Sunteți pe pagina 1din 236

Edentatia/ Protezarea totala

Curs 1

-Particularitati legate de edentatia totala


-Particularitati legate de pacientul edentat total
-Protezarea totala conventional
-Schimbarile in contextual actual privind: pacientul edentat
total: varsta/status general/ asteptari/ satisfactii in tratament
viziunea specialistilor
in protezarea edentatiei totale > alternative de
protezare/tehnici/ materiale

Aspecte generale privind ed. totala:


Definitia ed. totale
Forme/aspect clinice
Tipuri de protezari totale
Caracteristici ale ed. totale
Previziun: edentatia/protezarea totala
Aspecte epidemiologice
Etiologie
Simptomatologie

Def. ed totale (ET): Absenta tuturor dintilor de pe una sau de pe


ambele maxilare= ET
-Ed. totala unimaxilara/mandibulara
-Ed. totala bimaxilara: max+mand

Forme si aspect clinice:


1.Forme CLINICE -> Statusul protetic:
-Ed total unimaxilar
-Ed total bimaxilar
-Ed subtotal
Neprotezat/Protezat correct sau incorrect
2.Aspecte clinice locale si generale associate
Statusul oral si general:
-modificari generale de varsta/patologia generala/medicatie,
aspect sociale si comportamentale
-modificari locale legate de evolutia edentatiei si efectele
tratamentelor anterioare
Aspecte clinice si de tratament diferite->
Gradul de dificultate si atitudini terapeutice diferite din
protezare

Caracteristici ale protezarii totale


-ET este starea clinica cu cea mai profunda afectare a statusului
oral, cu im plicatii asupra functiilor ADM, esteticii faciale,
sanatatii generale si calitatii vietii
-Se insoteste de modificari morfo-functionale loco-regionale
ireversibile, modificari generale, sociale si comportamentale
-Intereseaza grupele de varsta de peste 50-60 ani, avand
incidenta mare la persoanele in varsta, la care se suprapun
modificari legate de fenomenele involutive, afectiunile generale
si efectele medicatiei acestora
-Sunt relative frecvente dificultati in obtinerea echilibrului
protezelor si in satisfactia functional a pacientului, mai ales in
protezarea mandibulara
-Grade diferite de dificultate in protezarea: in raport cu
aspectele generale si locale si masura in care protezarea
raspunde asteptarilor pacientului -> grade diferite de toleranta
a protezelor
-Particularitati ale protezarii legate de:
aspecte generale: varsta, sex afectiuni generale, medicatie
aspecte locale: prezenta/ absenta protezarii ant, topografia ed ,
antagonisti, gradul de resorbtie a crestei, afectarea partilor
moi, raportul crestelor.

Aspecte epidemiologice/previziuni privind edentatia si


protezarea totala
Aspecte demografice: varsta si ed totala
Ed si protezarea totala privind raportul femei/barbate
Statusul general si edentatia/protezarea totala
Ed totala/subtotala si protezarea lor
Viziuni noiprivind protezarea si impactul functional

Varsta si ed totala tendinte actuale:


Ed totala este caracteristica persoanelor in varsta (de peste 60
ani)-> Nr de edentati total creste odata cu varsta
Prognoze asupra pacientilor in varsta:
-cei peste 60 ani(varsta a III-a) in 2025 20% din populatie
-din cei peste 60 ani, cei peste 80 ani(varsta a IV-a):pana in
2025 vor reprezenta 5%
Cresterea nr persoanelor in varsta/a varstei medii de viata(det
de conditiile de viata, asistenta medicala)

Schimbari demografice privind persoanele in varsta:


-Imbatranirea populatiei cresterea segmentului populational
al persoanelor in varsta -> piramida varstei se transforma
treptat intr-o coloana/inversarea piramidei varstelor
Schimbari demografice privind persoanele in varsta si
implicatiile protetice:
-Cresterea nr persoanelor in varsta in tarile dezvoltate -
>Imbatranirea populatiei . Cauze:dezvoltarea privind ingrijirea
persoanelor in varsta/accesul la serviciile medicale
-Cresterea nr de edentate total ca persoane in varsta
-Consecinte masuri care se impun :alocarea de fonduri
suplimentare pt ingrijirea persoanelor in varsta si pt specializari
pt ingrijirea persoanelor in varsta
-Alternative protetice potrivite categoriei de varsta
-Ed totala fiind caracteristica persoanelor in varsta
protezarea prezinta particularitati in tratament legate de
varsta

Previziuni privind nr de ed total:


I.Reducerea nr de ed total prin:
-progresele inregistrate in nedodontie, parodontologie,
implantologie
-masurile de profilaxie
-cresterea preocuparilor pt igiena orala
II.Cresterea nr de ed total prin cresterea varstei
medii/pacienti cu grad mare de dificultate, prin perioada mre
de edentat si prin varsta inaintata de instalare a ed totale
Pana in 2050 nr celor cu varsta peste 60 ani se va dubla si va
reprezenta 1/3 din populatie
Previziuni privind nr de ed total:
-reducerea nr de ed total raportat la populatie
-cresterea varstei medii/ a necesitatii de tratament
Anchete epidemiologice: nr de ed total scade cu -10% la fiecare
10 ani(Douglas 2009)
Scaderea nr de ed este anulata de cresterea populatiei adulte
cu varsta>55 ani/imbatranirea populatiei
Se preconizeaza cresterea necesitatii de protezare totala, in
SUA (cei care primesc una sau 2 proteze pe an), de la 33,6
milioane(1991) la 37,9 milioane (2020), respective la niv global
de la 53,8 milioane proteze noi(1991) la 61 milioane(in 2020)

Varsta - factor de crestere a dificultatilor in tratamentul


protetic
-Modificari fiziologice suprapuse peste modificarile consecutive
edentatiei
-Modificari legate de statusul general/ afectiuni generale si
efectele medicatiei
-Modificari ale structurilor orale/faciale
-Modificari in statusul psiho-social si
comportamentul/dificultati in adaptare
-Dificultati in deplasarea la tratament/durata sedintelor
-Posibilitati reduse de acoperire a costurilor
-Perceptia privind protezarea/adaptarea
Cresterea varstei la care se instaleaza edentatia totala, cu
modificari in statusul general si local in perceptia privind
protezarea/adaptarea

Protezarea ed totale in contextual actual in raport cu varsta:


Dificultati in adaptarea/tolerant protezelor:
-modificari fiziologice, starea generala agfectata/medicatie-
efecte locale
-cresterea perioadei de purtare a protezelor/efecte asupra
structurilor orale
-cresterea varstei de instalare a edentatiei totale
Cresterea gradului de dificultate in protezarea totala la
persoanele in varsta/Edentatii totale mai dificil de protezat/mai
multe asteptari
Alternative in protezarea edentatului total

Varsta/atitudini in protezare:
Pacienti tineri(40-50 ani):
-aspectul cp favorabil
-obiective estetica, diminuarea resorbtiei osoase
-adaptarea rapida cu protezele
-stare generala si reactivitate buna
-accepta greu protezarea mobile
Protezare imediata/pe implante(protezari fixe/immediate pe
implante:All on four, Fast&Fix)
Pacienti in varsta(peste 60/65ani):
-aspectul cp/nefavorabil modificari ale structurilor orale,
modificari fiziologice suprapuse
-obiective: masticatie, urmate de adaptare si estetica
-adaptare dificila cu protezele
-stare generala afectata/reactivitate redusa
-Interventii chirurgicale mai reduse
Protezare conventional sau supraprotezare pe dintii naturali
Alternative mobile pe implante
Previziuni privind nr dintilor restanti la persoanele in varsta->
solutii terapeutice
Nr dintilor restanti:
-Cresterea nr pacientilor in varsta cu dinti restanti
-Cresterea nr de dinti restanti/in raport cu varsta
Alternative terapeutice:
-protezari partiale vs totale
-supraprotezare pe dinti sau implante vs proteze totale
conventionale-> usureaza adaptarea cu protezele
-tratamente mai biologice/diminuarea resorbtiei osoase
Evaluarea conditiilor de protezare/stabilirea alternative:
-Protezarea totala ramane o alternative in protezare(80%)/US
Department of Health and Human Services,200, tratati cu
implante(-3%)
-Aucrescut asteptarile pacientilor/nr de pacienti care solicita
alternative pe implante/posibilitatile de protezare pe implante

Afectiuni generale la persoanele in varsta(1995)


Afectiuni generale prezente la persoanele in varsta edentate
total/raportari:
-afectiuni cardio-respiratorii/digestive/diabet/tumori
maligne/afectiuni neuro psihice/boli reumatismale
Afectiuni generale/pe grupe de varsta:
-55-60 ani afectiuni tumorale maligne cardio-vasculare
-65-74 ani afectiuni cardio-vasculare/ cancer
-peste 85 ani afectiuni cardiac-vasculare/neurologice/cancer

Atitudini practice: depistare, corelare cu tratamentul protetic


Statusul general
Osteoporoza predispune la fractura/prezenta protezelor de
sold
- disconfort si dificultati in deplasarea la tratament
- dificultati in protezareape implante/calitatea
osului/trat cu bifosfonati
Aspecte de sanatate orala/protezare
-30% dintre ed prezinta osteoporoza
-probleme dentare, parodontale, osoase
-favorizeaza pierderea dintilor
-grad sporit de resorbtie a crestei
-protezari la interval mai reduse de timp
-dificultati in aplicarea implantelor/reduce rata de
success/tratament cu bifosfonati
Aspecte epidemiologice legate de repartitia pe sexe F/B a ed
totale:
>Nr total de ed mai multe F/cresterea nr de F ed total in
perioada de menopauza si postmenopauza
Tratamentul ed totale F/B caracteristici
Femei:
-aspecte legate de pre, post menopauza
-resorbtia mai accentuate
-cerinte estetice importante
-adaptare mai dificila cu protezele
Barbati:
-asp functional:masticatie
-rezistenta piesei protetice
-protezarea pt o durata mai lunga
-adaptare mai rapida cu protezele

Aspecte sociale. Repartitia pacientilor sub aspectul vietii in


comunitate(1997)/Statutul social:pensionari venituri
-locuiesc singuri
-locuiesc cu sot/sotie
-locuiesc alaturi de rude
-locuiesc alaturi de alte personae

Ed totala/mediul social
-Ca frecventa nr mare in mediul urban
-Necesitati:
Urban:estetice
Rural:masticatia
-Dinamica sociala: - evolutia necesitatilor protezarii celor din
mediul urban, alte categorii
-Costuri/acoperiri de catre casa de asigurari
-Distanta de cabinet
-Pensionari/singuri sau cu familia

Clasificarea pacientilor dupa comportament/reactia emotional


Clasificarea lui M.House:
Filozofic cooperant, intelege limitele protezarii, relative usor
de tratat
Indiferent dificil de cooperat, de tratat, nu-l intereseaza ceea
ce se face
Critic foarte greu de cooperat, tratat, se considera victim,
nimic nu este bine
Sceptic - relative greu de cooperat, tratat, sceptic in ceea ce se
face

Curs 2

Cmpul protetic edentat total maxilar i mandibular

Cmpul protetic edentat total definiie


Totalitatea esuturilor care vin n contact cu proteza total
2 zone caracteristice: I. Zona de sprijin
II. Zona de succiune

MAXILAR

Cmpul protetic edentat total I. Zona de sprijin maxilar


Substratul osos -----> 1.1 Crestele edentate
Tuberozitile maxilare
Bolta palatin
Substratul mucos
Zona de sprijin
SUBSTRATUL OSOS
Crestele edentate
Rezult din apofiza maxilar dup pierderea dinilor
Forme diferite n cursul evoluiei
Prezint 1 muchie i 2 versante: unul extern i unul intern
Versantul extern: retentiv/ drept/ neretentiv
nlimea lor variabil creste nalte, medii i reduse
Limea: creste late/ medii/ nguste
Cele mai favorabile pentru protezare: nalte, late, neutre, fr
exostoze
Atrofia lor mai redus n dreptul frenurilor bucale i labiale
Forme diferite: pentagon, U, V, etc.

Evoluia crestelor edentate


Creste retentive (versant vestibular retentiv, asociate cu bolt
palatin adnc)
---> Creste neutre (versant vestibular drept, asociate cu bolt
palatin medie)
---> Creste neretentive (Versant vestibular oblic ndreptat n
jos; asociate cu bolt palatin plat)

Tuberozitatea maxilar
n regiunea posterioar a apofizelor alveolare
Rol foarte important n meninerea i stabilizarea protezei
totale maxilare
Retentiv/ neutr/ neretentiv
Retentivitatea ei n sens vestibulo oral/ sagital/ n ambele
sensuri
Zon biostatic
Tuberozitate procident Tuberozitate
foarte retentiv
- Volum crescut - mpiedic inseria i
dezinseria protezei
- Se apropie mult de creasta mandibular - Se impune
remodelare chirurgical
- Remodelarea chirurgical pentru obinerea
spaiului protetic necesar

Bolta palatin
Unirea apofizelor palatine ale osului maxilar (n cele 2/3
anterioare ale bolii) cu lamele orizontale ale oaselor palatine
(n 1/3 posterioar a bolii), prin sutura palato maxilar.

Torusul maxilar
DEFINIIE: formaiune osoas proeminent, inconstant, ce
apare pe bolta palatin, la nivelul suturii maxilare
Cauza apariiei: presiunile masticatorii
Raportul torusului cu limita distal a cmpului protetic, f.
important, dificulti n realizarea nchiderii marginale la acest
nivel
Mucoasa care l acoper, subire i aderent de proeminena
osoas

Clasificare LANDA
(dup topografie i form)
Tipul 1: 1/3 post, form rotunjit, dimensiunea unei alune
Tipul 2: 2/3 post ale bolii, alungit
Tipul 3: 2/3 ant. ale liniei mediene, bine reprezentat
Tipul 4: ant. a palatului
Tipul 5: de la gaura palatin ant. pn la limita distal a
palatului dur
Clasificarea Landa nu corespunde populaiei din Bucureti, cele
mai frecvente torusuri din 1/3 mijlocie, cu mici variaii.

2. SUBSTRATUL MUCOS al cmpului protetic maxilar


Se numete MUCOAS FIX = mucoasa care acoper crestele
edentate i bolta palatin
Stratul submucos: bogat n esut glandular i adipos (bine
reprezentat n zona premolarilor i molarilor, ntre linia
median i creste, respectiv tuberozitate) ZONELE SCHRODER
Prezena glandelor salivare, ce secret saliv bogat n mucin
Mucoasa e bine vascularizat
Inervaia senzitiv asigurat de trigemen
STRUCTURA MUCOASEI FIXE
Epiteliu pavimentos stratificat
Epiteliu bazal/ germinativ cu celule turtite cu nucleu voluminos
Corpusculul mucos Malpighi, formal din mai multe straturi de
celule poliedrice
Strat superficial de celule aplatizate
Corionul (dens, gros, aderent la periost)
Strat reticulo papilar cu prelungiri ce ptrund n epiteliu
esut conjunctiv bine reprezentat
Substratul mucos de aspect normal (duritate variabil pe
zone)
Pe creste i tuberozitate => fibromucoas de tip malpighian
pavimentos
Pe bolta palatin, n regiunea rugilor palatine => corion dens,
gros, aderent la periost
La nivelul torusului palatin => mucoas subire, palid i
sensibil

Tipuri ale zonei de sprijin maxilare dup consisten /


duritate
Cmp protetic dur Corion dens, gros, aderent la periost
(bolta palatin, rugi palatine/ toat zona de sprijin)
Mucoas subire, palid i foarte sensibil
Cmp protetic moale Strat considerabil de esut submucos,
legtur slab cu periostul
Rezilien mare a mucoasei
Aspecte particulare Strat cornos bine dezvoltat/ pacieni
edentai total neprotezai
Mucoas balant/ creast de coco/ implicaii
practice

Cmpul protetic edentat total


II. Zona de succiune

Mucoasa care vine n contact cu marginile protezei


La periferia zonei de sprijin
Asigur nchiderea marginal
ZONA DE SUCCIUNE A CMPULUI PROTETIC MAXILAR
Se mai numete i zona de nchidere marginal mucoas pasiv
mobil
Lime 1-3 mm
Poziie: n apropierea fundurilor de sac vestibulare, mai
aproape de versantele crestelor edentate
Mobilizat de ctre medic/ micrile funcionale ale pacientului
Lime mai mare = mai favorabil obinerii succiunii
Band/ linie (band e mai favorabil)
Trecerea spre mucoasa mobil/ roluri

MANDIBUL

Cmpul protetic edentat total I. Zona de sprijin mandibular


Substratul osos -----> 1.1 Crestele edentate
Tuberculii piriformi
Substratul mucos

Zona de sprijin
Crestele edentate
Troficitate mai sczut datorit vascularizaiei mai sczute
Pierderea timpurie a dinilor mandibulari
Diferite nlimi, limi, forme pe seciune i aspect al
versanilor n funcie de gradul de resorbie i forma de atrofie
Creast nalt, voluminoas, rotunjit (foarte rar)
Creast medie rotunjit;
Creast ascuit, lamelar, nalt i subire;
Creast atrofiat, tears
Creast negativ (specific mandibulei): n loc de creast apare
o suprafa plat, chiar concav n unele zone; mijlocul crestei
se afl sub nivelul celor dou creste oblice intern i extern,
ntlnit n faza de involuie foarte avansat a mandibulei.

Aspecte morfologice ale crestei mandibulare


Linia oblic extern
Delimitarea extern a zonei de sprijin
Inseria buccinatorului
Traiect descendent dinspre posterior spre anterior
Gaur mentonier/ despovrare

Linia oblic intern/ linia milohioidian


Inseria m. milohioidian i constrictor superior al faringelui cu
fibre perpendiculare
Traiect descendent dinspre posterior spre anterior (apofizele
genii)
Limita protezei mandibulare

Torusul mandibular
Deasupra liniei milohioidiene
2 proeminene simetrice, rotunjite, mrimea unui bon de
mazre/ doar 1
Dificulti n protezare atitudini terapeutice
INCONSTANT

Trigonul retromolar
Delimitat ntre poriunea distal a liniei milohioidiene i
marginea anterioar a ramurii ascendente a mandibulei

Gaura mentonier
Situat vestibular, superior de linia oblic extern, cu diametrul
de 2 mm, n cazurile de atrofie i resorbie sever, ajunge
aproape de creast, trebuie protejat.

Tuberculii piriformi (tuberculul mandibular)


La natere n trigonul retromolar, ca urmare a pierderii
molarului de minte, prin atrofia mai redus a peretelui distal al
alveolei acestui molar
Zon biostatic
Obligatoriu trebuie acoperit de baza protezei, pe 2/3
anterioare, pn la inseria ligamentului pterigomandibular

Poziie orizontal (iniial) Poziie oblic Poziie vertical

Clasificarea tuberculilor piriformi dup LEJOYEUX


Favorabili, fermi, adereni pe planul profund, conveci
mai puin favorabili, uor conveci, mai mobili i mai
comprimabili
cu valoare sczut i cu inserie joas i anterioar a
ligamentului pterigo mandibular
fr valoare, inutilizabili n sprijinul protezei

SUBSTRATUL MUCOS AL CMPULUI PROTETIC MANDIBULAR


Mai puin aderent ca cel de la maxilar
Mai subire
Mai sensibil ca cel maxilar
Bride longitudinale paralele cu creasta/ mai ales n zona molar
a crestei/ atitudini n amprentare
Cute longitudinale paralele cu axul crestei edentate/ atitudine
n amprentare
Fibromucoasa balant n creast de coco

ZONA DE SUCCIUNE LA MANDIBUL


Zon de nchidere marginal la mandibul
Pe versantele V ale crestelor edentate n apropierea fundului de
sac V
Lime 1-3 mm
Lime mare (band) favorabil
Lime mic (linie) mai puin favorabil
Delimitarea dintre mucoasa fix i mobil i greu de fcut

nchidere intern + nchidere extern = nchidere total =


succiune = meninere

Mucoasa mobil
Acoper restul cavitii bucale
Bogat esut submucos
Mobilizare n toate sensurile
Rol: obinerea nchiderii externe
Nu trebuie s fie acoperit de protez

MUSCULATURA DIN VECINTATEA CMPULUI PROTETIC


Legtur anatomo funcional cu periferia cmpului protetic
Raportul dintre direcia de inserie a fibrelor musculare i
marginea cmpului protetic
Zone n care fibrele musculare se inser perpendicular/
implicaii n realizarea marginilor protezei (3 zone)
Zone n care musculatura are fibre paralele cu marginea
protezei, ce contribuie la meninere (n tot restul periferiei),
muchii orofaciali

Zonele n care fibrele musculare se inser perpendicular pe


periferia cmpului protetic
Zona AH mm. Vlului palatin
Zona vestibular mm. Buzei inferioare; m. mentalis
Zona lingual lateral i lingual central m. milohioidian
(lateral); m. genioglos (central)

Muchii orofaciali
Muchiul buccinator
Poziie: partea lateral a cavitii bucale, n grosimea fiecrui
obraz
Inserii: Superior: osoas orizontal, de la tuberozitate la M1
superior
Inferior: pe linia oblic extern, de la trigonul retromolar la M1
inf.
Posterior: aproape vertical pe ligamentul pterigomandibular
Anterior: pe pielea comisural, formnd nodulul comisural/
modiolusul
Fibrele superioare se ndreapt antero inferior i fibrele
inferioare antero superior
Fibrele superioare i inferioare ale acestui muchi particip la
formarea muchiului orbicular
M. buccinator = perdea bine ntins (gura deschis)
M. buccinator formeaz 2 spaii ampulare (gura nchis):
Spaiul EISENRING, la maxilar
Punga lui FISH (jugal), la mandibul
Muchiul orbicular al buzelor
Sfincter
Situat n grosimea buzelor
Fibre orizontale paralele cu marginea protezei
Legtur funcional cu m. buccinator
Permite prehensiunea alimentelor
Muchiul marele zigomatic
Muchiul rsului
n timpul contraciei ridic comisura n sus i napoi
Muchiul micul zigomatic
Paralel cu marele zigomatic
Prin contracia lui faa capt o alur trist
Muchiul canin
Inserie superioar: fosa canin
Inserie inferioar: comisura i buza inferioar
Contracie: ridic buza superioar = agresivitate/ buza inf. =
tristee

Grupe musculare n relaia cu proteza cmp protetic


M. mobilizatori ai mandibulei (ridictori, cobortori,
propulsori)
M. ridictori
M. maseter poriunea cea mai anterioar a fasciculului
superficial, poate veni n contact cu marginea protezei
mandibulare
M. temporal cele 2 fascicule pot veni n contact cu marginea
posterioar a protezei inferioare
M. cobortori
M. milohioidian vine n contact cu marginile linguale ale
protezei; are fibre perpendiculare pe periferia cmpului
protetic/ implicaii practice
M. limbii (17 muchi)
M. genioglos
Inserie pe apofizele genii
Muchi puternic, ca un evantai n interiorul limbii
Interdependen ntre m. milohioidian i m. genioglos/ inplicaii
practice
M. vlului palatin 5 perechi:
m. ridictori i tensori ai vlului palatin (peristafilinul extern i
peristafilinul intern), modific poziia vlului palatin n emiterea
vocalei A
m. cobortori ai vlului (glosostafilin i faringostafilin), permit
delimitarea prin manevra Valsalva
Contracia lor nu trebuie jenat/ proteza trebuie s se situeze
foarte exact la acest nivel!
M. faringelui
M. constrictor superior al faringelui, fasciculul milohioidian,
dac proteza se extinde n spaiul retromilohioidian
MUSCULATURA DE LA PERIFERIA CMPULUI PROTETIC
DETERMIN EXISTENA ZONELOR MARGINALE NUMITE ZONE
FUNCIONALE

ZONELE FUNCIONALE ALE CMPULUI PROTETIC MAXILAR


ZONA VESTIBULAR
SPAIUL RETROZIGOMATIC
PUNGA LUI EISENRING
Limita anterioar: apofiza zigomato alveolar
Limita posterioar: anul pterigo maxilar
Vestibular m. buccinator
CUM SE PUNE N EVIDEN?
gura deschis moderat
mandibula de partea examinat
balansarea mandibulei de partea opus permite aprecierea
limii acestui spaiu
modelarea funcional a zonei prin balansarea mandibulei
dintr-o parte n alta/ presarea i rotarea zonei tegumentare
pentru o bun meninere a protezei, tot spaiul trebuie s fie
ocupat de grosimea protezei
SPAIUL VESTIBULAR LATERAL
Situat anterior de spaiul Eisenrig
Limita anterioar: frenul bucal
Limita posterioar: apofiza zigomato alveolar
Spaiu redus: 3-4 mm
Punerea n eviden: traciune n afar a obrazului
SPAIUL VESTIBULAR LABIAL (frontal/ anterior)
Limita posterioar: cele 2 frenuri bucale stng i drept
mprit n 2 poriuni (nu ntotdeauna simetrice) de frenul buzei
superioare
Punerea n eviden: ndeprtarea uoar a buzei superioare,
nu traciuni energice

Caracteristicile zonei vestibulare maxilare


Prezena musculaturii cu fibre orizontale, ce contribuie la
meninerea i stabilizarea protezei
Existena unui fund de sac accesibil i suficient de larg, unde se
poate preciza i limea mucoasei pasiv mobile i realiza o
nchidere marginal corespunztoare
Prezena frenurilor buzei superioare i bucale laterale, ce
trebuie ocolite

ZONA DISTAL/ Zona AH/ Linia AH/ Zona de nchidere


palatinal posterioar (I.P.P)
Este limita distal a cmpului protetic maxilar
Reprezint zona de reflexie a vlului palatin fa de palatul
dur

ZON/ LINIE
Limita posterioar = zon, cnd limea ei constituie o band
neuniform de 2-5 mm
Limit posterioar = linie, cnd banda este foarte ngust
Poziiile vlului palatin n repaus (LANDA)
Orizontal prelungete n acelai plan palatul dur, zona AH ce
cuprinde foveele palatine i o mucoas rezilient favorabil
nchiderii marginale
Oblic vlul palatin cade ca o perdea dincolo de marginea
posterioar a lamelor orizontale palatine. Limita posterioar e o
linie, foveele rmn posterior de ea, nchiderea marginal se
face cu greutate
Medie (ntre orizontal i oblic), cu avantaje fa de
precedenta

Delimitarea zonei AH
Foveele palatine
Depresiuni ale palatului moale create prin coalescena
ducturilor glandulare din mucoas, localizate lng linia
median
Servesc ca reper n identificarea limitei distale
De cele mai multe ori limita distal se afl n spatele lor

TRASAREA LIMITEI DISTALE FOLOSIND REPERE ANATOMICE


Palparea anurilor retrotuberozitare stng i drept i
nsemnarea lor cu creionul chimic cu o linie cu convexitatea
anterior
Identificarea foveelor palatine i trasarea unei linii curbe n
spatele lor, cu convexitatea anterior
Unirea acestor linii curbe cu 2 linii cu convexitatea anterior,
rezultnd forma de acolad a limitei distale
Verificarea trasrii limitei distale: MANEVRA VALSALVA
CARACTERISTICILE ZONEI DISTALE
Sediul nchiderii/ ndiguirii posterioare
nchiderea marginal la acest nivel este cheia meninerii
protezei superioare
nchiderea marginal la acest nivel e slab, prin prezena
muchilor vlului palatin cu fibre perpendiculare
Lipsete nchiderea extern, fiind prezent numai cea intern

ZONELE FUNCIONALE ALE CMPULUI PROTETIC


MANDIBULAR

Situate periferic fa de zona de sprijin


Musculatura are fibre perpendiculare n toat zona lingual i
central vestibular
Sunt 3 perechi (zona tuberculului piriform, zona lingual
lateral i zonele vestibulare laterale) i 2 impare (zona
lingual central i zona vestibular central)

ZONE CHEIE ALE NCHIDERII MARGINALE LA MANDIBUL (n


aceast ordine)
Zona tuberculului piriform 2. Zona Lingual central 3.
Zona vestibular central

Zona tuberculului piriform


Ocup regiunea molarului de minte inferior
Limita anterioar: o linie imaginar ce trece napoia feei distale
a molarului de 12 ani i intersecteaz spre vestibular linia oblic
extern, iar spre lingual, linia milohioidian
Limita posterioar: inseria ligamentului pterigomandibular
E zon de sprijin, zon de nchidere marginal, cu rol n
meninere i stabilizare zon biostatic
Trasarea limitei distale la tuberculul piriform:
1. Pacientul deschide gura larg pentru a pune n eviden
inseria inferioar a ligamentului pterigo mandibular (de
obicei, unirea a 2/3 anterioare cu 1/3 posterioare a tuberculului
piriform)
2. Pacientul e invitat s in gura ntredeschis, se formeaz un
an, pn la care ne putem ntinde cu proteza
3. nsemnm cu creionul chimic aceast limit
Relaia protez tubercul piriform
Proteza trebuie s acopere ntotdeauna 2/3 anterioare ale
tuberculului piriform, deoarece ligamentul pterigomandibular
se inser n 1/3 posterioar
n poriunea vestibular, la nchiderea gurii, proteza poate veni
n contact cu muchiul maseter, de aceea se recomand o
scobitur a protezei la acest nivel
n poriunea lingual, cel mai posterior se afl nia lingual
retromolar, cu muchii palatoglos i constrictor superior al
faringelui
Zona vestibular lateral (stnga i dreapta)
Conine PUNGA JUGAL = PUNGA LUI FISH (ntre poriunea
inferioar a buccinatorului i creata edentat)
Acest spaiu permite frecvent extinderea protezei n acest
teritoriu
Limita anterioar: frenul bucal (format de ligamentul
muchiului triunghiular)
Limita posterioar: o linie imaginar ce trece napoia feei
distale a molarului de 12 ani inferior

Zona vestibular central (labial)


Dominat de aciunea muchilor triunghiular, ptrat, al buzei
inferioare i brbiei, cu inserie perpendicular pe periferia
cmpului protetic i de tonicitatea (uneori mare) a orbicularului
buzelor
Aciunea muchilor defavorabil + atrofia marcat a crestei,
nchiderea n aceast zon va fi doar extern
Prezena frenului buzei inferioare (uneori se recomand excizia
chirurgical)

Zona lingual lateral (stnga i dreapta)


Limita anterioar: n dreptul spaiului dintre canin i premolar
Limita posterioar: o linie imaginar ce trece napoia feei
distale a molarului de 12 ani inferior
Marginea lingual a protezei se oprete la linia oblic intern,
datorit inseriei m. milohioidian
Aripioare paralinguale/ linguale

Zona lingual central


E considerat ZONA AH DE LA MANDIBUL
3 cm (1,5 cm de o parte i de alta a liniei mediane)
Dominat de aciunea m. genioglos (puternic, cu inserie
perpendicular pe periferia cmpului protetic)
Pentru o bun meninere (nchidere marginal) a protezei la
acest nivel, marginea lingual trebuie s aib contact
permanent cu mucoasa planeului n repaus i n funcionalitate
Marginea lingurii trebuie s fie mai groas la acest nivel
(presiunile exercitate de genioglos s se repartizeze pe o
suprafa mai mare)

Curs 3
Examinarea pacientului edentat total

Situatii clinice posibile


Edentat total bimaxilar protezat/ neprotezat
Edentat total unimaxilar protezat / neprotezat
In iminenta de a deveni edentat total: unimaxilar/ bimaxilar

Etapele examinarii

I. Anamneza
II. Examenul clinic
1. general
2. loco-regional
- exobucal
- endobucal
- examenul vechilor proteze
III. Examene complementare
IV. Diagnosticul
V. Tratamentul

I. Anamneza

1. Date personale varsta, domiciliu (urban/rural), ocupatie


2. Motivele prezentarii Reabilitarea functiilor ADM
(masticatie, fonatie,fizionomie)
3. Antecedentele heredo-colaterale

- instalarea timpurie a edentatiei totale


- prezenta unei parodontopatii in antecedente
- anomalii de maxilar prezente si la restul familiei
3. Antecedente personale fiziologice

- perioada de menopauza
- osteoporoza
- manifestari legate de involutia senila
Osteoporoza, reducerea elasticitatii tesuturilor moi, scaderea
tonicitatii musculare,
hipoacuzie, scaderea acuitatii vizuale.

