Sunteți pe pagina 1din 129

Scrisa de: Minna Lacey, JCOALA PRIMARl CAROL I

dr. Lisa Gillespie . BIBLIOTECA

~i Lucy Bowman

Design:
Anna Gould, Hannah Ahmed,
Matthew Preston, Zoe Wray,
Holly Lamont ~i Karen Tomlins

Consultant de specialitate:
dr. Steven Chapman

llustratii de:
Alex Walker, Giulia
Olivares,
Francesca Carabelli

1
Despre carte Cuprins
Aceasta carte contine activitati ~i experimente
~tiintifice pe care le poti face acasa. Fiecare dintre ele
este insotita de instructiuni care trebuie urmarite pas
4 Colorant, ulei ~i apa
cu pas, precum ~ideo explicatie simpla a elementelor
~tiintifice pe care se bazeaza. 6 Avioane de hartie
8 Hartie, lemn ~i apa
10 Spuma efervescenta
12 Echilibrul elementelor mobile
14 Testa rea frecarii
16 lluziile optice
18 Topirea ghetii
20 Zmeiele zburatoare
22 Mersul pe apa
24 To pi rea
26 Cum cresc plantele

Simbolurile de Nu iti face griji daca


avertizare lti arata lucrurile nu ies
daca trebu(e sa ai mai intotdeauna cum te
multa grija. a~tepti, unele dintre
cele mai importante
Pentru unele activitati este descoperiri ~tiintifice au
I

nevoie de lucruri obisnuite fast fa cute intamplator. I


,'
cum ar fi recipiente de Experiment cu avioane de
plastic ~i cutii de carton. hartie Ia pagina 6.
Vei avea nevoie, de
asemenea, de hartie,
pixuri ~i sfoara.
28 Drojdia
30 Cristalele de sare
Sunt tot felul de 32 Cerneala invizibila
activitati, de Ia
experimente legate 34 Experimente cu sunete
de energia statica
pana Ia crearea 36 Cum sa obtii hartie reciclata
cernelii invizibile. 38 Rezistenta Ia miscare
J J

40 Presiunea aerului

Ai intotdeauna mare grija cu lucrurile fierbinti sau


42 Tensiunea suprafetelor
ascutite ~i nu baga nimic in gura, decat daca ti se spune 44 Organismele ~i celulele vii
sa urmezi astfel de instructiuni. Daca trebuie sa faci
1
. ~: 46 Forme de construit
unele activitati cu care nu e~ti familiarizat, cum ar fi !::
sa folose~ti un cuptor incins sau un cutit ascutit, cere ;:
48 Solide, lie hide si substante vascoase
J J

ajutorul unui adult. "'~ 50 Trucuri legate de frecare

2
'
.
{----- ...... ...
'" \
86 Fluturi In echilibru
\
\
\
I
88 lmagini mi~catoare
Descopera cum
sa-ti faci propriul
90 Testa rea acizilor ~i a bazelor
52 Sa compunem muzica lipici ~i "namol"la 92 Testati-va simturile
) )

pagina 49.
54 Lichidele In straturi 94 Forta de rotatie
) )

56 Sa observam animalele salbatice 96 Reflexe si reactii


) )
f;
58 Experimente cu magneti 98 Devierea luminii I
I
I

,I

60 Puterea vantului 100 Plutirea ~i scufundarea Com para formele


62 Separarea cernelurilor 102 Utilaje simple para~utelor Ia pagina 126.

64 Fructe si sucuri de fructe


) 104 Lumina care rico~eaza
66 Directia vantului
)

68 Frunzele si scoarta ) )

70 Sunetele puternice
72 Lumina ~i curcubeiele
74 Amprentele
76 Petele si albirea
)

78 De unde vine ploaia


80 Puterea aerului 106 Sa facem baloane
82 Umbre,pe pereti 108 Sa mi~cam lucrurile
Invata despre
84 Stiinta mancarii
) )
animalele 110 Rezistenta apei
salbatice Ia
pagina 56.
112 Catapultele
\
\
\
114 Puterea apei
I
I
I 116 Elicoptere de hartie
118 Energia statica

1 -- -------- 120
122
Dreptaci ~i stangaci
Cum sa faci cristale
: Usborne Quicklinks
Pentru mai multe site-uri unde poti
124 Cum beau plantele
gasi activitati ~tiintifice online, viziteaza 126 Para~ute
sectiunea Usborne Quicklinks de pe 128 Index
www.usborne.com/quicklinks ~i tasteaza
cuvintele-cheie "365 science activities':
Te rugam sa cite~ti sfaturile noastre Afla cum sa vopse~ti
privind siguranta pe Usborne Quicklinks. frunzele Ia pagina 125.
........ ------- ---- - I \

"' '.....
""' .... ___ ... _,,..,
3
Colorant, ulei ~i apO
Descopera cum unele substante se amesteca, iar altele nu, ~ i obtine efecte uimitoare, turnanc
colorant alimentar sau cerneala pe baza de apa in ulei sau apa.

Picaturi de colorant,.......co orant 1


'

alimentar
Toarna putin ulei lntr-un
pahar lnalt. Adauga cateva
picaturi de colorant
alimentar ?i urmare?te
Picaturile de colorant
ce se lntampla. sau cerneala l~i
pastreaza forma
Ulei vegetal .... _
rotunda In ulei. ..

1
1
. -------- ------ -
Fiecare picatura de colorant formeaza o margeluta ~,
... ... apoi formeaza ,fundite"
spectaculoase In apa-
t compacta deoarece colorantul nu se combina cu 1 dupa cum poti vedea In
!
- - - ---- ------
uleiul si picatura ramane intacta. I activitatea 3.
' ' #
... Obtii un efect
2 Pastrarea formei impresionant daca
folose~ti cerneala, ca aici.

Impinge lncet
picaturile de colorant
cu ajutorul unei
linguri ?i observa ce
se lntampla.

1
--- -
Ele se scufunda -----------
teste --
in ulei deoarece colorantul alimentar~,
maidens decat uleiul (a se vedea fragmentul I
I despre densitate de Ia pagina 5). Picaturile i~i I

- ------ --------- --
, pastreaza forma deoarece lichidele nu se combina. J

3 Picaturi de colorant care explodeaza


Umple un pahar Ina It cu apa,
toarna putin ulei vegetal ?i
lasa-1 sa se a?eZe. Adauga
cateva picaturi de colorant
al imenta r ?i observa ce se Picaturile de colorant l~ i pastreaza forma rotunda In timp
lntampla. ce se scufunda In ulei. Cand ating apa, lncep sa se amestece
cu aceasta, form and fundite rasucite de culoare. Coloraritul
Amesteca picaturile cu o lingura continua sa se amestece cu apa, pana cand acesta capata o
pentru a le face sa se scufunde culoare uniforma.
mai repede.

4
-
..... ... ._,_ ~ ... .-. --- ... -- ............
'I
'' Densitatea
I
Totul este facut din particule minuscule. Densitatea ne
I
I 6 Colorant ~i Ia pte
spune cat de grele ~i cat de lmpra~tiate sunt particulele. I
Daca se amesteca doua lichide cu densita!i diferite, eel cu I
I
1. Toarna ni~te Ia pte 2. Tnmoaie un beti~or
densitatea mai mica plute~te deasupra celui cu densitate
I
lntr-o farfurioara ~i de urechi In detergentul
mai mare. De exemplu, uleiul plute~te deasupra apei. I adauga cateva picaturi de vase ~i scufunda-lln
t
de colorant alimentar mijlocul amestecului.
sau cerneala colorata. Ce se lntampla?

4 Adauga detergent de va
Pune put in colorant alimentar In jumatate
de pahar de apa. Adauga ulei vegetal ~i a~tea
sa se a~eze. Apoi toarna cateva picaturi de
detergent de vase ~ i observa ce se lntampla.
Scoate beti~orul cand
laptele ~i colorantul
Continua sa adaugi picaturi de alimentar incep sa se
detergent de vase ~i observa ce se amestece.
lntampla mai mult timp. I
I

I
I

,,
I
Ulei
\
\
--- .... .... (--- .... '
' ' ' . . . ... __ '\
Detergent de vase

;,..- - -
Colorant , /
alimentar ~i apa

Aceste forme au
4
Picaturile de detergent de vase se scufunda pe fundul fost create cu
un colorant de o-- ...... ,,
paharului, lmpingand picaturile de ulei sub ele. Dar uleiul
singura culoare. \
are o densitate mai mica decat detergentul de vase ~i apa, I

astfel ca el se va ridica ~iva pluti Ia suprafata din nou. v

5 Amesteca
Repeta ultimul experiment, dar
de data asta amesteca totul cu o
lingura. Observa ce se lntampla.

Colorantul nu se amesteca bine cu laptele. Dar cand


' --------------------------
1 Detergentul de vase este atras atat de apa, cat ~ide ~

se adauga detergent de vase, acesta este atras atat de
I I Ia pte, cat ~i de colorant permitandu-le sa se amestece
1 ulei, ceea ce le permite sa se combine. Tn cele din urma, 1
mai repede.
: amestecul va capata o culoare uniforma, dupa ce 1
~ colorantul se va lmpra~tia. I
'

-------------------------
5
Avioane de hOrtie
Fa ni~te avioane de hartie pentru a afla 8 Cum sa tinte~ti in sus ~i in jos
ce le face sa zboare.
Tncearca sa tinte~ti avionul putin In sus sau In jos, In
momentulln care lllansezi. Cum zboara?

7 Construie~te un avian
de hartie
1. Tndoaie o foaie de
hartie dreptunghiulara
In jumatate, apoi ----- ~- lnclina varful avionului
In sus pentru a-1 face sa
se lnalte.
desfa-o. Tndoaie de-a
lungul acestei linii.

-~--~-~-~-~-~~~~-------~~
2. Tndoaie ambele 'I
Cand lansezi un avion, aerul se mi~ca In jurul aripilor I
colturi din dreapta
sale, facandu-1 sa se ridice. Daca schimbi unghiul I
spre mijloc.
din care lllansezi, fluxul de aer se schimba, ajutand I
l
avionul sa zboare mai departe sau sa cada mai
3. Tndoaie marginile repede Ia pamant.
lmpaturite spre mijloc,
In felul acesta. Forta ascensionala Direqia
,----o......;;a;:....:t----- ~ de zbor

Fluxul de aer
4. Apoi lndoaie hartia
In jumatate. ~------/ injurul aripilor

___ ... '-_ ... ____ -.-~ ~ ..... -


5. Desfa partea de sus
pentru a face o aripa. 9 Adauga o agrafa de birou
Tntoarce avionul ~i fa ~i
cealalta aripa .. Prinde o agrafa de birou de varful avionului. Se
schimba In vreun fel modulln care plute~te?

6.... apoi repeta


pa~ii 2, 3 ~i 4.

Greutatea suplimentara a agrafei de birou li confera


7. Lanseaza avionul.
avionului o viteza mai mare de deplasare, ajutandu-1
sa zboare mai departe.

6
1o Tndoaie varfurile aripilor Construie~te un planar
Tndoaie varfurile aripilor ~i lanseaza-1 din nou. Apoi
lncearca sale lndrepti In jos. Exista vreo diferenta?
1. Tndoaie o foaie de
hartie dreptunghiulara
. . .. ---- ............ In jumatate, pe lungime
........
... ...
'~ lndoaie o mica parte ~i pe latime. Apoi
din varful fiecarei aripi, desfa-o.
in felul acesta.

2. Tndoaie partea de sus


In jos, In felul acesta.

3. indoaie colturile de
11 Experimenteaza cu directia sus, astfellncat sa se
lntalneasca Ia mijloc.
Tndreapta varful unei aripi In sus, iar pe celalalt In jos.
Tn ce directie zboara avionul? Acum lncearca invers.

4. lndoaie partea de sus


din nou, In felul acesta.

5. intoarce avionul
pe partea cealalta ?i
lndoaie-1in jumatate.

G.lndoaie din nou


------~ ambele aripi, in felul
l .. -- -liiiliiiil.-iilitfllijliill-
Orienta rea schimba felulln care aerul prinde aripile. acesta.
1 Cand varfurile sunt lndreptate In sus, avionul se lnclina :
'~
1 tot In sus. Cand varfurile sunt lndreptate In jos, se
lnclina In jos. lar daca una este lndreptata In sus, iar
I
I
I

~--- -- ---- - -
cealalta In jos, avionul va zbura oblic.
- I
I

Aceasta inseamna ca planorul poate


pluti mai mult decat avioanele
din activitatile precedente, ale
caror aripi au o suprafata
mai mica. AI tau
plute~te mai mult?

7
HOrtie, lemn ~i apO
lncearca aceste experimente pentru a vedea cum
absorb diferitele tipuri de hartie apa.

. ____ ....._,.,.
I
I\
\ \
\ '
Nu taia aceste doua margini.

l.lndoaie o bucata patrata 2. Deseneaza forma 3.lndoaie fiecare petala In 4. Prive~te cum se deschid
de hartie In jumatate. Apoi unei petale pe patrat felul acesta. Toarna putina petalele lncet, pe masura
lndoaie-o Inca o data In ~i decupeaz-o. Desfa apa lntr-un bol ~i pune ce hartia lncepe sa
jumatate, In felul acesta. forma florii. floarea In apa. absoarba apa.

