2 HIDROCARBURI

2.1 Alcani (parafine)

Sunt hidrocarburi saturate aciclice deoarece contin in molecula numai legaturi C-C si C-H.
Formula generala: CnH2n+2 (n1).

Nomenclatura alcanilor, serie omologa:

Denumirea Formula moleculara Formula structurala

Numarul atomilor (formula plana
de carbon obisnuita)
1 Metan CH4 CH4
2 Etan C2H6 CH3-CH3
3 Propan C3H8 CH3-CH2-CH3
4 Butan C4H10 CH3-(CH2)2-CH3
5 Pentan C5H12 CH3-(CH2)3-CH3
6 Hexan C6H14 CH3-(CH2)4-CH3
7 Heptan C7H16 CH3-(CH2)5-CH3
8 Octan C8H18 CH3-(CH2)6-CH3
9 Nonan C9H20 CH3-(CH2)7-CH3
10 Decan C10H22 CH3-(CH2)8-CH3
11 Undecan C11H24 CH3-(CH2)9-CH3
12 Dodecan C12H26 CH3-(CH2)10-CH3
20 Eicosan C20H42 CH3-(CH2)18-CH3

Seria omologa este o serie de termeni chimici din aceeasi clasa de compusi organici care difera
inre ei printr-o grupare CH2-, numita metilen.

Radicali ai hidrocarburilor
Radicalii hidrocarbonati deriva teoretic de la hidrocarburi prin indepartarea unuia sau mai
multor atomi de hidrogen. Radicalii liberi derivati de la alcani se numesc radicali alchil (alchilici sau
alcanici).
Radicalii liberi monovalenti contin un electron necuplat la un atom de carbon si sunt neutri din punct
de vedere electric.
Alcan Radical alchil
CH4 CH3-
Metan Metil
CH3-CH3 CH3-CH2- (sau C2H5-)
Etan Etil
CH3-CH2-CH3
Propan CH3-CH2-CH2- H3C CH CH3
Propil Izopropil
Page4
CH3-CH2-CH2-CH3
Butan CH3-CH2-CH2-CH2- H3C CH2 CH CH3
CH3 Butil sec-butil
H3C CH CH3 CH3
Izobutan H3C CH CH2- H3C C CH3
Izobutil CH3
tert-butil

De la metan deriva radicalul divalent CH2- (metiliden dau metilen) si radicalul trivalent >CH-
(metilidin sau metin). Radicalii divalenti derivati de la etan sunt CH2-CH2- (etilen sau etandiil) si
CH3-CH< (etiliden).

Denumirea izoalcanilor, conform sistemului IUPAC, se face respectandu-se urmatoarele

reguli:
Se alege catena de baza care este catena cea mai lunga si se numeroteaza astfel incat ramificatia
sa aiba indici de pozitie minimi.
Daca doua lanturi cu lungime egala concura pentru alegerea lantului de baza, se va alege lantul
care are numarul mai mare de substituenti.
Numerotarea catenei cu mai multe ramificatii (catena laterala) se face astfel incat suma
indicilor de pozitie sa fie minima si radicalii se indica in ordinea alfabetica.
Prezenta mai multor radicali identici se indica prin folosirea prefixelor di-, tri-, tetra-, etc.
8 7 6 5 4 3 4 5
H3C CH2 CH2 CH2 CH CH3 H3C CH2 CH CH2 CH3
2
3 CH2 1 CH
H3 C CH3
2 CH2

1 CH3
4-metiloctan 3-etil-2-metilpentan

CH3
CH3 CH3 H2C CH3CH CH3
H3C CH2 C C CH3 H3C CH CH2 CH CH3
CH3 CH3

2,2,3,3-tetrametilpentan 2,3,5-trimetilheptan
Izomeria alcanilor
Alcanii cu minimum patru atomi de carbon in molecula prezinta izomerie de catena. Alcanii
cu catena liniara se numesc normal-alcani (n-alcani), iar cei cu catena ramificata se numesc izoalcani
Page4

sau izoparafine.
Exemple: izomerii pentru C4H10 , C6H14 , C5H12
 CH3
1 2 3 4 1 2 3 4
H3C CH2 CH2 CH3 H3C CH CH3 H3C CH CH CH3 H3C C CH2 CH3

CH3 CH3 CH3 CH3

normal- butan izo-butan 2,3-dimetilbutan 2,2-dimetilbutan
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
H3C CH CH2 CH2 CH3 H3C CH2 CH CH2 CH3
CH3 CH3
2-metilpentan 3-metilpentan H3C-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3 normal-hexan
CH3
H3C CH2 CH2 CH2 CH3 H3C CH CH2 CH3 H3C C CH3
CH3 CH3
n-pentan 2-metilbutan 2,2-dimetilpropan (neopentan)

Structura alcanilor

In molecula alcanilor toti atomii de carbon sunt hibridizati sp3 si deci alcanii nu au molecule
plane. Valentele atomilor de carbon sunt orientate in spatiu dupa varfurile unui tetraedru regulat;
unghiul dintre valente are valoarea 109028, lungimea legaturii C-H este de 1,1 , lungimea
legaturii C-C este de 1,54.
Modelele spatiale ale moleculelor de metan si etan sunt urmatoarele:

Fig.10 Modelele spatiale ale moleculelor de

metan si de etan
Catenele alcanilor cu mai mult de doi
atomi de carbon in molecula nu sunt liniare, ci
au configuratie de zig-zag (mai stabila) in care
atomii de carbon sunt coplanari, iar atomii
de hidrogen sunt orientati in spatiu.