4. Antecedente personale patologice

(2)

(1) Starea de sanatate si obiceiurile alimentare

* Functia digestiva (ulcer peptic, dereglari de tranzit, tipul de


alimentatie, carente,
anemii)
* Functia hepatica (alcoolism)
* Functia neuro-psihica si neuro-motorie (stari depresive,
scleroza cerebrala, Parkinson)
* Functia cardiaca (IC, vasculare, angina pectorala)
* Functia renala (Insuficienta renala) Diabetul zaharat
* Functia respiratorie +
*Xerostomia si polimedicatia
(2) Afectiuni generale care pot modifica manoperele cu
cimplicatii in protezare
- boala Parkinson
- tulburari respiratorii
- epilepsia, afectiuni psihice
- afectiuni cardio-vasculare
- anemii
- modificari ale substratului osos
- afectiuni motorii

Antecedente personale patologice locale

Cauza edentatiei: carie, parodontopatie, cauze asociate


Cronologia pierderii dd
Experienta in tratamente si protezari anterioare

II. Examenul Clinic

1. Examenul clinic general

- Dezvoltarea somatica generala


- Comportament
- Concordanta varsta cronologica biologica; important mai
ales la cei dupa 70 ani.
- Tipul constitutional

2. Examenul clinic loco-regional


A. Examenul Exobucal
1. Examenul din norma frontala

- forma fetei (patrata, ovala, triunghiulara)


- marimea
- culoarea tegumentelor
- simetria fetei
- proportia etajelor fetei pierderea acesteia ca urmare a
pierderii dd

Etajele fetei - planuri de referinta, corelare dimensiunii dd cu


dimeniunile faciale

er
-tragus

-Tipuri de anomalii scheletate

- CLS. I

- CLS. II (profil de pasare, sant labio-mentonier accentuat)

- CLS. III (santuri peribucale mai accentuate, fanta bucala cu


convexitate superioara,

comisura cazuta)

Examen clinic loco-reg


- santurile fetei (nazo-labiale)
- fanta bucala cu cat edentatia e mai veche cu atat se vede ma
putin
- aspectul buzelor
- aspectul obrajilor lipsiti de tonus

Examinarea ATM
- ampliturinea deschiderii gurii: normal 4cm; Exageralta/
limitata
- Excurisa mentonului: - contiuna (arc), trepte, baioneta

2. Examinarea din norma laterala


- profilul facial:
- profi drept (ed. recenta , psalidodontie, labio) (ed. Vechi
provenite din cls II Angle);
- profil convex, de pasare(ed totala prov din anomalii cls II
Angle);
- profil concave prognatism cls III Angle
- clase scheletate Angle
- treapta buzelor
- santuri labio mentoniere
- pozitia mentonului

[Palpare]
- conturruri osoase
- punctele sinusale
- puncte de emergenta nervoasa
- ganglionii
- musculatura
- ATM excursia condililor, crepitatii
- Sensibilitatea pterigiana
[Percutia] semn Cvostek
[Auscultatia]

Maxilar
Zona de spijin (substrat muco-osos)

a. Creste edentate
b. Tuberozitati
c. Bolta palatina
d. Aspectul mucoasei

Zona de succiune

a. Zona de succiune
b. Mucoasa pasiv mobila
c. Parte din mucoasa mobila
d. Elemente negative ale campului protetic

I.Zona de sprijin

Creste edentate
- forma arcadei
- dimensiunea (inaltimea, latimea)
- directia
- aspectul atrofiei
- zone sensibile la percutie
- consistenta
- aspectul versantului vestibular
Aspectul mucoasei

- culoare
- grosime
- aderenta la suportu osos
- rezilienta = capacitatea mucoasei de a se infunda ne
intreseaza mai ales la nivelul zone AH unde facem inchiderea.
- sensibilitatea la palpare

Tuberozitatile maxilare

- prezente
- marimea mica, mare, medie
- zone retentive se apreciaza prin palpare in sens vo si md
- procidenta in edentatii vechi devin procidente
- consistenta

Bolta palatina
- forma
- aspectul versantelor e bine sa fie line
- sutura intermaxilar posibila zona de decubit
- torusu palatina probleme in fct de marime + localizare
- papila retroincisiva
- rugile palatine
- foveele palatine
Mucoasa boltii palatine

- rezilienta mai ales in zona distala; palapm cu un fuloar


- coloratia
- aspectul (normal, hiperplazic) in general la purtatorii vechi
apar hiperplazii
- grosimea
- sensibilitatea mucoasei
- reflexul de voma

II. Zona de succiune


Mucoasa pasiv mobila
- caracterisiticile zonei de reflexie (trecere neta-treptata)
- localizare limita AH
- pozitia valului palatin

Mucoasa mobila

Elemnte negative care trebuie ocolite de proteza

- ligamentul pterigo-maxilar
- frenul buzei superioare
- bridele caninte (laterale)
- apofiza zigomato-alveolara
- pliuri longitudinale
- zone de ulceratie
- formatiuni hiperplazice
Examen endobuc exemplificare maxilar
-Zona de sprijin
-creasta edentate : forma arcadei U, simetrica,dim inaltime 7-
12 mm si latime 5 mm, directia descendenta, aspect atrofie :
neunif, zone sensib la presiune -nu
-versant vestib al crestei retentive
-aspect muc: rosietica, grosime normal,rezilienta
redusa,sensibil nu
-tub maxil: dr marita,stg usor retentive, consist ferma
-bolta palatine: forma U, torus palatin abs, papilla retroincisiva :
aproape de mij crestei, rugi palatine prezente; muc: rezilienta
scazuta, cul/aspect normal, grosime medie

Mandibula

Zona de sprijin

Creste edentate
Tuberculi piriformi

Zona de succiune

Mucoasa pasiv mobila


Muc mobila
Elemtele peri + paraprotetice
Crestele edentate

- forma
- dimensiuni
- directia
- aspectul atrofiei
- zone sensibile la presiune
- consistenta
- aspectul versantului vestibular
- torus mandibular
- aspectul mucoasei (culoare, grosime, forma, rezilienta,S)
- pliuri longitudinale (lingual,distal)

Tuberculii piriformi

- prezenti / absenti
- marime
- consistenta
- rezilienta mucoasei
- versante lingual (nisa linguala)
- directia raportat la creasta

Zona de succiune

Mucosa pasiv mobila


Caracterisiticile zonei de reflexie (linie/zona)
Aspectul fundului de sac (latime,adancime
Insertia planseului
Linia oblica interna
Mucosa mobila inchidere externa

Examenul campului protetic mandibular


-Z de sprijin: creasta edentate dim inaltime 6-10 mm,
latime 3-5 mm, aspect res neuniforma,accentuate, zone sensibil
la presiune prezente pe toata creasta, consist ferma
Torus mandi: abs, aspect muc: cul albicioasa, gros subtire,
aderenta,rezil scazuta
Tub piriform: present bilat, marime medie, consist redusa,
directia oblica fata de creasta edentate

Elemente periprotetice negative care trebuie ocolite

- frenul labial
- bridele canine\
- lig pterigo mandibular
- LOI
- apofizele geni
- planseul
- insertii musculare calcificate (perpendiculare)
- mucoasa modificata (ulceratii, hiperplazii)

Elemente periprotetice pozitive care pot fi acoperite

- pungile lui Fish


- fosele linguale
- franjul lingual (in creasta de cocos)
Elemente paraprotetice

a. Limba
- marimea
- pozitie
- mobilitate

b. Glanderle sublinguale

c. Hipertrofii ale obrajilor

d. Musculatura cu insertii paralele buccinator (actioneaza in


spatiul Eisenring.Asigura inchiderea externa) + orbicular
(trebuie sa aiba tonicitate medie)

Relatia dintre creste

Frontal (normal, retropozitie, invers)

Lateral( normal, inversa)

Examenul functiilor ADM

- fizionomia
- fonatia
- masticatia
- deglutitia
- respiratia
- tonusu muscular orbicular, buccinator, limba
- mimica
- igiena

Examenele complementare

=> Montarea modelelor de studiu in articulator


=> Orotopantomograma

- volum osos disponibil


- pozitia n. mandibular
- pozitia gaurilor mentoniere
- spatiul protetica
- alte formatiuni

=> Computer tomograf / CT


=> Poza suprapusa pe teleradiografie

Diagnosticul

Edentatie totala bimaxilara => grad de dificultate?


Edentatie totala unumaxilara => grad de dificultate?

Examen functional/esthetic:
-fonatie
-mastic
-deglutitie
-igiena orala
-tonicitate muschi/mimica
-cinematica mandi
-fizionomie

Examenul purtatorului de prot


-ex clinic loco-reg fara prot: ex facial, endobucal
-ex loco-reg cu prot: ex facial in IM/RC/in
dinamica(suras,fonatie) si ex endobucal: al
bazelor,arcadelor,ocluziei
-ex proteze: exobucal ca baza/arcada
Edentatia totala
-modificari locale
-modificari loco-reginale
-modificari generale

Modificari locale
Ale suportului osos
Ale muc fixe
Muscular
Ale atm
Ale gl salivare
Ritmul resorbtiei osoase
Dinamica restr osoase post extactionale modificari de 9-12
luni ritm accentuat
La 1 an maxil sup 2-3 mm, mandib 4-5 mm
0,5 mm/an la mandib, mai putin decat la maxil
La 2 ani dupa extractie la maxil si 7 ani la mandib: 0,1-
0,2mm/an perioada de stabilizare
Atrofie mand > atrofie max
Refacera osoasa
Postextractional
La niv alv se reface un os aproape identic dar mai putin dens
decat al corticalelor
Factori care infl ritmul si gradul res osoase
Etiologia edentatiei: parod/carii
Vechimea extractiei
Extractie fara sacrificiu de subs osoasa/ regularizare
Realizarea prot immediate dirijeaza evolutia

Corelatii intre morfo facial si inaltimea crestei edentate


Brahicefali : mand lunga ocluzie adanca res accentuata in
zona post max si mand
Dolicocefali fata lunga mand scurta ocluzie deschisa : res
mai redusa
Actiunea musc

Atrofia maxil
Simetrica/asimetrica
Max sup centripet, mandib centrifuga

Sensul atrofiei maxilarelor


Maxilar atrofie centripet, circumferinta crestei micsorata,
inclinatia dd sup
Mandibula atrofie centrifuga , circumferinta crestei marita,
-> fals prognatism al ed total
Maxilarul superior
Atrofie mai lenta decat mandib- atrofie marcata in reg
frontal/spina nazala
Clasific Sangiuolo
Cls 1 : creste edentate inalte, late, rotunjite, tuberozit bine
reprez, bolta adanca fara torus
Cls 2: atrofie medie, bolta medie cu torus present
Cls 3 : atrofie marcata, creste si tuberozit, bolta plata

Mandibula atrofie marcata si rapida


Clsificarea lui Mercier :
Grupa 1: creasta normal si sanatoasa cu frenuri inserate inalt
Grupa 2: creasta ascutita dureroasa la presiuni
Grupa 3: creasta alveolara resorbita total
Grupa 4: res inclusiv a osului bazal

Clasificarea lui Mersel:


Grupa 1: creste resorbite 5 mm, insertie inalta a frenurilor,
limba hipertrofica la pac cu tulb sist
Grupa 2:creasta +/- 5 mm, insertie joasa a frenurilor, limba
normala, pacienti cu tulb ..
Grupa 3: creste resorbite, pacient sanatos dar cu parafunctii
Grupa 4: 5-10 mm

Atrofie mandib
Largire oriz a corpului mandib: restructurare si apozitie osoasa
pe cortex V
Anteorior: res crestei lingual
Protruzia mandib: cele 2 maxilare se apropie
Unghiul goniac se deschide

2. Modificari ale muc fixe si mobile


Atrofia osoasa-atrofia mucoasei
Apare o ingrosare a stratului submuc
Muc mobilizabila in toate sensuril
Muc balanta- creasta de cocos
Tub piriform mobil
! problem de amprentare alegere corecta a materialului

Modificari ale mucoasei


Atrofia exagerata a muc -> muc subtire nu suporta presiuni
Torus maxilar, torus mandib, tuberoz, uneori creste
Mucoasa foarte ingrosata
Aparitia de tes conj submucos lax, rezilienta accentual,
comprimabila vertical si glisanta orizontal

Mucoasa mobile/pasiv mobile


Atrofia marcata a suportului osos
Reduce adancimea fundului de sac
Funduri de sac V/O aproape de muchia crestei( la dentat sunt la
5 mm de apex)
Insertia frenuri bride
Reducerea supraf de sprijin
Rugile palatine devin sterse

3. Modificari musculare

Muschi ridicatori
Temporali, pterigoidienti int, maseteri
Se contracta mai mult pt apropierea maxilarelor in mastic, se
scurteaza fata de cei coboratori care se intend
Hipercontractia-m maseter/ fasc post temp

Muschi coboratori
Propriu-zis: m milohioidieni, geniohioidieni, digastrici
Indirecti: fasc post digastrics, stilohioidieni
Sufera o intindere mare prin atrofia osului alv, m genioglos si
milohio ajung cu insertia aproape de muchia crestei
Muschii oro-faciali
M buccinators: insertie paralela/ favorabil
M orbicular al buzei
M triunghiular al buzei
M patratul mentonului
Sufera procese de imbatranire, hipotonie musc
Limba
Apare marita de volum
Modificari de gust
(? Paradoxul lingulo-maxilar)
Herniere a planseului subling , largiri varicoase ale venelor
superf de sub limba fara coresp patol generala
Simptome: arsura, senzatie de intepatura, gust modificat
Papilele foliate devin rosii si dureroase isi maresc vol, senzatia
de arsura se accentueaza
Senzatia de intepatura: apare intr-o suprasolicitare funct mai
ales, in actul masticatiei la edentatul total sau in efortul limbii
de a mentine proteza inf pe cp
ATM
-abs dd fac ca miscarea de propulsie sau lateralitate mandib sa
nu mai coboare sis a treaca direct la misc propusa, ghidajul fiind
asigurat de muschi mobilizatori ai mandib si atm prin reflexe
neuromusc
-misc mandib devin mai simple
-capsula artic mai laxa fav sublux cronica ant
-condilul articular ia mereu poz post
-uzarea meniscului si osului timpanic uneori chiar perforarea lor
-manif in general asimpt si vizibile anatomic, adaptare prin
remaniere lenta si progresiva
-modificarea dvo-> alterarea versantelor osoase atm\
-condilii mandib la niv capetelor condiliene sufera remodelari
de grade diferite , se rotunjesc si se aplatizeaza
-tuberculul artic proc de resorbtie, pierde inclinarea normal
-meniscul se subtiaza prin degenerescenta
-deplasari repetate post ale condilului cu presiuni asupra partii
ant a tubercul artic dincolo de limita scizurii lui Glasser - >
sindrom dysfunctional dureros al lui Costen? prin iritarea n
auriculo-temp : -apar dureri oftalmice,faciale , glosite; factori
fav: proteza mobile necoresp care intretin obiceiuri
parafunctionale
-probleme -> dificultati in inreg RIMO, dureri, adaptare dificila

5.Glandele salivare:
Isi diminua secretia calitativ si cantitativ
Devin intial hipertrofice, apoi acinii si canalele se atrofiaza,
Scade titrul Ig, lizozim salivar
Problem: senzatie de uscaciune a gurii (diminuare flux) cu
repercursiuni asupra stability protezelor; miscosararea
eficientei mastic; tulb dig
Trebuie tinut seama in protezarea totala
Xerostomie: senzatie de uscaciune a gurii din cauza secretiei
insuf de 0,1 ml/min; poate fi tranzitorie sau
permanenta/cronica; se poate asocial cu sindromul Sjogren :
xerostomie , xeroftalme si poliartrita; se poate asocial si cu alte
afectiuni generale: cirozabiliara primara, gastrita atrofica

Modificari generale
Psihice abs dd, aspectul fetei frustrare
Limitarea sau abs zambetului al edentatului din cauza
aspectului disfizionomic
Stare de infirmitate care de multe ori apare brutal dupa multe
extractii
Intervine pentru bolnav lipsa de utilitate profesionala/sociala
Tulb psihice:
Asupra varstnicilor poate provoca o modific afectiva majora de
frustrare irev soc afectiv
Emotii retinute, influenteaza neg adaptarea protezei
Senescenta fenomen biologic care se manifesta functional si
structural la nivelul intregului organism; presenescenta 45-
60ani, senescenta peste 60ani; implica: deficienta in functiile
musculare, imbatranire tisulara si celulara,modificari biochimice
in metabl apei etc.
Dementa senile afect grava: pac incapabili sa se adapteze cu
proteza, apar deliruri paranoide
Psihoze: apar in contextul unei noi boli,in cazul nostru edentatia
totala; bolnavul descrie o serie de simptome legate de modif
gustative, glosodinii,dureri de maxilare

Tipuri comportamentale (dupa Devin)


Visceral: amabili, buni colaboratori in trat stoma,
comozi,superficiali
Muscular:loial,echilibrat, nu ridica probl
Cerebral:sensibil,suspicios,nelinistit,trebuie tratat in condtii de
colab permanenta fata de orice manopera stomatologica
Tulb digestive: masticatie incomplete-> bol alim incomplete
pregatit in cavitatea bucala,pregatirea secretiei si travaliului
gastric necorespunzatoare. Muc gastric e traumatizata de alim
incomplete triturate si insalivate -> crestere a motility gastrice
si hipersecretie de suc gastric; sunt legate si de handicapuri
fizice -> pacientii neglijeaza dieta si igiena

Tulb metabolice: apar din cauza masticatiei insuficiente,


activitate digestive modific,dieta inadecvata. Dieta optima a
pacientului varstnic: vitamine,saruri minerale tolerant buna a
tes osos, zarzavaturi proaspete,lapte,supe de legume;
Deficientele de calciu fav aparitia osteoporozei.
Tulb functionale:
Scadere a eficientei mastic din cauza lipsei dd
Edentatul pastreaza stereotipul dynamic de
mastic(tocator,frecator)dar miscarile mandib sunt mai multe,de
amplitudine scazuta si dezordonate
Tulb mastic: Lipsa dd e preluata de crestele ed care realizeaza
triturarea
cu limba mesteca si sfarama alim de palat si de creste, bolul e
insalivat din cauza salivei insuficienta cantitativ si calitativ
Tulb de deglutitie si gust: degl cu arcadele in contact,tip
somatic cand se inghit alim pastoase solide; lipsa contactului dd
ocluzal pt realizarea deglu este preluat de limba , muschi
orbiculari, mandib nu poate realize o poz fix ape maxilar, limba
se spriina de crestele edentate; m orbiculari ai buzelor si
buccinatori se contracta suplimentar-> degl nu se realizeaza
normal si se asociaza cu patologii ale ATM, muschilor mastic
Diminuarea papilelor gust odata cu varsta -> scadere apetit
Aplicarea protezelor in cavit bucala accentueaza tulb gustative
din cauza disconfortului creat la care se adauga si tulb psihice.
Gust modificat poate sa apara : in cazul unei igiene necoresp
cand exista halena fetida cu gust metallic datorita prez
fuzospirililor; gust sarat datorat microhemoragiilor gingivale
Tulb estetice: imbatranire, expresie orala modificata:facies de
batran,
diminuare rosul buzelor,
adancimea santurilor labio mentoniere,
refacerea estetica prin proteza in caz de pierderea
elasticitatii,teg uscate si ridate este limitata;
pierderea identitatii fizionomice
refacerea identitatii pierdute,ameliorare infirmitate,aspiratie
narcisica si regasirea propriului suras sunt o parte din
obiectivele care vor sta la baza trat curative al pacientului
geriatric
Edentatia totala determina
Etaj inf se micsoreaza, diam long al fetei scade
Fata devine lata
Arcade zigom proeminente
Unghi goniac creste la 13-140 grade (normal 110-120)

Tulb fonetice :
Specificul individual al sunetelor articulate prin vorbire depinde
de: poz limbii, arcadelor si stereotipul individ de fonatie
Modific rezonatorului bucal prin ed totala, lipsa articularii lingu-
dentare infl articularea fonetica, obtinerea vorbirii corecte

Symptom dureros: durerea crestelor la palpare/spontan; poate


fi prod de infl sau de resturi radic; sau durere fantoma
Edentatii total pot avea dureri la niv bazei sau marg protezelor
daca nu sunt realizate coresp
Dureri ATM rare, dureri provin din spasme musc
Sindromul algo-disfunctional : atrita traumatic, modific
degerenerative, ingustarea/largirea sp articular, pacienti cu
parafunctii, purtatori de proteze necorespunzatoare
Glosodiniile, dureri la marg si vf limbii, senzatie de arsura; diag
poz al acestora e imp in trat edentatului total
Curs 4
AMPRENTA IN EDENTATIA TOTALA

AMPRENTA PRELIMINARA

DEFINITIE: Amprenta este copia negativa a campului protetic


inregistrat cu ajutorul materialelorde amprenta.
SCOP - INREGISTRAREA TESUTURILOR DE SUPORT CARE IAU CT
CU PROTEZA
diagnostic
primara model preliminar, lingura individuala
functionala - model functional, de lucru, pe care se lucreaza
proteza finita
pentru captusire

Principii generale de amprentare


tesuturile orale in stare buna
ampr trebuie sa includa zona de sprifin si limitele sale
marginile in armonie cu structurile limitante anatomic si
functional
presiune selectiva pe structuri
suficient spatiu intre Iingura si camp pt material de amprenta

CP maxilar

Structuri limitante:
frenul labial
bridele bucale
vestibulul fronta
vestibulul bucal
ligamentui hamular
zona de IPP

Zone de despovarare:
papila incisiva
gaura incisiva
rafeul median
torusul palatin
creasta frontala balanta

Structurile limitante:

Frenul labial:
-pliu de mucoasa mobila, are mobIitate in plan vertical
-se pune in evidenta in amprenta prin tractiuni verticale

Spatiul vestibular frontal


Amprenta trebuie:
pozitia si insertia frenului
adancimea fund sac
argimea fund sac, fara a deforma tesuturile moi.

Bridele canine, bucale


muc mobila si componenta musculara, fb. Buccinator si
orbicular
se mobilizeaza prin tractiuni ale nodului comisural si intinderea
buzei

Spatiul vestib distal(punga Eisenring):


larg
influentat de apofiza coronoida
in amprenta - inreg. completa a adancimii si balansarea
mandibulei pt modelajul grosimii amprentei

Zona de IPP
delimitare
verificarefunctionala
amprenta compresiva prin inchidere marginala pt obt unei
bune etanseizan a protezei

Evaluarea calitatii tesuturilor de sprijin: calit. si mobilitatea


tesuturilor de suport
tesut gros, fibros
tesut subtire si fragil
mobilitatea
mica, aderent
mare, flotant, balant

C.P. mandibular

Particularitati:
zona de sprijin mai mica
musculatura dislocanta
prezenta limbii poate ingreuna amprentarea

Structuri limitate:
frenul labial
vestibul labial
bride bucale
vestibul distal
fren lingual
santul lingual
lig. pterig-mandibular
Zona de despovarare
mijlocul crestei
torus mandibular
apofize genii
creasta fibroasa
tuberculi fibrosi

Particularitati
Vestibul frontal
ingust
scurt cand creasta este rezorbita
m. orbicular, fb orizontale
Frenul labial:
mobilitate in plan vertical
Tuberculul piriform:
intot inreg in amprenta, de la prima ampr.
consistenta osoasa sau fibroasa
Zona linguala centrala:
apofize genii
frenul lingual
miscare de modelaj a amprentei este protractia limbii
Zona linguala laterala, milohoidiana
Zona retromilohioidiana
modelajul amprentei in deglutitie

Obiectivele amprentarii
conservarea structurilor restante
retentia
stabilitate
sprijin sau suport
estetic
fonatorii

Conservarea structurilor
amprenta sa nu produca leziuni sau zone de suprapresiune
sa nu accelereze ritmul resorbtiei osoase
conservarea structurilor mucoase
conservarea structurilor osoase

Retentia
Proteza rezista fortelor de desprindere dare de gravitatie,
alimente adezive, musculatura care se contracta la deschiderea
gurii

Factorii care afecteaza retentia:


anatomici - marimea si calitatea zonei de sprijin
fiziologici - vascularizarea salivei
fizici - adeziunea, coeziunea, tensiunea superficiala,
capilaritatea, presiunea atmosferica
mecanici - retentivitatile, adezivi, camere de vid
musculari - zona neutrala

Amprenta trebuie sa resprecte insertia musculara a muschilor


paraprotetici (buze, limba, obraji)
Aceste obiective tin de adaptarea marginilor, alegerea
unui material de amprenta potrivit, antrenarea musculaturii in
cursul modelajului amprentei si inregistrareaspatiului neutral,
adica un raport corect al protezei cu buzele si obrajii, pe deo
parte si limba pe de cealalta parte.

Stabilitatea
1. capacitatea protezei de a rezista fortelor de desprindere
din plan orizontal
2. se manifesta prin reducerea deplasarilor la solicitarile
functionale, in primul rand din masticatie
Factori care afecteaza stabilitatea:
inltimea crestei
calitatea tes de suport, rezilient, balant
calitatea amprentarii - stabila, fidela
planul de ocluzie - trebuie sa fie in paralel cu creasta
montarea dd - ocluzia balansata
conturul suprafetelor externe

Sprijinul
acoperire max in limitele fiunctionale
rezist la fortele verticale de masticatie, ocluzale
in functie de rezilienta mucoasei
amprenta compresiva - CP dure
presiune minima - CP moi cu rezilienta mare

Estetic - grosimea marginilor protezei


Rezolvarea problemelor de fizionomie incepe din faza de
amprenta si continua cu montarea dintilor si conformarea
corecta a fetelor vestibulare. Amprenta trebuie sa conduca la o
conformatie a marginilor protezei care sa restabileasca armonia
faciala, refacerea contururilor normale, a santurilor perinazale
si peribucale.

Fonatorii
Rezolvarea unor probleme fonetice - rol redus prin
conformarea grosimii marginilor amprentei, alaturi de
festonarea lor. Rolul primordial il detine montarea dintilor
(pozitie, DVO). Menajarea spatiului functional am limbii.
Amprentarea campului protetic edentat total decurge
clasic in doua amprente:
Amprenta preliminara
Amprenta functionala

Concluzii

Amprenta preliminara - primara, anatomica, are ca obiectiv


final transmiterea datelor CP necesare confectionarii unei
linguri individuale care sa permita amprentarea finala cat mami
exacta si consecutiv realizarea unui model de lucru pe care sa
se construiasca o proteza stabila.

Trebuie sa rezolve integral sprijinul si partial probleme de


stabilitate. Trebuie sa redea integral zona de sprijin si
materialul si tehnica folosite sa nu deformeze Cp. orice
deformare aparuta in aceasta faza va fi perpetuata si in sdatiile
ulterioare, in final rezultand o proteza care va solicita
nefiziologic zona de sprijin.

A.P. poate rezolva numai unele probleme legate de mentinere.


Adeziunea si mai putin suctiunea pentru ca periferia CP nu
poate fi amprentata exact cu o lingura universala. AMprenta
preliminara poate da numai unele indicatii asupra zonei de
suctiune. Uneori din cauza dificultatilor Cp, pe baza amprentei
preliminare se configureaza o prima lingura individuala cu care
se ia o noua amprenta preliminara care sa fie mai bine adaptata
situatie pacientului respectiv. Trebuie sa se determine pozitia
de echilibru a organelor paraprotetice, buze, limba si obrajii, si
sa aprecieze corect volumul spatiului pasiv util, pe care il ocupa
port amprenta indivuala.

Tehnici si materiale de amprentare

Joseph Lejoyeux - evidentiaza ca amprenta preliminara este


primul act operator practicat in cavitatea bucala a pacientului
edentat total, care in anumite situatii poate fi anxios. Deaceea
este imperativ ca aceasta amprentare sa se faca precis , rapid,
fara repetitii, a.i. relatia medic - pacient sa nu sufere alterari
sau motive de suspiciune.
Deci este indispensabil ca practicianul sa isi perfectineze
constant tehnica, utilizand materiale cunoscute, pe care le
manevreaza cu usurinta.
Deasemenea, amprenta preliminara si cea secundara sunt
indisociabile si complementare
Tehnici de amprentare
- mucostatica/amprentare pasiva Page - 1938,
popularizata de Addison in 1944 - amprenta fara presiune,
realizeaza o amprenta de acuratete, fara a deforma deloc
tesuturile de suport a protezei.
- mucocompresiva
- mucodinamica/cu presiune selectiva

- cu gura deschisa
- cu gura inchisa

Etapele amprentei preliminare


1. Pregatirea pacientului
2. Alegerea si verificarea portamprentei (lingurii universale
sau standard)
3. Alegerea materialului de amprenta
4. Folosirea unei tehinici anumite de amprentare
5. indicatii pentru laborator in vederea confectionarii
lingurii individuale

Pregatirea pacientului
Luarea amprentei se va face pe un CP sanatos. Amprentarea
este conditionata de vindecarea placilor post-extractionale,
aplagilor rezultate din mici interventii chirurgicale sau a
eventualelor inflamatii.

2. Alegerea si verificarea portamprentei (lingurii universale sau


standard)
- amprenta preliminara se ia cu ajutorul unei port
amprente numita lingura universala sau lingura standard
1. lingurile universale sunt prefabricate, existente in
seturi de marimi si forme diferite
2. sunt realizate din metal, plastic sau mixte- metalo-
plastice
3. sunt pline sau perforate, asigurand sistemul de
retentie pentru materialul de amprenta
4. daca sunt pline, retentia va fi asigurata prin
indiguirea marginilor cu benzi adezive tip leucoplast.
5. lingurile metalice prezinta avantajul de a putea fi
refolosite.
6. Lingurile din plastic sunt confectionate din diferite
materiale, cum ar fi: rasini acrilice, polistiren, materiale
compozite, rasini policarbonate. Si acestea prezinta marimi si
forme diferite
-Prezinta avantajul dea putea fi retusate marginal prin
slefuire, pentru o cat mai buna adaptare la CP respectiv

Alegerea lingurii standard


Principala conditie a unei linguri universale este de a cuprinde
in totalitate suprafata de sprijin a cp;

Marimea lingurii:
La maxilar- sa se extinda vestibular pana la zona de mucoasa
pasiv-mobila, iar posterior sa ajunga pana la santul pterigo-
maxilar si sa depaseasca linia de reflexie a valului palatin cu 1-2
mm;
La mandibula- sa cuprinda creasta edentata, extinzandu-se
vestibular pana la mucoasa pasiv-mobila, lingual pana la linia
oblica interna, iar posterior sa cuprinda neaparat zona
tuberculului pririform, pana la insertia ligamentului
pterigomandibular.

Latimea lingurii:
sa fie in concordanta cu latimea maxilarului. Pentru aceasta,
creasta edentata trebuie sa se plaseze in mijlocul jgheabului, iar
intre peretii lingurii si zona de sprijin trebuie sa existe un spatiu
de 4-5 mm, necesar pt a asigura o grosime suficienta a
materialului de amprenta.
Marginile externe trebuie sa se situeze in fundurile de sac
vestibulare.