~ --- ----------------
: Hartia este f~kuta din fibre minuscule :
~

1 presate laolalta. Pe masura ce fibrele I


'
1 absorb apa, se maresc, facand ca petalele ' '
! sa se deschida. ;
~-- --------------- -'
14 Floare din servetele de J J

bucatarie
Repeta activitatea 13, folosind ~ervetele pentru a
face floarea.

Creeaza flori cu un
numar diferit de petale,
apoi observa daca exista
vreo diferenta.

~ervetelele de bucatarie sunt facute din straturi


foarte subtiri de hartie. Absorb apa atat de repede,
in cat floarea se scufunda lnarnte de a ave a ~ansa sa
se deschida.

8
15 Floaredecarton
Repeta activitatea 13 folosind o bucata subtire de
carton. Cat dureaza pana se deschide floarea?

Poti lncerca sa faci flori cu petale


de forme diferite.
Forma influenteaza timpul de
care are nevoie floarea pentru a
se deschide?

1
---- ---- -- --- ... ..
Cartonul este mai gros decat hartia deoarece contine mai
1 multe fibre. Absoarbe apa mai greu, astfel ca dureaza mai :
mult pana se va deschide floarea. Cu cat exista mai mult
1 carton intr-o petala, cu atat dureaza mai mult pana ce I ''
---- -- ----- ----
~ floarea se va deschide. I

--- #

16 Din pahar in pahar 17 Steluta de lemn

1. Ruleaza un ~ervetel de 1. Tndoaie cinci beti~oare


bucatarie ~i pune un capat pentru aperitive In forma
al acestuia lntr-un pahar de ,vu, fara ale rupe In
gol. Umple pe jumatate un doua . Aranjeaza-le In
alt pahar cu apa ~i adauga felul acesta pe o farfurie.
cateva picaturi de colorant Adauga In mijloc cateva
alimentar. picaturi de apa.

2. Pune celalalt capat al


2. Prive~te ce se
~ervetelului In pahar ~i
lntampla pe masura
lasa-1 cateva ore. Ce se
ce beti~oarele absorb
lntampla cu apa?
apa.

I
- .. -..... --- -.., ~----- ~-- -- ....
: ~ervetelul de bucatarie absoarbe apa pana cand aceasta :
' . ------- - --- --- --
,' Beti~oarele pentru aperitive sunt fa cute din fibre ...
lemnoase. Pe masura ce absoarb apa, se expandeaza, 1
' se lmbiba toata in el ~i in cepe sa se scurga in paharul go I. .:
indepart~ndu-~i ,bratele/1 unele de altele, pana cand 1
: Daca a~tepti suficient de mult, in ambele pahare va fi in '
! cele din urma cam aceea~i cantitate pe apa. ;
ajung sa se lipeasca de beti~oarele invecinate. Rezulta I '
' -------- .. -.... --- -.......... -- ......... ~
9 ------- -- -----------
astfel o steluta reu~ita. )
Spuma efervescentCi
Afla ce se intampla cu bicarbonatul de sodiu cand este adaugat In diferite lichide.

Toarna cu grija ni~te Toarna ni~te apa rece


apa fiarta lntr-un intr-un bol, apoi adauga
bol termorezistent. o lingurita de bicarbonat
Amesteca In aceasta de sodiu. Observa daca
o lingurita plina de se lntampla ceva.
bicarbonat de sodiu.
Ce se lntampla?

--- --------------------------------------------------
,' Bicarbonatul de sodiu devine u~or efervescent cand este amestecat cu apa fierbinte deoarece caldura produce @
....
~
' reactie care da na~tere bulelor ~i dioxidului de carbon. De aceea, praful de copt- care contine bicarbonat de sodiu O
: se folose~te Ia coacerea prajiturilor. Gildura cuptorului determina bicarbonatul de sodiu umed sa produca dioxidul I
1

!
de carbon in forma gazoasa, responsabil cu micile bule din interiorul prajiturii, care fac ca aceasta sa creasca. A(. ) I
rece nu are niciun efect.
'
------------------------------------------------- -
I
~ t
... _

20 Sue de lamaie sau otet J


21 Spuma efervescenta
1. Repeta primul pas de 2. Toarna cateva picaturi
1. A~aza un bol de 2. Presara o lingurita
plina de bicarbonat Ia activitatea 20. Adauga de colorant alimentar, apoi
sticla pe o tava.
de sodiu In lichid, apoi detergent de vase ~i presara In lichid o lingurita
Umple bolul pe
observa ce se lntampla. amesteca bine. de bicarbonat de sodiu.
jumatate cu sue de
Ce se intampla?
lamaie sau cu otet.

,.. - --- - ..... ~


I Otetul si sucul de lamaie sunt acizi.* Cand sunt ames- :
- I -- ----- - -- -
Adaugarea detergentului de vase face ca amestecul sa
1
! te~ate ~u bicarbonatul de sodiu, ingredientele se 1
1
spumege mai tare, deoarece impiedica bulele de gaz
I
I
' schimba semnificativ. Se produc o multi me de bule de :
~ dioxid de carbon, care fac ca amestecul sa faca spuma 1
sa iasa Ia suprafata. Colorantul alimentar te ajuta sa
vezi mai dar ce se intampla.
''
.I
I Si Sa fasaie.
~ '
- ..... till
..}
... -- . '
J

*Poti afla mai multe despre acizi Ia paginile 90-91 . 10


22 Spuma bucluca~a 23 Sucul acidulat
Fa spuma efervescenta de Ia activitatea 211n Cum para o cutie de sue de fructe acidulat ~i ia o
recipiente cu forme diferite, pentru a vedea gura. Simti cum spumega pe limba?
cum spuma curge diferit din acestea.

-/!\"-
I;
0
0
Sucul de fructe acidulat contine de obicei un amestec de
bicarbonat de sodiu ~i pudra de acid citric. Cand sucul de
0 fructe ajunge In gura, ingredientele lncep sa se modifice,
producand bule de dioxid de carbon, care lti gadila limba.

Tncearca sa folose~ti ingredientele


In diferite cantitati pentru a vedea
cata spuma obtii.

00
{L

11
__ ,_,_....._. - - . . _ .... ____ -.. ... -.r-=---..

Echilibrul corpurilor Un sistem mobil se afla In echilibru cand


corpurile aflate de fiecare parte a punctului

mobile
de sprijin sunt In echilibru. Pentru a mentine
echilibrut muta obiectele mai aproape sau mai
departe de punctul de sprijin .
..... ._,. ...... -
Creeaza cateva elemente mobile diferite ~i descopera cum sa le mentii in echilibru.

24 Elemente mobile pe rigla 26 Element mobil din agrafe de birou


Fa doua bile de dimensiuni diferite, din plastilina Agata cateva forme de hartie de capatul unor lanturi de agrafe
sau pasta adeziva. Leaga cate o bucata de sfoara de de birou . Agata lanturile de paie de baut. Utilizeaza alte lanturi
fiecare din ele ~i atarna-le Ia capetele riglei. Prinde din agrafe de birou pentru a atarna paiele ~i pentru a face un
rigla de Ia mijloc. Poti face rigla sa fie In echilibru, element mobil. Poti face ca toate elementele sa fie In echilibru?
deplasand doar bila mai mare? Cate niveluri poti adauga?

Poti folosi un
Punct de sprijin .... -- ' ....
creion pentru
a face gauri ~i a
'
agata formele
de hartie .
.. -- ... Mi~ca aceasta
sfoara catre
mijloc, pan a
cand rigla
ajunge sa fie
In echilibru.

25 Forma In cruce 27 Elemente mobile pe umera~


Pune doua bete In forma de cruce ~i folose~te pasta Leaga cateva linguri, furculite ~i ustensile de bucatarie
adeziva pentru a le fixa. Leaga o bucata de sfoara In de un umera~ ~i atarna-1. Poti regia distanta dintre
jurul formei obtinute, apoi atarna de bete forme de sfori pentru a face ca umera~ul sa stea drept?
hartie. 0 poti mentine In echilibru?

. . i~ t. . . : ~;..' : .

r ::~" : .. ., . . . ;..t ..
L~: _
_--- . --.... . ~ 12
28 Elemente mobile pe ramu
Punct de sprijin

1. Deseneaza ~i decupeaza patru


pasari din carton (le poti decora
Aceasta parte este mai
daca dore~ti). Leaga o bucata de
grea, astfel ca sfoara
sfoara de fiecare. Aceasta parte este
trebuie sa fie mai aproape
mai u~oara, astfel
de punctul de sprijin
ca sfoara trebuie sa
pentru ca elementele
fie mai departe de
mobile sa fie in echilibru.
Fa o gaura cu un punctul de sprijin.
capsator.

2. Leaga ni~te sfoara de


mijlocul unei ramurici ~i
atarna o pasare de fiecare
parte. Mai ata~eaza doua
pasari de 0 alta ramurica .

Nu trebuie sa folose~ti
neaparat pasari pentru
elementele mobile, poti
folosi orice set de forme.

3. Atarna ramurelele de
fiecare parte a unei a -~------- ... ------~ "I
treia ram uri, apoi tine 1
Echilibrul depinde de I
elementele mobile sau greutatea obiectelor ~i de I
agata-le undeva. Le poti
face sa stea In echilibru?
distanta acestora fata
~ de punctul de sprijin.
'
I
I
Poti mentine echilibrul I
mutand obiectele
I '
mai grele mai aproape l
29 0 alta ramura de punctul de sprijin ~i I
indepartand obiectele mai
Mai fa doua pasari ~i agata-le u~oare de acesta. Obiectele
'I
I

de o alta ramurica. Poti mentine cu aceea~i greutate vor fi in


elementul mobil In echilibru? echilibru Ia o distanta egala de
punctul de sprijin .
..--------l.i.i---i:i
i ... - ... - -.
ICOALA PRIIIARl CAROL I
BIBLIOTECA
13
Testarea frecOrii Gaura prin care se
,.. strecoara bilele
Cand corpurile sunt in contact, intre ele se ,""
I
creeaza o forta de freca re, care le incetineste. I
J J
~
Poti rostogoli o bila pentru a testa acest efect.

30 Rostogolirea bilei
1. A~aza o cutie de 2. Prelunge~te liniile
pantofi Ia capatul pentru a face ca
unei bucati de carton. rampele sa fie ceva mai
Deseneaza trei contururi lungi decat cutia de
ale cutiei, pentru a face pantofi. Decupeaza-le.
trei rampe.

3. Taie un colt din fiecare 4. Fa cu grija o gaura In


rampa, ceva mai mare partea de sus a cutiei,
.decat bila, ca mai jos. prin care sa intre bilele.

5. Pozitioneaza rampele In cutie, In a~a fellncat sa


coboare In panta dintr-o parte In alta, ca mai jos.
Aranjeaza rampele astfellncat sa se Incline u~or In
partea din spate.
I
I
I

<""
Folose~te pasta adeziva
pentru a fixa beti~oarele
de Ia lnghetata sub rampe,
pentru a le sustine.
I
,--~-~-~~~~~--~~~--~------- ~

I
1 Panta rampelor face ca bila sa se rostogoleasca, pana ajunge I
: jos. fn timpul rostogolirii, intre bila ~i rampa apare frecarea, :
6. Strecoara o bila prin gaura ~i : care miqoreaza viteza bilei. :
observa cum se rostogole~te.
t
"- ....... ___ ..... ______ ._- .......... -_ .... - .... '
_. -.
I

14
31 Folie neteda ... --- ---- y:-- . -..
Suprafata neteda a foliei reduce frecarea dintre
~

Tncearca sa lnvele~ti o rampa lntr-o folie de rampa ~i bila. Acest fapt face ca bila sa se !
_____ ..... _. I
aluminiu nefolosita, pentru a crea o suprafata rostogoleasca mai repede.
neteda. Tn ce fel se modifica viteza bilei? \ ... _
-------- I

32 ~mirghel
Lipe~te ~mirghel
sau nisip pe o
rampa pentru a crea o suprafata
abraziva. Ce efect are asupra
vitezei bilei?

,---- -
I
Suprafata abraziva mare~te
-------~I
1
''
I
frecarea, facand ca bila sa se I
I
1 rostogoleasca mai lncet. I
t,
-- ----- I
I
I
I
I '
I

I
I
;

( ...... _________ .... ,. .,.,.,

33 Betisoare de Ia
inghetata
Lipe~te beti~oare de Ia lnghetata
sau spaghete uscate de-a lungul
unei rampe pentru a crea o
suprafata ~i mai abraziva. Ce se
lntampla cu viteza bilei acum?

I
I
' - - --- ----lit"
I
0 suprafata foarte abraziva, cu 1
''
I asperitati, mare~te frecarea, iar I
bila incetine~te ~i mai mult.
,,' ....
I
:

....... --- - --- '


I

34 Mai multe idei 35 Cronometreaza


Testeaza efectele diferitelor suprafete de rampa, Fa trei rampe netede, apoi lnlocuie~te-le cu trei rampe abrazive.
folosind materiale precum hartie mototolita, folie Cronometreaza In cat timp ajunge bila jos de fiecare data. Care.
de aluminiu mototolita, folie cu bule sau hartie de este diferenta?
lmpachetat cadouri.

15
Iluziile optice
incearca urmatoarele iluzii optice pentru a afla mai multe despre
ochii ~i creierul tau ~i cum pot fi pacalite acestea.

