzata
de o suprafata aflata deasupra planului luminat
Ascendent in cazul in care suprafata difuzata se afla sub nivelul zonei luminate
(iluminarea cu ajutorul unor proiectoare sau corpuri de lumina prevazuta cu lentile cu
nastere difuzante a unor suprafete aflate deasupra planului surselor.
Iluminatul difuz multidirectional atunci cand lumina este difuzata in toate directiile (cazul
globurilor opace)
Dpdv al repartitiei fluxului luminos emis de sursa, iluminatul poate fi:
iluminatul direct in care peste 90% din fluxul emis este indreptat direct catre suprafata luminata
iluminatul semidirect in care 60 90% din flux este indreptat direct catre suprafata luminata
iluminat direct - indirect in care 40 60% din fluxul emis de sursa este indreptat catre suprafata
luminata iar restul spre diverse suprafete reflectante
iluminatul semiindirect in care 60 90% din fluxul emis de sursa este indreptat catre plafon sau
catre alte suprafete, de unde este apoi reflectat catre zona luminata
iluminatul indirect in care peste 90% din fluxul emis este indreptat catre plafon sau catre alte
suprafete reflectante
3. distributia luminantelor
distribuie echilibrat a luminanelor
contraste de luminan cu beneficii din punct de vedere psihologic
contraste puternice de luminan scop artistic sau comercial
4. modelarea -modul de a pune n eviden sarcinile vizuale prin contraste de luminan care
pot fi:
imagine normal - redare corect
imagine contrastant - redare dramatic
imagine uniform, fr contraste - redare plat
5. culoarea luminii
culoarea aparent a sursei de lumin
redarea culorilor
perceperea culorii suprafeelor
- culoarea aparent a luminii albe asociat cu temperatura de culoare (K)
cald: T < 3300K
intermediar: 3300K < T < 5500K
rece: T > 5500K
Cum percepem culoarea materialelor - fascicolul de lumin atinge o suprafa - aceasta absoarbe o parte a spectrului i reflect culoarea proprie
legea conservrii fluxului luminos
Corpuri de iluminat -alcatuire
surse
dispozitivul optic
protecie vizual
elementele de fixare
partea electric (alimentare,stabilizator, amorsare)
accesorii

Arcos Zumtobel; design: David Chipperfield

LED
2500K - 6500K
50000 ore
fr radiaii UV sau infraroii
con lumin reglabil: 17- 24
Ra 904
caracteristici luminotehnice
randament- corpul de iluminat (abajurul) reduce fluxul emis n comparaie cu fluxul sursei
unghi de protecie vizual
curbe de distribuie a intensitilor luminoase

suprafee arhitecturale luminoase- finisaje compuse care au n componen un material translucid i lumina artificial
dublarea total sau parial a suprafeelor constructive (perei/faade, pardoseli) cu panouri difuzante, translucide, transparente sau colorate
integrarea unor panouri difuzante, translucide,transparente n diferite piese de mobilier
ex. Barissol suprafete translucide luminoase
sisteme de control
d.p.d.v. energetic - reducere a consumului de energie, fr a afecta confortul vizual
d.p.d.v. artistic - caracter dinamic soluiilor de iluminat interioare sau exterioare, prin modificarea unor factori luminotehnici
- nivelul de iluminare
- distribuia fluxului
- culoarea luminii
consumul de energie electric este msurat prin puterea sursei i prin perioada de funcionare a sistemului de iluminat, astfel c pentru reducere a consumului
trebuie controlai ambii parametri

sisteme de control cu funcionare:

manual
automat (senzori)
computerizat (inteligent)

controlul sistemelor de iluminat

senzori de micare (prezen) - funcionarea spaiului este imprevizibil
programare pe baz de orar - funcionare predictibil funcionare pe baz de cartele, chei (hotel)
dimmere manuale (de perete, telecomand, sisteme GPS, smart-phone-uri) - variaia nivelului de iluminare, a culorii, distribuiei fluxului
fotocelule - n cazurile n care exist lumin natural(compensare)
DALI - Digital Addressable Lighting Interface
asocierea corpurilor de iluminat n grupuri, linii sau n funcie de balast
definirea unor condiii de iluminat specifice diferitelor activiti care se desfoar n spaiul respectiv

A. LAMPILE CU INCANDESCENTA (becurile normale!)

Emisiunea (emisia) luminoasa a lampilor cu incadescenta se produce prin incalzirea la o temperature intre 2000 si 3400 K prin trecerea curentului electric a
unui filament din metal greu fuzibil.