Lungimea lingurii:
Sa fie in concordanta cu lungimea arcadei;
La maxilar- marginea posterioara a lingurii va ajunge pana la
santul pterigo-maxilar si valul palatin, in timp ce marginea
anterioara se va insinua in fundul de sac vestibular, la o distanta
de 4-5 mm fata de versantul vestibular al crestei;
La mandibula- lungimea va fi cuprinsa intre insertia
ligamentului pterigo-mandibular si acelasi reper frontal ca la
maxilar;
In alegerea lingurii trebuie sa acordam atentie deosebita
verificarii acestor parametrii. Pentru aceasta, sub aspect practic
se procedeaza in felul urmator:
Se ia lingura maxilara si se introduce in cavitatea bucala.
Alegerea lingurii standard la maxilar:
Lingura trebuie sa ajunga pana in fundul de sac vestibular;
Ca si intindere, sa cuprinda linia Ah.

Alegerea lingurii standard la mandibula:


Lingura sa cuprinda 2/3 ant ale TB;
Sa incadreze crestele edentate;
Sa nu jeneze contractia genioglosului, milohioidianului (linguri
Clan Tray).

Alegerea materialului de amprenta si tehnici de amprentare:


Realizarea ingurii individuale directe: stents/ silicon chitos+
mediu;
Amprenta in vechile proteze: materiale cu vascozitate lent
progresiva;
Cp normale- proceduri rapide, comode: alginate;
Creste edentate si tuberozitati retentive: material elastic
(alginate, siliconi);
Cp cu mucoasa rezilienta, deformabila: material cu vascozitate
mica (alginat, gips);
Cp dur cu mucoasa subtire, deformabila: material cu
vascozitate redusa (stents).

Materiale de amprenta utilizate in edentatia totala- calitati:


Fidelitatea- capacitatea de a reproduce detaliile cele mai fine
ale campului protetic. Depinde atat de consistenta initiala si de
hidrofilia materialului, cat si de marimea particulelor
componenete.
Plasticitatea sau fluiditatea- capacitatea de a fi deformat si
modelat sub actiunea unei presiuni minime, inregistrand totusi
toate detaliile morfologice ale cp, fara deformarea reliefului
acestuia. Depinde de consistenta initiala a materialului si este
invers proportionala cu manevrabilitatatea materialului.
Elasticitatea- capacitatea materialului de a permite dezinsertia
amprentei de pe cp retentive. Capacitatea de a suporta astfel
de deformari elastice este dependenta de:
Gradul de retentivitate al cp;
Grosimea materialului de amprenta supus deformarii;
Timpul in care se face dezinsertia amprentei;
Calitatea legaturii dintre materialul de amprenta si
portamprenta.

Calitati primare:
Rezistenta mecanica- materialul de amprenta trebuie sa fie
suficient de rezistent incat sa nu se rupa la dezinserita
amprentei de pe cap, dar nici pe parcursul transportului,
depozitarii sau a turnarii modelului;
Stabilitatea dimensionala- materialul de amprenta trebuie sa
asigure reproducerea corecta a raporturilor dintre elementele
morfologice. In conditii normale de temperatura si umiditate,
nu exista material stabil din punct de vedere dimensional.
Timpul de priza- trebuie sa poata fi adaptat fiecarei situatii
clinice in parte;
Compatibilitatea cu materialul modelului- in amprente din
hidrocoloizi nu se pote turna model din amalgam, din aliaje
usor fuzibile sau din matale depuse pe cale galvanica.
Alginatele, prin fosfatul trisodicdin compozitia lor, inhiba priza
gipsului de model.

Calitati secundare:
- miros si gust placute
- durata lunga de depozitare
- lipsa unor componenti tozici sauiritanti
- utilizarea lor sa nu necesite o aparatura aferenta costisitoare
- manipulare simpla
- posibilitatea de dezinfectarea a amprentei fara riscul de
modificare a acuratetei acesteia
- un raport calitate/pret avantajos
- nu trebuie sa emane gaze, atat pe parcursul prizei proprii cat
si al prizei al materialului de model

Materiale folosite in amprenta preliminara


amprenta cu gips
alginate
siliconi
mase termoplastice
amprenta in vechile proteze

Amprenta preliminara cu gips


se incadreaza in categoria materialelor de amprenta rigide si
este un sulfat de calciu anhidru. actualmente este folosit in
special pentru amprentarea finala a CP moi, la edentatul total si
la amprentarea finala.
Avantaje
-permite obtinerea unei amprente fidele a CP
-timp de priza de 3-5 min, influentat invers
proportional de viteza si de timpul
de spatulare
-material ieftin
-prezinta stabilitate dimensionala si volumetrica
-nu irita tesuturile moi
Dezavantaje
-gust si miros dezagrabile
-necesita manualitate deosebita

mai putin folosita


necesita indiguirea amprentei si pene distantatoare pentru
presare exagerata si necontrolata pe creste si impiedicarea
refluarii in faringe
preparea gipsului cu apa colorata, se face amestecul cu ipsos pe
masuta vibratorie malaxare
medicatia anti-emetica
amprentare foarte fidela

Hidrocoloizi ireversibili
-sunt materiale de amprenta la baza carora stau sarurile
de sodiu sau potasiu ale acidului alginic.
-acidul alginic, care este un poli(uronic)acid, este extras din
algele brune, (din genul PHAEOPHIYTA) prin macerare intr-o
solutie alcalina. Poate fi optinut precipitand extractul, in
prezenta unui acid mineral sau tratand extractul pentru a
obtine un alginat de calciu impur, care tratat in continuare cu
un acid mineral, este transformat in acid alginic de mare
puritate.

Amprenta cu alginate
-alginatele se substituie cel mai mult celorlalte materiale
de amprenta preliminare, datorita coeficientului de fluiditate
modulabil, a facilitatii in utilizare, si a pretului de cost ieftin
-totusi, instabilitatea lor dimensionala, ne obliga la
turnarea modelului preliminar cat mai rapida, pentru a nu fi
inexat(8-30 de min)
-alginatele se prezinta sub forma de pulberi, care prin
amestecare cu apa dau nastere unui sol. acesta se introduce in
portamprenta, apoi in cavitatea bucala, unde are loc reactia
chimica de gelificare.

Compozitie:
-alginate de potasiu sau de sodiu
-sulfat de calciu cu rol de activator al formarii alginatului
de calciu la contact cu apa
-fosfat trisodic care impiedica reactia de gelificare in
timpul amestecarii pulberii cu apa
-florura de sodiu cu rol in scaderea PH-ului gelului si in
prevenirea aderentei amprentei de gipsul modelului (Bratu)
-pamant diatomeic

Proprietati
-rezistenta la compresiune, conform specificatii ANSI ADA,
trebuie sa fie de minim 3500 de gr pe cm2 si depinde atat de
cantitatea de apa, cat si de timpul de malaxare
-deformarea permanenta - dupa modelele ADA trebuie sa
fie de maxim 3% la comprimarea materialului timp de 30 de
sec. Printr-o grosime a materialului de cel putin 3 mm, prin
indepartarea amprentei de pe campul protetic, intr-un singur
timp si turnarea modelului in intervalul de 8 min, se asigura
reducerea deformarii
-solubilitatea - alginatele alcaline sunt solubile in apa
-rezistenta la rupere - este de 350 - 600 de gr pe cm2
-vascozitatea scade invers proportional cu temperatura si
cu pH-ul si creste odata cu concentratia

Indicatii
-amprenta preliminara si finala in edentatia partiala intinsa
-amprenta preliminara in edentatia totala
-amprenta pentru confectionarea modelelor de lucru in
ortodontie
-amprenta document

Denumiri comerciale
Alginoplast (Bayer)
Xantalgin (bayer)
Yppen (spofa)
Orthoprint (zhermack)

Mod de prezentare
pulbere - in cutii sau pungi de diferite culori
exista variante dupa tipul de gelificare
tip 1 - gelificare rapida
tip 2 - gelificare normala
dupa destinatie
clasa A - pentru proteze unidentare
clasa B - pentru arcade
clasa C - pentru modele de studiu si portamprente
individuale

Compozitie
-acidul alginic se prepara dintr-o planta marina. sarurile de
sodiu si potasiu ale acestui acid au proprietati care le fac
potrivite ca material de amprenta. trecerea de la sol la gel se
face la contactul cu apa dupa formula: + apa
-alginat de potasiu + CaSO4 - > aliginat de calciu + K2SO4
(sol) (gel)

Pregatirea pacientului:
-aranjarea in scaunul stomatologic
-explicarea pacientului in legatura cu anumite atitudini pe
care trebuie sa le aiba in sensul unor miscari: supt, respiratie pe
nas, etc
-inainte de luarea amprentei este obligatorie toaleta CP cu
jet de apa sau chiar prin stergerea cu tampon de tifon, pentru
indepartarea salivei vascoase (o saliva aderenta da amprente
imprecise)
-dupa alegerea lingurii standard, aceasta va fi facuta
retentiva, in cazul in care nu este prevazuta cu sisteme proprii
de retentie. Astfel, marginea lingurii (metalice) va fi tapetata cu
o banda de leucopleast, dupa care va fi bine uscata.
-alfinatul se pregateste de consistenta vascoasa, nu fluida.
este foarte importanta spatularea energica si corecta, tot
timpul contra peretilor bolului, pana dispare orice urma din
conglomerat si pasta devine omogena. aceasta manopera nu va
depasi timpul de 1 min.
-aplicarea pastei in lingua uscata se va face in cantitate
optima si anume: cu usoara depasire a marginilor lingurii. apoi
suprafata materialului se va uda cu apa si se va netezii cu
degetele, dupa care lingura se va introduce in gura.
-in anumite situatii clinice, in care apreciem ca alginatul
din linura nu se poate insinua in toate zonele CP (palat inalt,
creste retentive, hernierea glandei sublinguale, etc), vom opri o
cantitate de alginat si o vom aplica in zona/zonele respective,
cu ajutorul unei spatule
-urmeaza centrarea lingurii pe suprafata de srijin si apoi
infundarea pana ce alginatul ajunge complet in fundul de sac
vestibular. manerul lingurii va fi fizat pe linia mediana!
-infundarea lingurii se poate face prin presiuni alternative,
in dreapta si apoi in stanga, exercitandu-se concomitent usoare
tractiuni spre exterior ale obrazului, de partea care are loc
infundarea lingurii
-scopul acestor miscari este de a elimina aerul din santul
vestibular si de la nivelul palatului
-dupa infundarea completa a lingurii incep miscarile de
modelaj pentru vestibul, pentru zona posterioara (la maxilar -
mimarea flueratului, strangerea buxelor, tractiuni ale
comisurilor inainte si in jos, tractiuni ale buzei superioare direct
in jos - pentru frenul buzei superioare - masaje rotatorii pe
obraz; nu se recomanda deschiderea larga a gurii pentru ca
apofiza coronoida intra in spatiu si va cobori lingura ->
amprenta incorecta) si zona linguala (la mandibula)
-odata terminata functionalizarea, amprenta va fi
mentinuta pe camp cu degetele operatorului, fara a se exercita
niciu fel de presiune. Amprenta va fi mentinuta pe camp pana
la priza materialului (5 min) + 2 min pan ala gelificarea
completa
-tehnica presupune dozarea excata a cantitatii de alginat,
o cantitate mare poate compromite reusita amprentarii prin
refluarea excesului in faringe, cu toate consecintele sale.
-se mai poate utiliza tehnica de infundare a lingurii
incepand cu regiunea posterioara si terminad cu regiunea
frontala
-infundarea lingurii in regiunea frontala va fi asociata
intodeauna cu indepartarea si tractionarea buzei inainte,
pentru a permite eliminarea aerului acumulat in aceasta zona si
patrunderea materialului pana in fundul de sac vestibular.
totodata, surplusul de material va reflua prin culoarul vestibular
spre regiunea frontala. aceasta tehnica prezinta riscul aparitiei
bulelor de aer pe palat sau incompleta amprentare a fundului
de sac vestibular frontal, in cazul unui practician mai putin
experimentat.
-indepartarea amprentei se face printr-o miscare in sens
vertical fara basculare antero-posterioara sau tentativa de
rotatie a manerului pentru a preveni modificarile dimensionale.
pentru a usura desprinderea, mai intai se vor indeparta obrajii
si buza, apoi se vor face tractiuni prin aplicarea degetelor pe
marginea amprentei, cat si pe maner.

Erori in amprentare:
amprentarea asimetrica (necentrarea lingurii/
necorespunzatoare);
zone unde transpare ingura (material prea fluid/ presiune
exagerata);
margini subtiri, balante de material nesustinut;
alginate de spalare/ reluarea amprentei;

Decontaminarea amprentei:
spalare sub jet de apa;
folosire de produse antibact/ antivirale/ antifungice.

Amprenta cu silconi:
polimerii siliconici denumiti, in general, polimeri
elementorganici, datorita caracterului lor organo-anorganic, se
caracterizeaza printr-o serie de proprietati fizice, chimice si
mecanice, care-I recomanda pentru folosirea cu succes in
stomatologie;
in functie de timpul polimerizarii se impart in 2 categorii: de
condensare si de aditie.
Avantaje:
Nu au gust si miros neplacut;
Rezistenta mecanica satifacatoare;
Priza rapida;
Nu prezinta modificari dimensionale datorate sinerezei sau
imbibitiei;
Prin marirea frecventei spatularii se reduce vascozitatea;
Insolubili in apa si solventi organici;
Dezavantaje:
Imbatranirea si devalorizarea catalizatorului;
Schimbarea volumetrica importanta dupa priza materialului;
Pret de cost ridicat, in special, siliconi de aditie.
Indicatii de utilizare:
Amprentarea finala a cp;
Siliconii de aditie se folosesc in amprentarea pentru inlay si
punti adezive;
Orice tip de amprenta pt obtinerea de microproteze conjuncte;
In toate tipurile de amprentari ale cp pt protezari fixe;
In amprenta functionala a cp edentate partial sau total;
Pentru obtinerea modelelor deosebit de precise (inlay, punti
adezive etc) se vor utiliza doar polisulfurile, siliconii de aditie si
polieterii.
Contraindicatii:
Persoanele cu intoleranta sau manofestari alergice la unele
componenete chimice ale bazelor sau acceleratorilor;
Confectionarea mai multor modele pe baza aceleasi amprente;
Cand se doreste realizarea unor modele deosebit de fidele, cu
multe microdetalii (ex: punti adezive) se containdica utilizarea
siliconilor de condensare.
Elastomerii siliconici se vor utiliza atunci cand exista
simportante zone retentive pe zona de sprijin sau atunci cand
sunt diferente importante de depresibilitate ale tesuturilor de
suport;
Amprenta in 2 timpi- consistente;
Amprenta cu modelare functionala a marginilor;
Amprenta definitiva in protezarea provizorie.

Amprenta cu mase termoplastice (Stents)


Masele termoplastice sunt indicate in amprentarile compresive
ale cp dure. Ele se vor utiliza la arcada maxilara atunci cand
resorbtia crestei este importanta si cand au disparut
retentivitatile anatomice;
Pentru mandibula, ele se vor folosi la crestele edentate
neretentive si fara modificari ale mucoasei;
Sunt materiale rigide reversibile, care la 50-70 grade C sufera
fenomenul de plastifiere fara a-si deforma structura chimica;
Ca si in cazul materialelor prezentate anterior, compozitia
maselor termoplastice difera in functie de peofucator;
Compozitie (dupa Craig):
Rasini (colofoniu);
Rasini de Copal;
Ceara de Carnauba;
Acid stearic;
Talc;
Coloranti;
- Avantaje:
Posibilitatea refacerii amprentei;
Pret de cost redus;
Buna stabilitate functionala;
- Dezavantaje:
Trecerea amprentei de la temperatura cavitatii orale la
temperatura camerei provoaca contractia materialului de
amprenta;
Nu permit amprentarea exacta a suprafetei mucoasei orale;
- Indicatii de utilizare:
Sub forma de portamprenta sau de supraamprenta la proteza
fixa;
Material de amprentare in portamprenta sub forma de inel, pt
realizarea de microproteze;
Corectii marginale ale portamprentei individuale ale protezei
totale;
Produsele comerciale se prezinta sub forma de placute,
batoane, care pot fi rosii, verzi sau gri, cilindrii;
Amprenta laborioasa- rezultate buna in privinta inchiderii
marginale si succiunii prein repetarea amprentei pe margini.

Amprenta preliminara in vechile proteze


Silicon de consistenta medie;
In prealabil trebuie controlat ca sa nu traumatizeze suprafata
de sprijin;
Materiale cu priza intarziata (vascozitate lent progresiva);
Silicon de consistenta mede: - verificarea corectitudinii
extinderii protezei in
raport cu zona de sprijin;
-verificarea grosimii
marginilor protezei;

Materiale cu vascozitate lent progresiva


Tripla utilizare: preprotetica, protetica si postprotetica;
Rasinile acrilice cu vascozitate lenta progresiva, datorita
calitatilor lor, permit conditionarea structurilor cp al
edentatului total;
Denumiri comerciale:
Coe Comfort (Coe), Visco-gel (De Trey), Hydro Cast (Kay See
Dental MFG Cc);
Mod de prezentare: sistem bicomponent (pulbere si lichid).
Dintre conditiile impuse acestor rasini acrilice amintim:
stabilitate chimica;
sa nu fie toxice;
sa nu favorizeze dezvoltarea levurilor;
sa fie suficient de fidele si sa nu altereze modelele in momentul
demularii amprentei.

Amprenta preliminara cu materiale cu priza lenta


Se indeparteaza 1-2 mm;
Acrilat infiltrat;
Se aplica materialul, se modeleaza;
Se indeparteaza la 7-8 min;
Pacientul va purta 24/48/72 ore;
Indicatii:
Conditionarea campurilor preotetice edentate total si
rebazarea temporara (maxim 3 luni) a protezelor mobile. Cand
se utilizeaza ca materiale de conditionare, nu trebuie
mentinute in cavitatea orala mai mult de 48-72 ore;
Amprentarea finala (dinamica) a cp edentate total si a
despicaturilor palatine;
Compresii hemostatice;
Amprentari pentru remodelarea marginilor protezelor mobile in
scopul extinderii acestora si perfectarii inchiderii marginale;
Materiale inovatoare in edentatia totala- conditionarea
tesuturilor moi;
Indicatii: - postextractional in pp;
- proteze vechi de rezerva;
5. Indicatii pentru laborator in vederea confectionarii lingurii
individuale
- conditia pentru adoptarea acestei conduite este realizarea
unei amprente preliminare foarte bine functionalizata, pentru a
se putea pune cu usurinta in evidenta jocul formatiunilor
mobile de la periferia cp. In felul acesta, pe modelul preliminar,
tehnicianul dentar experimentat se va putea orienta cu
usurinta, trasand in laborator limitele suprafetei de sprijin,
economisind in felul acesta, timpul petrecut in cabinet. Deseori,
lingurile individuale realizate in acest fel nu mai au nevoie de
retusari.
- prof. Ene (Bucuresti) recomanda in orice imprejurare
delimitarea conturului marginal pe amprenta preliminara. Ea se
va face cu ajutorul unui creion chimic.

MODELUL PRELIMINAR
Dupa trasarea limitelor, amprenta se trimite in laborator
impreuna cu fisa, pe care notam indicatiile ce le consideram
necesare.
Se poate nota materialul din care se vor confectiona lingurile
individuale, pozitia manerului lingurii si a butonilor de presiune,
realizarea lor la distanta de model sau in contact, folierii pe
model in anumite zone, gravare la zona Ah sau lingual central
etc.
Din cabinetul stomatologic se primeste amprenta preliminara
realizata in alginat cu ajutorul lingurilor universale. Aceasta se
spala, se dezinfecteaza si se toarna modelul preliminar.
Curs 5
Diagnosticul / Evaluarea gradului de dificultate in edentatia
totala

-primele slideuri recapitulare de la cursul 3 ( exact aceleasi


lucruri dar pe scurt)

Dg in edentatia totala cuprinde date privitoare la:

- forma edentatiei: totala, subtotala


- topografia edentatiei maxilarul interesat
- protezat sau nu/ calitatea protezarii
- vechimea edentatiei
- dg etiologic (cauza pierderii dd)
- dg functional
- dg starii generale/medicatie
=> Gradul de dificultate a situatiei de edentatie totala.: I-IV

Aprecierea gradului de dificultate a protezarii

- conditii generale si locale de protezare


- aspecte ce cresc gradul de dificultate
- aspecte generale: varsta, afectiuni generale, medicatia
- aspecte locale: structuri osoase (resorbtia), moi (mucoasa,
musculature),rel crestelor,flux salivar

Clasificarea ACP criterii pt stabilirea gradului de dificultate

- inaltimea osului mandibular (gradul resorbtiei)


- morfologia maxilarului: creasta, bolta, tuberozitate
- insertii musculare mandibulare (mucoasa fixa)
- relatii mandibulo-maxilara
-limitarea spatiul
-limitarea spatiului dintre creste
-anatomia limbii
-aspecte ce necesita interventii chirurgicale
-modificari orale + generale suprapuse edentatiei totale

Clase de dificultate: => 4 clase de dificultate I IV

I grad redus de dificultate

II III grade medii de dificultate

IV- grad sporit de dificultate

Cls cu grad sporit de dificultate necesita manevre terapeutice


suplimentare/ alternative protetice.

Inaltimea osului/crestei mandibulare / Rx


Cls de dificultate:

Cls I 20 mm sau mai mult

Cls II 15-20 mm

Cls III 10-15 mm

Cls IV 10 mm sau mai putin

Clase de dificultate la maxilar dupa aspecte morfologice:


creasta, torus, delimit distala

Tip A Cls I creasta inalta si lata, cu delimitare evidenta


distala, fara torus

Tip B Cls II vestibul bucal redus (cr resorbita lat), cu


delimitare slaba distala, fara torus

Tip C Cls III vestibul labial redus (Resorbtie frontala), suport


redus, creasta frontal mobila

Tip D Cls IV vestibul (resorbtie accentuata a crestei) labial si


bucal redus, prezenta torus si hiperplazie prezenta.

Cls de dificulate la mandibula: aspectul mucoasei fixe/ insertii


musculare

Tip A muc fixa/ musculatura cu aderenta adecvata Cls I


Tip B- muc fixa redusa spre V(22-27) in zona frontala prin
insertia m mentalis nefavorabila Cls II
Tip C muc fixa redusa V + L(22-27) datorita insertiilor mm
genioglos si mentalis Cls III
Tip D mucoasa atasata numai posterior Cls IV
Tip E fara muoasa fixa, mobilizata de catre limba, obraji, buze
Cls IV

Clasa de dificultate relatia mandibulo-maxilara

Clasa I ca relatie scheletala poate apartine Cls I, II, III, IV ca


dificultate a protezarii

Clasa II scheletata Cls III, IV ca dificultate

Clasa III scheletata Cls III, IV ca dificultate


Gradul de dificultate dupa aspecte ce necesita interventii
chirurgicale
- interventii simple pe tesuturile moi sau dure cls III ca
dificultate

- implante simple cls III ca dificultate / cu grefe osoase cls IV


ca dificultate

- interventii ample pe os sau pe partile moi cls IV ca dificultate


Limitarea spatiului interarcadic

- fara interventii de corectare (spatiu de 18-20mm) cls III ca


dificultate
- limitare ce necesita corectare chirurgicala cls IV ca dificultate

Anatomia / functionalitatea limbii

- limba modificata, latita - cls III ca dificultate

- limba hiperactiva, cu pozitie postsrioara + inalta cls IV ca


dificultate

Modificari locale in cadrul unor afectiuni generale


Modificari generale:
- reduse cls II ca dificultate

- medii cls III ca dificultate

- severe cls IV ca dificultate

Ca afectiuni generale categ pacienti:


- fara afectiuni generale/sanatos 0
- cu afectiuni minime 1
- cu afectiuni importante, dar tratabil protetic 2
- cu afectiuni generale ce contraindica tratamentul protetic 3

Alte aspecte locale ce cresc gradul de dificultate

- afectiuni maxilo-faciale (tumori. Traumatisme etc) cls IV ca


dificultate
- disfunctii mandibulare cls III ca dificultate

- modificari neurologice (pareze de facial, nevralgii de trigemen


etc) cls IV ca

dificultate

Modificari generale / de comportament

- aspecte psiho-sociale: moderate, majore cls III, IV ca


dificultate

- pacient refractar cls IV ca dificultate

- ataxie cls IV ca dificultate

Planul de tratament / consimtamant informat

- prezentarea situatie clinice, a posibilitatilor de solutionare


(interventii teraputice: riscuri, durata, beneficii), costuri
- clarificarea fiecarei probleme pana la un nivel abordabil
teraputic si acceptabil pt pacient sub forma consimtamantului
informat

Tratamentul edentatiei totale notiuni generale


- factori care inf protezaea
- alternative terapeutice
- etape de tratament

Obiectivele protezarii

Factorii ce influenteaza conceperea protezarii / alternative


- conditiile locale si generale de protexzare / evolutia edentatiei
- atingerea obiectivelor protezarii
- posibilitatile materiale/tehnici utilizate in realizarea protezelor

Aspecte generale
- varsta, sex, partic somatice
- status general
- medicatia
- status nutritional
- status social si comportamental

Conditii locale

1. structurile de suport: os/ mucoasa (grd resorbtiei osoase,


zone retentive, zone fibroase, calitatea mucoasei fixe)

2. structuri din periferie: mucoasa pasiv mobila intindere,


insertii musculo- ligamentare din periferie, pliuri, hiperplazie

3. raportul crestelor: cls I, II, III / cu antagonistii


4. relatia cu musculatura: hipo-pertonii / insertii aproape de
creasta

Evolutia
- resorbtia osoasa: ritm, grad, tipar
- calitatea mucoasei / evolutia
- aspecte functionale
- aspecte estetice

Conceperea protezarii
- tipul de protezare/alternative
- etapele protezarii: pre/proprotetice si protetice
- protezare ca particularitati in cursul etapelor de tratament,
ca raport muco-protetic, schema ocluzala
- protezarea purtatorului de proteze

Alternative / tip de protezare materiale

1. protezarea totala conventionala


- imediat
- precoce
- tardiva

2. supraprotezare
- pe dinti
- pe implante, nr implante, elemente de ancorare

3. protezare partiala / punte pe implante


4. ca materiale, proteze cu:
- baza; rigide, flexibile
- dintii: acrilat/portelan
- culoare bazei

Supraproteza pe implante

frontala mandibulara

- doua, trei sau mai multe implante mandibulare


-sist de conexiune
- supraproteza

Tip de supraprotezare infra/mezo si suprastructura prot

- implante separate dau unite prin bare/ cu sau fara sistem de


ancorare
- sisteme speciale: capse, bare, telescoape, magneti
-proteza cu baza acrilica/metalica

Plasarea favorabila a dintilor / implantelor pt supraprotezare

- alti dinti restanti


- alte retentivitati anatomice/ zone retentive
- axa de mentinere

Conceperea protezarii aspecte locale


- campul protetic
- antagonisti/ raportul dintre creste / scheletal
- musculatura

- implicatii practice: alternative de trat, trat preprotetice, teh


speciale
Potezarea in rap cu aspect clinice privind str campului prot:
Str de support: creasta, bolta, tuberoz, tub piriform; osul (
resorbtie/exostoze); muc fixa(subtire, deformabila,cu modifc
hipeplazice
Str din periferie: muc pasiv-mobila:banda,linie/pliuri; str
paraprotetice: limba,buze, obraji

Protezare in prezenta unor modificari ale structurilor osoase


-modific ale str de suport
- resorbtii severe/zone fibroase
- stomatita/hiperplazii

- implicatii practice: intervetnii pregatitoare, tehnici adectate

Protezarea in raport cu musculatura


- hipo/hiperonie/ dischinezie
- pozitia limbii / orbicularului
- insertii musculare

- practic: interventii preprotetice; tehnici adecvate / adezivi

conceperea tratamentului: particularitati legate de antagonisti


- asigurarea echilibului protezei
- exercitarea presiunilor asupra structurilor de suport

- supraprotezare mandibulara/ solutii pe implante


- corectarea modificarilor structurilor orale preprotetice
- schema ocluzala corecta

Protezare in raport cu cls scheletala

- decalajul dintre creste


- comportamentul functiona
- aspectele estetice

- stabiliea RIM
- ocluzie/ aranjamentul dintilor

Protezarea purtatorului de proteze

- cp/ proteze/ modificarile structurilor orale/ relatii ocluzale

Aspecte practice:
- evaluarea aspectelor estetice, functionale
- ca suport pt amprentare (portamprenta)

Obiectivele protezarii / refacerea morfo-functonala a


structurilor pierdute prin edentatie

- restabilirea functiilor Adm tulburate de pierderea dd:


masticatie, fonatie
- reabilitarea estetica
- echilibrul protezelor: sprijin, mentinere, stabilitate
- profilaxia structurilor orale
- confortul
- rezistenta mecanica a protezelor

Restabilirea masticatiei / eficienta masticatorie

mandibulara, legat de:


- baza
- arcade (dd, ocluzie)
- morfologia cp, raportul dintre creste, musculatura

cuspidare

- nu se reface capacitate ca pacientul sa faca incizia alimentelor


- instabilitatea in miscari excentice cu contacte dentare
miscari predominant verticale
- absenta receptorilor parodontali

Restabilirea fonatiei

- plasarea corecta a dintilor in raport cu buzele si limba dar si cu


antagonistii (DVO, inocluzie sagitala)
- bazele corecte ca grosime, modelare, intindere distala
- adaptare relativ rapida/compensare

Restabilirea estetica

- evaluarea estetica; tulburari determinate de edentatie, varsta,


resorbtie, hipotonie musculara, particularitati somatice
- restabilirea plentitudinii partilor moi, a raporturilor faciale,
contururi faciale caracterisitice
- restabilirea zambetului

Echilibrul protezelor
- sprijin
- mentinere
- stabilitate

Caractersitici ale sprijinului

Definitie: capacitatea structurilor orale de a opune rezistenta la


presiunile exercitate in sens vertical de cate proteze
Presiunile iau nastere la nivel ocluzal, in masticatei, deglutiei,
bruxism, stabilizatea
protezelor, Dvo mairme/durata/direectie

Sprijinul muco-osos:
- realizate de structurile de suport (os/muc fixa z de sprijin)
care preiua presiunile de la proteza

- efecte asupra structurilor de suport: resorbtiei osoasa,


afecctarea mucoasei

Aria de suport; primara, secundara, zone ce nu suporta


presiuni

Maxilar:

- Primara: creasta din zonele laterale coama crestei


- Secundar: versantele vestibulare si orale ale crestei,
tuberozitati maxilare, aria orizontala a boltii palatine

Mandibular:

- primar; creasta din regiunea laterala (coama, versantul


vestibular)
- secundar: versantul lingual, tubercul piriform

Zone ce nu suporta presiuni/ rezorbtie mare:


- creasta frontala maxilara si mandibulara

Efectele asupra str orale => marimea /directa presiunilor

Aspecte clinice implicate in sprijin

Aspecte favorabile:
- creste netede si late, mucoasa groasa, aderenta bine
vascularizate si cheratinizata
- bolta palatina plata

Aspecte nefavorabile:
- creste inguste, fibroase, exostoze
- mucoasa subtire, sensibila, deplasabila, hiperplazica

Atitudini practice:
- cuprinderea zonei de suport in limite functionale
- corectarea chirurgicala a zonelor ce nu tolereaza presiuni
- conditionarea, pt cresterea capacitatii de suport a mucoasei
- tehnici speciale de amprentare, pt eliberarea z deformabile
- distantarea protezei de z sensibile/ relatile ocluzale
-utilzare de implaturi pt imbunatatirea sprijinului

Stabilitatea
Factorii implicati in stabilitate/ contracarare

Factori implicati:
- aspecte morfologice si functionale ale cp: inlatimea crestelor,
directia lor si a versantelor, tuberozitati, tubercul piriform,
consistena lor, decalajul dintre creste, miscarea mandibulara
(propulsie, lateralitate) raportul cu musculatura zona neutral

- constructia protezei: dd in raport cu creasta, musculatra /


relatia de ocluzie: IM, IM/RC

Contracarare:
- cuprinderea retentivitatilor anatomice (creasta, tuberozitati,
bolta, tub piriform)
- plasarea protezie in spatiul neutral: baze, arcade
- respectarea aspectelor functionale / sagital/ lat
- relatiile ocluzale stabile (IM in RC, cuspid - foseta)
- implante + sist speciale

Aspecte favorabile pt stabilitate:

- arcada in U
- creste inalte, cu suport osos, directe orizontala
- bolta adanca, cu cersante orala verticale sau paralele
- prezenta tuberozitatii si a tuberculului piriform
- raport noramal al crestelor
- musculatura normotoma si normochinetica

Aspecte nefavorabile pt stabilitate


- arcada inV
- creste cu resorbtie severa
- zone fibroase de suport
- decalaj al crestelor
- limba in pozitie post/hiperchinetica
- hipertonia/hipotonia musculara, musculatura hiperchinetica

Mentinere/Retentie
Definitie: capacitatea de contracarare a tendintei de
desprindere a protezei in sens vertical
Factori ce inf
Contracarare
Aspecte clinice / practice

Desprinderea protezei
Cauze:
- actiunea formatiunilor mobile din periferie, cu insertie
perpendiculara
- actiunea alimentelor aderente
- gravitatia
- anularea retentiei prin instabilitatea protezei

Contracarare

- adeziunea/coeziunea
- tensiunea superficiala/capilaritatea
- saliva/vascozitatea
-presiunea atmosferica
- succiunea/fenomenul de ventil
- fixarea musculara: activa/pasiva (tonicitatea musculara)
- zone retentive
- deglutitia/ raportul ocluzal
Adezivi de proteza

Forme de prezentare: pulberi, creme, folii


Mecanisme de actiunea: cresc adeziunea, coeziunea,
vascozitatea mediului dintre proteza si camp => cresc
mentinerea / incizia

Indicatii: xerostomia, afectiuni neurologice, dischinezie


orofaciala, defecte muco osoasa dupa accidente, extirparea
unor tumori, postextractional, in situatii clinice critice, la
nadaptati cu proteze?