36 Mai lntunecat sau mai luminos? 37 Ce vezi?


Care capat al acestei bare verzi pare mai lntunecat? 0 vaza .. . .. .sau doua fete?

Acopera totul, In afara de bara. Cum pare acum?

1;
--- -- --~----- ... ---------- - ... ~
Bara are aceeasi nuanta de verde. Dar d1nd se afla alaturi Ambele imagini exista In acela~i timp, dar ochii tai se pot
t de un verde m~i deschis pare mai lntunecata, iar atunci : concentra doar asupra uneia dintre ele Ia un moment dat.
: cand se afla langa un verde mai Inch is, pare mai deschisa. 1 Atunci cand vezi cele doua fete albastre, nu poti distinge
: Creierul percepe culoarea barei In functie de ceea ce se : ' vaza; cand vezi vaza, fetele devin un fundal albastru.

' ... ------------------------ -


afla langa ea. /
' .... ---- .. -- ..... -- ..... - ........ - ---- -
....

38 Care este mai lunga? ----------- ,


Ambele seqiuni au aceea~i
...
I
1
lungime, dar seqiunea cu linii I
suplimentare lndreptate spre ~
exterior pare mai lunga, iar 1
sectiunea cu linii lndreptate I
spre interior pare mai scurta. I
Creierul judeca lucrurile In
functie de ceea ce este In jurul
lor, fiind indus In eroare de
Prive?te cele doua sectiuni ale liniei. Mascara fiecare sectiune cu o liniile suplimentare care se I
I
Care linie pare mai lunga? rigla? Ce sectiune este mai lunga? ramifica In direqii diferite.

------ ----. I
I

16
39 Patratele ciudate
41 Formele lipsa
Aceste pat rate au Iat uri curbate sau drepte?
Folose~te o rigla pentru a verifica raspunsul. 1. Prive~te aceasta imagine. Vezi un triunghi In mijloc?

I
,--- --------------------- --~
I
I I
1 Patratele au laturi drepte, dar liniile curbe din spatele lor 1
: pikiilesc creierut facandu-1 sa creada ca ele sunt curbe. :
I I
2. Acum prive~te aceasta imagine. Vezi o inima?
" .. - - - - - - - - - - - - - - - I

40 Punctele fantoma
Plimba-ti ochii peste acest chenar. Vezi puncte lntre
colturile patratelor? Acum prive~te tinta Ia un singur
pun ct. Ce se lntampla?

Cand lti plimbi ochii pe deasupra acestui chenar,


,--- .... -... -.. -.. ----- .. --
I
~----- ... "
t
creierul tau lncearca sa uneasca imaginile unind 1 Nu exista triunghiuri sau inimi in aceste imagini. Creierul I
parti ale chenarului. De aceea lncepi sa vezi puncte : vede marginile Ins pre care se pot indrepta formele ~i i~i :
fantomatice. Cand nu-ti mai mi~ti ochii ~i prive~ti fix : imagineaza restul. :.. :

'--- ------------ .. ------------- -'


I I
Ia un singur punct acesta dispare.

17
Topirea ghetii
incearca aceste experimente pentru a
intelege in ce consta topirea ghetii. 43 Vezi cum functioneaza J

1. Umple o cutie de
plastic cu apa ~i Ia s-o in
congelator peste noapte.
Pune trei cuburi de
gheata pe o farfurie.
Presara zahar pe unul,
sare pe altul ~i piper pe
celalalt. Care se tope~te
eel mai repede? 2. Rastoarna gheata pe o
tava mare ~i presara un strat
subtire de sare deasupra ei.

Eposibil sa a~tepti ca gheata


... sa se topeasca putin lnainte de
Temperatura Ia care gheata se transforma In apa se ' a o scoate din cutie.
nume~te punct de top ire. Temperatura Ia care apa se
transforma In gheata se nume~te punct de lnghetare.
3. Adauga cateva picaturi
Adaugarea unor substante In gheata poate scadea
punctul de topire. Sa rea II sea de eel mai mult, astfel ca de cerneala deasupra . Ce
aeel cub peste care presari sare ar trebui sa se topeasca se intampla cu aceasta?
eel mai repede. Pi peru Ill scade eel mai putin, astfel
I
ca aeel cub pe care ai presarat piper ar trebui sa se I Poti folosi colorant alimentar
topeasca eel mai lncet. ,I
----~-- __,_- - In locul cernelii.

..... _... __ ,_ ... _.......... _._. ________ __


, ~

Punctul de topire al : Sa rea scade punctul de topire. Gheata pe care s-a ~


ghetii este ooc (32F). I

Cand gheata atinge


presarat sare se tope~te mai repede ded3t restul, ,
aceasta temperatura
creand crapaturi ~i paraia~e. Cerneala patrunde In :
se transforma In apa. aceste spatii ~i te ajuta sa vezi ce se intampla.
t I
~

---- ~- ~ - I

18
44 Gheata in lumina ~
J

Fa un bloc de gheata turnand o


cantitate mica de apa lntr-o cutie
rotunda de plastic. Presara sare ~i
cerneala (sau colorant alimentar)
deasupra, apoi tine-lla lumina
pentru a vedea cum licaresc
culorile.

Gheata cu cerneala este suficient de


subtire pentru a permite luminii sa
treaca prin ea, ca printr-un vitraliu.

45 T~Herea ghetii
1. Ia un fir tare de
nailon, de aproximativ
20 em, ~i leaga-1 de
partea din mijloc a doua
creioane, In felul acesta.

46 Cum sa ridicam gheata


2. A~aza un cub de 1. Pune un cub de
gheata lntr-o cutie de gheata pe o farfurie.
plastic ~i pune mijlocul Scufunda o bucata de
firului deasupra. Apasa sfoara In apa ~i a~aza
pe creioane, astfellncat un capat al acesteia
/

firul sa apese pe gheata. deasupra cubului de


gheata.

3. Prive~te
firulln timp ce 2. Presara jumatate de
ape~i. Ar trebui sa treaca lingurita de sare peste
treptat prin gheata. Vezi cub. Numara pana Ia
daca poti taia cubul de patruzeci, apoi ridica
gheata In doua. sfoara . Ce se lntampla?

Presiunea firului scade punctul de topire. Acest fapt ajuta


,-Sa rea----------------
:
-....
face ca gheata sa lnceapa sa se topeasca, iar "',
: sfoara trece lncet prin cub. Tnsa gheata din interior :
Ia topirea ghetii, permitand firului sa patrunda In gheata.
1 este Inca suficient de rece pentru a face ca sfoara
Apa de deasupra firului este Inca suficient de rece pentru
: umeda sa lnghete In cub, astfellncat sa-l poti ridica
a relngheta, mentinand cubul intact.
odata cu sfoara. 1
' .... - - - - - - - - - - ... - - - - - - - - t

19
Zmeiele zburOtoare
invata cum sa faci zmeie din plastic sau hartie,
apoi descopera ce le face sa zboare.

49 Zmeu-diamant
47 Zmeu din punga
de plastic
Leaga o sfoara lunga de manerele
unei pungi subtiri de plastic. Tine
capatul sforii ~i alearga, lasand
punga In urma ta.
Pune frigarile in
cruce, cam Ia o treime
din lungimea lor.

1. Pune doua frigari de lemn In 2. A?aza cadrul pe o punga de


cruce ?i fixeaza-le cu pasta adeziva. plastic. Deseneaza o forma
--~~ ... ----- ... --------
Greutatea scazuta apungilor face ca
...
I
Leaga-le cu sfoara In partea din
mijloc pentru a le consolida.
de diamant In jurul cadrului ?i
decupeaz-o. Lipe?te forma de
1
vantul sa le poarte u~or prin aer. I cad ru cu un pic de scotch.

----- ----------
I
I

48 Zmeu din punga


de hartie
Taie fundul unei ptmgi de hartie
cu manere. Apoi taie ni~te fa~ii din
~ervetele ~i lipe~te-le In jurul
taieturii.
3. Tntoarce zmeul pe partea 4. Treci capatul unui ghem
cealalta . Folose~te un creion de sfoara prin gaura. Leaga-1
ascutit pentru a face o gaura de cadru. Du zmeul afara ?i
In plastic, In punctulln care se testeaza-1.
lntretaie betele.

1
I
--- -------
Cand vantul bate, iar tu
\
I
1 I
Leaga sfoara de manere, apoi tragi de sfoara zmeului se I
alearga, lansand zmeul. creeaza o forta numita forta
ascensionala. Aceasta forta

-
l Aerul trece prin interiorul ~i imprejurul
1 pungii/ creand o forta numita forta
1
I
1

'
face zmeul sa se inalte.

-------- ---
ascensionala. Aceasta face ca punga I Gase~ticateva sugesti i

.
~ sa pluteasca in aer.

----- . I
1
despre zboru l zmeielor
pe pagina alaturata.

20
Cum sa faci zmeul sazboare
Pentru a face un zmeu sa zboare, tine-Ide sfoara ~i alearga
lmpotriva vantului (In a~a fellncat vantul sa-ti bata In fata),
tragand zmeul dupa tine. Sau roaga pe cineva sa arunce
zmeulln aer, In timp ce tu alergi.

so Zmeu-coada lunga Ai nevoie de un spatiu deschis cu vant


u~or pentru a face zmeul sa zboare.

Lipe?te fa?ii de ziar sau ?ervetele pentru a face


o coada lunga de hartie. Ata~eaza coada de
capatul zmeului din activitatea 49. Se schimba
felulin care zboara acesta?

Adaugarea unei cozi face ca zmeul sa I

zboare mai uniform. Ti confera un plus , I

Fa~ii de __... ....


de greutate ~iII ajuta sa se echilibreze, ziar lipite
astfellncat sa nu se mai rasuceasca atat laolalta
de tare In vant.

,, . -- ...
Fa~ii de I

~ervetele

Tncearca sa faci un zmeu-diamant ca


In activitatea 49, dar folosind hartie.
Zmeiele pot fi fa cute din orice material,
cu conditia ca acesta sa fie u~or ~i
suficient de rezistent pentru a nu se
rupe din cauza vantului.

21
Mersul pe apO
Fa gandacei de hartie care pot pluti pe
apa ~i descopera cum functioneaza.

51 Gandacul de apa Gandacul


poate avea -.....
1. Tndoaie o bucata de
carton subtire In jumatate.
orice forma sau
dimensiune...
---
... dar cu cat acesta este mai
mare, cu atat picioarele lui
Apoi deseneaza un gandac trebuie sa fie mai late, astfel
t sa poata pluti pe apa.
cu trei picioare, In felul
acesta . Asigura-te ca
partea de sus a gandacului
atinge lndoitura
cartonului.

2. Decupeaza forma,
avand grija sa nu tai
Nu taia aici.
I
I
I
---
partea In care este Indo it
~
cartonul. Apoi desfa
picioarele gandacului,
astfellncat forma sa stea 52 Gandacul cu picioare mari
sprijinita pe ele.
Repeta activitatea 51 pentru a face un alt gandac,
dar, de data aceasta, cu picioare mai mari. Este mai
u~or sa-l faci sa stea pe apa?

3. Umple un vas cu apa


~i pune lncet gandacul
deasupra, astfellncat
toate picioarele acestuia
sa atinga suprafata
deodata. Tl poti face sa
stea In echilibru pe apa? Asigura-te ca picioarele
stau drept.

f
i ------------------------
Suprafata apei este ca o pojghita subtire,lntinsa,
... ~
I

1
tin uta laolalta de o forta numita tensiunea :
suprafetei. Obiectele u~oare l~i pot pastra echilibrul
pe aceasta pojghita, atata timp cat nu scapa prin ea.
'
'

------------------------
i
: Ar trebui sa fie mai u~or
...
sa faci gandacul cu picioare mari :
~

I
~
---------- .. ----- ----
... _
I
f I
!
~
sa pluteasca deoarece picioarele li distribuie greutatea . I
uniform pe suprafata apei.
... _---------- .. ------- .. ---
:
I

22
53 Gandacul greu 54 Picioare uleioase
Repeta activitatea 51, dar de data aceasta lipe~te Fa un alt gandac ~i lntinde unt sau margarina
o moneda de fiecare parte a spatelui gandacului. pe picioarele lui. Pune-1 pe apa. Functioneaza
Mai poti face gandacul sa pluteasca pe apa? mai bine?

Lipe~te o moneda
de fiecare parte.

,
I
~ -
Gandacul cu monede este prea greu, astfel ca
...,
I
I
I
I
Grasimea respinge apa, ceea ce face ca gandacul
sa stea mai u~or pe suprafata acesteia. Multi
I
I
I
I
I patrunde In apa ~i se scufunda. '
I
gandaci de apa adevarati au picioare uleioase. '
-- - -- -
I
... #
I
' ~

~.
55 Acul plutitor Apasa u~or pe ~erve!e l cu un
creion pentru a-1 ajuta sa se
Pluteste sau
J

Da drumul unui ac intr-un bol


cu apa ~i prive~te cum cade Ia
fund. Acum usuca acul, pune-1
pe o bucata de ~ervetel ~i
a~az-o cu grija pe apa. Ce se
scufunde.