Metode de obinere:

1. Hidrogenarea alchenelor i alchinelor (reacii de adiie)

Page4
 2. Sinteza Wurtz:

3. Hidroliza compuilor organomagnezieni:

4. Decarboxilarea acizilor:
CH3-COONa + NaOH CH4 + Na2CO3
5. Obinerea izooctanului prin alchilarea izobutanului cu izobutena

Proprietatile fizice ale alcanilor

Intre moleculele nepolare de alcani se exercita forte intermoleculare slabe de tip van der
Waals.
Starea de agregare. In conditii obisnuite de temperatura si presiune, alcanii C1- C4 i neopentanul
sunt gazosi si inodori ( pentru a sesiza scprile de gaze se adaug mercaptani), alcanii C5-C17 sunt
lichizi si au miros de benzina, alcanii superiori sunt solizi si inodori.
Temperatura de fierbere si de topire, densitatea cresc cu masa molara.
Densitatea este mai mica decat a apei ( plutesc deasupra apei).
Punctul de fierbere scade cu ramificarea catenei, cu ct ramificaiile sunt mai grupate i situate mai la
marginea catenei.
Solubilitatea. Alcanii sunt insolubili in apa, solubili in solventi organici (eter, cloroform, benzen).

Proprietatile chimice ale alcanilor

Alcanii prezinta reactivitate chimica scazuta in conditii obisnuite de temperatura si de

presiune, de unde si denumirea de parafina (parum affinis- lipsa de afinitate in limba greaca).

In conditii energice (temperatura, presiune, catalizator) se rup legaturile C-C si C-H si au loc
urmatoarele reactii chimice:

1.Reactia de substitutie (halogenare, nitrare,sulfonare) consta in substitutia unuia sau mai

multor atomi de hidrogen cu alti atomi sau grupari de atomi:

Reactia de halogenare
Page4

R-H + X2 R-X + HX (X= Cl, Br) Halogenarea alcanilor decurge in conditii fotochimice sau
termice (la 3000- 4000 C) si este exoterma.
 lumina
CH4 + Cl2 CH3Cl + HCl

lumina
H3 C CH3 + Cl2 H3C CH2Cl
-HCl

Cu exces de halogen se obtine un amestec de compusi mono- si polihalogenati:

Monohalogenarea alcanilor care au mai mult de doi atomi de carbon in molecula duce la obtinerea de
amestecuri de compusi monohalogenati, care sunt izomeri de pozitie.
lumina
2 H3C CH2 CH3 + 2 Cl2 H3C CH CH3 H3C CH2 CH2Cl
-2HCl
Cl
50% 50%
Reactiile de substitutuie sunt regioselective, in sensul ca se substituie preferential atomul
de hidrogen cel mai reactiv: hidrogenul de la carbonul tertiar este mai reactiv decat hidrogenul de la
carbonul secundar si acesta mai reactiv decat hidrogenul de la carbonul primar.
Reactivitatea halogenilor in reactia de substitutie scade in ordinea: F2> Cl2> Br2> I2.
Derivatii fluorurati ai alcanilor se obtin indirect,conform reactiei:
2 CH3-CH2 Cl + HgF2 2 CH3 CH2-F + HgCl2
Fluorul reactioneaza violent si se rup legaturile C-C si C-H(au loc arderi in fluor):
CH4 + 2F2 C + 4HF
Derivatii iodurati ai alcanilor nu se obtin direct pentru ca HI format descompune instantaneu iodura de
alchil obtinuta
CH4 + I 2 CH3 I +HI CH4 + I2
Nitrarea alcanilor consta in substituirea unui atom de hidrogen cu gruparea nitro,cand
rezulta nitroalcani:
CH4 + HONO2 CH 3NO 2+ H2O
Nitrometan
Alcanii gazoi se nitreaz cu acid azotic concentrat la 400- 5000 C, avnd loc i procese de cracare,
obinndu-se un amestec de nitroderivai.
Alcanii lichizi se nitreaz cu acid azotic diluat ( 15- 20%) la temperaturi de 115-1400 C , obinndu-se
un amestec de nitroderivai izomeri.
Sulfonarea alcanilor se realizeaz fie prin sulfoclorurare urmat de hidroliz, fie prin
sulfooxidare
R-H + SO2 + Cl2 R-SO2Cl + HCl
R-SO2Cl + HOH RSO3H + HCl
Mersol ( agent spumant)
CH4 + SO2 + O2 CH3-SO3H
Page4
 2.Reactia de izomerizare a alcanilor consta in transformarea n-alcanilor in izoalcani si
invers,,obtinandu-se un amestec de hidrocarburi izomeri.Reactia este catalizata de clorura de
aluminiu activata de urme de apa. Este o reacie de transpoziie, o reacie de echilibru.