Nu sunt indicate pt proteze incorecte ca baza sau arcade


artificiale

Profilaxia structurilor orale

-Reducerea resorbtiei osoase


-Pastrarea mucoasei in limite normale
-Pastrarea tonusului muscular
-Prevenitrea disfunctiei articulare

Implicatii practice:
- raport muco-protetitce corecte
- plasarea protezei in spatiul neutral
- schema ocluzala (marimea, directa, durata presiunilor
ocluzale//functionl)

Confortul pacientului ce tine de echilibru, restabilirea


fuctionala si aspectul estetic
=> cresterea calitati viietii
- vol protezei: baza, arcada
- forma: conformarea si prelucrarea int si ext
- pozitia: in rap cu buze, limba, obraji
-echil protezei
-eficienta functional

Rezistenta pieselor protetice


Conceperea si realizarea corecta a protezelor
Cresterea rezistentei pieselor protetice in situatii cu risc crescut
de fractura, prin amanarea protezelor

Etape clinice in protezarea conventional:


Evaluarea si conceperea protezarii. Trat preprotetic
Amprentarea -> baza protezei
Stabilirea RIM-> rel ocluzale/ estetice/ functionale
Montarea dintilor-> rel ocluzale
Verificare machete/ RIM si monatarii dd
Aplicare proteze si individualizarea ocluzala
CURS 6
AMPRENTAREA
-Obiectivul major:inregistrarea structurilor orale ,intr-o pozitie
fiziologica pt realizarea bazei protezei,care sa raspunda
obiectivelor protezarii.
Importanta ampreneti in protezarea totala/scop
-forma amprentei=forma bazei viitoarei proteze
-este primul pas in atingerea obiectivelor protezarii
-trebuie sa raspunda echilibrului
protezei:mentinere,sprijin,stabilitate
Scop:realizarea bazei protezei

Conceptia clinicii de protetica in amprenatrea edentatului total


Scop/obiective
Principii
Etape
Particularitati
Tehnici speciale
Scop/Obiective inregistrarea structurilor orale aflate in relatie
cu protezele/pt realizarea bazei protezei
Obiective:-inregistrarea cat mai functional(fara a deforma
structurile orale /in limitele functionale ale campului protetic)
,profilaxie/functionalitate

-asigurarea conditiilor de echilibru pt viitoarele


proteze:mentinere ,stabilitate,sprijin
Conceptia scolii romanesti-Principii

-este o metoda de ampr muco-dinamica


-presupune cel putin 2 etape
- este bazata pe examen clinic
-urmareste atingerea obiectivelor protezarii-
mentinere/succiune
-ca importanta in amprentare:lingura/material/tehnica

Etape clinic tehnice in amprentare


Clinice :
-amprentare preliminara
-adaptarea lingurii individuale
-amprenatre finala(inchidere marginala)
Tehnice:
-realizarea modelului si a lingurii individuale
-realizarea modelului final

Etapa 1. Amprenatrea preliminara


Scop:inregistrarea structurilor orale de support in vederea
realizarii portamprentei individuale
Obiective:inregistrarea suprafetei de sprijin fara deformarea
structurilor orale+ obtinerea acat mai multor informatii despre
periferi (zona de succiune)
Particularitati:este o amprenta anatomica
Materiale:portamprenat universala +material
Tehnica:cu miscari minime+trasarea limiotelor campului
protetic pe amprenta
Scop:realizarea lingurii individuale
AMPRENTE PRELIMINARE CU ALGINAT/cel mai utilizat material
Amprenat preliminara maxila/mandibula
Tehnica
Controlul amprentei
Limitele-trasate pe amprenta
Ind pt laborator:materiala,gravare,distantare

Aspecte particulare in amprentarea preliminara-dificultati


-limite imprecise ala camp prot
-zone retentive
-bolta adanca
-zone deformabile
-purtator de proteze

Confectionarea modelului preliminar


-Ghips obisnuit/consistenta smantanoasa
-Turnarea modelului/soclul 1-1,5 cm
-Scop-realizarea lingurii individuale

Lingura (portamprenta) individuala -aspecte tehnice:


-confectionarea pe modelul preliminar /nr linguri 1-2
-materiale:acrilat,placa de baza utilizare dupa 24 h/mat
fotopolimerizabile dupa 5-6 min
-elemente componente/ raporturi cu structurile orale

Realizarea portamprentei(lingurii individuale)


-pregatirea modelului ;soclare, trasare limite camp
-material
-caracteristici:
-elemente component
-raportul cu structurile orale
-dimensiuni: lungime/,grosime margini
-rol

Etapa 2. Amprentarea finala


Scop:obtinerea unui model al campului protetic-model
functional /de lucru , in vederea realizari bazei protezei
Obiective:- inregistrarea functinala atat a zonei de sprijin cat si
a celei de succiune
-inregistrarea functinala a structurilor orale
-atingerea obiectivelor protezarii/echilibru
Atingerea obiectivelor protezarii:
-echilibru: sprijin,mentinere,stabilitate(cuprinderea max a
campului protetic,dar in limite functinale)
Inregistrarea functional a structurilor orale:
-modelare marginala cat mai functinala(pt echilibru,aspect
functional)
-presiuni uniforme(raportul lingurii,mat pr)
Etape:-adaptarea lingurii individuale in limitele cp
-perfectarea marginala(inchiderea in zonele cheie)
-ampreantarea finala/functional
-aspecte clinice particulare
ADAPTAREA LINGURII INDIVIDUALE MAXILARE
Tehnica:-evaluarea morfofunctinala/raportul cu lingura
-corectare
-verificare(teste Herbst)

Examenul clinic al campului protetic maxilar adaptare-


verificare
Zonele examinate/adaptare:
-spatiul retrozigomatic:adancime /latime
-spatiul vestibular lateral:formatiuni ,limite
-sp labial:formatiuni ,limite
-limita distala:formatiuni ,limite
Metoda-inspectie:evidentiere,marcare,mobilizare periferie
Verificare:teste Herbst

Raporturile lingurii cu strcturile orale


Baza/Structurile de suport
-raport intim
-la distant(de zonele deformabile)-sprijin pe zonele
nedeformabile-despovarare

Margini/Structurile periprotetic:
-Ca limite:la nivelul zonei de reflexive/mai scurte
-Ca raport:lejer/strans obtinut prin gravare

Structurile paraprotetice:
--raport arbitrar
-raport functional stabilit prin amprentare

Perfectarea marginala/inchiderea marginala


Zona Ah:
-gravare model preliminary
-inchiderea marginala cu material termoplastice
-gravare model de lucru
-Pungile Eisenring
-Alte zone

Verificarea succiunii creare orificii in baza lingurii

Pregatirea ling si ampr finala/functional


-crearea orificiilor
-delimitarea distal
-pregatirea si aplicare materialui
-amprentarea propriu-zisa

Adaptarea lingurii individuale mandibulare


-Metode:inspectie si palpare
-Caracteristici morfo-functinale
-Evaluarea raportului lingurii cu structurile orale
-Tehnica de adaptare-prin mobilizarea periferiei-testele Herbst

Inchiderea la zonele cheie


-La mandibula:-zona tuberculului piriform
-zona lingual central
-zona vestibulara central
-Particularitati morfo-functionale
-Aspecte clinic-practice:inchidere marginala,verificare succiune

Materialul de amprenta
Criterii pt alegerea materialului:
-vascozitatea/calitatea mucoasei
-fideliatea inregistrarii/aspectul suprafetei de inregistrare
-friabilitatea materialului in grosimi reduse
-gradul de elasticitate la prize finala/zone retentive
-timpul de prize sau de plasticitate/modelarea
-stabilitatea volumetrica/turnarea modelului
-gust,miros/senzatii neplacute
-manipulare,posibilitati de verificare si corectare

Clasificarea materialelor
Clasificare dupa Pogioli -aspectul dupa priza:
-rigide
-semirigide
-elastice-zone retentive/neretentive
Ene,Popovici dupa vascozitate
-redusa
-medie
-crescuta
-lent progresiva-aspectul mucoasei fixe/al limitelor campului
protetic
Dupa timpul de plasticitate:scurt/mediu/prelungit

Materiale/caliattea mucoasei
Maxilar:pasta Zoe/gips
Mandibula:pasta Zoe/mat bucoplastice-adheseal
Campuri dure: mat termoplastice/elestomeri
Elastomeri:siliconi/polysulfide/polieteri

Materiale utilizate in ampr mand


Marginal cu vascozitate mai crescuta:
-mat termoplastice
-bucoplastice
-elastomeri
La nivelul suprafetei de sprijin ,vascoziatate mai
redusa;fluide/cu consistenta medie

Miscarile de modelaj inregistrarea jocului dynamic functional


al periferiei
-Modelajul marginal;lingura/material/miscari
-Tipuri de miscari/avantaje:
-comandate de medic
-efectuate de medic
-automatizate
-Amploarea miscarilor

Presiunile exercitate in ampr


Presiuni arbitarare-digitale:
Reduse-sectorial/total
Crescute-sectorial/total
Presiuni functionale-inregistrarea cu linguri cu valuri de ocluzie
in RIM functionale(DVO,RC)

Timpii amprenatarii /controlul amprentei


1-sprijin/adeziune
2-inchidere marginala
3-tonicitate muscular/fizionomie/fonatie

Amprentarea functionala/materiale
Amprentare cu :ZOE,ELASTOMERI,MAT
BUCOPLASTICE/REZILIENTE

Materiale/ampr cu ZOE
-mat de electie pt edentatul total
-sunt aderente,dau toate detaliile
-sunt fluide ,pot fi repuse pe camp si completate

Utilizarea elastomerilor in amprentare


-In depistarea zonelor de suprapresiune det de proteze, linguri
individuale(tip FitChecker)
-In amprente finale ,utilizate pt:
-inregistrare marginala
-inregistrarea suprafetei de support
-pt inregistrarea zonei neutral
-Particularitati diferite ale materialelor: vascozitate,timp de
prize
-Particularitati in adaptarea lingurii
-Elastomeri de consistent medie/redusa-mand/max
-Margini/suprafata int/ext

Metode de amprentare derivate din metodele


traditionale/met speciale
-Tratamente preprotetice:interventii chirurgicale/conditionarea
structurilor orale
-Verificarea lingurii:examinare/materiale de depistarea
presiunilor excesive
-Ca raport cu struct orale:distantate
-Ca material

Interventii chirurgicale pe os
Indicatii:
-zone proeminente:exostoze.torus,LOI,apofize genii.
,tuberozitati,tuberculi mentali,zone retentive
-resorbtii severe
-zone fibroase
-creasta ascutita
-formatiuni tumorale
Alternative in resorbtiile severe ale crestei:
-interv chiru pe structure osoase/din periferie
-inaltarea(reconstructie)creasta/aplicarea pe implante
-tehnici speciale de realiz a protezelor
-resorbtie accentuate/limite imprecise

Interventii pe mucoasa:chirurgicale sau nechirurgicale


Mucoasa cu aspect normal
-prezenta in periferie a unor formatiuni cu insertie inalta(frenul)
Mucoasa cu aspect modificat
-subtire,sensibile-in affect generale/hiposialie
-inflamata-trat antimicrobian,agenti de conditionare
-tasata,deformata-suprimarea protezelor,agenti de
conditionare
-cu hiperplazie-trat antimicrobian /agenti de conditionare/trat
chirutgical

Amprentarea in caz de modificari ale struct de suport


/conditionare
-congestia muc-prin act antimicrobiana
-muc tasata,deformata- pr excessive
Conditionare tisulara
1Revenirea/repozitionarea struct moi ;mucoasa, muschi ,
2 Repozitionare intermaxilara,ATM,(ca DVO,RC)
3 Sanatatea struct moi prin trat antimicrobian /antifungic
4Restabilirea ocluzala si a RIM: durere ,m,ATM,aspect estetic

Agentii de conditionare
1Acrilate moi /mat de captusiri moi ,reziliente
Materiale cu prize lent progresiva
Ddenumiri comerciale :COE CONFORT,Viscogel,FIIT,
Hydrocast,Coe Soft,Lynal,Veltec,Tissue Conditioner
Prezentare:pulbere/lichid
Caracteristici:plasticitate prelungita/elasticitate
2Siliconii :Simpla/Mollosi/Molloplast/Mucopren/Elite-
elasticitate
Utilizare:
-in conditionare tisulara
-in reducerea presiunilor asupra implantelor ,incarcare
progresiva
-in amprentari functionale
Tehnica de utilizare a agentilor de conditionare/amprenatare
Ind:
Tehnica
-in proteza
-eliminarea zonelor de exces
-aplicare/modelari functionale

Amprenta de despovarare sectoriala


1.marcarea zonei/distantare
2.perforarea lingurii
3.timpul 1 de amprentare-cu pasta ZOE

Amprentarea finala
1.eliberarea zonei deformate
2.timpul 2-amprenta de spalare cu elastomeri fluizi

Modificari ale tehnicii de amprentare aspecte functionale


Amprenta finala cu ZOE si Adheseal
Modelarea versantelor externe cu mat bucoplastice
Inregistrarea zonei neutral

A)Amprentarea functionala cu acrilate moi si elastomeric fluizi


-acrilate moi marginal
-amprentare cu elastomeric fluizi
-modelare prin miscari functionale
B)Amprentarea la cei cu hiposialie
-suprafata neteda lucioasa
-nu ZOE !!!
C)Amprentarea cu material ceroase(bucoplastice)
Avantaje
Dezavantaje
Detalii tehnice:-utilizare pt perfectare marginala
-inregistrare marginala si a zonei de suport
-automodelare
D)Amprentarea cu ceruri
Marginal DETIPLAST
Elastomer de suprafata interna
Corectare marginala
Inregistrare totala

Greseli in amprentare
-aparitia ling prin mat de amprenta
-lipsa mat de amprenta(goluri /aer)
-margini subtiri,nesustinute de lingura
-suprafata nemodelata/incomplete
-margini nemodelate/incomplete
Relatiile intermaxilare de ocluzie

Verificarea pieselor protetice


Determinarea curburii vestibulare
Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie
Modelul functional
Redarea intregii zone de sprijin
Redarea fundurilor de sac, zona de succiune
Soclu 13-15 mm
Realizat din gips dur- Moldano
Baza sablonului- prefigureaza baza viitoarei proteze
Bordura sau valul de ocluzie- prefigureaza viitoarea arcada
artificiala

Conditii de realizare:
Rezistente mechanic, nedeformabile, dar modelabile
Confortabile pt pacient
Stabile- mentinere in vederea verificarii dinamice- sa nu
basculeze

Bordura (valul) de ocluzie:


Materiale:
Ceara roz/ stents/ material foto
Se verifica:
Dimensiuni
Pozitie
Simetrie in zona frontal
Conformare
Basculare pe model
Sabloanele de ocluzie
Controlul sabloanelor pe model
Bazele- adaptare/ raport cu fundul de sac
Bordurile- dimensiuni/ pozitie/ conformare/ basculare

Sablonul maxilar
Dimensiuni:
Inaltime in zona frontala= 10 mm
Inaltime in zona laterala= 6 mm
Latime in zona frontal= 5 mm
Latime in zona laterala= 8 mm
Pozitie
Frontal- pe pozitia dintilor- 6-8 mm de la mijlocul papilei
Lateral- pe mijlocul crestei; liber 1-1.5 cm spre tuberozitate
Conformare
Forma paralelipipedica, neted, simetrica
Bascularea
Insertie/ dezinsertie
Grosime, netezime

Sablonul mandibular
Dimensiuni
Inaltime in zona frontal= 8 mm
Inaltime in zona laterala= 6 mm
In functie de pozitia tuberculilor piriformi
Sa nu depaseasca unirea a 2/3 inferioare cu 1/3 superioara
Controlul sabloanelor prin ridicarea de pe model
Bazele- grosime, netezime, suprafata interna
Borduri de ocluzie- montarea pe creasta
- limitarea fata de fundurile de sac
Precautii de utilizare
Igienizarea
Probe intrabucale scurte
Retus cu sablon pe model (deformari)
Controlul intrabucal
Confortul- presiuni pentru depistarea zonelor dureroase/
asperitati (se inlatura prin frezare)
Bascularea- spre deosebire de model, se poate datora
rezilientei mucoasei (foliere)
- borduri montate in afara crestei sau mai late
Mentinerea- mobilizarea periferiei campului protetic
- captusirea pe model cu elastomeri
- esentiala pt verificarile functionale
Verificarea fonetica (kaki, gong)- in vederea verificarii volumului
si pozitiei
- kaki/ gong- relatia limbii cu baza ca lungime si grosime
- sus/ zozo
- ch/ jojo

I.Determinarea curburii vestibulare


Stabilirea curburii vestibulare in zona frontal pentru
prefigurarea viitoarei arcade artificiale
Estetic- aspectul buzei superioare/ corridor bucal, estomparea
ridurilor
Fonetic- pronuntarea labio/linguodentale si siflante
*se va transfera in ocluzor cu placuta Pedro Saizar
Pregatirea pacientului
Pozitie ortostatica
Atmosfera calma, pacient relaxat

Etape:
Estetic
Norma frontala
Plenitudinea buzei
Redarea plenitudinii buzei raportat la varsta
Stergerea moderata a santurilor
Rosul buzelor
Simetria buzei cu linia mediana
Norma laterala
Unghiul dintre nas si buza superioara (90 de grade la tineri)
Treapta buzelor
Estomparea santurilor si ridurilor periorale in raport cu varsta
*Examinarea subiectiva a pacientului prin argumentare cu
medical
**Se adauga ceara sau se radiaza din val
Functional- fonetic
Se face la final dupa determinarea planului de ocluzie si DVO
Pronuntarea V si F- contact lejer intre fata vestibulara si buza
inferioara
Pronuntarea CE si CI- dinamica mandibulara in propulsive
(ambele sambloane aplicate)- inocluzia sagitala
Pronuntarea S- 1-1.5 mm decalaj inferior/ superior
Relatia cu buza superioara si sablonul antagonist

Situatii clinice particulare


Pacient purtator de proteze
Pacient multumit/ pacient nemultumit
Se evalueaza situatia cu protezele vechi si sabloane, urmand
corectarea nemultumirilor existente

Pacient edentat total unimaxilar


Pacient neprotezat- criteriile descries anterior raportate la
arcada antagonista existent
Pacient protezat- verificarea protezei vechi si eventuala
corectare la sablon

Pacient edentate subtotal


Folosirea ultimilor dinti restanti frontali ca mijloc de reper/
verificare

Edentat total cu modificari faciale importante


Anomalii scheletale
Clasa a II-a- curbura vestibulara mai putin convexa
Clasa a III-a- plasarea dintilor in zone de curbura
Evolutia indelungata a edentatiei
Suplinirea resorbtiei osoase/ dinti
Respectarea structurilor moi (elasticitate, tonicitate orbiculara)
Pareza de facial
Imbunatatirea aspectului denivelarii comisurale

Transferul
Cu placuta Pedro Saizar la montarea in ocluzor (copierea de pe
sablon pe placuta)
Cu chei vestibulare- amprente ale suprafetei vestibulare (silicon
chitos) dupa care se face montarea in vederea indepartarii
sabloanelor de pe model

Greseli/ cauze/ remedieri


Curbura prea stearsa
Estetic- buza superioara infundata, santuri accentuate, rosul
buzei absent- aspect imbatranit
Curbura prea accentuate
Estetic- buza superioara in tensiune
Fonetic- tulburari la pronuntarea fonemelor F, V, S, J, T, D

Remedieri
La macheta- se verifica determinarea prin aplicarea sablonului
pe model/ in cavitatea bucala raportat la machete inferioara- se
reiau etapele de determinare a curburii vestibulare coroborare
cu planul de orientare protetic
La aplicarea protezei- consecinte estetice, fonetice,
instabilitatea protezei

II. Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie


Stabilirea nivelului si directiei planului de orientare protetica
prin care va fi restabilit planul de ocluzie pierdut consecutive
edentatiei
Scop:
Daca planul de orientare nu prezinta curburi, prin montarea
dintilor sunt restabilite si curburile planului de ocluzie:
- efect estetic/ curbura incizala si cea sagitala
- echilibrul protezelor/ curbura sagitala si transversal

Consecinte:
Estetic:
Vizibilitatea dintilor
Curbura planului de ocluzie
Linia de colet
Functional
Fonatie
Masticatie
Echilibrul protezelor
Fonatie
Masticatie

Obiective:
Zona frontala
Estetica
Fonatie
Zona laterala
Echilibru
Masticatie

Etape
Stabilirea planului de orientare protetic (POP)- sablon superior
Verificarea
Inregistrarea
Transferul
Def: planul de orientare ocluzala este locul de intalnire al
dintilor antagonisti

Stabilirea/ zona frontala


Directia (sablon superior in cavitatea bucala)- paralelismul
dintre planul bipupilar si valul de ceara (plan bisprancenar,
bizigomatic, marginea inferioara a buzei superioare)

Nivelul- raportat la factorii generali


Varsta: 40-50 de ani 2-3 mm sub marginea buzei superioare
Mai mare sau egal cu 60 de ani 1-2 mm/ la nivelul buzei
superioare
Sex: la femei vizibilitate mai mare

Nivelul- raportat la factorii individuali


Lungimea constitutionala a buzei superioare:
- buza scurta (vizibilitate mare la dentat)- se coboara planul de
ocluzie
- tip somatic si psihologic:
- clasa a III-a/ introvertit (dinamica redusa a buzei)- se
plaseaza mai jos
- clasa a II-a/ extrovertit- se plaseaza mai sus

Stabilirea/ zona laterala


Directie- paralel cu planul Camper (Ala-Tragus)
*planul de orientare protetica inclinat este un factor de
instabilitate al protezelor
Nivelul- cresterea echilibrului protezelor
Planul de ocluzie se plaseaza la distanta intercreste (mai
aproape de creasta mai resorbita)
Criterii functionale- planul de orientare protetica la nivelul fetei
dorsale a limbii si a zonei de convexitate a muschiului
buccinators

Planul de orientare protetica


Din norma frontala
Directie- trecere armonioasa din frontal spre lateral
Coborat/ ridicat fata de fata dorsala a limbii si comisuri
Nivel- raportul cu buza, static si dynamic
Fetele ocluzale laterale nu sunt vizibile
Din norma laterala
Raportul cu buza si comisuri
Continuarea armonioasa dinspre frontal spre lateral
Sablonul mandibular se plaseaza la 1-2 mm sub buza inferioara,
iar distal 1/3 sau 2/3 ale tuberculilor piriformi
Verificare in raport cu obrazul si limba

Verificarea
Frontal:
Verificarea obligatorie in dinamica buzelor (suras si fonatie)
raportat la factorii generali/ individuali
La batrani creste vizibilitatea dintilor mandibulari fata de cei
maxilari- in fonatie
Pronuntarea V si F- raportul sablon maxilar cu buza inferioara
(contact lejer)
Buza inferioara depaseste sablonul maxim cu 1-2 mm la V si F

Lateral:
Planul trebuie plasat in continuarea zonei frontale, dupa
aprecierea functionala in raport cu limba si buccinatorul,
apropierea de creasta mai resorbita, raportul cu tuberculul
piriform si tuberozitatile maxilare

Inregistrarea planului de orientare protetica- concluzii


Sablonul superior- se stabileste inaltimea frontal (1-2 mm) in
pozitie de repaus
Directia planului de ocluzie paralel cu LBP (planul Fox)
Stabilirea sablonului maxilar in fonatie si suras- raportat la buza
inferioara (V, F)
Directia la nivel lateral (Ala-Tragus)
Planul de orientare protetica la nivel mandibular- la nivelul
buzei inferioare (sau 1-2 mm sub)- lateral in raport cu fata
dorsala a limbii si zona de convexitate a buccinatorului
Vizibilitatea sablonului mandibular- in fonatie 10/20
*se armonizeaza sabloanele maxilare si mandibulare

Situatii clinice particulare


Edentat total bimaxilar protezat anterior- se verifica estetic si
functional vechile proteze- se pot imbunatati/ pastra aspectele
existente

Edentat total unimaxilar protezat/ neprotezat- planul de ocluzie


este dictat de arcada antagonista- se poate corecta preprotetic
Edentat subtotal- se pot utiliza sau nu dintii restanti daca
respecta criteriile de ocluzie; varianta supraprotezarea

Edentat total cu modificari faciale profunde


Pacient clasa a II-a anomalie scheletala
- planul de ocluzie situate mai sus in raport cu buza superioara/
fonetic
- planul de ocluzie poate fi usor divergent distal
- clasa II/2- val de ceara repus- se face supraacoperire mai mare
pentru o mai buna vizibilitate

Edentat total cu modificari faciale profunde


Pacient clasa a III-a anomalie scheletala
- plan de ocluzie situat mai jos in raport cu buza superioara/
fonetic
- planul de ocluzie poate fi usor convergent distal

Edentat total vechi cu atrofie marcata


- verificarea atenta a sabloanelor in dinamica
- concept fiziologic de pozitionare a planului de orientare
protetic in raport cu grupele musculare- piezografie
mandibulara

Piezografia mandibulara
Cu rasina autopolimerizabila este stabilita zona neutral (culoar
protetic)- intre limitele de actiune ale musculaturii limbii, obraji,
buze
Rezulta o suprafata modelata concav; concavitatea maxima
corespunde limitei dintre fata dorsala si laterala a limbii,
respectiv nivelul planului de ocluzie

Pareza de facial
Se va cobori usor planul de ocluzie pentru a masca partea
afectata

Transferul
Placuta Pedro Saizar
Montarea modelelor in ocluzor cu placuta Pedro Saizar pe
sablonul inferior
Montarea dintilor dupa Gysi/ relatia cu planul de orientare
protetica- se obtin curburile (frontal, sagital si transversal)
Montarea calotei sferice

Greseli/ cauze/ consecinte/ remedieri


Frontal
Estetic (vizibilitatea dintilor)
Fonetic (relatie incorecta cu buze/ arcada antagonista)
Instabilitate ocluzala (directive ascendenta/ descendenta/
sagitala/ denivelare)
Corectare:
La sablon- se reia determinarea
La macheta- se incearca repozitionarea dintilor
La gata- o noua protezare- deficient grave
Indicatii ajutatoare:
Bordura de ocluzie din ceara alba/ roz
Montarea incisivilor pe sablonul superior pt o mai buna
vizualizare

Alte tehnici de inregistrare


Tehnica Wadsworth
Tehnica Pankey Mann Schuyler
Prin teleradiografie (Xi- interincisiv)
Tehnica Patterson

CURS 8
Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO)

Defintie: Distanta dintre 2 puncte, unul pe maxilar si unul pe


mandibula, cand dintii antgonisti sunt in contact (ocluzie)

Situatii posibile la edentatul total privind determinarea DVO

In prezenta datelor preextractionale: modele, proteze partiale


in prezenta ultimilor dinti ce pastrau DVO, masuratori pastrate
in fisa
In absenta datelor preextractionale: pacienti protezati anterior,
pacienti neprotezati (cel mai frecvent)

Determinarea DVO in absenta datelor preextractionale


-evaluarea corecta prin utilizarea metodelor anatomice si
functionale
-se porneste de la determinarea inaltimii etajului inferior al
fetei pornind de la caracteristici somatice si functionale
-aprecierea in anumite momente (repaus, fonatie, deglutitie)
din care se deduce valoarea DVO
-intotdeauna se folosesc mai multe metode
-greseala cea mai grava prin consecinte este supraevaluarea
DVO

Scopul = restabilirea DVO prin contactul functional al arcadelor


artificiale antagoniste (consecinte estetice, functionale si in
echilibrul protezelor)

Obiectivele determinarii DVO

Functional: fonatie, deglutitie, repaus


Profilactic: resorbtie osoasa a crestelor, afectarea musculara si
afectarea articulara
Echilibrul protezelor

Caracteristici DVO:

Constanta individuala morfofuntionala variabila de la un individ


la altul
Distanta morfologica dintre 2 puncte, unul pe maxilar si unul pe
mandibula
Sa respecte fonatia (spatiul minim de vorbire = 1- 1,5 mm)
Sa respecte starea de tonus si echilibru muscular (SIF = 2
3mm)
Din pdv estetic, caracterizeaza un aspect armonios al fetei
Prima conditie in stabilirea unor relatii mandibulo-maxilare
corecte (urmata de stabilirea RC)
Deglutitia are loc in pozitie de RC la o DVO corecta
Necesitatea combinarii a doua sau mai multe metode (fiind
preferate metodele functionale)

Etapele stabilirii DVO:

Marcarea punctelor intre care se masoara etajul inferior al fetei


Stabilirea metodelor de determinare a valorii inaltimii etajului
inferior al fetei si deducerea valorii DVO
Stabilirea DVO cu ajutorul sabloarelor si verificarea prin alte
metode

Marcarea punctelor intre care se masoara etajul inferior al


fetei:
-cu creionul chimic
-un punct pe maxilar (subnazale-unii autori un punct pe varful
nasului)
-un punct pe mandibula Gnathion

Stabilirea metodelor de determinare a valorii inaltimii etajului


inferior al fetei si deducerea valorii DVO:
-se face pentru un anume moment
-se porneste de regula de la pozitia de repaus, respectiv de la
DVR
-DVR = distanta dintre 2 puncte: unul pe maxilar si unul pe
mandibula cand musculatura este intr o stare de tonus, de
echiolibru muscular
-distanta se masoara cu un compas, rigla sau ocluzometrul lui
Willis
-metodele utilizate pentru DVO sunt in general funtionale,
bazate pe repaus (DVR), fonatie, deglutitie
-metode antropometrice- parerile sunt impartite- anumite
valori la care se raporteaza inaltimea etajului inferior al fetei
sunt apreciate ca egalitati cu DVR iar altii le considera ca
egalitati cu DVO
-Clinica de Protetica Dentara din Bucuresti: egalitate cu DVR