Y-~1
se scufunda
Presara ni~te piper
deasupra unui bol cu apa
?i vezi daca plute?te sau se
\ :. .
~--
.:

scufunda. Apoi amesteca


intampla? apa. Ce se intampla?

I
, ----
~ervetelul
-----
se scufunda,lasand acul pe suprafata
---~
I
I
I --- ------------------ ......
La inceput, piperul plute~te deasupra suprafetei. :
~

I
I apei. Acul este suficient de u~or pentru a pluti pe
I
I
I
! Daca amestecam apa, pojghita de deasupra acesteia I
' suprafata apei, atata timp cat nu patrunde in ea. : se sparge, ceea ce face ca pi peru Isa se scufunde. :
I

----- ----- I
I

'------------------- ------'
~. fJ
56 Apa cu sa pun 58 Piperul
Repeta activitatea 55, astfel miscator
J

incat acul sa pluteasca pe apa. . . . . (!)


Presara ni~te piper deasupra . . . 'd. I.
Apoi adauga cateva picaturi de
unui bol cu apa. Apoi adauga
sa pun lichid Ce se intampla
cateva picaturi de detergent
de data aceasta?
de vase. Ce se intampla?

Sapunul sparge pojghita apei, iar acul se scufunda.


1 -- ------
---~---------
: Detergentul de vase sparge pojghita apei, astfel ca pi peru I.
I
1
1 este atras ins pre locul in care aceasta a ramas intacta.

'-------------- - -----
f
1

23
Topirea
Tncearca aceste experimente legate de top ire culori pentru a vedea dad\
pentru a transforma diverse soli de In lichide. dintre creioanele folosite cele
in culori intunecate se topesc
mai repede decat cele desch

59 Desene cu creioane colorate

Roaga un adult
sa te asiste in
timp ce incalze~ti
,--- .. -------~
Ceara este sol ida Ia I
I
creioanele. temperatura camerei, 1
in jur de 20( (68 F). I
Dar, ca toate solidele, :
cand se incalze~te I
suficient, se tope~te, I
transformandu-se :
1. Folose?te lipici pe baza de 2. Sprijina cartonul de 3. Plimba un uscator de par in lichid. Cand este 1
PVA pentru a lipi un ?ir un perete, cu creioanele porn it pe deasupra creioanelor suficient de rece, :
colorate pentru a face ceara sa devine sol ida din nou.. I
de creioane cerate de o
bucata de carton alb, rigid.
deasupra ?i pune multa hartie
de ziar In spate ?i dedesubt. se topeasca, scurgandu-se pe
carton. Lasa ceara sa se raceasca.
1
, __ ------- -- }

24
60 Bezele
62 Ciocolata cu Ia pte
1. Strange o bezea lntre
degete pentru a vedea 1. Pune o patratica de 2. Pune o alta patratica
cum este. Strange lncet Ia ciocolata cu Ia pte pe o sub lumina unei veioze.
lnceput, apoi mai ferm. farfurie ~i a~az-o Ia soare.
Apoi pune-o pe o farfurioara. t il
.I
I I
.I'I'
I
-JI ~- -- - ----
-- ...-:--::;-::- .~ ~ -
- . - -,_.....,
..~

2. Pune farfuria lntr-un loc


'
~~
--------....
~-----
-
-....
'___,
,..,.----- -..,
--;s~
---- -------/
/
..
cald, cum ar fi pe un pervaz -~
- ~ -~ ==-d .
- =:;;
~
lnsorit sau langa un radiator.
A~teapta cateva minute,
3. Baga o alta patratica de ciocolata In gura . Care
apoi strange bezeaua din dintre cele trei se tope~te eel mai repede?
nou. Ce textura are acum?
--- --- _., _.- _.,.,-------- .... _,- ...... ~~

J
1
Ciocolata cu Ia pte se tope~te eel mai repede In gura, I

,-- -------------------
1

: u~oare ~i ~i
Bezelele sunt
-- ... ~.
pufoase se topesc cu
' caci temperatura corpului cre~te rapid. Probabil
,' bucatica aflata sub veioza se va to pi eel mai lncet
I
I
I
I
: u~urinta. Pe masura ce se lncalze~te, bezeaua va f daca nu cumva becul este foarte lncins. I

I lncepe sa se lnmoaie. Daca se lncalzeste tare se


J I
- - - - - - - - - - - - - ... -----~-.-- -..a-=-'
va topi, devenind lichida.
' ... _ ------------------- ---~
1

63 Care patratica de ciocolata


se tope~te prima
61 Hartia neagra ~i alba
1. Suge o patratica de 2. Acum fa acela~i lucru
ciocolata cu lapte (fara sa cu o patratica de ciocolata
1. Pune o bucata de '
o mesteci) ~i cronometreaza neagra . Care se tope~te
hartie neagra ~i o cat dureaza pana se tope~te. eel mai repede?
bucata de hartie alba
sub o veioza puternica.

2. A~aza un cub de
gheata pe fiecare hartie.
Care dintre cuburi se
tope~te mai lntai?

A~aza lampa In
mijlocul celor doua
bucati de hartie.
...
------------
Ciocolata cu Ia pte contine mai multa grasime decat ' 1
ciocolata neagra, care contine, de asemenea, mai multa I
Cubul de gheata de pe hartia neagra ar trebui sa se topeasca pudra de cacao, ceea ce o face sa se topeasca mai lncet. I
primul. Aceasta deoarece negrul absoarbe lumina si dlldura
Nu poti gusta ciocolata pana nu se tope~te, astfel ca ar
veiozei, ceea ce face caIn hartie sa se lnmagazinez~ mai
I trebui sa simti gustul ciocolatei cu lapte mai repede decat
multa caldura, iar gheata sa se topeasca mai repede. I
pe eel al ciocolatei negre.
Pede alta parte, albul reflecta lumina si caldura
J

----'
I
------- ----------- #

25
Cum cresc plantele
Majoritatea plantelor sunt Ia lnceput, sub forma de semint
~i au nevoie de conditii adecvate pentru a cre~te. Afla de ce au nevoie
semintele ca sa lncolteasca, transformandu-se In piante puternice ~i sanatoase.

64 Fa so lea care incolteste J J

Poti folosi orice fel de


boa be intregi ~i uscate. Petiol
I '
I

_., ,
I

1. Tndoaie ni~te ~ervetele de 2. Pune patru boa be de 3. A~aza cartonul pe un


budHarie ?i pune-le lntr-o fa sole In mijlocul pungii. pervaz lnsorit. Lasa-1 acolo o
punga de plastic pentru Ar trebui sa se lipeasca sa pta mana, punand apa In
sandviciuri. Toarna suficienta u~or de hartie. Tnchide punga Ia cateva zile, pentru
apa pe hartie, astfellncat punga ?i lipe~te-o de o a mentine hartia umeda. Ce
aceasta sa se umezeasca In bucata de carton. se lntampla?
lntregime. Sol-- .. ,

--- --------- -----


- \
\
'+'
- ,.
: Boabele de fa sole sunt un fel de sa manta. Daca le Rasad'
*
lnveli~ul bobului '
oferi caldura ~i apa, vor lncepe sa lncolteasca, aparand Bob de fa sole
1 de fasole
l plantute numite r,Jsaduri. Ar trebui sa vezi ni~te
1 mici lujeri verzi lndreptandu-se catre lumina ~i ni~te
t radacini albe ~i subtiri care cresc In partea de jos.
: Dar pentru ca aceste rasaduri sa se transforme lntr-o ~c.:- .,
\

-------- ------- -- -
\
: planta, trebuie sa fie plantate In sol. Radacina l
, lnveli~ul bobului de fa sole I

65 Lumina si caldura J
Ghiveciul de pe pervaz ar trebui sa
1. Ia rasadurile de fasole din activitatea 64. primeasca multa lumina ~i caldura.
Umple doua ghivece de flori cu compost. Acest fapt va ajuta rasadurile sa
Fa doua gauri in fiecare, apoi introdu cu creasca, a~a ca ar trebui sa vezi in
grija fi-ecare rasad in gaurile respective. curand lujeri verzi mai mari.
Celelalte rasaduri nu
2. Pune un ghiveci pe un pervaz vor cre~te mult
insorit, iar pe celalalt intr-o incapere deoarece nu vor
racoroasa ~i lntunecata. Uda avea lumina
Pune ghivecele
ghivecele Ia interval de cateva zile ~i caldura.
pe farfurioare.
pentru a mentine solul umed. Ce vezi
dupa 0 saptamana?

26
66 Semintele lnsetate
68 Cresterea radacinilor
J

1. Pune ni~te vata In


doua pahare de iaurt ~i Taie cu grija partea de
a~aza-le pe un pervaz jos a unui morcov. Tnfige
cald ~i lnsorit. Presara patru beti~oare pentru
cateva seminte de creson aperitive In jurul partii
In fiecare. de sus. A~aza betele In
echilibru pe un pahar,
astfellncat morcovul sa
atarne In mijlocul acestuia.
2. Adauga apa lntr-unul Umple paharul cu apa. Ce
din pahare pentru a umezi se lntampla In urmatoarele
vata. Mentine-o umeda In cateva zile?
urmatoarea saptamana. Nu
pune apa In celalalt pahar.
Ce se lntampla?
,-- --------------------
I
----~
I
1 Morcovul din apa ar trebui sa incolteasca, scotand cateva 1

I
# ------ ------ ----- ~
I
I
: fire de radacina, pentru a-1 ajuta sa 'absoarba ~pa.
I ~ . . ____________ . ,. ____ ------# :
I

1 Semin!ele de pe vata I
'I
t
umeda vor lncol!i, Ins a
celelalte nu, deoarece nu '
t
I Lujer ~i frunze

'
I au apa de care au nevoie. I
I
I
'
I
'
I
~

.. ------- --- - -- -' I

67 Cre~terea lujerilor
Taie cu grija capatul
unui morcov. Pune-1 pe
o farfurioara ~i adauga
apa. Acopera capatul Firi~oarele
radikinilor
morcovului cu un \
\
pahar. Adauga apa In \
\
\
urmatoarele cateva zile. \
\
\
Ce se lntampla? \
\

' \

''
' ' ' ..
Radacinile ajuta plantele sa
absoarba apa. Morcovul este,
Dupa aceea ai
de fapt, radacina unei plante putea planta
de morcov ~iva absorbi apa, morcovulln
pamant pentru
ajutand ca pe tulpina sa
a vedea daca
apara cateva noi frunze. va continua sa
creasca.

27
Drojdia
Afla ce este drojdia ~ i ce poate face.

Umfla un balon
1. Amesteca doua lingurite 2. Amesteca ingredientele 1. Adauga doua lingurite 2. Toarna amestecu l lntr-o
de drojdie uscata cu 235 ml lncet, timp de un minut de drojdie uscata ?i doua sticla. Pune un balon
apa calda, lntr-un bol. sau doua . Apoi lasa lingurite de zahar lntr-o deasupra sticlei ?i lasa-1
Adauga o lingurita de zahar. amestecul sa se a?eze ?i jumatate de pahar cu apa lntr-un loc ca ld. Ce se
prive?te ce se lntampla. calda. Apoi amesteca bine. lntampla?

5-ar putea sa fie nevoie sa

~ ,.......
..
a~tepti 10 minute inainte
de a vedea rezultatul.

~
- . ... -------
Drojdia este un tip de organism cunoscut drept ciuperca. I
I --------------------- .. ~
I
Cand este amestecata cu apa calda ~ i zahar, se hrane~te
cu zaharul ~i emana un gaz numit dioxid de carbon. I
! Drojdia interactioneaza cu apa calda ~i zaha rul, :
1 rezultand dioxid de carbon. Gazul umple sticla, apoi 1
Bulele acestui gaz se formeaza In lichid, creand un strat
gros de spuma Ia suprafata ~i lncercand sa treaca prin
'
I
I
~ lncepe sa umfle ~i balonul. :
aceasta.
.. ---------------
,t I
'
.. _..... -- --- ------ --- ... I
I

lndiciu: intinde balonul de


Drojdie ~i fa ina ~- .. ; .
I

.. I ' . '
1~
.

Balonul de pe sticla in
care s-a adaugat fa ina
se umfla mai mult decat
eel de pe sticla care
I'll ....

'' contine doar apa calda, ~


~.; ... drojdie ~i zahar. Aceasta f
i'
se datoreaza faptului
1. Ia doua sticle de plastic 2. Adauga doua linguri 3. A?aza un balon
ca drojdia se hrane~te
~i pune o lingurita de de fa ina In una dintre deasupra lor ?i lasa-le
atat cu fa ina, cat ~i cu
drojdie uscata, o lingurita sticle. Agita sticlele lntr-un loc cald timp de
zaharul, ceea ce creeaza
de zahar ?i o jumatate pentru a combina 10 minute. Apoi com para
mai mult gaz.
de pahar cu apa calda In amestecul. baloanele.
fiecare dintre ele.

28
Spa la-te pe
maini lnainte
de aceasta

1. Pune 250 g fain a 2. Combina toate 3. Presara ni?te fa ina 4. Pune din nou aluatul
obi?nuita, un varf de cutit ingredientele cu mana pe suprafata de lucru. In bol ?i acopera-1 cu
de sare ?i doua lingurite pentru a obtine un aluat. Apoi lntinde, lndoaie folie alimentara. Lasa-1
de ulei de masline lntr-un Framanta aluatul pana ?i framanta aluatul pe sa stea lntr-un loc cald
bol. Adauga un amestec de cand obtii 0 bila ferma. suprafata acoperita de timp de 0 ora, pana
drojdie care a facut bule fa ina, timp de cand acesta cre?te.
(a se vedea activitatea 69). 10 minute.