50-1000C/ AlCl3
H3C CH2 CH2 CH3 H3C CH CH3

CH3

n-butan izo-butan
La izomerizarea pentanului se obtine un amestec format din cei trei izomeri
Reaciile de izomerizare au aplicaii practice n obinerea benzinelor de calitate superioar, pentru c
izoalcanii ard mai bine n motoarele cu explozie a automobilelor.
Calitatea unei benzine se apreciaz prin cifra octanic. Ea reprezint procentul masic de
izooctan dintr-un amestec cu n-heptan, care are aceei rezisten la detonaie ca benzina
examinat. Izooctanul ( 2,2,4-trimetilpentanul ) , foarte rezistent la detonaie are C.O.=100, n timp ce
n- heptanul , puternic detonant, are C.O.=0.
Pentru creterea cifrei octanice s-a folosit pentru aditivare tetraetil-plumbul, ns gazele rezultate la
ardere conineau oxid de plumb, nociv att pentru om ct i pentru flor i faun. Ulterior s-a folosit
benzina fr plumb, care se aditiveaz cu sruri de potasiu sa eteri.

3. Reactia de descompunere termica a alcanilor

Alcanii prezinta stabilitate chimica pana la 3000-4000 C(metanul este stabil pana la 900).Peste
aceasta temperatura alcanii sufera descompuneri termice cand se rup legaturile C-C ( reactie de
cracare)si C-H(reactie de dehidrogenare).
In procesul de cracare(proces de descompunere termica la temperaturi mai mici de 6500C)
rezulta un amestec de alcani si de alchene cu numar mai mic de atomi de carbon in molecula, avnd loc
ruperi de legturi C-C.
La descompunerea n-butanului au loc urmatoarele reactii chimice:
-reactii de cracare:
CH4 + H2C CH CH3
metan propena
H3C CH2 CH2 CH3
CH3-CH3 + CH2=CH2
-reactii de dehidrogenare etan etena

CH2=CH-CH2-CH3 + H2
1-butena
H3C CH2 CH2 CH3
CH3-CH=CH-CH3 + H2
2-butena
Metanul sufera un proces de piroliza(descompunere termica la temperaturi de peste 6500C )
2 CH 4 C2H2 + 3 H2 n acest caz temperatura este de 15000C, reacia fiind nsoit i de o
reacie secundar de descompunere n elemente:
CH4 C + 2H2
Dehidrogenarea catalitica a alcanilor Alcanii cu doi pana la cinci atomi de carbon in catena
Page4

principala formeaza alchene prin dehidrogenare catalitica(Cr2O3/Al2O3/K2O ,400-6000C, presiune), sau

diene (Fe2O3/Cr2O3 ). Se rup legturi C-H, mai greu dect legturile C-C.
CH3-CH2-CH3 CH2=CH-CH3 + H2
H3C CH CH2 CH3 H2C C CH CH2 + 2H2

CH3 CH3
2-metilbutan 2-metil-1,3-butadiena (izopren)

Alcanii cu 6 pana la 9 carboni in catena principala formeaza arene prin dehidrogenare

catalitica(Pt/C la 310 sau Cr2O3/470 ,proces denumit reformare catalitica,aromatizare sau
platformare

4.Oxidarea alcanilor.
Alcanii sunt stabili la actiunea agentilor oxidanti ionici.
In conditii energice(temperatura,presiune,catalizator),alcanii superiori(parafinele)se oxideaza
cu aer,,cu sau fara ruperea moleculei,formandu-se acizi carboxilici superiori:
R-(CH2)m-CH3 +3/2 O2 R-(CH2)m-COOH + H2O
CH3-(CH2)m-CH2-CH2-(CH2)n-CH3 + 5/2 O2 CH3-(CH2)m-COOH + CH3-(CH2)nCOOH
Importan practic prezint oxidrile metanului:

CH4 + O2 CH3OH ( metanol)

CH4 + O2 CH2O + H2O

Aldehid formic
2 CH4 + O2 2 CO + 4 H2 ( gaz de sintez), oxidare incompleta

CH4 + O2 C + 2 H2O oxidare in atmosfera saraca de oxigen

Negru de fum

CH4 + H2O CO + 3 H2 ( gaz de sintez)

CH4 + NH3 + 3/2 O2 HCN + 3 H2O

Acid cianhidric

Oxidarea totala, numita si ardere,conduce la formarea de bioxid de carbon si

apa.Aceste reactii sunt puternic exoterme si stau la baza folosirii alcanilor drept combustibili.Alcanii
superiori ard progresiv i cu viteze controlabile, n timp ce termenii gazoi sau lichizi aflai n stare de
vapori, formeaz cu oxigenul din aer amestecuri detonante, capabile s produc explozii sub influena
unor scntei.
CnH2n+2 + (3n +1)/2 O2 nCO2 + (n+1 ) H2O + Q
Page4