Metode bazate pe DVR


-se bazeaza pe considerentul ca DVR e constanta
-DVR se obtine prin metode antropometrice coroborate cu
metode functionale
-relatia matematica DVO=DVR-SIF

Etapele stabilirii DVO pe baza DVR


-pregatirea pacientului
-efectuarea masuratorilor si stabilirea valorii pentru DVR
-deducerea DVO pornind de la DVR prin scaderea SIF

Pregatirea pacientului inlaturarea factorilor si pot influenta


starea tonusului muscular:
- pozitia capului/maxima-hiperextensie/minima-flexie.
Capul nesprijinit in tetiera in pozitie verticala
- starea de tensiune psihica a pacientului, DVR diferita pe
parcursul zilei, in raport cu starea de oboseala, climat de
cooperare, liniste
- sabloanele de ocluzie/relatia cu structurile de suport,
stabilitate si volum = stare de confort
- protezele vechi, instabile cu relatii ocluzale defectuoase
- contactul lejer intre buze are efect de stabilizare a pozitiei
de repaus
- sabloanele/protezele vechi sunt indepartate din cavitatea
bucala, buzele cad spre interiorul cavitatii, DVR e diminuata,
spatiul Donders (intre fata dorsala a limbii si proteza sau
sablon), mandibula coboara in DVR
- masurarea DVR cu sablonul maxilar/proteza maxilara
in cavitatea bucala
- cavitatea bucala inchisa, presiune negativa in spatiul
donders, maxima dupa deglutitie, pozitia limbii-rol important pt
DVR

Pregatirea pacientului
Suprimarea protezelor vechi cu 24/48 ore inainte
Climat de liniste/ambianta placuta
Alegerea momentului potrivit al zilei
Pozitia de repaus indusa prin mai multe metode
sablonul maxilar aplicat in cavitatea bucala
pacientul relaxat cu capul in pozitie verticala
Metode antropometrice (anatomice)
etajul inferior al fetei = etajul superior al fetei/mijlociu al figurii
etajul inferior al figurii=etajul superior al figurii
etajul inferior al fetei distanta bicomisurala
etajul inferior al fetei = distanta pupila unghi comisural
5/3 din distanta subnazale-gnathion cu gura larg deschisa =
inaltimea etajului inferior al fetei in repaus
Etajul inferior al fetei=distanta interpupilara
Aceste valori anatomice cu valoare estetica sunt urmarite si de
artisti in realizarea proportii estetice faciale in operele lor
Se face media a 4-5 valori

Metode functionale de determinare a DVR


Metoda linguritei de apa a lui Smith
Masurarea imediat dupa deglutitie
Masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin
diverse metode
Masurarea la sfarsitul unei conversatii prelungite
Prin surprindere
Dupa aspectul estetic
Masurarea dupa pronuntarea prelungita a bilabialelor PBM
(emma, pom, om)

DVO=DVR-SIF
SIF=distanta care separa suprafetele ocluzale ale dintilor
antagonisti atunci cand mandibula este in pozitie de repaus.
Valoarea medie a SIF = 1,8-2 mm, are o mare variabilitate intre
0,1 si 8mm
Valoarea medie la edentatul total este de 2-3 mm
La pacientii cu anomalie scheletala clasa a IIa este 3-4 mm si
clasa a IIIa 1-2mm

Factori ce influenteaza SIF:


-forma mandibulei, valoarea unghiului mandibular si tipul
constitutional
-relatia intermaxilara in plan sagital: minima la prognat si
maxima la retrognat
-variabila la acelasi indivit in pozitii diverse sau asemanatoare

Stabilirea practica a DVO:


-pe seama sablonului mandibular caruia i se poate adauga sau
indeparta un strat de ceara astfel incat sa se ajunga la distanta
stabilita pe baza masuratorilor
-se obtine DVO printr o singura metoda functionala
-este necesara reevaluare si verificarea prin alte metode
functionale

Verificarea DVO:
Metoda fonetica
Metoda bazata pe deglutitie
Metoda bazata pe aspectul estetic

Metoda fonetica
Se bazeaza pe prezenta spatiului minim de vorbire, metoda
Silverman
Testului lui Silverman:
-cel mai mic spatiu fonetic este inregistrat la pronuntarea
fonemei s
-cuvinte utilizate: mississipi, tendresse, caresse, cinderella, pas
cu pas, mai sus mai jos.
-practic: dupa aducerea sabloanelor in contact la DVO dedusa
din DVR, pacientul este invitat sa pronunte cuvinte ce contin
consoana S
-din fata si din profil se apreciaza spatiul vertical dintre cele 2
sabloane/situatii posibile:
1. spatiu absent sau cu o valoare sub 1mm (inafara
pacientilor cu anomalii scheletale clasa a IIIa)=supraevaluarea
DVO si se impune reducerea din sablonul mandibular pana la
valoarea corecta
2. spatiu cu valoare de 3-4 mm inafara pacientilor cu
anomalie scheletala clasa a IIa = subevaluare DVO/impune
cresterea ei
3. spatiu de 1-2 mm DVO corecta pentru un pacient normal
somatic

Metoda bazata pe deglutitie


-masurarea directa a inaltimii et inf al fetei in timplul deglutitiei
-utilizarea testului Buchman Ismail

Masurarea directa in timpul deglutitiei


-Pacientul soarbe apa dintr-un pahar urmata de deglutitie
-Sablonul maxilar pe campul protetic
-De regula valori mai mici decat prin alte metode

Testul Buchman Ismail


-Bordura de ceara este inlocuita cu 3 piramide de ceara
bucoplastica(aplicate una frontal si doua lateral) turtite in
timpul deglutitiei
-Pacientul face deglutitii repetate/piramidele de ceara vor fi
turtite, apoi sablonul mandibular va fi completat ca inaltime a
bordurii mandibulare la inaltimea piramidelor de ceara

Metoda bazata pe aspectul estetic:


Examinarea din fara si din profil dupa aplicarea sabloanelor pe
campul protetic, aducerea in contact la DVO si aprecierea
proportii estetice (nu egalitatea matematica a etajelor figurii)
Pacientul isi da acordul la aspectul facial in repaus, DVO

Situatii clinice particulare


Pacient protezat anterior purtator de proteze de mai mult de
un an de zile- situatii posibile:
1.1-Multumit dpdv functional (masticatie) si estetic: se verifica
si noteaza SIF si SMV
DVO se utilizeaza la noua protezare
1.2- Multumit din punct de vedere masticator si nemultumit
estetic (DVO subevoluat)
-se apreciaza obiectiv SMV SIF care ar trebui sa fie marite
-DVO subevoluat revenirea prin inaltari minime si in etape
(initial proteze captusite cu materiale reziliente un an si apoi se
realizeaza protezele noi)
1.3- nemultumit dpdv masticator si nici estetic (DVO
supraevaluat)
-evaluare si stabilirea corecta a DVO
Protezarea imediata
-notarea in fisa a DVR, DVO, SIF evaluate inaintea extractiei
ultimilor dinti
-pastrarea unor dinti ce pastreaza relatie intermaxilara
verticala, ajuta la pozitionarea dintilor p arcada

Rezorbtii accentuate ale crestei (mandibulara) DVO usor


subevaluata pentru cresterea stabilitatii protezei mandibulare
cu conditii precare de echilibru

Anomalii scheletale

Clasa a IIa SIF mai mare (cel putin 3 mm, utilizarea unei valori
neadecvate, cu efecte asupra rezorbtiei crestei)
Clasa a IIIa SIF mai mic (1mm), utilizarea unei valori medii,
creste decalajul dintre creste cu consecinte estetice

Inregistrarea DVO
-presupune contactul uniform intre bordurile de ceara
antagoniste (contact numai intre zonele laterale/se reduce sau
se adauga pana la contactul uniform)
-aspect estetic placut
-SMV/SIF, caracteristice tipului somatic si dinamicii
mandibulare

Transferul
=montarea modelelor in ocluzor/articulator
-dupa montare, bratul vertical al ocluzorului este blocat in
pozitia respectiva prin intermediul piulitei

Greselile in determinarea DVO (cauzele lor, consecintele si


remedierile posibile)
*Supraevaluarea
*Subevaluarea

Subevaluarea
=greseala de evaluare (observata la machete/proteze la gata)
=consecinta a resorbtiei continue a suportului osos/uzurii
dintilor de acrilat
Semne clinice caracteristice:
Aspect imbatranit (santurile periorale accentuate, rosul buzelor
diminuat/absent, comisuri coborate cu zabaluta angulara, etaj
inferior micsorat, menton proeminent)
Dintii vizibilitate redusa
Dureri ale musculaturii coboratoare (intinderea excesiva si
prelungita a muschilor coboratori ai mandibulei)
Interpunerea limbii intre arcade-uneori
SMV si SIF marite
-subevaluarea este mai bine tolerata decat supraevaluarea
-aspectul imbatranit ii nemultumeste pe pacienti
-revenirea la DVO corecta treptat, in etape, la intervale de 6
luni 1 an, cu inaltari minime de 1-2mm
-la diferente mai mari de 6-8 mm, in moua protezare, se
realizeaza mai intai proteza ce prezinta deficiente mai grave, si
apoi, la 6 luni-un an, cealalta proteza
Supraevaluarea=greseala grava cu consecinte negative asupra
-STRUCTURILOR ORALE
-ESTETICII
-ECHILIBRULUI PROTEZELOR

Semne clinice ale supraevaluarii


-aspect estetic neplacut-structuri moi faciale intinse, contractia
spastica a muschiului barbiei, facies crispat
-fanta bucala intredeschisa
-vizibilitatea dintilor crescuta
-dintii sunt aproape permanent in contact, cu strangerea
dintilor
Absenta spatiilor functionale
-zgomot de castagnete
-oboseala musculara/la nivelul musculaturii ridicatoare
-dureri la nivelul crestelor
-discomfort permanent
-pacientii nu se pot adapta cu protezele
-resorbtie accentuata a crestelor si instabilitatea protezelor

DVO supraevaluata se impune o noua protezare cu DVO


stabilita in baza testelor functionale

Inregistrari instrumetate ale DVO


-biometrul Boos (de obicei produce o DVO supraevaluata)
-metoda Tueller (metoda electronica)
-metoda Gnathodynamimetrului (metoda grafica bazata pe
factorul muscular)
-metoda electromiografica (Hikey,Jarabak)- inregistrarea
amplitudinii biopotentialelor din muschii ridicatori ai
mandibulei, maxima la DV in I.M. cu egalitate stanga dreapta
-DVR/minimum de activitate electrica

Determinarea relatiei centrice la edentatul total

Scopul etapei depistarea si inregistrarea pozitiei de RC:


Singurul reper nemodificat in cursul vietii
Pozitie unica si reproductibila a mandibulei fara de maxilar
Pozitie comuna starii de dentat si edentat

Definitie: Pozitia cea mai inalta (superioara) si posterioara,


simetrica si nefortata a condililor in fosa glenoida
O relatie mandibulo-maxilara in care condilii
articuleaza cu cea mai subtire portiune acasculara a discurilor
cu complexul in pozitie antero-superioara impotriva pantelor
eminentelor articulare. Aceasta pozitie e independenta de
contactele dentare Glossary of Prosthodontic terms

RC caracteristici:
Pozitie ligamentara
Pozitie terminala
Pozitie neconditionata de prezenta dintilor
Pozitie functionala: masticatie, deglutitie
Pozitie diagnostica

Obiectivele etapei
Echilibrul protezelor
Profilaxia structurilor de suport
Estetica

Momentele determinarii RC:

Pregatirea inregistrarii
Plasarea mandibulei in RC
Verificarea pozitiei de RC
Inregistrarea pozitiei de RC

Pregatirea inregistrarii:
controlul si pregatirea sabloanelor
pregatirea materialelor necesare pentru inregistrare
pregatirea pacientului

1.1 Controlul si pregatirea sabloanelor:


- sabloane stabile pe campul protetic/se imbunatateste
stabilitatea
- sabloane de forma si dimensiuni potrivite (fara spasme
dureroase/contractii musculare anormale)
- contact uniform numai intre borduri nu si intre baze

Pregatirea materialelor necesare pentru inregistrare


-clame, paste Zoe, crampon, spirtiera/alta sursa de caldura

Pregatirea pacientului
indepartarea spasmelor musculare si a tendinteli la propulsie
-exercitii pentru relaxareaea musculaturii
-suprimarea protezelor cu rel ocluzale incorecte(24-48 ore
inainte)
-medicatie sedatica si miorelaxanta
1.3.2 pregatirea pacientului pentru a
evita deivierea mandibulei la inchiderea in RC
-plastifierea bordurii in zonele laterale
-reducerea latimii sablonului
mandibular

Se verifica si se repeta:
-pacientul duce limba catre bolta palatina
-face miscari repetate de deglutitie
-face miscari repetate de atingere a sabloanelor intre ele
-duce de repetate ori capul in hiperextensie
-relaxeaza musculatura iar medicul duce repetat mandibula in
sus si in jos

Plasarea mandibulei in RC
-cunoasterea manevrelor de plasare a mandibulei in raport cu
maxilarul
-nu e o manevra clinica simpla
-impune utilizarea a 2/mai multe metode de plasare a
mandibulei in RC

Homotropia linguo-mandibulara
-la o anumita retragere a limbii corespunde o anumita
retragere a mandibulei
-bila de ceara/freza aplicata pe baza sablonului maxilar ce va fi
atinsa de limba (bila de 3-5 mm pe linia mediana a bazei
sablonului la unirea a 2/3 and cu 1/3 post)
-plasarea prea distla a reperului duce la o pozitie prea
anterioara a limbii

Metoda memoriei tisulare a lui Huberman:


Asemanatoare cu metoda anterioara
Reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului
Se atinge lueta si i se cere pacientului sa atinga reperul
Alti autori critica metoda: Hickey (deplasarea sablonului)

Conducerea unimanuala a mandibulei in RC:


Preferata de majoritatea autorilor
Se conduce mandibula cu o mana de la nivelul mentonului,
cealalta mana mentine sablonul mandibular pe camp
Se fac inainte cateva miscari de inchidere deschidere

Conducerea bimanuala a mandibulei- pacientul in decubit


dorsal:
Dawson- ghidarea mandibulei cu ambele maini

Reflexul de ocluzie molara:


Redesteptarea reflexului molar prin prezenta indexului de la
ambele maini la nivelul fetei externe sau ocluzale a sabloanelor
in zona molara
Metoda fara mare siguranta in determinare

Deglutitia:
Hromtka foloseste deglutitia in amprentare si in plasarea
mandibulei in RC
Efectul combinat al muschilor limbii, constrictorul sup. al
faringelui, chinga oro-buccinatoare
George si Ismail aduc critici metodei

Hiperextensia fortata:
Lejoyeux
Pacientul cu capul in hiperextensie fortata cu privirea fixata in
plafon, suprimandu-se actiunea pterigoidienilor externi si forta
gravitationala plaseaza mandibula intr o pozitie retrudata

Metoda Boyanov:
-combina hiperextensia capului cu deglutitia, pacientul faculdu-
le concomintent

Memoria ocluzala
Montarea a cate 2 molari de o parte si cealalta
Redesteptarea vechiului reflex molar de inchidere a gurii in RC

Oboseala muschilor pterigoidieni externi:


-prin propulsii exagerate
Metoda ajutatoare in plasarea mandibulei in RC (ca si relaxarea
musculara)

Verificarea pozitiei de RC
-urmareste inchiderea mereu in aceeasi pozitie nu alta decat RC
-se recomanda verificarea determinarilor repetate
-3 linii trasate pe sabloane, doua in regiunea laterala si unul
paramedian
Alte repere de verificare a pozitiei de RC

Condilii nu sunt palpabili pretragian


Se palpeaza contractia simetrica bilaterala a muschilor
temporalo
Aspectul fetei este armonios
Inchiderea gurii este ferma si sigura, mereu in aceeasi pozitie
Inchiderile gurii in RC sunt considerate RC numai daca sunt
situate cel mai posterior, iar mandibula este nefortata

Inregistrarea pozitiei de RC

Inregistrarea clinica
Fixarea cu cleme
cleme incalzite la flacara, manevrate cu un creste crampon

Inregistrarea cu chei
Numai la bordurile din stents
Casete in regiunea lat si sup si inf in care se introduc pastile de
stents ramolite

Taieturi in V
-la nivelul suprafetelor ocluzale ale sabloanelor(2-3 taieturi)
-se utilizeaza ceara plastifiata

Accidente si greseli posibile


Deteriorarea sabloanelor
Inregistrarea altei pozitii decat RC (derapajul sabloanelor)
Semnul spatulei pozitiv

Deteriorarea sabloanelor
Fracturarea bazei (resorbtii accentuate ale crestei si inchiderea
gurii prin manevre fortate si sub presiune mare) (refacere si
redeterminarea DVO si RC)
Desprinderea partiala/totala a bordurii de la nivelul sablonului
prin confectionare defectuasa (refacere si redeterminarea DVO
si RC)

Inrefistrarea altei pozitii decat RC (derapajul sabloanelor)


2.1 pacientul nu a purtat mult timo proteze-probleme in
determinarea RC, actiunea musculaturii, adaptarea finala
2.2 sabloanele nu au stabilitate pe campul protetic (in
resorbtiaaccentuata) cresterea stabilitatii/realizarea pe rand a
protezelor
2.3 structurile campului protetic si ATM lui sunt afectate de
protezari anterioare incorecte, pe fondul unor afectiuni
generale
2.4 tulburari grave ocluzale la vechile proteze
2.5 prezenta de contacte uni sau bilateral distal intre baze sau
borduri (derapaj lateral/anterior)

Modificari la nivelul structrilor de suport


-disparitia suportului osos (creasta flotanta)
- pliuri de mucoasa deplasabila orizontal
-hipertonii musculare
-afectare articulara

Nu se poate inregitra pozita de RC din unul din motivele


amintite

Se realizeaza mai intai una din proteze (de obicei cea maxilara)
si apoi cu proteza maxilara ca antagonisti si cu sablonul
mandibular se determina RIM
In resorbtia mandibulara severa se solicita sablon cu baza
definitica a viitoarei proteze (stabilitate mai mare a sabloanelor
si inregistrare mai facila)

Semnul spatulei pozitiv:

Contact intre sabloane numai in zona distala remedierea


cauzei
Atingerea bazelor sau a soclurilor distal indepartarea cu grija
la nivelul soclurilor

Concluzii practice privind utilizarea inregistrarilor clonice in


stabilirea RC

Nicio metoda nu da siguranta, fiind nevoie de combinarea a


doua sau mai multe metode
Plasarea mendibulei in RC presupune cunoasterea si stapanirea
metodelor de plasare a mandibulei in RC
Plasarea mandibulei in RC presupune o pregatire atenta a
sabloanelor si a pacientului
Dupa plasarea mandibulei in RC, inainte de inregistrarea ei
trevuie realizata verificarea acestei pozitii
Cand nu se reuseste plasarea mandibulei in RC folosind
sabloanele se poate recurge la modalitati practice ca: realizarea
pe rand a protezelor sau a bazelor definitive ale acestora dand
astfel mai multa siguranta inregistrarii

Inregistrari grafice ale RC

Metoda cu dispozitve extraorale mai veche


Metoda cu dispozitive intraorale mai moderna, cele mai
utilizate la ora actuala

Metoda cu dispozitve extraorale


Placuta atasata la regiunea frontala a sablonului inferior
situata in afara cav bucale
Pacientul face miscari repetate de propulsie si lateralitate
Rezulta un unghi cu deschidere post al carui varf coincide cu
pozitia de RC=unghiul gotic

Metoda cu dispozitive intraorale


Mai moderna
Dispozitivele sunt mai stabile decat cele extraorale, simple
Acul inscriptor se afla fie pe sabonul inferior (Neill) sau superior
(Pedro Saizar)
Unghiul rezultat are forma unui pescarus in zbor (Bergstrom)
sau a unui varf de sageata
Montarea modelelor in articulator

ABT
Inregistrarea miscarilorr de propulsie si lateralitate

Stabilirea indicatiilor in vederea alegerii si montarii dintilor


artificiali

Trasarea liniilor de referinta


Date transmise in vederea alegerii dintilor

Trasarea liniilor de referinta:


Dupa fixarea sabloanelor in RC, inainte de indepartarea
sabloanelor din cavitatea orala
Medicul traseaza 3 linii de referinta
1 linia mediana
2 linia surasului
3 liniile caninilor
Le transmite tehnicianului
Cele 3 linii repere pentru inaltimea si latimea dintilor frontali

Linia mediana
Prefigureaza viitoarea linie interincisiva, (frenul buzei
superioare nu e reper)
Sa corespunda cu linia mediana a fetei
Sa fie trasata perfect vertical
Dupa verificare se transforma in sant de 1 mm adancime
Linia surasului
Se inregistreaza fara dificultati deoarece pacientul mimeaza
usor surasul
Se traseaza pe sablonul superior in regiunea frontala o linie
razanta cu marginea libera a buzei superioare

Liniile caninilor
Cuprind intre ele latimea grupului frontal superior
Se traseaza o linie dreapta de la glabela la valul de ceara
superior tg la marginea exterioara a aripii nasului, acolo unde
intalneste planul de ocluzie se ridica o verticala linia C-lui

Date transmise tehnicianului (in afara datelor transmise prin


sablon)
Forma
Marimea
Culoarea
Materialul

Forma
Armonie dento-faciala si dento-somato-faciala- principiu de
vaza
Williams corelatia dintre forma Ic superior si conturul
rasturnat al fetei (fata patrata, ovoidala si ascutita)
Corelatia se face cu varsta, sexul si personalitatea pacientului
(triada SPA: sex, personality,age) Frush si Fisher
Natura cel mai placut aspect formele care se armonizeaza
cu ansamblul
Norma frontala: aspectul general al dintelui se integreaza in
aspectul general al fetei
Norma laterala: dinte potrivit dinspre M/D se adapteaza
profilului fetei
Indicatoare pentru profilul facial. Trubyte tooth

Clasificarea lui Williams


Clasa 1 dinti patrati
Clasa a2a dinti triunghiulari
Clasa a3a dinti ovali

Frush si Fisher: forme masculine (A Dinti mai robusti, colturosi,


mari) si feminine (B Dinti gracili, rotunjiti, delicati)
Personalitatea pacientului: 3 categorii: vigurosi, delicati si
intermediari

Marimea dintilor frontali


Marimea fetei
Tipul constitutional (relatiile intermaxilare)
Marimea arcadelor
Spatiul vertical (distanta dintre creste)
Latimea nasului
Distanta dintre unghiurile interne ale ochilor
Buzele

Dinti mici
Dinti medii
Dinti mari
Culoarea
Cel mai important factor in alegerea dintilor- arminia culorilor
mai importanta decat armonia formelor
Se stabileste impreuna cu pacientul
Influentata de factori generali (varsta, rasa, sex) si factori locali
(elemente faciale: culoarea parului, ochilor, buzelor,
tegumentelor)
Se alege dupa o cheie de culori specifica fabricii ai carei dinti ii
utilizam (Spofa, Vita)

Materialul
Dintii artificiali din acrilat se comercializeaza sub forma de
garnituri de 28 de dinti sau separat pentru zona frontala 12
dinti si laterala 16 dinti
Cei mai utilizati sunt dintii din acrilat prefabricati (noile
generatii ii concureaza estetic pe cei din portelan)

Alte date transmise prin intermediul fisei:


-ocluzia in zona frontala (psalidodonta, cap la cap, inversa)
-ocluzia in zona laterala
-relieful ocluzal al dintilor laterali
-gradul de inocluzie sagitala
-caracteristici ale aranjamentului dentar (curbura incizala,
aspecte dento dentare)

Ocluzia psalidodonta
-gradul de supraocluzie -1-2 mm (la pacientii cu retrognatia
mandibulara mai mare cu inocluzia sagitala corespunzatoare)
-inocluzia sagitala functie de gradul de avansare a mandibulei
in fonatie

Ocluzia labiodonta
-pacientii cu edentatii vechi
-pacientii cu prognatie mandibulara cu decalaje reduse intre
creste

Ocluzie inversa
-pacienti cu prognatie mandibulara veche, cu decalaje mari
intre creste

Ocluzia in zona laterala


-normala
-inversa
-niciodata cap la cap!

Ocluzia laterala normala:


Cuspizii vestibulari ai dintilor superiori ii depasesc pe cei
mandibulari spre vestibular
Se realizeaza in vaz de raport normal al crestelor in plan frontal
(axa interalveolara verticala sau cu o usoara convergenta
maxilara)

Ocluzia laterala inversa:


In caz de schimbare a raportului crestelor
La prognati
Cuspizii V ai dintilor mandibulari sunt in afara celor maxilari
Poate fi uni/bilateral
Poate fi la toti dintii lat/ numai la 1-2

Relieful fetelor ocluzale direct proportional cu:


Curba sabitala
Gradul de supraocluzie
Apectul crestelor (atrofiate dinti mai putin cuspidati)
Relatia dintre creste
Aspectul dintilor la protezele vechi
PROTEZE TOTALE = DINTII NU TREBUIE SA FIE F CUSPIDATI

Caracteristici ale aranjamentului dentar


-aspectul curburii incizale
-aspecte dento-dentare (rotari, spatieri, incalecari, liniile
arcadei, curbura incizala, vestibulara, de colet, in armonie cu
tipul somatic)
Curs 9
Articulatorul este un dispozitiv mecanic care reproduce
cinematic articulatiei temporomandibulare si prezinta doua
brate la cre pot fi montate mdelele maxilar si mandibular
pentru a simula miscarile mandibulei.
Conditii minime pentru articulator in confectionarea protezelor
totale
Sa reproduca correct relatia orizontala si vertical a modelelor
Sa aiba un pin incizal ajustabil si calibrat
Sa perimita preluarea inregistrarilor realizate cu un arc facial de
transfer
Sa ofere posibilitatea efectuarii miscarilor de deschidere-
inschidere prin miscarea in jurul axei balama terminale
Sa permita executarea de miscari de propulsive si lateralitate
Concepte ocluzale in edentatia totala
Principiul conducerii canine
Principiul functiei de grup
Principiul articularii balansate
Principiul articularii lingualizate
Cvintetul Hanau cei 5 factori care afecteaza echilibrul ocluzal
Inclinarea ghidajului condilian
Inclinarea ghidajului incizal
Inclinarea planului de ocluzie
Adancimea cuerbei de compensare
Inaltimea cuspizilor
Articularea balansata (ocluzia balansata) Contactul ocluzal
bilaterial, simultan, anterior si posterior al dintilor in pozitii
centrice si excentrice.
Articularea lingualizate (ocluzia lingualizata) Ocluzia
protezelor la care cuspizii palatinali maxilari articuleaza cu
suprafetele ocluzale mandibulare in pozitii mandibulare
centrice si excentrice (lucratoare si nelucratoare).