5. Framanta aluatul 6. Modeleaza aluatul 7. Lasa-llntr-un loc cald 8. Pune painea Ia cuptor
din nou pe o suprafata In forma de franzela ?i timp de 30 de minute timp de 20-25 minute
acoperita cu fa ina, dar a?aza-1 pe o tava de copt pentru a cre?te. Tncalze?te sau pana cand devine
de data aceasta r,nai unsa cu unt. cuptorulla 230 C brun-aurie.
U?Or. (450 F).

Daca tai o felie de

I
,-------------- -~
paine coapta, poti
vedea gaurile din
aceasta. Acestea
Drojdia este folosita
In lntreaga lume ca
ingredient pentru a face
Drojdia creeaza bule de
sunt create de bulele aluatul sa creasca Ia
dioxid de carbon, care
dioxidului de carbon. coacerea painii.
raman prinse In interiorul
aluatului. Acest fapt II face
sa creasca ~i sa se mareasca.
Tn cuptor, temperatura
ridicata neutralizeaza
drojdia, astfel ca aluatul
lnceteaza sa mai creasca, se
a~aza ~i se intare~te, Ia sand
urme care confera textura
painii.

, __ ------ ------' I

29
Cristalele de sore 74 Mix de sare si culoare J

Amesteca o lingura de sare cu o culoare pe baza de


Exploreaza cum reactioneaza cristalele de gheata apa.lntinde culoarea amestecata cu sare pe o hartie
In contact cu apa, facand modele In acuarele. groasa ~i a~teapta ca aceasta sa se usuce.

Astfel se creeaza un efect in care particulele sunt


a~ezate mai uniform. Poti vedea reziduuri albe in
locurile in care s-a uscat culoarea amestecata cu sare.

1. Tntinde cu pensula o
culoare pe baza de apa
pe o bucata groasa de
hartie.

2. Presara u~or n i ~te


sare peste culoare.
Apoi las-o sa se
usuce.

3. Dupa ce culoarea
s-a uscat complet,
folose~te un burete
75 Culoare consistenta
uscat pentru a Tntinde cu o pensula o cu loare mai consistenta pe
lndeparta sarea cafe o hartie groasa ~ i presara sare pe deasupra . Ce se
se desprinde. lntampla de data aceasta?

,--- ~---- ---------- ---------~


, ------------,--------'
a In cazu lA1n care cu Ioarea este ~10arte densa, sa rea I
A v

: Sa rea absoarbe o parte din apa din culoare. De asemenea, : nu va putea absorbi Ia fel de multa apa ~i nu se va 1
t o parte din sare se dizolva in acuarela. Dupa ce culoarea dizolva, astfel ca efectul este mai putin observabil. 1
: se usuca, poti vedea modele albe in forma de stea,
I numite reziduuri, in jurul cristalelor de sare. Acestea
: provin din sa rea dizolvata care a ramas in urma uscarii
~
1
I
-------------- ----- ;

I J
1 culorii.

------------------ -----
1
~ t

30
76 Cristale de sare de mari 78 Sare sfaramata
dimensiuni Sfarama cateva cristale
Presara sare granulata, cu cristale mari, cat ai lua mari de sare cu un
lntre degete, pe o pata de culoare pe baza de apa. facalet. Apoi presara
granulele peste ni~te
Cristalele mari de sare nu se dizolva Ia fel de u~or acuarela.
In culoarea pe baza de apa. Dar lasa urme albe mai
mari de reziduu.
,.. -.. -- .. ---------------
1 Atunci cand este sfaramata in bucatele de
1 dimensiuni diverse, sa rea creeaza u~ efect variat. :
...

: Poti vedea urmele albe de dimensiuni diferite ale 1

--- --- ----------.---


, reziduurilor de sare. J

79 Zahar
Ia un cristal mare Presara ni~te zahar peste o pata de acuarela. Las-o
de sare cu penseta, sa se usuce, apoi lndeparteaza zaharul cu un burete
uscat. Are acela~i efect ca sarea?

----- ------- ... -- ---- ..


scufunda-lln apa, apoi
a~aza-1 pe o pata de
1 ...
culoare bazata pe apa. I I
1 De~i cristalele de zahar ~i sare arata Ia fel, zaharul
Fa acest lucru de mai
absoarbe mai multa apa decat sa rea ~i se dizolva
multe ori. 1 mai repede. Dupa ce se usuca, este mai greu de
lndepartat deoarece, odata dizolvat, se lipe~te.
Cristalele mari de sare lncep sa se dizolve cand sunt
scufundate In apa. Apoi sa rea se dizolva ~i mai mult In
culoarea pe baza de apa, creand modele mai mari de
Totodata, lasa mai putin reziduu alb.
... ______________ _ ___ .,.. ' I
I
'
reziduu alb.

31
Cerneala invizibiiQ
Scrie un mesaj sau fa un desen cu cerneala invizibila ~ i afla cum sa procedezi ca sa iasa Ia iveala.

80 Cerneala din sue de lamaie 82 Sue de eeapa


1. Stoarce sucul dintr-o 2. Tncinge cuptorul pana Curata o ceapa ?i da-o pe
lamaie. Tnmoaie o pensula Ia 150C (300F). Pune cu razatoare deasupra unui bol,
In sue ~i deseneaza o forma grija hartia In cuptor ?i pentru a strange sucul. Scrie-ti
pe o hartie alba. Las-o sa las-o timp de 10 minute. numele cu ajutorul sucului pe
se usuce. Ce se lntampla? o foaie alba de hartie. Las-o sa
se usuce. Tncalze?te hartia caIn
activitatea 80 sau 81 pan a cand
numele tau devine vizibil.

1
I
1 ------- ------------
Sucul de ceapa, ca ~i eel de lamaie, devine maro cand
--- "
1
I
este lncalzit.
~ I

------------------
83 Unde este eoada pisieii?
Dupa ce se usuca, sucul de lamaie pare invizibil. Dar 1. Deseneaza o pisica
cand este lncalzit In cuptor, el reactioneaza cu oxigenul pe o hartie alba, cu un
creion. Toarna putin
din aer ~i devine maro, deci vizibil. Sucul de lamaie
Ia pte lntr-un pahar ?i
reactioneaza In mod natural cu aerul in timp, dar
folose~te-1 pentru a
lncalzirea accelereaza procesul.
colora cu alb coada
pisicii. Apoi las-o Ia uscat.

81 Sueul de lamaie si fieru l de ealeat


)
2. Roaga ni?te prieteni
sa ghiceasca unde
1. Deseneaza o alta forma 2. Ai putea lncalzi hartia este coada pisicii. Ai
cu sue de lamaie ?i Ia s-o cu un uscator de par sau ai putea sa scrii initialele
sa se usuce. Calca hartia putea sa 0 tii deasupra unei fiecaruia langa locul
cu grija cu fierul de dHcat, Iampi sau a unui radiator indicat.
pana cand forma devine pentru a scoate Ia iveala
maro. forma. Dureaza mai mult.
Seteaza fierul de calcat 3. Tncalze?te cuptorul
Ia minimum, inchizand
aburul. Cere ajutorul
pana Ia 15ooc (3000F).
unui adult. Pune cu grija hartia
In cuptor ?i las-o timp
de 10 minute pentru
a dezvalui adevarata
pozitie a cozii.

1 -------------------------
lncalze~te
: Atata timp cat hartia se suficient, sucul de :
" --- -- - -- - . --
,' Cand se usuca, laptele ramane transparent, ca ~i "
I sucul de lamaie, dar devine maro cand este suficient' I
lamaie va reaction a cu oxigenul din aer, devenind maro.

- - - -
I I

----------------------- -' - -
'~ de cald pentru a reactiona cu oxigenul din aer.
I , t
...
32
84 Harta comorii
1. Deseneaza o harta a 2. Adauga o lingurita 3. Scrie un X folosind 4. Roaga ni~te prieteni
comorii folosind creioane de bicarbonat de sodiu amestecul de bicarbonat sa ghiceasca unde se
(o poti face sa para veche ~i o lingura de apa de sodiu pentru a marca afla comoara. Tncalze~te
rupandu-i marginile ~i lntr-un borcan. pozitia comorii ascunse. harta Ia cuptor timp de
patandu-le cu ceai rece). Amesteca-le bine. Lasa-1 sa se usuce. 10 minute pentru a le
arata raspunsul.

_.... ...
l

---------
,
Amestecul de bicarbonat
~

de sodiu este transparent


dupa ce se usuca, dar
devine maroniu dind
este lncalzit.

85 Reactia verzei rosii


} }

1. Deseneaza un 2. Taie cu grija 3. Toarna cu atentie 4. Tntinde apa turnata


contur cu amestec de putina varza ro~ie ni~te apa fiarta peste varza ro~ie cu Cand apa turnata
bicarbonat de sodiu (a ~i pun e-o lntr-un peste varza. Las-o pensula pe hartie. peste varza ro~ie
se vedea activitatea 84) bol. 10 minute. Ce se lntampla? atinge bicarbonatul
~i lasa-1 sa se usuce. de sodiu, are loc
o reactie care face
conturul sa devina
verde.

Poti Tncerca o alta activitate cu


A apa care a fost turnata peste
varza ro~ie Ia pagina 90.

33
Experimente cu sunete
Afla cum sa faci instrumente muzicale simple
:
, --- ----------------
Ce este sunetul?
---- :
~

~ i experimenteaza cu sunetele pe care le scot : Sunetele sunt provocate de mici mi~cari, -,


I

acestea. I numite vibratii, care se deplaseaza


: prin aer ~i prin lucrurile din jurul Cj
-~~ 'I'
I

86 Cutia ecourilor
: nostru. Cand aceste vibratii ne ajung I
I Ia urechi, le auzim sub forma de sunete.
I I '
l.lntinde o banda de
elastic lntre degetul mare
2. Decupeaza o gaura
In capacul unei cutii

, __ .. ------- .. -------- ---' I

~i aratator. Folose~te-ti de pantofi.lntinde o Ai putea lipi bucati de carton rigid sub benzile
cealalta mana pentru a banda de elastic peste de elastic, in felul acesta, pentru a face sunetele
trage de ea. Observa cat gaura ~i trage de ea . sa dureze mai mult (aceasta se intampla pentru
ca suprafata benzii care nu atinge cutia este mai
de puternic e sunetul pe Este mai puternic acest
mare, putand astfel sa vibreze).
care II scoate. sunet?

1
I --- --------------- .......
Cand tragi de elastic, acesta vibreaza, facand ~i
~
1
I I
aerul sa vibreze ~i creand un sunet. Cand elasticul 1
I
este lntins peste cutie, sunetul reverbereaza In 1

interiorul CUtiei, nk~ndu-1 mai puterniC. :

----------------- ---
I
~ I

87 lnstrumentul
1. Gase~te cateva 2. Tine cutia cu o
benzi de elastic subtiri mana ~i trage de
~i groase de aceea~i benzile de elastic cu
lungime.lntinde-le cealalta. Ce tipuri de
peste cutia de pantofi, sunete auzi?
In ordinea grosimii.

:
I --- ----------------------- ...
Benzile elastice de tipuri diferite scot sunete distincte. :
~

1 Benzile groase vibreaza mai lncet ~i scot sunete mai joase; I


: benzile subtiri vibreaza mai repede, scotand sunete mai :
I I I
1 lnalte. Cu cat tragi mai tare de coarda, cu atat sunt mai
I
1
Cutiadin o~
activitatea 8~Q ! mari vibratiile ~i sunetul mai puternic. :
~

---------------------- -- I

34
88 Tare si lncet )
90 Tubul muzical

Fa cu grija o Apoi infige


gaura cu o un creion in
piuneza. gaura pentru
a o largi.

Pune o mana de orez sau de linte


lntr-un borcan curat.lnchide capacul 1. Gase~te un tub larg de carton, 2. Strecoara creioane sau
si' scutura borcanul.lnveleste
'
borcanul cu capac, cum ar fi tuburile pentru pixuri prin gauri, astfellncat sa
lntr-o carpa ~i scutura-1 din nou. Ce se snackuri. Folose~te o piuneza, apoi patrunda prin tub dintr-o parte
lntampla? un creion ascutit pentru a face gauri In alta. Toarna ni~te orez sau
In tub, dintr-o parte In alta. ni~te linte In tub $i pune capacul.
Cand boabele se lovesc de
peretii borcanului, transmit
vibratii prin acesta, scotand
un sunet ca un zorn~lit. Carpa
3.lntoarce tubul cu fundul
In sus. Ce auzi? Cand sunetul
-------------..
.' In timp ce aluneca de-a lungul
I tubului, boabele se lovesc de
,.,
:
amortizeaza vibratiile, astfel ca lnceteaza, lntoarce tubul ~i
asculta din nou.
: creioane sau pixuri, facandu-le I
zornaitul nu se mai aude atat
1 pe acestea, ca ~i aerul din l
de dar.
I jurullor, sa vibreze. Ciocnirile I
I ~i salturile boa bel or scot un :
: rapait, oarecum asemanator t
89 Fredoneaza si zumzaie )

--- -- - .........
1 cu picaturile de ploaie. l

Apropie-ti buzele ca pentru fluierat


~i canta cat de tare poti.lndoaie 0
foaie de hartie de copt In jurul unui
pieptan. Pune-ti buzele lmprejurul
acestuia ~i canta din nou. Se aude
mai tare?