Cu cat este mai ridicata temperature la care este incalzit filamentul cu atat creste si emisiunea luminoasa, dar creste implicit si viteza de evaporare a metalului
din care acesta este alcatuit. Pentru a prelungi durata de exploatare, cat si pentru a reduce condensarea metalului evaporate pe peretii balonului, interiorul
lampii se umple cu un gaz inert. Lampile cu putere mica pana la 25W se executa in vid deoarece temperatura filamentului este mai scazuta.

In functie de constructia lor, lampile incandescente pot fi de format normal, pentru uz general, sau de format special. Cele de format normal se fabrica pentru
tensiunile de alimentare de 120 si 220 V si pentru puteri intre 15 si 1000 w. baloanele de sticla ale acestor lampi pot fi fabricate din sticla clara, opaca, mata
(interior sau exterior) oglindita (la interior) sau colorata albastrui astfel incat lumina transmisa sa fie mai alba.

Lampile cu incandescenta pentru uitilizari speciali: lampile pentru iluminatul vehiculelor, pentru semnalizari optice, pentru iluminatul de siguranta la faruri,
lampile oglindite de tip ciuperca, lampile decorative etc. dintre toate tipurile care se fabrica, lampile oglindite avand fluxul luminous concentrate si lampile
decorative se folosesc current in constructii.

Principalele dezavantaje ale lampilor cu incandescenta sunt urmatoarele:

-au eficacitate luminoasa redusa (1/3-1/5 din cea a lampilor fluorescente)
-randament scazut
-luminanta (stralucirea) lor este foarte mare, intre 200-1200 sb (1 stilb=10 nt)
-durata de functionare este redusa (circa 1000 de ore pentru cele de uz general, ajungand doar la 20 de ore pentru cele de tip special cu temperatura ridicata a
filamentului).

Domenii de utilizare:
-in mod curent, in incaperi in care se cer mai putin de 150-200 lx pe suprafata de lucru
-in incaperi in care nu se lucreaza continuu (depozite, vestiare, spalatoare etc.)
-pentru iluminatul local concentrat, tinand insa seama de faptul ca emit o mare cantitate de caldura
-in locuinte sau in incaperi in care se cere crearea unei ambiante calde.

4. Proportiile incaperii. Incaperile cand latimea este mai mare decat inaltimea utilizeaza mai efficient lumina decat incaperile inalte si inguste. Varietatea de
proportii a incaperilor poate conduce la un numar infinit de factori de utilizare. Practic acestia au fost redusi la un grup relativ restrans stabilindu-se niste indici ai
incaperilor (i) in functie de proportiile cele mai curente. In functie de indicele (i) al incaperii se poate determina din tabele valoarea factorului de utilizare. Exista
mai multe metode de determinare a indicelui incaperii, expresia cea mai uzuala pentru care sunt calculate tabelele factorilor de utilizare ai corpurilor de iluminat
fabricate in tara noastra este i = (0.2L + 0,8 l )/ h

In care L1 (L) este lungimea incaperii si L2 (l) este latimea.

H este inaltimea de suspendare a corpurilor de iluminat deasupra suprafetei de utilizare in cazul iluminatului direct, semidirect sau mixt sau inaltimea tavanului
deasupra suprafetei de utilizare in cazul iluminatului indirect, semidirect sau indirect.

EXEMPLU: O incapere avand 6 m lungime, 4.5 m latime si 3.5 m inaltime trebuie luminata cu corpuri de iluminat cu repartitie difuza de tip pendul cu glob opal,
suspendate la o distanta de 0.60 m de tavan.

Marimea lui va avea valoarea

=3.50 ( 0.90 + 0.60 )= 2 m

Indicele incaperii are valoarea

i= (0,2x6m + 0,8x4,5m)/2 = 2,40

FACTORUL DE DEPRECIERE (d) reprezinta raportul dintre iluminarea in servicul E si iluminarea E0 produsa de instalatiile la punerea ei in functiune.
Factorul de depreciere reprezinta de fapt procentul din fluxul luminos initial estimat a fi livrat pe durata de utilizare a instalatiei, tinand seama de acumularea
prafului, a murdariei si a imbatranirii sursei de lumina.
d= -E/E

Coeficientul de corectie K= l/D (inversul deprecierii) a carei valoare permite determinarea mai usoara a iluminarii E0 la punerea in serviciu, este inclusa in
valoarea coeficientului de utilizare ce se poate extrage din tabele. In functie de modul de intretinere a instalatiei se considera:

a)Bun d=0.80 sau k=1.25 Mediu ambient relativ curat, lipsit de praf, curatenie regulata a corpurilor de iluminat si program sistematic de inlocuire a lampilor.
b) Mijlociu d= 0.70 sau k=1.42 - Mediu ambient cu atmosfera relativ curata, inlocuire normala a lampilor si curatirea corpurilor de iluminat,
c) Slab d= 0.70 sau k =1.42 Mediu murdar cu un program neregulat de intretinere.