Directia si amplitudinea miscarilot mandibulare


Sunt influentate local de 3 determinanti:
-determinantul posterior: cele 2 ATM
-determinantul mijlociu: muschii mobilizatori ai
mandibulei si arcadele dentare in zona lateral
-determinantul anterior: arcadele dentare in zona
anterioara (frontala)
Caracteristici ale determinantului posterior pe care le putem
regal la articulator
Traiectoria condiliana sagitala (SCI=Sagital Condylar Inclination)
Traiectoria condiliana transversala (TCI=Transversal Condylar
Inclination = unghi Bennett)
Distanta intercondiliana
Modificarile ATM la edentatul total
Compresiunea articulatiei prin absenta suportului oferit de
arcadele dentare, cu posibile crepitatii, durere, rezilienta
articulara diminuata
Discul articular- subtiat pana la perforatie, cu ingustarea
spatiului articular
Elongarea ligamentelor discale
Dislocare anterioara a discului cracmente la deschiderea gurii
Modificari degenerative osoase: aplatizari, neregularitati ale
conturului cortical, chisturi subcondrale, excrescente osteofitice
etc.
Aplatizarea traiectoriei condiliene
Posibilitati de deplasare mandibulara si condiliana
Protruzie = deplasare anterioara a mandibulei, condilul coboara
pep anta articulara
Retruzie = deplasarea inapoi a mandibulei, condilul revine catre
pozitia superioara in articulatie, pe un traseu curb, situate mai
jos decat cel protruziv
Transtruzie = translatie lateral totala sai side shift
(miscareaBennett), atat pentru mandibula, cat si pentru condil
Mediotruzie = capacitatile de deplasare ale condilului orbitant
(nelucrator deplasare lateral (catre linia mediana), in jos si
inainte
Laterotruzie = capacitatile de deplasare ale condilului lucrator
miscare lateral, opusa liniei mediene, a condilului pivotant
(lucrator), cu posibile component anterioare, posterioare,
superioare, inferioare
Surtruzia = deplasare condiliana in sus din pozitia sa centrica
Detruzie = deplasare condiliana in jos din pozitia centrica
Resurtuzie deplasare condiliana in sus si inapoi din pozitie
centrica
Redetruzie = deplasare condiliana in jos si inapoi din pozitia
centrica
Pozitia edentatului total
Pozitia condililor la pacienti edentati total, cu proteze totale
indepartate de pe campul protetic si maxilarele apropiate cat
mai mult posibil
Masuratori ale spatiilor articulare
Spatii articulare posterioare si superioare mai mici condilii in
pozitie patologica posterioara su superioara
Rc =Relatia mandibulara care exista atunci cand condilii sunt in
pozitie nefortata cea mai posterioara in fosa glenoida la orice
grad de separate intermaxilara de la care se pot face miscari
laterale
RC = relatie maxilo-mandibulara in care condilii articuleaza cu
portiunea avasculara cea mai subtire a discurilor lor in pozitie
antero-superioara pep anta posterioara a eminentei articulare
Modificari ale functiei muscular la edentatul total
Determinantul muscular isi modifica contractia (SNC nu mai
primeste informatii de la mecanoreceptorii parodontali, ci de la
receptorii mucoasei, limbii si periostului)
Mecanismele de reglare de la niv SNC se modifica scade
eficienta de coordonare a musculaturii
Miscarile mandibulei sunt mai libere prin disparitia arcadelor
natural si vor fi determinate de o noua engrama odata cu
aplicarea noilor proteze
Factorii de care depend miscarile mandibulare la edentatul
total protezat
Determinantul posterior (pozitia condilului in RC inclinarea
pantei articulare, unghiul Bennett , distant intercondiliana)
Relatiile intermaxilare stabilite de noile proteze (DVO, SIF, RC)
Relatiile ocluzale stabilite de noile proteze (raportul IM-RC,
inclinarea PO, curbe de compensare, morfologie ocluzala)
Pozitionarea dintilor in culoarul neutral de echilibru (labio-
genio-lingual)
Stabilitatea generala a protezelor
Determinantul posterior in miscarea de deschidere a gurii
Miscarea de rotatie pura in plan sagital: axul acestei miscari
este ABT, miscarea de rotatie pura se mentine pana la o
deschidere de circa 12 grade a deplasarii unghiulare,
corespunzator unei excursii de 15-20 mm a punctului
interincisiv inferior
Asocierea rotatie-translatie pana la deschiderea maxima a gurii
Ligamentul temporomandibular ajunge la lungimea sa maxima
la aproximativ 15-20 mm de deschidere a gurii, moment in care
se initiaza o translatie anterioara a rotatiei condilului
Determinantul posterior in miscarea de propulsive a mandibulei
Traiectoria condiliana in propulsive este determinate de
inclinarea pantei tubercului articular
Unghiul Ghidajului condilian sagital (SCI)
Ghidajul condilian sagital este traiectoria medie urmata de
condil in timpul deplasarii anterioare din pozitia de RC, cand
este privit in plan sagital. Valoarea SCI este raportata la un plan
orizontal de referinta
Fenomentul Christensen spatial care apare intre suprafetele
ocluzale antagoniste in timpul protruziei madibulare
Determinantul posterior in miscarile de lateralitate
Deplasarea condilului nelucrator (orbitant)
Decalajul lateral imediat translatie mediana intr-un interval
de 0-4 mm
Decalajul sagital progresiv traseu spre anterior, inferior si
medial (7-12 grade)
Unghiul Bennett unghiul format in plan orizontal intre traseul
descries de condilul orbitant si planul sagital
Deplasarea condilului lucrator rotatie in jurul unui ax vertical
si concomitant translatie spre lateral: miscarea Bennett
Caracteristicile miscarii Bennett:
Marime
Timing
Directive deplasarea intr-un con de 60 grade (conul lui
Guichet), cu varful in axa de rotatie
Unghiul Fisher = unghiul format de traseele condiliene
protrusive si mediotruziv private in plan sagital
Clasificarea articulatoarelor
Clasa I instrumente simple, capabile sa accepte o singura
inregistrare static, e posibila miscarea vertical
Clasa II instrumente care permit atat miscarea orizontala, cat
si miscarea vertical, dar nu orienteaza miscarea fata de ABT a
pacientului cu ajutorul unui arc facial de transfer
A instrumentele din aceasta clasa permit miscarea excentrica
bazata pe valori medii: Articulatorul GYSI Simplex
B instrumente din aceasta clasa permit miscarea excentrica
bazata pe teoria miscarii arbitrare: Instrumentul maxilo-
mandibular conceput de Monson
C instrumentele din aceasta clasa permit miscarea excentrica
bazata pe inregistrari gravate obtinute la pacient:
articulatorul HOUSE
Clasa III Articulatoare partial programabile (semiadaptabile):
instrumente care stimuleaza traiectoriile condiliene prin
utilizarea unor echivalenti mecanici (medii sau ajustabili) pentru
intreaga miscare sau pentru o parte a ei. Aceste instrumente
permit orientarea modelelor fata de ABT a pacientului cu
ajutorul unui arc facial de transfer si pot fi instrumente arcon
sau non-arcon
A Instrumentele din aceasta clasa accepta o inregistrare static
protruziva si utilizata echivalenti medii pentru restul miscarii
B instrumentele din aceasta clasa accepta inregistrari statice
de lateralitate si propulsive, fiind concepute pentru a simula
miscarile clinice cele mai semnificative ale mandibulei, in care
ce alte traiectorii condiliene sunt construite la valori medii
Clasa IV Articulatoare total programabile (adaptabile):
instrumente care accepta inregistrari dinamice tridimensionale
si permit orientarea modelelor fata de ATM cu ajutorul unui arc
facial de transfer
A Forma camelor care reprezinta traiectoriile condiliene se
realizeaza prin utilizarea unor inregistrari introrale functionale:
Se realizeaza o inregistrare intraorala in acrilat
autopolimerizabil cu ajutorul unor butoni (inregistrare
stereografica)
Inregistrarea stereografica este apoi plasata oe articulator si
utilizata pentru a modela fosele in acrilat autopolimerizabil
B Instrumente care au pante condiliene care pot fi
regulate unghiular si individualizate, fie prin alegere dintr
viariante de curbe sau prin modificare, fie prin ambele
Caracteristici ale articulatorului virtual
Capabil sa construiasca cinematic designul protezei
Capabil sa simuleze miscarile mandibulei
Prevazut cu softwarecare creeaza automat aranjamentul optim
al dintilo si ocluzia, dupa ce medical a ales dintii si schema
ocluzala
Capabil sa deplaseze cuprafetele ocluzale degitalizate in accord
cu aceste miscari
Capabil sa realizeze ajustarea ocluzala virtual pentru un model
digital al protezelor totale
Etape clinice pentru montarea modelelor in articulator
Inregistarea cu arc facial a pozitiei modelului maxilar (pentru
montarea modelului maxilar)
Inregistrarea RC (pentru montarea modelului mandibular)
Inregistrarea pozitiilor excentrice
Inregistrarea interocluzala protruziva (pentru reglarea
ghidajelor condiliene)
Inregistrarile interocluzale laterale (pentru reglarea unghiului
Bennett)
Arcul facial mediu elemente component
O rama in forma de U
2 tije condiliene cu olive pentru CAE
O piesa intraorala: furculita ocluzala
O piesa articulate pentru fixarea inregistrarii
Un element de sprijin pe piramida nazala
FH orizontala de la Frankfurt
Planul care uneste marginea superioara a conductului auditiv
extern cu marginea infraorbitala
Articulatoare care folosesc FH ca plan de referinta: SAM,
Hanau, Dentatus, WHIP-Mix, KaVo
NHP Natural Head Position ofera planul orizontal estetic de
referinta
Pozitia naturala a capului este o orientare standardizata si
reproductibila a capului in spatiu, atunci cand ochii focuseaza
un punct situate la distant, la nivelul ochilor, ceea ce inseamna
ca axa vizuala este orizontala. Se obtine astfel o linie de
referinta extracraniala. Inlinarea FH este diferita de inclinarea
orizontalei extracraniale adevarat
Planul Camper
Planul care uneste maerginea inerioara a aripii nasului cu
tragusul (ala tragus)
Articulator: Stratos, KaVo (KaVo poate folosi atat FH, cat si
planul Camper se roteste indicatorul arcului facial pentru
punctual de referinta anterior)
Inregistrarea inerocluzala static de lateralitate
Pentru programarea unghiului Bennett este necesara
inregistrarea miscarii de lateralitate pe partea nelucratoare
Inregistrarea lateral dreapta serveste la reglarea unghiului
Bennett pe partea stanga si invers
Tehnica de montare a machetelor dupa prof Slavicek
Incisivii inferiori sunt montati conform cu regula tangenta a lui
Page, respectand compensarile dento-aleveolare ale variatelor
tipologii scheletale
PO trece prin gaura madibulara si fanta labial, corespunzator
unei pozitii medii la dentat
Functia lateral are ghidaj lateral secvential cu dominant canina
CURS 10

Importanta alegerii dd artificiali


-alegerea si plasarea potrivita a dd artificiali in protezarea
totala: functional si placuta estetic
-obtinerea unor proteze care sa para cat mai naturale (sa nu
tradeze artificialul)
-scopul final al etapei: proteze totale functionale cu estetica
excelenta, cu imbunatatirea starii psihologice a pacientului
Persoanele implicate
-medicul: sa aiba cunostiinte de anatomie a cav buc,
estetica,fiziol si masticatie, fonatie; trebuie sa dea informatii
pacientului si sa il ghideze pt luarea celei mai bune decizii; sa
cunoasca si sa inteleaga factorii biologici si fizici legati de
pacient pt o restaurare cu efect estetic f bun
-tehnicianul: primeste si utilizeaza datele transmise de medic
prin sabloanele si fisa pacientului;
-pacientul: trebuie sa primeasca informatii necesare pt alegerea
dintilor; parerea lui e luata in considerare; consideratii
psihologice si dentare ce influenteaza alegerea dintilor
Etapele alegerii dd artificiali
1. Trasarea de catre medic pe sabloane a liniilor de referinta
(linia mediana, linia canina, linia suras) si notarea in fisa de
laborator
2. Alegerea dd frontali
3. Alegerea dd laterali
Date preextractionale
- foarte utile(cele cu pacienti dentati sau cu proteze pe care le
au)
-fotografii/modele : modificari biologice si cronologice date de
varsta (grad de vizibilitate al IC sup, uzuri fiziologice)

Criterii de alegere a dd frontali


- marimea
-forma
-culoarea
-materialul

1. Alegerea Marimii dd frontali; inaltimea si latimea


- se alege inaltimea Ic sup, muchia inciz la niv planului de
orientare protetica si coletul la niv liniei surasului
-se tine cont de : marimea fetei, arcadelor, distanta dintre
arcade, dvo,tip constitutional
A)In functie de marimea fetei:
-latimea medie a Ic= 1/16 din distanta bizigomatica sau 1/22
din latimea fetei
-latimea C= 1/19 din latimea fetei
-latimea celor 6 dinti frontali sup =1/3 din dist bizigomatica
Indicele Lee Lee- latimea frontalilor sup in functie de latimea
nasului: dist dintre fetele ext ale celor 2 aripi ale nasului= cu
distanta care separa vf cuspizilor celor 2 canini sup
-latimea Ic sup = 1/4 din aceasta dist
Latimea dd frontali sup:
- prea mici ca latime MD: aspect nenatural al prot totale
-numerosi autori si studii au ajuns la aceasta concluzie
Inaltimea dd frontali sup:
-Varsta: mai scurti prin uzura odata cu varsta: tineri vizibilitate
2-3 mm cand buza e relaxata, varstnici 1 mm sau acoperiti de
buza sup
-buza scurta : vizibilitate mare, buza lunga vizibilitate mica si la
un pacient tanar
-supraocluzie- ocl adanca acoperita: dinti mai vizibili
-relatii intermaxilare: disproportie intre marimea arcadelor
maxil si mandib: influenteaza lungimea, latimea si pozitia dd pe
arcada; progenie- dd mandib mai lungi, retrognata- dd mand
mai mici
-distanta dintre cele 2 creste alv reziduale: mare - dd lungi
vizibilitate mai mica a bazei protezei (mai estetica)

2. Forma dd frontali
- Wiliams - corelatia dintre forma Ic sup si conturul rasturnat al
fetei(fata ovoida, patrata, ascutita)
-corelatia cu varsta, sex, personalitate- Frush si Fisher(triada
SPA)
Triada SPA Frush si Fisher
- varsta: contradictie intre dorintele pacientului si principiile
protetice : varsta inaintata- uzura dentara
-sex: femei( mai gracili, mici,culoare deschisa, artificii de
montare) iar barbati( dd mai mari, C proeminenti)
-personalitatea: 3 tipuri: 1. Vigurosi ( Ic f aparenti, robusti,
primitiv) 2. Delicati( Ic gracili, subtiri). 3. Intermediari ( Ic
agreabili, moderat robusti)
Natura- cel mai placut aspect, formele care se armonizeaza cu
ansamblul)
-Norma frontala: aspect general al dd sa se incadreze in aspect
general al fetei
-Norma laterala: dd privit dinspre MD se adapteaza profilului
fetei
-Indicatoare pt profilul facial

3.Alegerea culorii
Culoarea dd frontali
-cel mai important factor : orientarea culorii mai importanta
decar orientarea formelor
-se stabileste impreuna cu pacientul
-influentat de factori generali (varsta sex), factori locali (culoare
parului, ochilor, tegumentului)
-se alege cu cheia de culori specifica fabricii ai carei dd sunt
utilizati
Caracteristicile culorii:
-nuanta(hue) :lungimea de unda a radiatiei monocromatice (7
nuante- ROGVAIV)
-saturatia/puritatea culorii (chroma): raport cantitativ dintre
culoarea spectrala si culoarea alba
-stralucirea(value): data de energia radiata/reflectata de corpul
luminos si sensibilitatea ochiului pt dif L de unda de spectrului
luminos
Particularitati
-varsta: mai in varsta: dd mai galben , mai putin luminos, mai
saturat, mai putin transparent
-modificarea lungimii dd: la tineri se reduce din colet; la
varstnici se reduce din marginea incizala
-la femei mai deschisi decat la barbati
-personalitatea: la delicati (mai deschisi); la vigurosi( mai
inchisi)
-dd omologi: culoare identica, dd vecini:culoare diferita
-anomalii dentomaxil: retrognatie mandib -> dd mai deschisi,
par mai in fata; prognatism->dd mai inchisi , par mai in spate

Conditii de alegere a culorii:


-la lumina zilei
-pacientul in fata ferestei
-se umezeste cheia de culoare
-se privesc dd 5-10 sec apoi privirea la fata pacientului
-cea mai buna verificare: montarea celor 6 dd pe sablonul de
ocluzie
-compararea cu cheia de culori - nu trebuie sa depaseasca 5 sec
(percepera scazuta a saturatiei si stralucirii)
-la inceputul sedintei de tratament
-mediu neutru cromatic
-se indep rujul, fardul de pe fata pacientului
-cavitatea bucala a pacientului la niv ochilor medicului
-se compara culoarea in conditii diferite : uscat/umed

4. Alegerea materialului
Tabel : Alegerea materialului
Dd de portelan sunt grei,

Dd de acrilat : garnituri de 28 dd sau separat pt zona frontala 12


dd si laterala 16dd
- cei mai utilizati dd sunt din acrilat, prefabricati

Criterii de alegere a dd laterali


1. Marimea
-spatiul disponibil in cele 3 dim: mezio-distal, ocluzo-
gingival,vestib-lingual
Dimensiunea mezio distala
-cei doi PM si cei 2 M intre fata distala a C si limita ant a
tuberozitatii maxil / tub piriform
-creasta mandibulara foarte oblica distal -> se renunta la M2
Dimensiunea ocluzo gingivala
-inaltimea dd post = 1/2 dist dintre cele doua creste, din care se
scade grosimea bazei protezei ( nu la edentatii f vechi)
-primul PM armonizat cu C
-odata aleasa inaltimea PM se aleg automat si M
Dimensiunea vestib linguala
- creasta lata: dd lati, creasta ingusta: dd ingusti
-dd mai ingusti decat naturali pt a reduce presiunea pe creasta
-Reguli: fata linguala a dd lat sa nu depaseasca verticala de la
linia oblica int; regula lui pound
-dd lat obligatoriu pe mij crestei( daca nu sunt -> basculeaza)
2.Forma dd laterali
-morfologia ocluzala a dd laterali
2 Clase Principale: -dd post anatoformi asemanare cu dd
natirali: pante de 20-30 grade
-dd post functionali/neanatomici cu supraf
plana
Alte 2 clase: -dd semianatomici: panta de 10-20 grade
-dd speciali

Indicatii dd anatomici
-pacienti tineri edentati prematur si cu creste edentate
proeminente
-vechi purtatori de prot cu dd cuspidati
-inreg RC fara dificultati
-condili mandib alungiti si cav glenoida profunda
-rapoarte favorabile intre creste edentate
-predominant miscari mastic verticale
!!!Contraindicatii dd anato: indicatii dd functionali
-pacienti varstnici, creste f atrofiate
-pac cu abraziune mare la dd naturali
-miscari masticatorii orizontale predominante
-cav glenoida plata
-determinarea dificila a RC
-raport nefavorabil intre creste
Imitarea naturii.Principii
-pozitionarea dd cat mai aproape de pozitia naturala
-anatomia de baza a arcadelor potrivita cu dd in toate
contururile naturale
-supraf expusa a protezei trebuie sa imite cat mai bine culoarea
naturala in stransa interdependenta cu anatomia contururilor
naturale

Montarea dintilor

Principii generale
-ratiuni estetice si fonetice
-interesul mare al pacientului pt estetica
-simetria perfecta=ideal mecanic
-montarea estetica cand dd dau impresia de natural
-cat mai aproape de natural ( Pound)
-conceptia dentogenica a lui Frush si Fisher (triada SPA)
Principii pt dd laterali
-biomecanic
-functional
-conservator
Tehnici: Gysi si pedro saizar
Tehnica Gysi
-dd anatoformi cu pante 20-40 grade
-articulator adaptabil/semiadaptabil/ocluzor
-montare normala/inversa
-placuta de ocluzie mobila
Montarea normala- reguli generale de montare a dd frontali
-fetele vestibulare ale dd frontali sup sa se incadreze in curba
vestibulara a sablonului
-dd frontali pot fi montati in afara crestei: ratiuni fizionomice
-marginea inciziala a frontalilor sup sa coincida cu planul de
orientare protetica
-incisivii inf cu axele verticale paralele, marginile incizale in
general la acelasi nivel
-incisivii inf cu marginea incizala inclinata vestibular, dar fara a
iesi in afara perimetrului de sprijin oferit de creasta edentata
-in regiunea frontala: supraocluzie mare, inocluzia sagitala va fi
mai mare (5-6 mm);
1-2 mm si inocluzie sagitala (corelata cu propulsia fonetica a
pacientului, daca aceste reguli realizeaza o montare standard) -
poate fi individualizata la proba machetelor in cavitatea buc
Montarea normala: reguli generale de montare a dd laterali
-dd lat se monteaza pe mijlocul crestei!!!
-axa interalveolara face cu planul orizontal de orientare un
unghi supero-intern de 70-80 grade/ cu axul vertical un unghi
de 0-10 grade;
-fiecare dd sa articuleze cu cate 2 dd antagonisti ( exceptia Ic inf
si ultimul M care articuleaza cu cate 1 dd) -> unitati masticatorii
de catre 3 dd (din ratiuni estetice)
-dd sup depasesc dd inf spre vestibular in sens v-o; Astfel nu se
insera mucoasa jugala intre arcade
-IM in RC !!!

Reguli individuale de montare


Precizeaza:
-directia axului longitudinal in sens M-D
-directia axului longitudinal in sens V-O
-orientarea fata de planul de ocluzie
Ordinea montarii dd
-se incepe cu dd frontali sup alternativ de o parte si alta Ic sup,
IL sup si C sup
-apoi dd laterali sup: Pm1, Pm2, M1, M2
-la mandib: M1, C , IL , Pm1, Pm2, M2 de o parte si alta
Respectarea regulilor de montare-> Se obtin cele 3 curbe de
ocluzie:
- sagitala Spee,
- transversala Wilson,
- incizala
Montarea laterala inversa
-axa interalveolara - unghi mai mic de 80 grade cu planul de
orientare orizontal
-cuspizii vestibularo ai dd laterali inf se monteaza in afara
cuspizilor V sup
-uni/bi lateral
-ocluzie inversa frontala - ocluzie inversa totala
Ocluzie distalizata
-pacienti cu cls 2 Angle; in pozitie de dentat-> supraocluzie
mare si inocluzie sagitala mare
-M1 inf se monteaza in distopozitie sau se renunta la Pm1 inf si
M1 in pozitie normala
Ocluzie mezializata
-pacienti cu cls 3 Angle la dentat - frontal cap la cap/ ocluzie
inversa frontala
-M1 in angrenaj mezializat, angrenaj normal cu spatiul de
compensare intre Pm si C
Tehnica Pedro Saizar:
-dd anatoformi
-placuta de ocluzie fixata pe fata ocluzala a bordurii sablonului
inf
Preluarea reperelor de pe sablonul sup: - curbura V
-linia mediana
-liniile canine
Pe modelul sup:
-2 linii (distanta intre planul de ocluzie si linia surasului)
-Liniile care marcheaza mijlocul crestelor
Pe model - folia de ceara=baza machetei
-dd frontali - montare conform reperelor de pe placuta si soclul
modelelor
- dd laterali sup pe mijlocul crestei
- dd frontali si laterali sup - conform regulilor individuale ale lui
Gysi
- tehnica Pedro Saizar mai simpla si rapida decat tehnica Gysi

Tehnica de montare in zona neutrala


-culoarul de forte intre muschii oro-faciali si muschii limbii
-dd artificiali montati in acest culoar(tonicitate normala/
modificata a celor 2 chingi)
-mai ales la dd inf
-tehnica speciala de amprentare, ce stabileste 'zona neutrala'
-Dd frontali - mai spre V (buza nu are tonicitate si limba are
tonicitate si volum mare)
-Dd frontali - mai spre L (muschiul orbicular cu tonicitate
crescuta si limba cu volum mic si pozitie post)

Alte tehnici:
Tehnica Hanau:
Valoare functionala a unei proteze
-inclinarea pantei condiliene
-profunzimea curbei de compensatie a lui Spee
-inclinarea planului protetic de orientare in raport cu orizontala
articulatorului
-inaltimea traiectoriei incisive determinata de placuta incizala
-inaltimea cuspizilor si angulatia pantei cuspidiene
-dd anatomici
-artic Hanau adaptabil

Tehnica Sears:
-teoria ocluziei monoplan: planurile inclinate sunt generatoare
de forte orizontale
-dd cu suprafete de ocluzie plane (stabilitate si eficienta
masticatorie, fonatorie)
-dd - 4 categorii de unitati functionale ( incizale, ocluzale
triturante, echlibrante si subocluzale)

Tehnica Akermann
- pasul elicoidal (dentat)
-arcadele artificiale : pasul elicoidal modificat:
- Pm si M inf inclinati L,
- I si C inclinati V (in scop fizionomic)
-pasul torsiunii - intre C si Pm1

Pregatirea machetei pt proba:


-baza modelata numai in zona frontala
-marirea rezistentei machetei
-maxil: bucata placa de baza pe baza machetei in zona boltii
palatine;
-mandib: sarma de 1,5 mm oral intre colet dd si zona linguala
centrala
-verificarea marginii machetei (asperitati, reproducerea
fundurilor de sac)
-obtinerea aspectului neted, lucios

Trimiterea in laborator a sabloanelor de ocluzie si fisa de


laborator

CURS 11

Controlul extrabucal
Controlul ocluzorului si al modelului:
Fara joc in balama
Contrapiulita fixata
Planul median al ocluzorului sa coincida cu planul median al
celor 2 modele
Trasarea pe model a liniilor de referinta: linia mediana, linia
canica, linia planului de ocluzie, linia surasului, mijlocul crestei
edentate, curbura sagitala a crestei mandibulare
Controlul propriu-zis al machetelor:
Controlul arcadelor artificiale:
- dintii alesi trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa
- cuspidarea dd laterali sa respecte cerintele
- linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea trasata pe
model
- cei 6 frontali intre liniile canine
-curbura vestibulara a celor 6 frontali sa fie simetrica
- inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si
linia surasului
- curbura incizaa sa respecte indicatia- convexitate in jos sau
dreapta
-dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate 3 dd
-dd laterali sa nu fie montati pe tuberozitate sau tubercul
piriform(1cm)
-dd laterali montati pe mijlocul crestei(daca nu sunt pe mij,
proteza basculeaza)
-dd sa respecte regula lui Pound
-directia curburii sagitale paralela cu curbura crestei
mandibulare
-cuspidarea dd laterali conform fisei
-dd laterali sa respecte axul interalveolar
-supraocluzia frontala si inocluzia sagitala

Controlul bazelor din ceara


-respectarea limitelor functionale ale Cp
-sa intre in fundurile de sac (!zone retentive)
-sa acopere 2/3 ant ale tubercului piriform
-sa cuprinda santurile pterigomaxilare si zona de inchidere
posterioara
-papile interdentare modelate convex
-versantele V convex si concave pe L
-Ceara sa aiba o culoare cat mai naturala, este primul impact al
pacientului cu viitoare proteza - sa fie cat mai favorabil
-Eventuale modificari se vor face inainte de venirea pacientului

Controlul intrabucal al machetelor


Ideal: in prezenta tehnicianului si a unei pers din anturajul
pacientului
Atentie: la deformarea machetei de ceara : racirea sub jet de
apa in ocluzor si clatiri repetate ale pacientului cu apa rece
Obiective: control extindere/mentinere/stabilitate, Control
estetic, control fonetic, control ocluziei cu cele 2 comp-
verticala (dvo) si orizontala (coincidenta im -rc)

1.Control extinderii/ mentinerii/ stabilitatii


Control macheta sup:
-lungimea si grosimea sa fie corespunzatoare cu fundurie de sac
-ocolire bride, frenuri a.i sa nu se dizloce la miscarile
functionale
-baza extinsa pana in zona de inchidere palatinala post
-mentinerea minima in vederea executarii testelor fonetice
-stabilitatea machetei presiuni alternative la nivelul dd laterali
( pm )- montarea corecta pe creasta
Control macheta inf:
-verificarea marginilor prin testele Herbs cu gura intredeschisa
-mentinerea e greu de verificat rolul principal il are gravitatia,
pozitia anterioara a limbii este favorabila
- stabilitatea : presiuni alternative la nivelu dd laterali
Probleme
1.Pacient cu limba post se poate reeduca functionala -bila de
ceara pe linia mediana lingual
2.La mentinerea deficitara se plaseaza intai macheta
mandibulara apoi maxilara

2.Control estetic
a)Aspect facial din normal frontala cu gura inchisa
-suport corespunzator pentru buze si obraji
-santurile labiale sa fie usor estompate in concordanta cu varsta
-buza superioara simetrica ca si plenitudine
-rosul buzelor sa fie vizibil in rap cu varsta si sex
Dvo marit/micsorat
-buze rasfrante/proeminente: dvo micsorat
-buze nu se ating: dvo marit
b)Din profil cu gura inchisa:
-treapta buzei: superioara sa depaseasca 1-2 mm buza
inferioaraa in montarea cu supraocluzie; in acelasi plan - pt
cap la cap
-montarea inversa nu!
-marginea machetei sa nu bombeze sub pragul narinar (se
poate radia din ceara si slefui la proteza finala)
-aspectul etajului inferior al fetei
c)Norma frontala cu gura usor intredeschisa ( se vede gradul de
vizibilitate):
-linia mediana interincisiva sup sa corespunda cu planul medio-
sagital al fetei
-latimea celor 6 frontali intre cele 2 comisuri
-curbura vestibulara simetrica
d)Zambet:
-curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei si sa fie
aproximativ paralela cu buza inf (mg libera a ei)
-in suras vizibilitatea dd sa fie in raport cu varsta si tipologia
fetei
-existenta coridorului bucal - intre fetele V ale pm si obraz
-fata ocluzala a dd laterali sup sa nu fie vizibila (sa nu atarne
planul de ocluzie)
-garnitura de dd aleasa sa fie in armonie dento-faciala / dento-
somato-faciala
e)Control estetic: componenta subiectiva
-impreuna cu pacientului - proba oglinzii
-trebuie luate in considerare observatiile pertinente/doleantele
pacientului- eventual fotografii
-in cazul montarii standard se pot face individualizari
Montari individualizate Frush si Fisher:
- Armonie dento facial, dento-somato-faciala
- Armoniile nu trebuie reproduse simetric pe ambele arcade
- Diasteme si treme- ! nu - risc de fracturare
- pozitia, forma si culoarea Incisivului central dominante -
lateralul accentueaza sau mascheaza pozitia centralului
- rotatia Ic/ il inspre D - caracter feminin
- incalecarea Ic peste lateral - aspect voluntar
- incalecarea I lateral peste central - feminitate
- vestibularizarea C - asprirea expresie, masculin
- coborarea celor 2 incisivi centrali nota vesela
- curbura incizala mai accentuala la femei si pacienti tineri, mai
dreapta la barbati
- linia coletului nu trebuie la acelasi nivel peste tot

3.Controlul RIMO
A.Controlul comp verticale: dvo
Controlul comp orizontale- dupa montarea in ocluzor/ in
articulator
Precautii:
-pacientul inchide fara presiuni mari - condus de medic in
pozitie cat mai posterioara
-machetele se mentin pe camp la inchiderea gurii cu degetele
plasate pe baza lor pt evitarea devierii mandibulare
Control comp verticala
Corelarea DVO cu aspectul fizionomic
1.Dvo marit:
-pacientul cu facies crispat
-buzele nu intra in contact/cu efort
- dintii vizibili
2.Dvo micsorat:
-aspect imbatranit
-santuri periorale accentuate
-rosul buzelor diminuat
3.Testare functionala:
1. Test Silverman
-pronuntarea cuvintelor cu S: mississipi, pas cu pas
Dvo = dvr - smv
- se urmareste la nivelul dd laterali - pm!!!
-dd se ciocnesc: dvo marit
-spatiu prea mare: dvo micsorat
-normal 1-2 mm
-cls 2: mai mic, cls 3: mai mare
Coroborare cu semnele faciale
2. Testul Buchman Ismail
- se picura ceara pe suprafata ocluzala a dd laterali - pacientul
converseaza
- dvo mare: ceara stearsa
- dvo mic, sif mare: ceara neatinsa
- dvo normal: strat normal de ceara cu indentatiile
antagonistilor

Corectarea greseli:
Dvo mic:
- pe dd laterali ai machetei inferioare se lipesc benzi de ceara-
RC si inregistrare
- se deghipseaza modelul superior din ocluzor si se
repozitioneaza conform noii inregistrari
Dvo mare:
- se reia determinarea rimo cu sablonale de ocluzie
- se inlocuiesc dd machetei inferioare cu ceara si se reia
determinarea - apoi se reghipseaza in ocluzor in relatie corecta
B.Control componenta orizontala (machetele se
insera,pacientul inchide in RC):
- angrenajul dd laterali
- coincidenta RC cu IM
- verificare IM-RC cu proba spatulei: machete pe camp si cu o
spatula bucala se introduce dinspre exterior spre interior la
nivelul Pm, nu trebuie sa treaca spatula, nu exista spatiu ->
corect = proba negativa
-proba pozitiva pe o parte: se pune ceara/silicon de ocluzie pe
partea respectiva, se deghipseaza modelul si se repozitioneaza
conform ocluziei luate
Situatii
- ideala rc - im
- intermediara: 1 mm
- decalaj mai mare de 1mm se reia determinarea IM diferit de
RC
1.IM = RC (1mm)
- perfectarea reliilot ocluzale se face la proteza finita
- se slefuiesc machetele pt indepartarea contactelor vizualizate
cu hartia de articulatie sau cu ceara
2.IM nu corespunde cu RC
- redeterminarea RIMO cu sabloanele de ocluzie
Greseli:
- mandibula in propulsie la inchiderea gurii cu machetele
- apare reflex de memorie ocluzala : inocluzie sagitala mare 2-6
mm
- daca montarea s-a facut cu inocluzie standard 1,5 mm - apar
probleme
- daca montarea s-a facut cu inocluzie individualizata (propulsie
mare in fonatie sau supraocluzie frontala mare) se repeta
manevra pana ne dam seama de pozitia reala (repetabila)
Corectarea:
- inocluzie mai mare de 2 mm se reface
- se aplica ceara pe fetele ocluzale ale dd laterali si se
reinregistreaza
Greseli:
-mandibula pozitionata spre posterior
- contact prematur la nivelul cuspizilor Molarilor cu cresterea
DVO (falsa)
- se demonteaza dd laterali mandibulari se aplica ceara si se
reinregistreaza
Ori de cate ori se solicita remontarea, medicul va trimite
modelul deghipsat din ocluzor, pt a obliga tehnicianul sa
repozitioneze corect!!
Situatii difice:
- se verifica macheta maxilara - se da in laborator pt prelucrare
- cu proteza maxilara finita se reia cu sablonul de ocluzie inf
determinarea RIMO
- buna stabilitate a protezei superioare si rapoarte "fixe"
dentare pe dintii din acrilat
4.Control fonetic:
-mentinerea machetelor pe cp
- libertatea mandibulei in propulsie : pacientul pronunta 55-65,
verificare supraocluzie frontala si inocluzie sagitala ; in
propulsie sa vina maxim cap la cap dd, sa nu depaseasca dd;
Pronuntare cuvintelor cu litera s:
- s - suierat intre vf limbii si zona retroincivisa e spatiu prea
mare (frontali sup prea vestibularizati sau frontalii inferiori prea
lingualizati)
- s zazait: spatiu prea mic intre vf limbii si zona retroincisiva (
frontali sup oralizati)
Pronuntarea v, f: muchia incizala a frontalilor sup si buza inf:
- seamana v cu f : dd sup prea scurti
- seamana f cu v: dd sup prea lungi
Pronuntarea cu t,d
- t se aude ca d: dd sup prea oralizati
- d se aude ca t: dd sup prea vestibularizati sau proteza groasa
la rugile palatine
Pronuntarea k:
-macheta superioara prea groasa in regiunea posterioara
Concluzii: proba machetei
Situatii care impun retrimiterea machetei pt remontare:
1. Alegerea unei garnituri de dd necorespunatoare: forma,
culoare, dimensiune
2. Neconcordanta dintre linia interincisiva sup si linia mediana a
fetei
3. Curbura vestibulara incorecta
4. Montarea dd laterali in afara crestei
5. Rimo incorecte