Fluieratul este sunetul facut atunci


cand aerul care iese pe gura ~i pe
nas vibreaza. Cand canti folosind
pieptanut vibreaza ~i acesta, ~i l
''
hartia, transformand cantatul tau I Poti diversifica sunetul punand
lntr-un sunet mai puternic, ca un I lucruri diferite in tub, cum ar fi
boa be de fasole sau margele.
zumz~iit. I
I

35
HOrtia reciclatCi
Afla cum sa faci hartie reciclata, apoi utilizeaza aceea ~ i tehnica
pentru a experimenta cu diferite texturi ~ i tipare.
Pentru a obtine o pasta mai tina, ai putea mixa
hartia ~i apa intr-un blender (clate~te blenderul
91 Hartie aspra de indata ce ai terminat treaba cu el).

1. Tndoaie un umera~ de sarma 2. Rupe hartia In bucatele lntr-un bol. 3. Marunte~te hartia lmbibata
sub forma de patrat ~i trage peste Toarna suficienta apa pentru a acoperi In apa cu degetele. Apoi adauga
elcracul unei perechivechi de hartia ~i las-o Ia lnmuiat timp de o ora. o lingura de lipici lichid, alb ~i
colanti, pentru a face o sita. amesteca .

S-ar putea sa dureze 2-3 zile


pentru a se usca in,intregime.
\
\

4. Pune ni~te ~ervetele de hartie 5. Tntinde o punga de plastic peste 6. Pune sita pe un ziar Ia uscat.
lntr-o tava de copt ~i a~aza sita sita ~i neteze~te-o cu un facalet Pasta se usuca, formand hartie,
deasupra. Tntinde amestecul pastos pentru a obtine un strat subtire pe care o poti desprinde de pe sita.
de hartie pe sita. de pasta sub punga.

Aceasta hartie a fost


facuta din bucatele rupte
de hartie albastra ~i alba. Majoritatea hartiei este facuta
din mici fibre sau fa~ii de lemn.
Cand hartia veche este rupta
Observa ca suprafata ~i
~i lnmuiata In apa, aceste fibre
marginile hartiei par aspre
~i neuniforme. se separa. lntinderea pastei
I
I cu facaletul strange fibrele
I

I
I
laolalta, obtinandu-se In final o
,
I
hartie noua.
I
..
( ,;

36
92 Hartie rezistenta 93 Hartie pestrita 94 Hartie drag uta
Fa ni~te hartie folosind hartie alba Adauga hartie de lmpachetat Adauga cateva picaturi de
Ia care adaugi mici bucati de vata. lucioasa, rupta In bucatele, In pasta colorant alimentar In pasta ~i

I
I
------ ----- """
Fibrele de bumbac sunt mai I
de hartie.
--------
Hartia lucioasa nu se rupe u~or,
':
amestec-o bine. Presara cateva
paiete sau sclipici peste pasta
lntinsa, lnainte de a o netezi cu
astfel ca bucatelele lucioase se I facaletul.
puternice decat fibrele de lemn vor vedea In hartia reciclata. I

1
!
~; creeaza o hartie mult mai
rezistenta.
1
; , __ ------- -----' I' Hartia poate fi colorata in multe

'
-------------- Ai putea adauga ~i fire
I
nuante diferite. Adaugarea
paietelor sau a sclipiciului
creeaza un efect stralucitor.
de bumbac.
-

96 Petale si frunze
. __ .._____ -- -
95 Ziare )
I
1 Petalele, iarba sau frunzele se
~

Fa pasta rupand In bucatele ziare Tncearca sa faci pasta folosind


! vor aplatiza in timpul intinderii :
cu facaletul, pastrandu-se In
I ' I
~i reviste vechi. ' ~ervetele . Adauga petale de flori,

:
I -------------
Cerneala din ziare ~i reviste
... '
:
frunze sau iarba In pasta, lnainte
de a o lntinde cu facaletul.
hartie.
'
------------ 1
I

t va face ca hartia sa fie mai 1


I I Aceasta hartie a fost facuta cu
lntunecata, ca mai jos. t ~ervetele, care creeaza o pasta
I
'
... ------------ - l
I
mai moale.

37
Rezistenta
, Ia miscare
,
Descopera cum lucrurile aflate in repaus 98 Trage fata de masa
rezista ini~ierii mi~carii. Acest fenomen poarta
1. Tntinde o fata de masa 2. Apuca marginea fetei
numele de inertie. )
neteda sau o bucata de de masa ~i trage-o cu 0
material pe omasa. Pune mi~care iute ~i ferma.
97 Saltul portocalei
ni~te pahare ~i farfurii de

1. A~aza un carton plastic gros deasupra.


patrat, gros, peste o
Tragecu t
cana de plastic.

2. Pune un tub de
i fermitate.
1
carton In picioare 5-ar putea sa
fie nevoie
pe patrat ~i a~aza o
sa exersezi
portocala In echilibru. de cateva ori
pentru a reu~i.

3. Folosindu-ti palma,
love~te patratul dintr-o
parte.

I --- ---------------------
: Ar trebui sa descoperi ca farfuriile ~i paharele tind sa
.... ~
:
I ramana Ia locullor, chiar ~i atunci cand tragi de fata de I
I I
1 masa. Aceasta se intampla din cauza inertiei lor- sunt '
! _________________
'
-----
....suficient de grele pentru a se opune mi~carii.
f
1
I

99 Greutati mari J Y'f;;;I:;J.3J'!,:V~


Trebuie sa impingi
1. Tncearca sa 2. Acum pune cateva carti 3. Mai adauga ni~te carti skateboardul mult mai tare
lmpingi un grele deasupra. Cat de u~or ~i vezi cat de mult trebuie cand este indircat cu carti
skateboard. este sa-l impingi acum? sa lmpingi pentru a mi~ca deoarece cu cat un corp
skateboardul. este mai greu~ cu atat forta
sa de inertie este mai mare
~i cu atat mai mult se opune

Poti observa acela~i efect ~~in cazul


unui carucior de cumparaturi. Cu
cat pui mai multe cumparaturi in
carucior, cu atat trebuie sa-limpingr
mai tare pentru a-1 pune In mi~care.

38
100 Turnul de zaruri
102 Rasturnarea tubului de lipici
1. Pune trei zaruri unele
peste altele, facand un turn. 1. Pune o fa~ie lngusta
A~aza o moneda deasupra, de hartie pe marginea
apoi adauga Inca mesei. A~aza un tub de
trei zaruri peste aceasta. lipici In picioare pe fa~ie .

2. Folose~te-ti degetul ;')


mijlociu pentru a da un ,,
I
I
bobarnac monedei din 2.1ncearca sa tragi I

lncet hartia de sub Asigura-te ca aproximativ


mijlocul turnului. Ce se
jumatate din fa~ie atarna
lntampla cu zarurile? tubul de lipici. Ce se peste marginea mesei.
lntampla?

' --
3. lncearca sa lndepartezi
I hartia din nou, dar de data
I
Ar trebui sa reu~e~ti sa aceasta rupe din hartia
I
I indepartezi moneda care atarna.
~ --
I cu un bobarnac, fara

--- -----------...... -...... . .


I
I a dobori zarurile.
I Aceasta din cauza t \
I 1 Ar trebui sa descoperi ca tubul de lipici tin de sa J
I inertiei zarurilor.
ramana unde este. Nu poate rezista m i~carii hartiei
I

' --------------------- ---' I


care este trasa u~or, a~a case rastoarna. Dar daca
tragi de hartie suficient de repede, tubul de lipici
:

''
f

.. -------- . ------ --"' '


poate rezista ~i ramane in picioare. I
101 Turnul de monede ' ... _
1. A~aza zece 2. Cu degetul mijlociu, da un
monede sub bobarnac puternic unei monede
forma de turn. a~ezate Ia baza turnului. 103 Prinderea monedei
1. Tine-ti mana cu palma
In sus langa ureche ~i tine
o moneda In echilibru pe
cot.

2. Adu mana In fata


( cu o mi~care rapida
~i lncearca sa prinzi
moneda lnainte de a

:
' --- ----------- --------
Moneda in care ai dat un bobarnac se love~te de
~
:
cad ea.

1 turn ~i impinge moneda de jos. Celelalte monede I


I
1 raman pe loc deoarece au suficienta inertie pentru
I
1
Moneda are inertie ~i dureaza cateva secunde lnainte ca
I I atractia gravitationala sa o faca sa se mi~te prea repede
a rezista mi~d~rii.
1

' ------------------ ----' 1 pentru a fi prinsa. Acest fapt iti ofera rag azul de a o
recupera lnainte de a-ti scapa.
---------- ' I
I

39
Presiunea aerufui
Afla despre forta aerului ~i cum se schimba aceasta Ia diferite temperaturi.

I
I
--- .. --- -------- .. --.---- .
~
'

104 Sfideaza gravitatia Ce este presiunea aerului?t :
1. Umple un Aerul este alcatuit din mici particule, ~ / :
I
pahar cu apa care salta ~i se izbesc de lucruri,
pana sus. creand presiune. Aerul ne Impinge ---}
constant ~i pe noi, dar suntem atat
de obi~nuiti cu et in cat nici macar \ : I
nu observam ca exista.

'
... ___________________ ------- ' I
I

2. Pune o bucata
de carton subtire 1. Umfla doua baloane Ia 2. Leaga o alta bucata
peste pahar ?i aceea?i dimensiune. Leaga de sfoara de mijlocul
apas-o ferm. fiecare balon de capetele riglei ?i atarn-o.
unei rigle, folosind o sfoara .

Regleaza pozi~ia sforii


din mijloc pana cand
3. Tine bine cartonul rigla se afla In echilibru.
?i lntoarce paharul
cu fundulln sus.
Da drumullncet
cartonului.

Fa aceasta mi~care deasupra


chiuvetei, pentru siguran~a.

Ar trebui sa descoperi ca Apa


Impinge
bucata de carton ramane Ia lnjos //";.
locul ei, iar apa In pahar. .. .. _ Ac

Aceasta din cauza ca


3. Tnteapa unul din baloane cu un ac. Ce se
presiunea aerului
lntampla?
Impinge de jos In sus.
Presiunea aerului este
suficient de mare pentru 1' Presiunea
aerului impinge
I
--- --- ----- --- - --
, Rigla se inclina in-sus Ia capatul in care se afla balonul- -~:
a echilibra greutatea apei in sus : intepat aratand ca balonul umflat este mai greu decat 1
din pahar. I balonul intepat.
, Aceasta deoarece aerul are, intr-adevar,
greutate.
,____ ------------------f
40
106 Cum sa afli singur(a) prognoza meteo
1. Taie capatul unui
I - ., ~
balon ~i lntinde-1 Lasa lntre linii o I
peste un borcan. I Daca presiunea aerului
distanta cat latimea .....
' . ..
I
unui creion. cre~te, aerul din afara
Fixeaza-1cu o banda
de elastic.
\
\
\ 'I borcanului apasa pe

Q
'' I balon, facand ca paiul
3. Deseneaza patru linii pe o bucata de II
I
I I sa se rid ice In sus. Daca
carton. Scrie pe fiecare linie Ridicata, Nicio I
presiunea aerului scade,
2. Lipe~te un pai I I
I
schimbare ~i Scazuta, In felul acesta. I J aerul din borcan Impinge
pe balon, In felul I

acesta.
Ridicata y_,
'I
I
balonulln sus, astfel ca
paiul se va lndrepta In jos.
Nicio schimbare
I
Scazuta
I 0 presiune ridicata a
4. Lipe~te cartonul pe spatele 1
borcanului, astfellncat paiul I aerului lnseamna de
f obicei vreme frumoasa,

~
sa se afle In dreptul sectiunii
Nicio schimbare. Lasa I In vreme ce presiunea
I scazuta lnseamna
borcanul timp de cateva zile (}
~i vezi ce se lntampla. '
I
I
ploaie. Astfel ca poti
folosi borcanul pentru a
I prognoza vremea.
I
,_ ------------~

1. Umple o sticla cu apa 2. Pune sticla In apa 1. Toarna cu grija ni~te apa 2. Dupa cinci minute,
rece ~i adauga ni~te gheata. rece. A~teapta cateva fiarta lntr-o sticla de plastic gole~te sticla ~i pune
Umple pe jumatate o sticla minute ~i vezi ce se ~i agit-o. capaculla loc. Pune
de plastic cu apa fierbinte. lntampla. sticla In congelator sau
Numara pana Ia zece, apoi In frigider pentru cateva
Pune sticla In chiuveta
lntinde balonul peste ea. ~inu o tine In mana In minute, apoi scoate-o.
timp ce torni. Ce se lntampla?

Functioneaza A
eel mai bine cu 8 A A
apa abia fiarta. Poarta
manu~i de
bucatarie
intimp
ce gole~ti
sticla.