CALCULUL ILUMINARII PRIM METODA FACTORULUI DE UTILIZARE se face pornind de la formula: E= N x 1 x u

In care
E- este valoarea iluminarii orizontale normale N- reprezinta numarul de lampi
1- este fluxul unitar al unei lampi extras din prospectul lampii
u- reprezinta valoarea coeficientului de utilizare ce se ia din tabelele in functie de coeficientii de reflexie ai plafonului, peretilor, de indicele (i) al incaperii si de
coeficientul de corectie (k) al factorului de depreciere.

Ceea ce se urmareste in mod obisnuit este determinarea numarului necesar de lampi pentru a produce iluminarea dorita.
EXEMPLU -Se cere determinarea numarului de corpuri de iluminat necesar pentru iluminarea unui atelier de proiectare avand 28 m lungime, 7 m latime si 4 m
inaltime. Se recomanda folosirea unor corpuri de iluminat fluorescent cu repartitia fluxului semidirecta cu randamentul Rc cuprins intre 0.70 - 0.75.
Plafonul este zugravit in alb iar peretii sunt vopsiti in culori deschise.

1) Se alege tipul de corp de iluminat. In cazul nostru apare indicata folosirea unui corp iluminat fluorescent tip CB-C cu difuzoare laterale din tabla perforata si
gratar dispensor din material plastic. Un corp prevazut cu doua tuburi fluorescente de 40W culoarea alba de lux PF.40w. CD emite 3500 lm ( 1750 lm/tub )
2) Se stabileste nivelul de iluminare conform normelor STAS 6446-66 (sau tabel pag 69) Pentru birouri de proiectare nivelul minim de iluminare este de 300 lx
3) Se calculeaza indicele (i) al incaperii cu ajutorul formulei

I= ( 0,2 x 28m + 0,8 x 7m) / 2,9 = 4,00

Considerand corpurile de iluminat suspendate la 0.30 m de plafon :

4 m (0,90+0,30) = 2,9 m

4) Se determina valorile coeficientilor de reflexie ai plafonului (zugravit in alb 0.7) si ai peretilor (culori deschise 0.5)
5) Considerand un factor de depreciere mediu d=0.70 sau k=1.40 gasim in tabelul factorilor de utilizare intocmit pentru corpul de iluminat respectiv, in functie
de valorile coeficientilor de reflexie ai plafonului si peretilor si de indicele incaperii calculat U=0.370
6) Calculam nr de lampi cu ajutorul formulei

Vor fi deci necesare 46 corpuri de iluminat.

PRINCIPIILE DE AMPLASARE A CORPURILOR DE ILUMINAT -REPARTITIA LUMINI-

In practica curenta, dupa ce a fost determinat prin calcul numarul de lampi necesar pentru a obtine iluminarea prescrisa, pozitionarea surselor de lumina se face
astfel incat sa se asigure pentru iluminatul general o cat mai mare uniformitate.
Regulile ce se aplica pentru a realiza aceasta uniformitate sunt enuntate mai jos.

Daca in unele situatii solutia cea mai rationala pare a fo cea a unui iluminat uniform, trebuie stiut ca ea este adesa insotita de pericolul monotoniei si al unei lipse
totale de interes vizual. Principiile de amplasare a surselor de lumina carora li se aplica de cele mai multe ori in mod gresit caracterul de legi, au menirea de a
ajuta arhitectul la alegerea solutiei optime pentru crearea cu ajutorul luminii artificiale a climatului dorit.

AMPLASAREA CORPURILOR DE ILUMINAT pe plafonul incaperiilor in cazul iluminatului general uniform se face astfel incat distanta D intre lampi sa nu
depaseasca :
- 1.2 H in cazul iluminatului direct, H fiind inaltimea de la planul de lucru la sursa
- 1.5 H in cazul iluminatului difuz sau semidirect, H fiind inaltimea de la planul de lucru la sursa.
- 1.5 H in cazul iluminatului semidirect sau indirect, H fiind inaltimea suprafetei care reflecta lumina (plafon) deasupra planului de lucru.
Primul sir de lampi de la perete se amplaseaza la jumatatea distantei D dintre lampile de camp.