Date transmise in laborator


- forma si profunzimea zonei de inchidere palatinala post
- zonele de despovarare
- zonele retentive ce pot crea probleme la insertia protezei
1. Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinale
posterioare
- gravarea modelului de medic in prezenta pacientului
- pacientul pronunta ah prelungit- pt determinarea limitei post
ce va fi unita cu insemnarea santurilor pterigomaxilare
- se aplia pe macheta in cavitatea bucala : pacientul scoate
limba pt plasarea valului in pozitie joasa si linia trasata anterior
pe mucoasa e impregnata pe macheta
-se scurteaza ceara la aceasta linie si se pune macheta pe
model si se graveaza limita posterioara cu un instrument ascutit
-profunzimea este de 2/3 din depresibilitatea tesutului
- variaza in functie de inclinarea valului : mare pt cele verticale,
medie/mica pt cele orizontale
- profunzimea maxima e situata posterior, scazand spre ant
Inchiderea palatinala post
- evidentierea limitei ant care corespunde liniei de flexie a
valului:
Pacientul sufla pe nas cu narile pensate sau pronunta Ah
Se traseaza pe model identic cu limita posterioara
2.Zone de despovarare:
-zone unde proteza nu trebuie sa vina in contact intim cu
mucoasa
- proteza nu trebuie sa preseze pe camp
- sutura intermaxilara, torus palatin si mandibular, papila
incisiva, exostoze, gaura mentoniera, linia milohioidiana
ascutita
-medicul hasureaza pe model zona respectiva- grosime

Folierea torusului palatin:


- gradul de foliere trebuie corelat cu diferenta dintre rezilierea
mucoasei de pe crestele edentate si rezilienta mucoasei de pe
torus
- daca folierea pe torus e mica si rezilienta e mare pe creste-
proteza va bascula
- daca folierea e prea mare: basculeaza
3.Zone retentive ce pot pune probleme la insertia protezei:
- analiza si evaluarea acestora: mucos/ osos
- retentivitate unilaterala (tuberozit) tatonarea axului de
insertie
- retentivitati bilaterale mai mari de 1 mm: se va pastra 1 mm
pt mentinere din una din tuberozitati, restul se desfiinteaza pe
model- proteza se termina in fundul de sac; sau: Pe o
retentivitate se extinde proteza doar pana la 1 mm, iar pe
partea cealalta pana in fundul de sac; sau 3. Marginile protezei
care depasesc 1 mm vor fi realizate din material rezilient

4. Materialul bazei protezei


- acrilat termopolim- roz/ transp\Rent
- acrilat termopolimerizabil combinat cu materiale reziliente
- acrilat termopolimerizabil ranforsat cu fibre de sticla sau plase
metalice
5. Detalii zone foliere
- grosimea si localizarea exacta cu detalii
6. Modificari asupra finisarii protezei
- indicatii asupra grosimii protezei in locul unde trebuie subtiata
respectiv zone retentive subtiate dar sa nu fie ff subtiate: risc
fracturare

Curs 12- Reconditionarile protezelor totale

Protezele totale/ in timp/ fracturi ale bazei/ marginilor/ dd


artificiali;
Metinerea, sprijinul si stabilitatea afectatate/ nepotrivire intre
suprafeta interna a protezei si suprafata zonei de sprijin;
Reconditionari necesare
reparatia protezei fracturate baza;
- margini;
- dinti;
captusirea protezei fracturate marginala;
- totala;

Cauzele fracturarii protezelor totale:


caderea pe o suprafata dura (ciment, gresie, in chiuveta)/
pacient f in varsta/neputincios;
defecte in masa acrilica legate de confectionare (pori, fisuri,
impuritati/ distorsiuni, tensiuni interne);
oboseala la incovoierea din cursul solicitarilor ciclice de durata;
aspecte de morfologie a structurilor orale;
conceperea, realizarea/ utilizarea incorecta a protezelor;
caracteristicile materialelor polimerice;
cauze combinate;

Aspecte morfologie ale structurilor orale


prezemta torusului voluminos asociata cu forma boltii palatine;
resorbtia severa/ neuniforma a crestelor cu reducerea
dimensiunii bazei protezei;
prezenta frenurilor cu insertie inalta;
prezenta unor dinti/ implante sub proteze;

Torusul- cauza frecventa a fracturarii bazei acrilice


- localizare:- maxilar: 1/3 medie/ distala, in zona PM/ M;
- mandibula: versantul lingual al proceselor
alveolare, zona C-PM;
- in 2/3 posterioare ale boltii palatine/ ingreunarea
inchiderii distale/ implicatii in succiune si echilibru;
- torusul maxilar mai frecvent ca cel mandibular;
- torusul maxilar mai voluminos;
- prezenta torusului- foilerea atenta a modelului in vederea
distantarii bazei protezei de torus/ evitarea discomfortului,
leziunilor traumatice, riscului de fractura;
- bolta mai adanca- risc mai mare;

Resorbtia severa a crestei alveolare:


-reducerea accentuata a suprafetei de sprijin si a bazei
protezei/ aparitia zonelor de minima rezistenta si fracturarea
bazei protezei;

Insertii inalte:
rascroiri largi ale protezei;
nerespectarea lor- instabilitatea protezei cu posibilitatea
crescuta de fracturare;
in procesul tehnologic (dezambalare/ ambalare)- fisuri ce cresc
riscul de fractura;

Dinti/ implanturi sub proteze:


loc de supraincarcare si suprasolicitare a bazei acrilice;
armarea cu inserturi metalice/ nemetalice;
la supraproteze- lina de fractura frecvent pe linie mediana;
Aspecte ocluzale implicate- presiuni ocluzale mari prin:
Supraevaluarea DVO;
Antagonisti dinti naturali/ lucrari protetice fixe;
Prezenta parafunctiilor (bruxism);
Tipologii faciale hipodivergente;
Ocluzie instabila, nefunctionala;

Deficiente ale protezelor:


Nefolierea/ folierea necorespunzatoare la torus;
Rascroiri largi ale bazei protezei;
Dinti montati in afara crestei;
Baze subtiri;
Acrilat de slaba calitate (material acrilic pentru baze);
Proteze instabile (din cauza bazelor, dinti artificiali/ relatii
ocluzale incorecte);
Acrilat imbatranit, poros;

Traseul liniei de fractura:


Pe linie emdiana;
Paramedian;
Anterior paramaedian si apoi tansversal median spre posterior;
Pornind de pe linia mediana frontal si apoi directie
paramediana;

Mijloace de reducere a riscului de fractura:


Imbunatatirea calitatii acrilatelor;
Introducerea de noi materiale si tehnologii (cresterea
rezistentei la impact, la flexiune, la fenomentul de oboseala);
Ramforsarea bazelor cu diverse materiale (fibre sticla, fibre de
carbon, polietilena, poliamida, pulberi, umplutura de plastic);

Ramforsarea bazelor acrilice:


Cu incluziuni metalice: fibre rotunde, semirotunde, plase/ grile
(inelare, totale), placute prefabricate/ confectionate in
laborator;
Materiale: aliaje de de Au, Cr-Co, Ni-Cr, Ti, Al;
Cu inserturi metalice: microcristale de corborundum/ corindon,
fibre sticla/ carbon/ aramida (Kevlar)/ polietilena,
nanoparticule (mai recent);

Caracteristicile materialelor acrilice ranforsate:


Cunoasterea comportamentului materialului acrilic si a
posibilitatilor de utilizare a diferitelor inserturi;
Noile materiale:
Biocompatibile;
Imbunatatirea biomecanica trebuie sa raspunda tuturor
cerintelor fizico-mecanice (flexiune, tractiune, impact,
oboseala);
Sa nu modifice culoarea acrilatului la confectionare si in timp;
Sa-si pastreze stabilitatea volumetrica si structurala in timp;
Sa nu creasca gradul de porozitate si sa favorizeze
dezvoltatarea microbiana;
Sa permita prelucrarea corecta a pieselor protetice;
Sa faca posibila uti;izarea si igienizarea pieselor protetice;

Mecanismul producerii fracturii protezelor:


2 mecanisme: soc si solicitare repetatata, ce apar la forte mici
de flexiune si incovoiere ce produc o oboseala dinamica a
materialului acrilic al bazei protezei;
fractura- prin propagarea si extinderea unei fisuri ce apare in
zona de concentrarea a stresului;

Tehnologia reparatiei bazei protezelor totale fisurate/


fracurate:
se realizeaza in laboratorul de tehnica dentara;
fragmentele trebuie repuse in pozitia initiala;
cand lipsesc fragmente e necesara amprentarea de catre
medic;
etapele reparatiei:
repunerea in pozitie corecta a fragmentelor;
solidarizarea fragmentelor;
turnarea unui model partial ce intereseaza zona afectata;
crearea de retentivitati de-a lungul marginilor fracturate;
umectarea cu monomer a suprafetelor de lipit;
se aplica acrilatul roz autopolimerizabil, se prelucreaza si
lustruieste proteza;

Captusirea protezelor totale:


literatura anglo-saxona:
relining: captusirea obisnuita a protezei partiale/ totale prin
adaugarea unui nou material acrilic peste cel al bazei protezei;
rebasing: refacerea totala a bazei protezei mentinand daor
arcada dentara inferioara;
literatura franceza:
rebasage: captusirea obisnuita a protezei mentinand doar
arcada dentara artificiala;
refection: refacerea totala a bazei;
litereatura romana:
captusire si rebazare se confunda la un moment dat;
rebazare: refacere completa a bazei, pastrand dintii de pe
vechea proteza (f. rar);

Tipuri de captusiri:
partiala= marginala:
adaugarea de material la zonele de inchidere deficitare;
obiective: imbunatatirea mentinerii perin refacerea inchiderii
marginale pierdute/ ameliorarea mentinerii;
totala= intereseaza toata fata mucozala a protezei; obiective:
optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate
(atrofia in timp a c.p. cu disparitia adeziunii si succiunii);
conditionarea tesuturilor cu ajutorul materialelor cu vascozitate
lent progresiva;
imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unor proteze vechi
reparate;

Contraindicatiile captusirii:
DVO supraevaluata;
Dd laterali montati in afara mijlocului crestei;
Ocluzie dezechilibrata, imposibil de corectat;
Proteze cu multiple reparatii, cu baza deteriorata si impregnata;
Instabilitatea protezelor pe ambele arcade;
Stomatopatii;
Modalitati de captusire:
Rigide;
Reziliente (temporare/ definitive);

Procedee de realizare:
Directa (in cabinet): acoperirea bazei si marginilor protezei cu
un nou strat de acrilat auto, in cabinet, fara ajutorul
laboratorului;
Indirecta (in laborator);

Captusirea rigida prin metoda directa:


Avantaje:
Tehnica rapida;
Pacientul nu ramane fara proteza;
Dezavantaje:
Prepararea si aplicarea materialului (acrilare auto) supuse
erorilor;
Posibilitatea aparitiei unui strat poros de polimer (presiune
ocluzala)- infiltrare cu flora bacteriana/ stomatopatii;

Materiale de captusire rigida- acrilate auto:


Duracryl (spofa);
Ortoacryl;
Paladur (Haereus-Kultzer);
Forma de prezentareL pulbere si lichid;
Polimeri: PMMA/ MMA iritant pt mucoasa si poate provoca
reactii alergice;
Stabilitatea dimensionala a acestor acrilate auto- discutabila;
Structura poroasa- colonizare cu bacterii si levuri- stomatite;
Tehnica captusirii directe:
Indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata mucozala a
protezei (legatura chimica)= strat izolator (grasimi, celule
epiteliale, deposite tartrice);
Acoperirea fetelor laterale ale dintilor si fata externa a
protezelor cu fasii de leucoplast;
Prepararea acrilatului intr0un godeu de sticla
(polimer+monomer/ monomer+polimer);
Acrilatul de consistenta samantanii fluide+ spatulare energica=
consistenta mierii de albine+ monomer= consistenta mierii de
albine/ se poate introduce in cavitatea bucala;
Vaselinarea cp pt diminuarea actiunii iritante a monomerului;
Proteza se introduce in IM+ miscari functionale ale pacientului;
!!! atentie la temperatura crescuta (in timpul prizeia acrialtului)
si la senzatia de usturime;

Indicatii pentru pacient:


Proteza va fi purtata de a 2-a zi;
Umectarea mucoasei cu ceaiuri din plante;
Proteza va avea mentinerea si stabilitatea mult asteptate de a
2-a zi (imediat dupa captusire, mucoasa este hiperplaziata);

Captusirea rigida prin metoda indirecta:


Aplicarea noului strat de acrilat prin intermediul laboratorului;
Avantaj: pacientul nu mai resimte disconfortul de la captusirea
directa;
Dezavantaj: durata mai mare de timp necesara, pacientul
neputand sa poarte proteza o perioada;
Proteza= portamprenta in care se introduce un material de
amprentare (silicon, pasta ZOE);
Indepartarea stratului superficial de acrilat (ca la metoda
directa);
Modelarea functionala cu gura deschisa si cu gura inchisa (IM si
RC);
In laborator se realizeaza captusirea prin mai multe metode;

1. Turnarea modelului- ambalarea protezei:


- turnarea modelului- indepartarea materialului de amprenta
(insule pt pozitionare)- ambalarea protezei in cuveta;
- indepartarea insulelor- indesarea acrilatului auto- strangerea
cuvetei- dupa priza, prelucrare si lustruire;

2. Ambalarea protezei fara a se turna in prealabil un model:


- proteza cu material de amprenta se ambaleaza;
- dupa deschiderea cuvetei se indeparteaza materialul de
amprenta si se inlocuieste cu material auto;
- se strange cuveta, punandu-se sub presa;
dupa priza- prelucrare si lustruire;

Captusirea temporara cu materiale reziliente:


conditionarea cp cu materiale cu vascozitate lent progresiva;
relaxarea tesuturilor/ stergerea reflexelor dobandite ce se opun
acomodarii cu proteza/ amprentare foarte functionala;

Indicatii:
pacienti varstnici, la care se traseaza cu dificultate limitele cp
(micsorarea profunzimii vestibulului bucal, hernierea
planseului, limba hipertrofiata);
proteze vechi, instabile, scurte marginal (mandibulare);
distribuirea uniforma a presiunilor ocluzale pe suprafetele de
sprijin= absorbant de soc;
potoperator, cu rol de contentie;
stomatopatii (conditioanarea tisulara e obligatorie);

Materiale de conditionare tisulara si captusire temporara:


Tissue conditioner (GC);
COE- CONFORT (GC);
COE- SOFT (GC);
GC Reline (GC);

Preparea si utilizarea materialelor:


Amestecare- dupa 2-3 min se aplica in interiorul protezei;
Faza chimica- materialul foarte aderent si greu de manipulat;
Faza plastica- vascozitate mare- se introduce proteza in
cavitatea bucala;
Vascozitatea materialului: mare (la inceput), descreste treptat;
Conditionarea dureaza 48-72 h (masticatie/ deglutitie/ fonatie);
Devine apoi elastic (pt 2 sapt), apoi granulos si iritant- trebuie
inlocuit cu acrilat auto prin metodele descrise;

Captusirea definitiva cu materiale reziliente- indicatii:


Pacientii care nu tolereaza contactul cu o suprafata protetica
dura:
Mucoasa balanta;
Mucoasa hiperemiata;
Creasta in muchie/ lama de cutit;
Torus mandibular proeminent/ sensibil;
Proteze totale unimaxilare cu antagonistii arcade naturale
integre;

Materiale utlizate pt captusirea: - directa: Simpa, Mollosil;


- indirecta: Plastuplast,
Moloplast B.

Curs 13
Aplicarea protezelor totale acrilice
Mijloace de igienizare a protezelor
Recomandari privind purtarea protezelor
Stomatita protetica

APLICAREA PROTEZELOR TOTALE


protocol clinic:
- suprimarea purtarii protezelor vechi cu 24h anterior inserarii
noilor proteze;
- aplicarea noilor proteze pe teruturi de sprijin indemne;
- pastrarea protezelor in apa pana la insertia lor in cavitatea
bucala, pentru preventia contractiei si distorsionarii acrilatului
prin deshidratare, cat si dizolvarea urmelor de monomer.

etape clinice:
1. Controlul extraoral
2. Aplicare si control intraoral
a. Corectarea zonelor de suprapresiune
b. Controlul stabilitatii
c. Controlul mentinerii
d. Controlul fizionomiei
e. Controlul fonetic
f. Verificare componentei verticale a RIM -> DVO
g. Verificarea componentei orizontale a RIM -> RC
3. Recomandari privind igienizarea si purtarea protezelor totale.

1. CONTROLUL EXTRAORAL AL PROTEZELOR


Deficiente Remediu
Verificarea Plusuri, urme de Indepartarea cu
polimerizarii si ghips/ plumb, bule instrumente cu varf
prelucrarii bazei de aer scurt si ascutit,
freze/ pietre
Conformare corecta adecvate, netezire
a papilelor si relustruire
Modelaj convex al
fetelor vestibulare
Fata externa si concav al fetelor
insuficient lustruita orale
Relustruire luciu
de oglinda
Inspectarea si Exces de acrilat, Indepartare cu freze
palparea fetelor asperitati de acrilat cu varf
mucozale rotunjit/ pietre
adecvate, apoi
netezire
Inspectarea si Muchii taioase, Rotunjire cu freze/
palparea marginilor ascutite pietre adecvate
Inspectarea limitei Margine prea Reducerea/
posterioare a groasa si/sau netezirea minimala,
protezei maxilare ascutita urmata de
verificarea
intraorala cu pasta
revelatoare
Verificarea Modificarea pozitiei Posibile usoare
pozitionarii corecte in timpul indesarii, remodelari/
a dintilor presarii, Remontare/
polimerizarii Reprotezare
acrilatului

2. APLICAREA SI CONTROLUL INTRAORAL AL PROTEZELOR


2.1 Corectarea zonelor de suprapresiune
- Zone sensibile
La mandibula: torus mandibular, LOI;
La maxilar: creasta vestibulara retentiva, tuberozitate

- Identificarea zonelor:
1. Uscarea riguroasa a protezelor;
2. Aplicare PIP in strat fin pe fata interna;
3. Insertia protezei in cavitatea orala;
4. Presiune moderata;
5. Indepartarea si inspectarea zonelor de suprapresiune.

2.2. Controlul stabilitatii


Metoda: presiuni bilateral alternative pe fetele ocluzale al PM.
cauzele bascularii transversale:
1. Dinti laterali montati in afara crestei
2. Resorbtii osoase accentuate
3. Mucoasa fixa cu rezilienta crescuta
4. Erori de amprentare
5. Nefoliere/ foliere insuficienta a torusului palatin.

2.3 Controlul mentinerii


SLIDE 10

2.4 Controlul fizionomiei


Aspecte urmarite:
Forma/ culoarea/ vizibilitatea dintilor artificiali
Aspectul santurilor periorale
Conturul buzei superioare
Armonia faciala
=> aprecierea finala la o saptamana de la aplicare, odata cu
reducerea/ disparitia crisparii musculaturii

2.5 Controlul fonetic


probe fonetice:
1. Verificarea spatiului minim de vorbire -> "S" (mississipi)
2. Verificarea libertatii mandibulei la propulsia in fonatie: ce/ ci
(55-65)
3. Pronuntia siflantelor
4. Fonema S emisiune suierata -> frontalii superiori prea
vestibularizati/ frontalii inferiori prea lingualizati;
5. Fonema S emisiune ca un "zazait" -> frontalii superiori prea
oralizati (retusuri ale fetelor palatinale ale frontalilor superiori).
2.6 Verificarea componentei verticale a RIM -> DVO
A) Controlul estetic

DVO SUBEVALUATA DVO SUPRAEVALUATA


Aspect imbratranit: santuri Aspect neplacut, crispat:
periorale accentuate structuri faciale intinse,
rosul buzei diminuat/ absent, contractie spastica a m.
comisuri coborate barbiei, etaj inferior al fetei
cu cheilita angulara, etaj marit
inferior al fetei micsorat

Buze proeminente in sens Fanta bucala intredeschisa,


anterior buze in in contact cu efort
Vizibilitatea redusa a dintilor Vizibilitatea crescuta a dintilor
Dureri ale muschilor Dureti ale muschilor ridicatori
coboratori datorita contractiei datorita apropierii permanente
excesive (efort masticator) a dintilor

SMV/ SIF marite; interpunerea SMV/ SIF absent, zgomot de


limbii intre arcade "castagnete
Impingerea limbii spre istmul Discomfort permanent,
faringian cu inchidierea adaptare dificila cu protezele
trompelor lui Estachio
(hipoacuzie)
B) Controlul fonetic
testul Silvermann:
a) Absenta contactelor dintilor anteriori, cat si posteriori in
timpul pronuntiei siflantelor ("s" si "z");
b) Existenta unui SMV de 1.5 - 3 mm in dreptul molarului 2;
c) Propulsia mandibulei in fonatie de circa 2-3 mm;

2.7 Verificarea componentei orizontale a RIM -> RC


Metoda: conducerea mandibulei de catre operator in pozitia de
RC, pozitie a mandibulei in plan transversal si orizontal fata de
maxilar;
Obiectiv: contacte multiple, simetrice, simultane si stabile in
RC;
Scop: coincidenta IM-RC (situatia normala: proba spatulei
negativa).

Echilibrarea ocluzala
OBIECTIVE
I. Coincidenta RC-IM
- Contacte premature in IM:
A: Cu devierea protezei anterior sau spre linia mediana
-> Tehnica MUDL (versantele meziale superior si distale
inferior)
B: Cu devierea protezei spre limba, medial
-> Tehnica LUBL (versantele orale superior si vestibulare
inferior)
C: Cu devierea protezei spre obraz, lateral
-> Tehnica BULL (versantele vestibulare superior si linguale
inferior)
Reguli privind echilibrarea ocluzala:
1. Prezervarea cuspizilor palatinali superiori si a celor vestibulari
inferiori (cuspizi activi);
2. Cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori -> cuspizi cu
valoare secundara.

II. OCLUZIA ECHILIBRAT BALANSATA


A. Interferente in lateralitate de partea lucratoare
-> Tehnica BULL
reducerea cuspizilor vestibulari maxilari
reducerea cuspizilor linguali mandibulari
B. Interferente in lateralitate de partea nelucratoare
-> Tehnica BULL
reducerea versantelor vestibulare ale cuspizilor palatinali
maxilari
reducerea versantelor linguale ale cuspizilor vestibulari
mandibulari
C. Contacte premature in propulsie
-> Tehnica DUML
versantele D ale cuspizilor V sup.;
versantele M ale cuspizilor L inf.

MIJLOACE DE IGIENIZARE ALE PROTEZELOR ACRILICE


Igiena orala si a protezelor
ASPECTE CLINICE
1. Suprafata interna a pieselor acrilice: microrugozitati,
porozitati, fisuri -> numar crescut de colonii microbiene,
comparativ cu mucoasa;
2. Metode de control al placii microbiene de pe suprafata
protezei:
a. mecanice
b. chimice
c. fizice
d. instruirea pacientului asupra modificarii unor aspecte legate
de protezare (ritmul purtarii)

A) IGIENIZARE PRIN PERIAJ


- Periajul protezei cu paste antiseptice, apa si sapun, pasta de
dinti, respectiv perii speciale;
- Controlul periajului prin folosirea agentilor revelatori de placa
microbiana;
- Periajul mucoasei palatine/ linguale, al crestelor edentate cu
perii moi (masaj stimulator al circulatiei sanguine locale).

B) IGIENIZARE CU ULTRASUNETE
- aparate ultrasonice cu frecvente <50 Khz;
- dispozitive simple pentru uzul la domiciliul pacientului;
complexe, in cabinetul de medicina dentara;
- AV: indepartarea depunerilor si a tartrului recent, a
coloratiilor diverse;
- DAV: pret de cost ridicat, respectiv eficienta antimicrobiana
moderata;
TEHNICA: igienizarea prealabila mecanica a tuturor suprafetelor
protezei urmata de clatire si igienizare chimica; la final
introducerea protezei in dispozitivul cu ultrasunete si baie de
apa;
UTILIZARE: in prezent la scara redusa, datorita informarii reduse
atat a specialistilor cat si a pacientilor.

METODE CHIMICE
A. Substante comerciale de igienizare pentru proteze:
hipocloritii alcalini, peroxizii alcalini, peroxizii neutrali cu
adaos enzimatic, enzime, acizi;
B. Substante dezinfectante cu actiune antimicrobiana:
sintetice, naturale (uleiuri esentiale si ozonul), cat si
surfractantii cu actiune antimicrobiana.

Solutii Denumiri Efecte Efecte


comerciale comerciale adverse
Hipocloriti Kukident; Antibacterian si Pierderea
alcalini Fixodent; antifungic luciului
Dentural; Indepartarea protezei; Efect
Milton; coloratiilor, caustic
Fittydent tartrului; corosiv; Albire
Descompunerea a rasinii
substantelor acrilice; Miros
organice (+++) neplacut
Peroxizi Efferdent; Mecanic; Deteriorarea
alcalini Steradent Antibacterian si acrilatelor
antifungic, moi,
Indepartarea reziliente;
tartrului si Albirea rasinii
coloratiilor (+) acrilice.
Peroxizi Polident Mecanic; Deteriorarea
neutrali cu Antibacterian si acrilatelor
adaos antifungic, moi; Albirea
enzimatic Indepartarea rasinii acrilice
tartrului si
coloratiilor;
Reducerea
halitozei (++)
Enzime Corega; Pika Reducerea placii Miros
bacteriene; neplacut
Descompunerea
unor substante
organice (++)
Acizi Steradent; Antibacterian, Miros
Blend-A-Dent; antifungic; neplacut;
Braun- Indepartarea Efect
Instadent tartrului si acidifiant,
coloratiilor (++) corosiv;
Deteriorarea
acrilatelor
moi; Coloratii
nedorite

METODE FIZICE
ENERGIA CU MICROUNDE
- iradierea rasinilor acrilice si a materialelor reziliente in
cuptoare cu microunde -> sterilizare completa, definitiva a
specimenelor contaminate cu fungi din genul Candida;
- DAV: Modificari dimensionale in urma expunerii la puteri mai
crescute/ perioade mai mari de timp, cresterea gradului de
rugozitate a protezelor;
- Indicatii: Cazuri cu contaminare microbiana puternica a
protezelor si dezinfectare chimica ineficienta.

PLASMA CU TEMPERATURA SCAZUTA


- Metoda noua de dezinfectare, efect microbicid, superior
procedurilor standard de sterilizare a protezelor;
- mecanism de actiune: afectarea componentelor celulare, in
special a proteinelor, lipidelor, ADN/ ARN-ului celular
microbian;
- spectru de actiune: bacterii, fungi, cat si spori.

RECOMANDARI PRIVIND PURTAREA PROTEZELOR ACRILICE


1. Prezentarea obligatorie la control dupa aplicarea protezelor
2. Acomodarea cu o proteza noua
3. Cand trebuie sa va adresati medicului dentist?
4. Ingrijirea protezei si a cavitatii bucale
5. Fixarea protezei dentare cu ajutorul cremelor adezive
1. PRIMELE 24-48 ORE
- Purtarea continua a protezelor;
- Reactii vegetative -> hipersalivatie;
- Senzatie de corp strain si voluminos cu reducerea spatiului
pentru limba;
- Senzatie de voma -> citrice; bomboane;
- Posibile puncte/ zone dureroase;
- Disgeuzie -> consum de alimente/ lichide cu arome puternice
pana la revenirea senzatiei de gust

2. MASTICATIA CU PROTEZELE
- Sectionarea alimentalor cu cutitul;
- Alimente de consistenta redusa in perioada de acomodare, cu
cresterea treptata a consistente;
- Evitarea alimentelor lipicioase;
- Masticatie protetica, cu distribuirea bilaterala a alimentelor;
- Incizia alimentelor contraindicata;
- Utilizarea adezivilor de proteza la indicatia clinicianului.

3. FONATIA CU PROTEZELE
- Pronuntia initial dificila;
- Montarea corespunzatoare a dintilor, grosimea adecvata a
bazei protezei maxilare la nivelul boltii palatine, lungime
corespunzatoare la nivelul limitei distale a protezei maxilare:
adaptare fonatorie rapida;
- Reglarea fonatiei-> exercitii de vorbire.
4. IGIENIZAREA PROTEZELOR SI A CAVITATII BUCALE
- Igienizarea si masarea gingivomucoasei de sprijin cu o periuta
moale;
- Igienizarea protezelor dupa fiecare masa cu o perie moale/
perie speciala de proteze si sapun obisnuit, niciodata cu pasta
de dinti;
- Mentinerea protezei deasupra unui recipient cu apa pe
parcursul igienizarii;
- Mentinerea protezei pe timpul noptii fie complet uscata, fie in
solutie comerciala de dezinfectat protezele, niciodata in apa
simpla.

STOMATITA PROTETICA
Aspecte clinice, diagnostic si tratament

DEFINITIE
Afectiune cronica, infectios - inflamatorie a mucoasei orale fixe,
aflata intotdeauna in directa relatie cu fata interna a protezelor
mobile (cel mai frecvent declansata de colonii microbiene din
genul Candida).
ASPECTE CLINICE
- Descrisa mai frecvent la maxilar decat la mandibula,
cuprinzand o serie de tipare clinice cu evolutie progresiva si
implicatii in timp asupra structurilor orale si a calitatii protezarii
mobile (instabilitatea protezelor, incarca microbiana
semnificativa);
- Zonele congestive de la nivelul mucoasei fixe asociate frecvent
leziunilor mucoasei de la nivelul comisurilor bucale (stomatita
angulara) sau altor patologii de vecinatate, tot cu origine
fungica (glosita mediana romboidala, leucoplazii candidozice).

DATE EPIDEMIOLOGICE DEMOGRAFICE


Frecventa: cea mai des diagnosticata afectiune a mucoasei fixe
de sprijin la purtatorii de proteze acrilice mobile conventionale
sau a celor cu sprijin implantar;
Etiologia: Plurifactoriala complexa -> multiple modalitati
terapeutice, cu rezultate incerte si frecvente recidive
(investigare insuficienta a factorilor cauzali).
Prevalenta:
->16% - 65%-> Factori in functie de care difera:
1. Varsta: Munch (2010): 2.5% tineri protezati mobil (35-44 ani)
18.3% varstnici protezati mobil (65-74 ani)
2. Sex
-> Feminin (prevalenta crescuta a edentatiei totale/ partiale,
protezare mai frecventa la femei decat la barbati)
3. Maxilarul afectat: mai mult maxilarul superior
4. Vechimea protezarii: -> Crescuta (>5 ani);
5. Tipul protezarii: -> proteze partiale maxilare vs. totale
mandibulare.

CLASIFICAREA FORMELOR CLINICE


CLASIFICAREA NEWTON (1962)
TIPUL I - inflamatia simpla localizata (hiperemia punctiforma)
- cel mai redus nivel al inflamatiei
- etiologia: traumatica
- tabloul clinic:
- pete rosii lenticulare, corespunzatoare orificiilor glandelor
mucoase palatine;
- mucoasa afectata neteda, usor catifelata -> eritem stralucitor,
mucoasa inconjuratoare de aspect normal;
- patologie limitata la mucoasa palatului dur in contact cu baza
protezei (reducerea mucoasei crestelor edentate).

TIPUL II - Forma simpla generalizata (eritemul difuz)


- forma cea mai frecventa
- etiologia: infectionasa
- grad maxim de inflamatie a mucoasei
- tipar generalizat la intreaga suprafata de sprijin a protezei
- afectarea concomitenta a mucoasei si prin alte leziuni orale
corelationate protezelor:
- cheilita angulara
- ulceratii traumatice
- hiperplazii marginale
- tablou clinic:
- tipar eritematos generalizat
- linie de demarcatie uniforma intre eritem si mucoasa
normala
- macule eritematoase, fara fenomene hiperplazice
- inconstant eritem jugal, labial, lingual
- evolutie frecventa spre SP III.