.......... ____________ _
Pe masura ce se race~te sticla, presiunea aerului
----... - ~

Sticla scoasa din frigider este deformata. Pe masura ce


\
I
I
dinauntru sea de, iar balonul este tras In interior. Aerul aerul din ea se race~te, presiunea scade Ia randul ei.
din afara sticlei are o presiune mai mare ~i patrunde In Presiunea mai mare a aerului din afara sticlei preseaza ., I

sticla, facand balonul sa se umfle In interiorul ei. I


~i o deformeaza.
,
... ~ ....... -.-------~------------
41
Tensiunea suprafetelor
Afla mai multe despre tensiunea suprafetelor
pe apa ~i folose~te-o pentru a crea ni~te 11 o Ulei cu creta
contururi colorate. 1. Da cu grija pe razatoare , - 'Razatoare
~
ni~te creta, deasupra unei pentru
109 Conturul de creta farfurii. Adauga o lingurita branza
de ulei vegetal peste praf
1. Folose~te o Ai grija Ia ~i amesteca-le bine.
degete! Ai grija Ia degete!
razatoare pentru

.J"'fj ..
. .
a da cu grija pe ea
cateva bucati de creta
colorata, lntr-un vas
cu apa.
2. Folosind o lingura,
scufunda uleiul cu creta
lntr-un vas larg cu apa.
--.-.
2. Amesteca creta
cu un beti~or de 3. Amesteca lncet
-
aperitiv pentru a cu un beti~or de
se lntrepatrunde aperitive.
putin culorile.

4. A~aza ni~te hartie pe


3.lntinde ni~te apa, apoi ridic-o ~i las-o
hartie pe apa pentru sa se usuce.
cateva secunde, apoi
ridic-o. Las-o sa se
usuce. I
~-- --------------------
Uleiul cu creta se lmpra~tie pe suprafata apei ~i
.... ~
:
: ramane deasupra, chiar daca II amesteci. Dar cand 1

t - --------------------- ~
: a~ezi hartia, uleiul cu creta se lipe~te de aceasta,
1 transferand conturul.
:
I
I Suprafata apei ramane intacta ca o pojghita datorita 1
1 tensiunii suprafetei (a se vedea pagina 22). Praful de :
: creta este suficient de u~or pentru a pluti pe aceasta t
I l
I

'------------------- -----'
Ulei cu creta
I

1 suprafata, dar cand hartia este a~ezata deasupra, pe hartie

_________________ --- '


1 creta se lipe~te de ea, iar conturul se transfera pe 1
...
aceasta. I
' I

Praf de creta
pe hartie

42
111 Testcuoja

1. Toarna ni~te apa


lntr-un mic bol.
Adauga cateva
picaturi de oja de
culori diferite, In felul
acesta.

Urme de oja
peapa

2. Mi~ca lncet un ---~-..- .. --- ________ .. _____ _


beti~or de aperitive 'I
prin oja pentru a face Oja este suficient de u~oara pentru a pluti pe 1

o inimioara. Pune ni~te suprafata apei ~i a ramane acolo In timp ce rasuce~ti '
,
I
beti~orul prin ea. Cand a~ezi o hartie peste contur,
hartie deasupra, apoi
conturul de oja se va lipi de aceasta. I

----- .... --- .... - ,


ridic-o. I
... ___ ..... ., .. _., ........ .., ~

112 Picaturi de ulei In creta 113 lmprimeu cu spuma de ras


Da cu grija pe o razatoare de branza ni~te creta, Acopera un vas adanc cu un strat de spuma de ras,
deasupra unui vas larg cu apa, pentru a face un apoi folose~te o pensula pentru a stropi spuma cu
strat subtire de praf de creta. Adauga cateva vopsea (poti folosi orice tip de culori). Amesteca
picaturi de ulei vegetal peste creta ~i a~teapta un vopseaua cu un beti~or de aperitive, apoi pune
minut. A~aza o foaie de hartie pe suprafata, apoi o bucata de hartie deasupra. Ridica hartia ~i
ridic-o ~i las-o sa s~ usuce. lndeparteaza spuma cu o bucata de carton pentru a
scoate Ia iveala conturul.
# ... - - - - - - - - - - - - - - - . . - - - - ,
: Picaturile de ulei se lntind pe suprafata apei, : :
#------------------
Spuma se com porta Ia fel ca pojghita de pe
----~
:
1
J
impingand praful de creta In cercuri. Poti
I
1 suprafata apei. Culoarea ramane Ia suprafata :
I vedea cercurile uleioase dupa ce transferi 1 I spumei ~i poti trage dare pentru a face un contur 1
~ ~
' ------------------
conturul pe hartie.
.
_____ ,. ,
:
\
care se transfera pe hartie.

... ------------- ---------


:
,

lmprimeu cu
spuma de ras

43
Organisme ~i celule vii
Celulele sunt elementele minuscule din care sunt alcatuite toate organismele vii.
Fiecare celula are un cod lntiparit adanc In ea, numit ADN, care li spune ce sa faca.
Poti exam ina celulele ~i ADN-ul cu ajutorul acestor activitati.

114 Priveste In interiorul unei celule


J

1. Umple un pahar cu Pe masura ce


2. Lasa-1 trei zile. Cum Pune oul fara coaja In lumina.
otet lim pede ~i introdu coaja oului arata acum? Tndeparteaza
un ou In el. Lasa-1 acolo ~ i otetul cu grija toate urmele cojii
reaqioneaza,
cateva minute. Ce se sparte a oului.
s-ar putea sa vezi
lntampla? bule de gaz.

A~a arata un ou fara coaja


cand este expus Ia lumina. ADN-ul se afla aici. ,-- ------------------ -- --- ---"
I

' Oul este, de fapt, o


celula uria~a . Coaja
Peretele celulei

se dizolva incet in Galben u ~


otet, astfel ca poti
vedea in interiorul
oului. Bula intunecata
este galbenu~ul, care
contine AD N-ul. Partea , ___ .. ADN
I
neclara este albu~ul I
I

I
o gelatina plina de apa I
I

~i de elemente care \
\
\
ajuta celula sa creasca.
'' Pori de aer

'------------------ -------- -'


115 Celule~iapa
1. Umple doua pahare 2. Taie cu grija capetele a
cu apa, pe jumatate. doi morcovi. Pune cate unul Ar trebui sa descoperi ca morcovul din apa sa rata se
Amesteca trei linguri de In fiecare pahar, a~ezandu-1 mi~coreaza, iar eel din apa simpla se umfla. Celulele contin
sare lntr-unul din ele. In picioare. Lasa-le peste o multi me de apa ~i reaqioneaza In functie de cat de multa
noapte. Ce se lntampla? apa ~i sare se afla In jurullor.

Celulele morcovului
Celulele morcovului
din apa simpla
din apa sa rata elimina
absorb apa, facand
apa, facand morcovul
morcovul sa devina
sa se miqoreze.
mai mare.
I
I
I
I
I

( --- .. ""

44
Cum arata ADN-ul?
ADN-ul este alcatuit din fa~ii lungi, subtiri. Fa~iile sunt prea mici pentru a putea fi vazute individual, dar le poti vedea adunate
in manunchi. Manunchiurile arata Ia fel, fie ca provin de Ia pi ante, fie de Ia ani male. Tn interior insa fa~iile ascund cod uri foarte
diferite. Aceste cod uri sunt responsabile pentru ceea ce face o capu~a, dar ~i pentru felul in care e~ti tu.

116 AD N-ul fructelor


1. lntrodu o sticla din 1. Pune o sticla din plastic
plastic cu spirt medicinal In cu spirt medicinal In
congelator pentru 0 ora congelator timp de 0 ora.
(poti cumpara spirt
medicinal de Ia farmacie). 2. Amesteca o lingura
de sare In jumatate de
pahar de apa.
2. Pune cateva cap~une ?i
putina apa lntr-o punga de
plastic pentru sandviciuri.
Tnchide-o ?i strive~te 3. Ia o lingurita din apa
cap?unele sarata, bag-o in gura ~i
plimb-o de colo colo, apoi
3. Deschide punga ~i scuip-o intr-un alt pahar.
toarna sucullntr-un pahar.
Amesteca putin detergent
de vase.

4. Ia un alt pahar, umple-1


4. Tnclina paharul u~or ?i pe jumatate cu apa ~i toarna
toarna lncet spirt medicinal cateve picaturi de detergent
rece ca gheata pana cand de vase. Amesteca. Ia o
paharul este pe jumatate lingurita din acest amestec ~i
plin. Ce vezi? Lasa-1timp de adauga-o in paharul in care
o ora. Ce observi acum? Nu bea ai scuipat apa sa rata. lti vezi
amestecul! propriul ADN?

Fa~ii de ADN de cap~una ___ Poti vedea fa~iile mai 5. Tnclina paharul in care ai
stranse In manunchi - ...... , clar daca pui paharulln scuipat apa sa rata. Toarna
'\ lumina. incet spirt medicinal rece,
\
y pana cand se umple paharul
pe jumatate. A~teapta o ora.
lti vezi AD N-ul?

------------------------ --'
Efectueaza activitatile
de pe aceasta pagina
lmpreuna cu un ;
I a
adult. Asigura-te ca
I Strivind cap~unele sau plimband apa sa rata prin gura, :
nimeni nu bea spirtul I
medicinal, caci este , poti sa strangi celule. Detergentul de vase divide I
nociv. '
: celulele, scotandu-le Ia iveala AD N-ul. Spirtul medicinal 1
I
separa AD N-ul, care apoise ad una in manunchiuri, 1
I
1 formand fa~ii lipicioase ~i neclare. .'1

'------------------ -----'
I I

45
Forme de construit
I
1 Turnul este rezistent deoarece fiecare parte
Afla de ce unele forme sunt mai puternice decat
'
s este sustinuta de laturile din jurul ei, iar
altele, dar ~i mai greu de doborat. diagonalele impiedica deformarea. Turnul
sustine jucaria deoarece greutatea acesteia se
118 Construieste
, un turn Ina It distribuie asupra tuturor paielor, fiind sustinuta
in mod ega I de fiecare dintre acestea.
1. Folose~te paie de 2. Folose~te inca 3. Taie ~ase paie mai
--~-
baut scurte ~i bezele patru paie scurte lungi ~i folose~te-le
pentru a construi pentru a uni patra- ca diagonale pentru
doua patrate. tele, construind fiecare patrat.
astfel un cub.

'
\
\
4. Fa mai multe patrate. Adauga-le pe cub Adaugand
pentru a construi un turn, adaugand diagonale diagonale, turnul
pe masura ce lnaintezi. Pune o platforma de devine mai putin
instabil.
carton deasupra acestuia ~i vezi daca turnul
poate sustine o jucarie.
. ...... - -'"

Piramida este rezistenta
1. Construie~te un 2. Adauga alte patru pentru ca permite 0 buna
patrat, folosind paie mai lungi ~i o distribuire agreutatii.
paie scurte ~i patru bezea pentru a ridica Daca ape~i pe varful ei
bezel e. o piramida. sau sprijini o carte de ea,
greutatea se va distribui
prin paie ~iva fi sustinuta .

3. Testeaza rezistenta
piramidei apasand
pe varful acesteia.
Poti sprijini o carte
de piramida?

46
1. Ruleaza o bucata de 2. Tndoaie o a doua bucata 1. Ruleaza o bucata de 2. A?aza tubulln pozitie
carton gros, facand un tub. de carton sub forma de tub hartie sub forma de tub. orizontala. Pune marulln
Lipe?te marginea ?i a?aza-1 triunghiular. Lipe?te marginea Lipe?te marginea ?i a?az-o mijloc ?i da-i drumul. Ce
In picioare. ?i a?aza-1 ?i pe acesta In In picioare. Pune un mar se lntampla acum?
picioare. deasupra ?i da-i drumul.
Ramane acol ?

...
..... "
Fa marginile tubului
de latimi egale.

3. Pune un carton patrat pe fiecare tub ?i a?aza o


mica jucarie deasupra, In echilibru. Acum, lncearca
sa pui In echilibru ceva mai greu. Ce greutate poate
sustine fiecare turn? ' --~-~--~--~----~-~---~---~ '
I I

t Tubul de hartie nu este rezistent decat atunci cand :


staIn picioare. Cand se afla In pozitie orizontala,
Tuburile rotunde ~i triunghiulare sunt bune amandoua
'
forma sa curba nu poate distribui greutatea
I

pentru sustinerea greutatii. Ambele forme distribuie '


I'
marului prea bine, iar tubul este strivit.
greutatea cat mai uniform posibil. Tuburile triunghiulare
... -------------- ._- ... --- .... ~-
cu laturi egale distribuie greutatea In mod egallntre ele.
' , I

Tubul rotund distribuie greutatea de-a lungullntregii


sale lungimi.

Umple pe jumatate o sticla din


plastic cu apa. Tmpinge-o,
lovind-o In apropierea fundului.
Se rastoarna? lncearca din nou,
lovind In apropierea gatului.

Adauga apa pana se umple


sticla. Acum lmpinge-o,
lovind In apropierea gatului.
Poti rasturna sticla?

Cat de u~or se rastoarna sticla depinde de punctul


. In care este centrata greutatea. Sticla este mai
stabila cand majoritatea greutatii se afla Ia fund.
Umpland-o, centrul de greutate urea, ceea ce face
ca sticla sa fie mai putin stabila ~i mai u~or de
rasturnat.
Solide, lichide si substante v6scoase
'
Cu ajutorul acestor experimente poti afla mai multe despre soli de ~i lichide, iar '
combinandu-le poti obtine un amestec ciudat numita substanta vascoasa.