TIPARUL III - forma granulara (hiperplazie papilara palatinala)


- frecventa redusa
- afectare rara a intregii suprafete de sprijin
- aparitie per primam posibila, nefiind obligatorie dezvoltarea
din stadiul precedent netratat
- predispozitie genetica a epiteliului mucoasei palatine spre
proliferare hiperplazica
- proteze cu cameara de vid (hiperplazie de aspiratie)/
sindromul combinantiei (Kelly)
- discomfost, dat de instabilitatea protezei maxilare pe fondul
modificarii substratului de sprijin
- posibila asociere cu tipurile I si II (dificultate de incadrare intr-
o anumita forma clinica)
- tablou clinic:
- formatiuni inflamator - hiperplazice in partea centrala a
palatului dur (creste in dreptul ariilor de despovarare/ folierilor
necorespunzatore) si la nivelul crestelor reziduale;
- papule cu diametrul de 2-5 mm
- papule cu diametrul < 2 mm (mucoasa cu aspect
spongios)
- zonele hiperplazice limitate de fisuri de 2-6 mm
profunzime -> retentii alimentare microbiene.
CLASIFICARE ENE, IONITA SI COL. (1998)
1. REACTII IMEDIATE
1.1 MARGINALE - eroziuni in situ datorate unor inexactitati in
realizarea protezei/ frictiuni traumatice la insertia si dezinsertia
protezelor
1.2 BAZALE - eroziuni traumatice datorate adaptarii incorecte a
fetelor mucozale ale protezelor (porozitati, rugozitati) sau
configuratiei neregulate a campului protetic (exostoze)
1.3 TOTALE - reactii alergice si chimice - toxice ce intereseaza
intreaga mucoasa de sprijin (tablou hiperemic), extinse uneori
la nivelul mucoasei jugale si labiale (captusirea directa a
protezelor).

2. REACTII TARDIVE
2.1 MARGINALE - ulceratii de decubit (atrofie crescuta a CP si
pierderea adaptarii)/ hiperplazii marginale de tip epulis (actiune
iritativa a marginbilor protezei)
2.2 BAZALE - leziuni eritematoase (porozitati ale protezelor,
igiena precara; hipertrofii si hiperplazii ale mucoasei palatinale
(camere de vid sau zone de despovarare; ulceratii (reliefuri ale
fetelor mucozale ale protezelor)
2.3 TOTALE - iritatii chimico - toxice (detergenti pentru
igienizarea protezelor/ utilizari excesive ale adezivilor in
vederea ameliorarii mentinerii protezelor).

FACTORI ETIOLOGICI
FACTORI FAVORIZANTI - FACTORI GENERALI
- FIZIOLOGICI
- PATOLOGICI
- IATROGENI
- FACTORI LOCALI
FACTORI DETERMINANTI - FACTORI PROTETIC
- FACTOR INFECTIOS

1. FACTORI FAVORIZANTI GENERALI FIZIOLOGICI


VARSTA
- reducerea grosimii mucoasei orale (> 72 ani - 2,33 mm/ tineri -
3,96mm) prin modificari epitelio - conjunctive;
- mucoasa si submucoasa subtiate, definitare ca structuri de
suport protetic (friabile, usor traumatizabile);
- scurtarea fibrelor de colagen, disparitia fibrelor elastice,
estomparea limitei dintre epiteliu si tesutul conjunctiv
subiacent;
- calcificari ale sistemului vascular din corion;
- avansarea progresiva spre distal a zonelor Schroder, scaderea
numerica a papilelor gustative, involutii lipomatoase ale
glandelor salivare;

SEXUL FEMININ
- prevalenta crescuta a edentatiei totale/ partiale;
- ritm si viteza crescuta a rezorbtiei osoase (modificari
hormonale postmenopauza)
- osteoporoza generalizata, precoce, cu afectare mai grava
(deperditie cantitativa a tesutului osos de pana la 30%/ barbati
circa 10%)
- diminuarea pana la disparitie a crestelor alveolare, aplatizarea
boltii palatine -> dificultati in rezolvarea echilibrului protezei
totale;
- modificarea campului de sprijin -> mucoasa balanta, friabila,
sensibila la presiuni, capacitate scazuta de aparare la invazia
fungica;
- prevalenta crescuta a Candidei in aceleasi conditii legate de
starea generala.

STATUS NUTRITIONAL
- malnutritia protein - calorica -> malnutritia proprie varstei
feriatrice/ malnutritia patologica (sindromul de malabsorbtie);
- malnutritie vitaminica: A,B,C -> keratinizare crescuta a
mucoasei, tendinta la hiperplazie, modificare de suplete si
culoare in avitaminoza A si B; cresterea fragilitatii capilare
caracteristica avitaminozei C;
- malnutritia minerala: Fe, Ca, Zn.

FACTORI FAVORIZANTI GENERALI PATOLOGICI


- DISFUNCTIILE ENDOCRINE
HIPOTIROIDISMUL
- sinteza scazuta de hormoni tiroidieni, medicatie hormonala
substitutiva cu neutropenie/ xerostomie secundara;
- scaderea imunitatii mucoasei orale;

HIPOADRENALISMUL
- secretie scazuta de gluco- si mineralcorticoizi;
- interrelatia <-> tratamentul cortizonic de substituie generator
de xerostomie, scaderea raspunsului inflamator si imunologic.

- DISFUNCTIILE METABOLICE
DIABETUL ZAHARAT
- DZ II sub tratament cronic cu sulfamide sau biguanide
antidiabetice - caracteristic pacientului geriatric;
- complicatiile generale: neuropatii, nefropatii, retinopatie
diabetica, afectare micro- si macrovasculara;
- complicatii orale: xerostomie, infectii fungice, sindrom de
"gura arsa", vindecare deficitara a leziunilor induse de proteze;
- infectia fungica din SP la pacientii cu DZ favorizata prin:
a) hiperglicemie salivara;
b) deficiente ale sistemului imun oral prin scaderea IgA-ului
salivar;
c) afectarea functionalitatii neutrofilelor;
d) cresterea capacitatii de adeziune a candidei fata de celulele
MO.

DISFUNCTIILE IMUNOLOGICE
Afectiuni neoplazice:
a) Chimioterapia
- modificari ale mucoasei orale (subtieri/ ulceratii)
- alterarea turnoverului celulelor epiteliale, distrugerea functiei
de bariera a epiteliului oral/ favorizarea candidozelor;

b) Radioterapia regiunii cervico - faciala


- tesuturi afectate direct: mucoasa orala si glandele salivare
- reducerea secretiei salivare;

c) Medicatie analgezica:
- reducerea secretiei salivare;
- xerostomie.
Alte afectiuni/ conditii imunosupresoare:
- imunosupresii post transplante hepatice/ renale/ medulare;
H.I.V.
- afectiuni sanguine: leucemii acute, agranulocitoza,
neutropenii.

DISFUNCTIILE PSIHICE
- ritmul purtarii protezelor, modul precar de igienizare,
adresabilitatea scazuta la tratamentul stomatologic;
- medicatie psihotropa xerogena: antipsihotice, antidepresive,
anxiolitice, miorelaxante, sedative.

DISFUNCTIILE CARDIO-VASCULARE
- medicatie antiHTA xerogena: antiangiotensine (leucopenie,
agranulocitoza), alfa- si beta-blocante, blocante ale canalelor de
calciu, diuretice.

DISFUNCTII ALE GLANDELOR SALIVARE


- afectiuni autoimune rare: sindromul Sjogren/ Mikulicz;
- scaderea functionalitatii glandelor salivare/ lacrimale ->
xerostomie/ xeroftalmie, colonizare crescuta cu Candida
albicans a mucoasei orale prin scaderera pH-ului si capacitatii
tampon salivare;
- mucoasa orala -> subtire, sensibila la trauma si infectii;

FACTORI FAVORIZANTI GENERALI IATROGENI


ANTIBIOTICELE CU SPECTRU LARG
- administrarea crescuta la intervale reduse de timp -> alterarea
balantei bacteriei a organismului si cavitatii bucale, favorizand
infectiile candidozice (fenomene reversibile dupa incetarea
medicatiei);
- antibiotice cu spectru larg: tetracicline, sulfamide, peniciline
cu spectru larg, cloramfenicol.

INHALANTII STEROIDIENI
- administrarea in afectiuni precum astmul/ alte stari alergice;
- utilizare incorecta -> candidoza cronica hiperplazica, cu
afectarea predilecta a mucoasei palatului dur, distal de proteza
maxilara; leziuni hiperplazice foarte dificil de tratat.

FACTORI FAVORIZANTI LOCALI


1. scaderea secretiei salivare;
2. reactia alergica la materialul bazei/ hipersensibilitate la
monomerul rezidual;
3. aciditatea pH-ului salivar;
4. consumul cronic de alcool si tutun;
5. igiena locala deficitara;
6. ritmul incorect al purtarii protezelor;
7. vechimea crescuta a protezelor;
8. temperatura crescuta sub baza protezelor.

1. SCADEREA SECRETIEI SALIVARE


Anumite afectiuni generale: Medicatia:

Sindroame salivare autoimune Antidepresive/ antipsihotice


Artrita reumatoida Agenti diuretici
Infectia H.I.V. Antihipertensive
Diabetul zaharat Sedative/ anxiolitice
Boala Alzheimer Analgezice/ Antiinflamatoare
Ciroza biliara primara Miorelaxante
Fibroza chistica Antihistaminice
Hepatita cronica activa Anticolinergice

2. REACTIA MUCOASEI LA MATERIALUL BAZEI/ MONOMERUL


REZIDUAL
- substante ale bazei protezei: stabilizatori (hidrochinona),
acceleratori (peroxizi), coloranti -> actiune sensibilizanta;
- detergenti pentru igienizarea protezei -> actiune alergizanta/
iritanta;
- constituenti din adezivi de proteza: karaya, paraben -> actiune
alergizanta;
- monomerul rezidual: posibilitatea de combinare cu proteinele
salivare (in special la acrilatele autopolimerizabile pentru
captusiri directe) -> actiune toxica si prin temperatura degajata
in timpul reactiei exoterme de priza.

3. ACIDITATEA PH-ULUI SALIVAR


-> mecanisme favorizante a SP prin colonizarea mucoasei cu
Candida;
- cresterea abilitatii fungilor de aderare la EO si suprafete
acrilice;
- scaderea reactivitatii IgA-salivar, a apararii locale;
- dezechilibrul "nisei ecologice" reprezentata de mucoasa
palatina (parametrii -> presiune O2, penetrabilitatea mucoasei
de catre substante exogene, reactivitatea la factori toxici,
chimici) prin acoperirea orificiilor ductelor de excretie ale
glandelor salivare palatale de catre proteza.

4. CONSUMUL CRONIC DE ALCOOL SI TUTUN


- abuzul de tutun:
-> produsi toxici
A) procese distructive ale vascularizatiei epiteliale, modificarea
numarului fibrelor de elastina/ colagen, keratinizarea mucoasei,
facilitarea fungemiei;
B) factori nutritionali pentru Candida Albicans;
-> capacitatea candida albicans de a degrada hidrocarburile
aromate pana la produsi potential carcinogeni (N-
nitrobenzilmetilamine);
-> inhibarea raspunsului imunitar local la actiunea toxinelor
germenilor microbieni orali.
- abuzul de alcool
-> hiperemia constanta a mucoasei bucale cu reactie
inflamatorie vasculara continua

5. IGIENA DEFICITARA
- placa microbiana protetica:
- coci Gram + (streptococi, stafilococi), bacili (lactobacili),
bacteroides spp, Actinomyces, Veilonella, fungi (candida spp.)
- inducere de modificari ale mucoasei orale prin mecanism de
actiune acidogen, creste la pacientii cu dieta bogata in
carbohidrati;
- efect iritativ asupra mucoasei de sprijin.
6. RITMUL PURTARII PROTEZELOR
Purtarea continua a protezelor
- frecventa de 10 ori mai mare a leziunilor mucoasei orale: SP,
hiperplazii marginale si papilare;
- capacitatea crescuta a speciilor de Candida de a supravietui
mult timp pe suprafete umede;
- asociere frecventa cu igiena deficitara -> suprimarea efectului
protector si de curatire mecanica exercitat de limba si saliva;
- nu permite tesuturilor sa intre in repaus;
- presiune constanta produsa de proteze -> scade fluxul
sanguin, perturbarea oxigenarii locale, acumularea produsilor
toxici de degradare tisulara.

7. VECHIMEA CRESCUTA A PROTEZELOR


- expunere constanta a mucoasei la trauma datorata pierderii
echilibrului protezelor vechi, deteriorarii relatiilor ocluzale;
- expunerea mucoasei la invazia patogena data de protezele
vechi, creste incarcarea microbiana;
- rugozitati/ porozitati ale materialului imbatranit,
imposibilitatea igienizarii microspatiilor retentive si favorizarea
cantonarii agentilor patogeni (fungi).

8. TEMPERATURA SUB BAZA PROTEZEI


- blocaj termic sub baza protezei acrilice maxilare (aprox. 40
grade);
-> arareori senzatie de caldura/ arsura la nivelul mucoasei de
sprijin;
-> datorat slabei conductibilitati termice a acrilatelor, avand ca
si consecinta dezechilibrul florei microbiene orale;
-> inducerea filamentarii Candida albicand ca factor de
virulenta al aderentei microorganismului la epiteliul gazda.

FACTORI DETERMINANTI
1. FACTORUL PROTETIC
Efecte ale protezelor mobile incorecte:
- iritatii mecanice asupra mucoasei, prin trauma data presiunii
excesive, neuniforme, cat si uneori prin fenomenul de aspiratie;
- reactii inflamatorii ale tesuturilor de sprijin, gradul procesului
inflamator depinzand de tipul tesutului implicat, intensitatea si
concentrarea fortelor transmise pe unitatea de suprafata;
favorizarea actiunii factorului infectios -> SP;

ERORI IN REALIZAREA PROTEZELOR


DEZECHILIBRE OCLUZALE - Contacte ocluzale nefunctionale IM
si RC
-> DIMENSIUNE VERTICALA DE OCLUZIE INCORECTA
-> PROTEZE INSTABILE (SP I)
-> FOLIERI EXAGERATE/ NECORESPUNZATOARE (SP III)
-> CALITATE SCAZUTA A MATERIALULUI PROTEZEI (SP II)

2. FACTORUL INFECTIOS
microflora implicata in stomatica protetica:
Fungi: Specii de Candida Bacterii: Specii de Streptococ
C. albicans S. mutans
C. Glabrata S. sanguis
C. tropicalis S. salivarius
C. gruilliermondii S. mitis
C. krusei S. gordonii
C. parapsilosis
C. pseudotropicalis Lactobacili
C. kefyr Escherichia coli
C. dubliniensis Neisseria
Proteus

EVALUAREA SI DIAGNOSTICUL CLINIC AL SP


1) Semne clinice
Localizare: maxilar, frecventa redusa la nivelul mucoasei
mandibulare explicata prin efectul de autocuratire exercitat de
saliva, lipsa formarii unei presiuni negative care sa excluda
anticorpii salivari si adaptarea mult mai intima a protezei
maxilare la mucoasa subiacenta;
Forme clinice diferite: clasificarea Newton;
Forma clinica predominanta: candidoza cronica eritematoasa a
mucoasei
Stadii clinice progresive: SP I -> SP II -> SP III
2) Simptomatologie
Spontana: -> frecvent absenta durerii, cu xerostomia crescuta;
-> uneori senzatie de arsura, jena dureroasa la nivelul
mucoasei afectate, halitoza, disgeuzie;
-> extrem de rar disfagie, anorexie cu deteriorarea
statusului nutritional, corelate unui status imunologic puternic
depreciat;

Provocata: -> palparea mucoasei afectate: nu declanseaza


sensibilitate dureroasa.

3) Leziuni orale asociate


Cheilita angulara Glorita mediana Leucoplazie
romboidala candidozica
Localizare: Mucoasa Localizare: Linia Localizare: In
si tegument mediana, in zona special in regiunile
comisural; posterioara a fetei anterioare ale CO;
dorsale a limbii;
Etiologie: Candida Etiologie: C. Etiologie: Candida
S. aureus; Albicans; albicans;
Factori
predispozanti: DVO
micsorat la proteze
cu adancirea
santurilor
comisurale, anemii
feriprive, carente
vitaminice B, DZ
necompensat, HIV;
Tablou clinic: Eritem Tablou clinic: Tablou clinic:
si/sau edem Leziune Depozite albicioase,
comisural, fisuri asimptomatica, nedetasabile la
locale, ulceratii limitata la o arie nivelul mucoasei
dureroase, senzatie eritematoasa lipsita jugale, labiale,
de usturime/ arsura de papile linguale, palatine, linguale;
locala, sangerari; insotind frecvent
candidoza palatului
-> leziune in
oglinda;
Tratament: Tratament: Tratament:
Protezare corecta Antifungic Antifungic
cu restabilirea DVO (potential
si tratament malignizant)
antifungic (rata
mare de recidive)

4) Diagnostic pozitiv
1. Prezenta semnelor clinice;
2. Prezenta factorului microbian: Candida spp.
3. Prezenta factorului protetic:
- trauma mecanica;
- ritmut continuu al purtarii;
- calitatea precara a protezarii;
- neglijarea igienei protezelor;
- vechimea protezelor.

5) Diagnostic diferential
1. Simple traume mecanice
2. Stomatite alergice
3. Infectii granulomatoase specifice ale mucoasei palatine
- Blastomicoze
- Histoplasmoze
4. Eritroplazia
5. Carcinomul verucos

PRINCIPII SI METODE DE TRATAMENT IN SP


Tratamentul Stomatitei Protetice - NESPECIFIC
- SPECIFIC

I. TRATAMENTUL NESPECIFIC
IGIENA Metode Metode Metode
ORALA SI A mecanic chimice fizice
PROTEZELO e
R
MODIFICAR Corectar Corectarea Modificar Supraprotezar
EA UNOR ea deficientel ea ea pe
ASPECTE ritmului or protezei suprafetei implanturi
LEGATE DE purtarii interne a
PROTEZARE protezel protezei
or

MODIFICAREA UNOR ASPECTE LEGATE DE PROTEZARE


1. Ritmul purtarii protezelor
a. suprimarea purtarii protezelor pe timpul noptii
b. intreruperea purtarii protezelor pe timpul zilei in scopul
reducerii colonizarii fungice
c. mentinerea uscata pe timpul noptii -> compromiterea
aderentei candidei la proteza mobila

2. Corectarea deficientelor protezei


SCOP: Reducerea traumei mecanice;
METODE:
a.optimizarea echilibrului protezelor;
b. captusirea cu materiale reziliente in vederea eliminarii
traumei date de relatiile ocluzale instabile, a echilibrului
protetic precar.
-> schimbare saptamanala a agentilor de deconditionare

3. Modificarea suprafetei interne a protezei


SCOP: reducerea rugozitatilor suprafetei interne a bazelor;
METODE:
a.netezirea rugozitatilor de slefuire;
b. utilizarea in amprentarea functionala a elastomerilor de
sinteza cu vascozitate scazuta, a materialelor bucoplastice;
c. aplicarea unor lacuri antimicrobiene pe fata mucozala
(amorolfina 5%, miconazol, clotrimazol, clorhexidina).

4. Supraprotezarea pe implanturi
Obiective:
a. stabilizarea protezelor mandibulare pe implanturi (min. 2) cu
reducerea contactelor ocluzale traumatogene si a inflamatiei
consecutive.
b. decolonizarea fungica prin reducerea suprafetei bazelor
protezelor maxilare, transformarea sprijinului strict muco-osos
caracteristic protezarii totale conventionale, intr-unul mixt,
oferit de SPI.

II. TRATAMENTUL SPECIFIC NECHIRURGICAL AL SP


Agentii antifungici - actiune asupra peretelui si membranei
fungice, organitelor celulare si macromoleculelor
citoplasmatice si nucleare.

Clasa
Poliene Nistatina Amfotericina
B
Azoli Fluconazol Miconazol Ketoconazol
Analogi ADN Fluorcitozina
pirimidinici
Inhibitorii Terbinafina Amorolfina Naftifina
sintezei
Ergosterorului
Echinocandine, Caspofungin Micafungin Anidulafungin
pneumocandine

II. TRATAMENTUL SPECIFIC CHIRURGICAL


- Indicatii: SP III: proliferare epiteliala ireversibila
- Evolutia SP III: -> extinderea in suprafata a leziunilor, fibrozare
si marire a papulelor (ani);
-> efecte asupra calitatii protezarii;
- Timpul interventiei:
-> igiena orala/ a protezelor sporita;
-> dupa tratament antifungic;
-> dupa eliminarea traumei mecanice induse de proteze.

CURS 14
Supraprotezarea
Etape clinice:
-examinare, dg ,plan de tratament
-tratmentul dd. Stalpi:trat. Endodontic correct, obt.
Coronara/capa(cimentata)sist special(necimentat)
-realizarea protezei
a)ampr prliminara,adapt ling,amprenta funct. cu sist speciale
pe dd
b)stabilirea RIM,proba machete(cu sist special pe dd)
-cimentarea sist special si aplicarea protezei
Avantajele supraprotezarii
Reducerea ratei resorbtiei osoase
Imbunatatirea conditiilor de echilibru
Cresterea eficientei functionale
Cresterea valorii estetice
Prelungirea existentei dd pe arcada
Simplificarea unor etape in realizarea prtezarii/comparative cu
proteza scheletata
Contraindicatii:
Dintii status,dificultati de trat
Statusul parodontal inadecvat
Spatiul insufficient in sens vertical (DVO)
Ax dificil de insertie-dezinsertie al protezei
Cresterea decalajului intre creste
Supraconturarea
Igiena deficitara
Timp,costuri suplimentare
Indicatiile supraprotezarii/dintii restanti/aspect clinice locale
Dintii restanti:
-valoarea d-parod a d restanti/posibilit/calit trat
Ansamblul struct de suport /echilibru:
-pozitia dd pe arcada
-ansamblul retentivitatilor
anatomice(favorizabile,nefavorizabile)
-raportul cu zone retentive de la nivelul crestei(contur)
_raportul cu zonele reziliente
raportul cu creasta antagonista(dd antagonisti)
-RIM(DVO,RC,pl de ocluzie)
-rap crestelor antagoniste(dd antagonisti)
Conditii locale de protezare
Indicatiile supraprotezarii pe dinti
Aspecte locale:
Dd retanti ca val si dispozitie nefavorabilanefavorabila unei
protezari fixe sau partial mobile
Ansamblul protetic la niv maxilar
Rap cu creasta antagonista(antagonistii)-sp protetic
Conditii generale(boli generale)
Aspecte generale:
varsta ,sex,affect generale,medicatie
deficient de echilibru/adaptare/trat necesare locale/generale
conditii de protezare echilibru ,aspect
functinale,estetica/confort
Indicatii cand se prevad:
dif in echilibrul protezelor(stabilitate)
sprijin mai bun (sip e dd)
reducerea resorbtiei ososase
cresterea retentiei protezei-sist special
deficiente estetice date de dd,crosete
disconfort
tulb fonetice
cresterea eficientei masticatorii
dif de adaptare cu protezele totale
Suparaprotezarea pe dd naturali:
tipuri de supraproteze conventionale
-simple sau cu sist speciale
-supraproteze provizorii sau definitive
-supraproteze cu baze metalice/acrilice
dupa struct de suport(pe dd ,implante)
dupa tipul protezei(partiale ,totale,provizorii,definitive,cu sau
fara sist de prindere/cu baza metalice/acrilice)
dupa structuta
protetica(mezostructura:cape,capse,bare,magneti ,telescoape;
suprastructura:proteza metalo-acrilica sau acrilica)
Definitie supraproteza
o proteza tatala sau partial aplicata peste dd naturali (integri
sau radacini)sau pe implante:
suparaproteza conventionala
suparaproteza pe implante
tipuri de protezare-mobila cu sprijin mixt,preponderant mucos-
osos
Etape clinice:
in prezenta dintiilor
-amprenta preliminara/realiz ling indiv

-adaptarea ling si amprentarea final


-stabilirea RIM
-montarea si verificarea machetelor
-indepartarea dd de pe modele,tranformarea machetelor in
proteze totale
extractia dd si aplicarea protezelor
-dispensarizarea pacientilor /adaptarea ocluzala si a bazelor
(prin captusire)
Avantajele protezarii immediate
impactul pozitiv social si psihologic
previne tulburari functinale si de comportament
ghig biologic pt aranjamentul dentar
ghid in restaurarea ososasa post extractionala
asigura conditii biologice mai bune pt plasarea protezei tatale
,prin reducerea resorbtiei osoase
Dezavantaje/atitudini terapeutice
refacerea protezarii
instabilitatea protezei relativ repede prin:
-dificultati in delim zonei postextractionale pe model
-resorbtia crestei postextractional
atitudini:
-dispensarizare(6-12 luni)
-readaptarea protezelor prin captusire/refacerea protezarii
dupa 12 luni
Indicatii legate de aspect locale/avantaje
estetic- alegerea si aranjamentul dentar
pastrarea unor relatii ocluzale si intermaxilare (pozitia dd
,planului de ocluzie,RIM)- la cei cu aspecte particulare (cls 3)
,mai ales pt dd frontali max
reducerea fenomenelor de resorbtie osoasa (la cei cu afectare
parodontala) dd frontali mand
mentinerea unor medicamente cicatrizante
repozitionarea struct orale
realiz protezei ca ghid chirurgical pt aplicarea protezei/ghid
protetic pt aranjamentul dentar
Indicatii legate de aspect socio-comportamentale si generale
aspectele socio comportamentale /avantajele protezarii-
previne intreruperea activitatii cotidiene/dezechilibrul
psihic(effect psihologic)
aspect generale ce imoun acest tip de protezare :sex mai
frecvent la femei decat la barbati;varsta-la varstele
tinere,pacienti in activitate,la pacienti mai in varsta-adaptare
mai usoara cu protezele; protezarea in prezenta unor afectiuni
generale-extractia dd dupa stabilirea starii generale
Protezarea imediata: def /scop/tipuri
def- proteza realiz in prezenta ultimilor dd si aplicata in
momentul extractiei lor
scop:
-prevenirea unor tulburari generale si locale cu pastraea unor
aspecte estetice (pozitia dd)
-pastrarea unor rap intermaxilare(DVO)
-prevenirea unor tulb functinale(fonetice)si estetice
-ameliorarea fen de resorbtie post extractinala
tipuri:
-protezari conventionale
-supraproteze temporale/definitive/pe dd sip e implante
Protezare totala conventionala

Indicatii in edentatia subtotala


conditiile gen si locale care nu permit pastratrea dd
cand nu se prevad complicatii loc si gen legate de pastrarea
ultimilor dd
conditiile de protezare sunt mai bune ca edentat total decat in
prezenta dd, crosetelor
social si comportamental nu se pun problem de protezare
imediata
Cand nu se impune (pt echilibru) o inregistrare mai exacta a
struct de suport si de periferie ,decat in prezenta ultimilor dd
prin protezare imediata
Alternative terapeutice
1 protezare partial mobila acrilica sau scheletata
2 protezare totala conventinala (immediate,precoce,tardiva)
3 supraprotezari(simple sau cu sist special/ imd sau tardiva)
4 protezare pe implante fixa sau supraprotezare
Alegerea alternativei terapeutice
in raport cu obiectivele generale si loco-regionale
-prevenirea agravarii starii generale(aspect psihologice
,afectiuni generale)
-atingerea obiectivelor protezarii:echilibrul protezei,restabilirea
functionala,estetica,profilaxie,confort
in raport cu conditiile de protezare:
-ca stare generala
-conturul,raportul,si starea struct locale
-starea de igiena
-timpul si acoperirea costurilor
Edentatia subtotala:def,aspecte clinice
def: ed subtotala= prezenta 1-3 dd pe arcada
aspect clinice:
-ed subtotala max/protezata sau nu
-ed subtatala mand/protezata sau nu
-ed subtatala bimaxilara /protezata maxilar ,mand sau bimaxilar
Tipuri de edentatii si protezari mobile
-ed totala bimaxilara si protezare totala conventinala
-ed totala unimaxilara si protezare totala unimaxilara
-ed subtotala:
-protezare partial acrilica sau protezare partial scheletata
-protezare totala conventionala
Supaprotezare pe dd/pe implante
-protezare imediata
Etapele protezarii unimaxilare:
-evaluarea sit clinice: maxilarul edentate si antagonistii(necesita
trat pre si proprotetic)
-trat preprotetic
-trat protetic protezare totala:
amprentare(max edentate+antagonisti)
stabilirea RIM(DVO,RC)
proba machete
aplicarea protezei
individualizare,dispensarizare,readaptare
Edentatie totala protezata corect la unul din maxilare
Evaluarea protezelor
Posibitatea de corectare a unei proteze
Protezarea unumaxilara
Tratamentul propriu zis
IN prezenta semnelor de SC/aspectelor asociate:
-eliminarea modificarilor structurale si functionale/preprotetic
-in protezare: conceperea corecta a schemei ocluzale,a
bazelor,tehnici adecvate de realiz a protezelor
-dipensarizare,control,adaptare,igienizare
Atitudini de tratament
Prevenirea SC-conceperea corecta a schemei ocluzale:
Supraproteza max /dd frontali
Supraproteza mand /dd frontali
Pastratrea dd lat
In prezenta implantelor frontale mand ,supraproteza si nu
reconstructii protetice fixe
Evaluare corecta
Tratament:
1-prevenirea
2-semne prezente-as[ecte asociate-corectare
3-perpetuarea unor semne dupa instalarea edentatiei
bimaxilare
Aspecte clinic terapeutice
1.prevenirea-cand exista posibilitatea de instakare a SC
Dd fontali max-suparaprotezare max
Dd fontali mand-suparprotezare mand
Dd lat pastratrea lor
2.corectarea modificarilor induse de Sindromul Combinatiei si
reprotezare totala
3.prezenta fact asocoati SC-cresc gradul de complexitate
4. edentat total bimaxilar cu persistenta semnelor SC
tendinta de propulsive
Alte manifestari(in 15% din cazuri ,cel putin un semn present)
Pozitionarea ant a mand
Diminuarea inaltimii etajului inf al fetei
Modif ale planului de ocluzie
Formatiuni pseudotumorale in vestibulul labial superior
Afectarea parodontala a dd frontali mand cu vestibularizarea
lor
Disfunctie mand in 7%(32%moderate,50%reduse,11%absente)
Simptomatologia SC(in 85%din cazuri)
Pierderea osoasa frontal(resorbtie,creasta balanta)
Hipertrofia tuberozitatilor
Hiperplazie papilara
Extruzia dd frontali mand
Resorbtia osoasa sub seile pritezei mandibulare
SC-aspecte asociate
Instabiliatatea protezei max,dif in adaptarea cu proteza
Asocierea cu anomalii scheletale,bruxism ,hiposialie,creste
gradul de dificultate
Mecanism etiopatogenic pacient protezat
1 timp pierdere osoasa sub seile protezei mandibulare
2 timp deplasarea campului ocluzal in zona frontal,cu
consecinte asupra:-echilibrului protezei maxilare,structurii
orale,cinematicii mandibulare
Sindromul combinatiei /edentatiei tatale maxilara
Def: asocierea edentatiei totale maxilare cu edentatia partial
mandibulara clasa 1 Kennedy protezate mobil
Caracteritici:
Maxilarul edentate total :
-conditiile de protezare :mand mai dificile
-evolutia edentatiei : mand resorbtie; max modif in raportul
crestei cu antagonistii(morf/funct)
Antagonistii:
-plan de ocluzie/cuspidarea solicitarea protezei
-dd naturali prezenti-intgerventii preprotetice
Raportul crestei cu antagonistii(S,F,T)-spatiul protetic,schema
ocluzala
Edentatie totala unimaxilara aspecte clinice
Edentatie totala maxilara/mandibulara
Aspectele clinice apartin:max edentate/antagonistilor
-arcada integra/protezata fix corect sau incorect(plan de
ocluzie)
-edentatii partial intinse/cu sau fara protezare mobile. Cu dd
restanti frontal sau lat
-proteza totala/corecta sau care poate fi corectata