124 Testarea solidelor Totul este facut din milioane de


particule atat de mici, lncat nu
1. Alege cateva obiecte 2. Pune obiectele In 3. Tncearca sa turte~ti
sunt vizibile. Solidele nu curg
solide, cum ar fi o minge recipiente de marimi fiecare obiect. Apoi
sau nu se lntind cu u~urinta
de cauciuc, un prosop ~i diferite ~i scoate-le din lncearca sa tragi de ele.
deoarece particulele lor sunt
un ziar vechi. nou. Ce se lntampla? Le poti rupe sau rasuci? foarte apropiate unele de altele,
ceea ce le confera forma ~i le
Testeaza obiecte solide. face ferme. Ele i~i pastreaza
forma pana cand ceva le trage,
le Impinge, le intinde sau le
strange. Chiar ~i atunci, deseori
revin Ia dimensiunea ~i forma lor
Le poti strange... ... rupe ... ... sau rasuci? initiala .

126 Zahar~i apa


Umple o cana gradata cu apa. Apoi Amesteca o lingura de zahar lntr-un Amesteca o lingura de nisip lntr-un
toarna apa In ni~te recipiente cu forme pahar cu apa. Ce se lntampla? Gusta pahar cu apa. Ce se lntampla? Lasa-1
diferite, iar dupa aceea Ina poi In can a. apa. Ce observi? cateva minute. Ce observi? (Nu bea
Ce observi? acest amestec.)

Particulele minuscule din lichide


------------ --'
, Cristalele de zahar par sa I
Firele de nisip nu par sa dis para
dispara, dar apa devine dulce. ; deoarece particulele lor minuscule
sunt mult mai rarefiate decat cele
1 De fapt, particulele minuscule 1
nu se dizolva. Tn schimb, nisipul face
din sol ide, astfel ca se pot mi~ca. I I
din fiecare crista I de zahar s-au 1 un amestec tulbure, numit suspensie.
Acest fapt le permite lichidelor 1
1 lmpra~tiat ~i s-au amestecat I Dupa cateva minute, nisipul se va
sa curga ~i sa-~i schimbe forma. I I
1 uniform cu particulele de apa. 1 separa din nou, depunandu-se pe
Cand torni apa, aceasta ia forma j Acest fen omen se nume~te I fundul paharului.
recipientului In care o pui.
'--- ---------- __,
1 dizolvare. :

48
128 Obtine substante v"scoase
J J ...... .

1. Toarna doua ce~ti de malai


lntr-un bol mare. Adauga
patru picaturi de colorant 129 Cum sa faci namol
alimentar lntr-o cea~ca de
Ia substanta
apa ~i toarn-o In bol. vascoasa de Ia
activitatea 128 (sau
fa alta) ~i adauga
2. Amesteca ingredientele Inca o cea~ca de
cu m~Hnile, pana se apa pentru a obtine
,namol((.lncearca
omogenizeaza.
sa II amesteci ~i
sa II ru lezi. Ce se
lntampla?

3. Cum se simte pe maini I -- ---~- ----~-~ -


Cand adaugi mai multa apa, substanta vascoasa :
~

amestecul pe care 1-ai se transforma intr-un lichid ca namol~l,


1
fa cut? pierzandu-~i caracteristicile speciale. II poti :
1 amesteca, dar nu II poti rula sub forma de bila. 1

4. Ia o mana de amestec.
'
-- - --- ----- - I

lti ramane In palma sau se


scurge printre degete?

1. Toarna un strat
subtire de "namolu
5. Vezi daca poti face o bila pe o farfurie. Preseaza
ruland amesteculln maini. u~or ni~te obiecte
lncearca sa-l rulez~ repede, peel, cum ar fi o
apoi lncet. moneda, o agrafa de
birou ~i o frunza.

2. Lasa namolul
6. Pocne~te amestecul cu
sa se usuce peste
mana. Etare sau moale?
.noapte. Apoi
lndeparteaza
obiectele. Ce
7. Tncearca sa amesteci rapid ramane In urma?
cu o lingura de lemn. Ce se
lntampla?
- ___ .... _____ _ 1 --- -------------- -- ~
I I J
Substanta vascoasa se poate com porta atat ca un solid, cat ~i 1 Apa din namol se evapora incet, se transforma :
ca un lichid. Malaiul este facut dintr-o multi me de particule : in gaz ~i plute~te in aer. Tn urma raman doar ,
' lungi, fibroase. Cand substanta vascoasa este rulata rapid sau I l
I
1 malaiul uscat ~i colorantul alimentar. Daca la~i 1
1 lovita, particulele se retrag, astfel ca amestecul pare solid. I
Daca amestecul picura, particulele aluneca unele peste altele, 1 obiecte in namol in timp ce se usuca, forma I
. I
astfel ca pare lichid. ~ acestora se va imprima. I
------- ------- # t
~
... _.- ----------- ---- - I
I

49
Trucuri legate de frecafli' e
Afla mai multe des pre frecare (forta care rezulta atunci cand
lucrurile se freaca unul de altul) si cum sa o maresti sau sa o reducL
) )
Repeta activitatea 131, dar
Ia final da drumul sforii.
Ce se lntampla?
131 Construieste o racheta
-------- '
J

....
1. Deseneaza o racheta I
I
pe o bucata de carton tensiunea sforii/ nu I
subtire ~i decupeaz-o. t
mai exista frecare/ ,
j
a~a ca racheta cad e. 1

---- ---- I

Poti face racheta


' sa 1/pluteasca"
indepartand
capetele sforii
2. Taie doua bucati mici
unul de altul.
dintr-un pai de baut ~i
lipe~te-le de racheta.
Lipe~te o moneda In
apropiere de coada
rachetei pentru a-i mari
putin greutatea, astfel
!neat sa atarne mai bine.

3. Taie o bucata de
sfoara de doua ori mai
lunga decat bratul tau.
Strecoar-o printr-unul
din paie, iar apoi prin
celalalt, pentru a face
o bucla.

4. Atarna bucla de un
cuier sau de manerul
u~ii. Desfa capetele
--------------- --
Frecarea este forta pe care o obtii atunci cand doua
sforii ~i trage de fiecare lucruri se freaca unul de celalalt (a se vedea pagina
pe rand. Poti face 14-15). Cand tragi de sfori/ racheta lnainteaza.ln
racheta sa urce pe absenta frecarii/ ar aluneca din nou In jos (datorita
sfoara? fortei gravitationale, care trage lucrurile In jos). Dar
frecarea sforii de pai genereaza o forta care lmpiedica

--- -
racheta sa cada.

I
,..... -) ... -.. -... ---- ... - ~-- ... ~
#

Poti adauga margele Ia capetele sforii, In felul


acesta, pentru a-ti fi mai u~or sa le apuci. 50
134 Reducerea frecarii
1. Pune o carte grea pe 2. Acum pune cateva bile
masa. Tncearca sa impingi sub carte $i impinge-o
cartea de-a lungul mesei din nou cu degetul mic.
cu degetul mic. Cat de Cum stau lucrurile de
U$Or iti e Sa 0 faci? data aceasta?

Freaca-ti mainile iute timp de 20 de secunde.


Ce se lntampla cu ele?

1 ~-~ -~~~~-~~-- -~---------- ~


I I
1
Gestul pe care II faci creeaza frecare. Aceasta genereaza 1
I totodata caldura, iar mainile incep Sa Se incalzeasca.
.. li
I

136 Picioare alunecoase~~.


derdelu~ du~u~
Fa o alta racheta, folosind o sfoa
o ata mai aspra. Cum stau lucrurile Tncearca sate dai cape pe o
data aceasta? neteda, In picioarele goale, $i observa senzatia. ~,
-----------
Sfoara mai aspra creeaza o
~
I
Apoi incearca sate dai cu grija, purtand $0Sete, '~:
apoi adida$i. Cum e de fiecare data?
frecare mai mare, astfel ca
'
I

lmpiedica mai bine racheta sa


~osetele reduc frecarea dintre picioare ~i du~umea, astfel .,.
alunece de-a lungul sforii.

------ ---- I ca aluneci mai u~or. Adida~ii sunt facuti In a~a fellncat sa aiba 1
o aderenta mare ~i sa creeze frecare, motiv pentru care e mai ~
greu sa aluneci.
-. ................... - ----- ~
.....
51
sa facem muzicQ
Afla cum vibratiile pe care le faci In aer produc 139 Didgeridoo
sunete muzicale. 1. Tnvele~te un pieptan
de plastic lntr-o bucata
137 Fluiere din sticle de hartie de copt.

2. Tine-1 deasupra
unui tub gol din
hartie de lmpachetat.

3. Sprijina capatul de jos


al tubului de 0 masa, du
capatul de sus Ia gura,
apoi sufla cu putere In
pieptan. Ce se lntampla?
1. Aranjeaza ni~te 2. Toarna ni~te apa In ele,
sticle cu forme
diferite In rand.
umplandu-le cu cantitati diferite.
Sufla pe buza fiecarei sticle.
. ------
Aceasta este o versiune simpla a instrumentului
-- -- ~

J
Ce se lntampla? austra lian numit didgeridoo. Daca sufli In pieptan prin :

---
Sufland pe marginea sticlelor faci aerul din ele sa
- ' I
hartie, vei auzi sunete care sea mana cu un zumzait.
Acestea reverbereaza In tub, facand aerul sa vibreze ~i ''
I

---- -- -- -- -
dand na~tere unor sunete puternice, ca un bubuit. I
vibreze, creand sunete. Tipul de sunet pe care II faci
depinde de cat aer exista. Putin aer (In sticlele cu mai
I
I
I
- I

multa apa) produce un sunet mai lnalt. Mult aer (In


I
sticlele cu mai putina apa) produce un sunet mai jos. 140 Amplificatoare
_.. ,
---- ----
1. Pocne~te din degete
langa ureche ~i observa cat
138 Loveste-o! ------------~ de puternic este sunetul.
J Daca umpli sticlele, aerul :
Folose~te o lingura sau va vibra. Cu cat exista mai
1

un bat pentru a lovi u~or putin aer, cu atat sunetul pe


2. Apoi umfla un balon.
sticlele. ce se lntampla? care II faci este mai lnalt. 1

------- I Pune-lla ureche ~i


pocne~te din degete de
cealalta parte a balonului.
Ce observi acum?

Cand pocne~ti din degete In apropierea balonului, aerul


din interiorul acestuia vibreaza mai tare decat aerul din
afara (caci vibratiile salta In interiorul balonului). Aceste
vibratii puternice maresc pocnetul, astfel case au de
mai tare. Balonul functioneaza cam ca un amplificator.

52
in jurul
hartiei.

141 Toba moale 142 Toba tare I - - - - - - - - - - - - ---.._'-


: Cand love~ti hartia de pe toba moale, aerul :
; Pune o bucata de hartie de Desfa putin elasticul, trage 1 din interior nu vibreaza prea tare, astfel ca 1
I I
copt peste o cutie rotunda de hartia astfellncat sa stea 1 se aude un sunet slab. Cand love~ti hartia de 1

conserve, fara a o lntinde prea lntinsa, apoi pune elasticulla I pe toba tare se produc o multi me de vibratii, ,
I I
tare. Fixeaz-o cu elastic. Love~te loc. Acum love~te din nou In 1 iar sunetul este mult mai puternic. 1

"------------------ --
I I
In hartie cu o lingura. Ce auzi? hartie. Suna diferit de data
aceasta?

Distantierii i!i permit sa sufli mai


143 Confectioneaza un nai
J u~or in fiecare pai pe rand.

1. Ia ~a pte paie late, de baut. 2. Aranjeaza paiele unullanga

II
Lasa primul pai Ia dimensiunea altul, asigurandu-te ca partile de
originala. Taie In jur de 2 em din sus sunt pe aceea~i linie. Pune
al doilea, 4 em din al treilea ~i a$a cate 0 bucata din paiele taiate

D~ II~
mai departe. lntre fiecare pereche de paie,
ca distantier, In felul acesta.
Pastreaza bucatelele pe care le tai.

3. Lipe~te paiele ~i 4. Du naiulla gura. Sufla


distantierii cu scotch deasupra celui mai lung pai.
pentru a-i fixa. Cum suna? Acum lncearca-le
pe celelalte. Ce observi?

I ------------------ --- ------------------- .. ------- ---- .. - .... ~

.'. .---.. . ----------------------------------------------#


: Paiele mai lungi au mai mult aer In ele. Cand sufli In ele vibreaza ~i auzi un sunet jos. Paiele mai scurte contin mai putin aer ~i :
1 scot sunete mai inalte. Asa functioneaza cateva instrumente muzicale, printre care orga si naiul (adevarat).
' ' '
1

Ai putea canta
impreuna cu ni~te
prieteni Ia toate
instrumentele,
formand o trupa.

' 53
Lichide In straturi
Afla cum se separa unele lichide In straturi ~i cum le
poti face sa se combine. .. ... .__,~_, .. ____ _,_ .._
~

Cand apa, uleiul ~i siropul 1


144 Trei in unu se pun laolalta, se separa In I
straturi. Straturile se formeaza I
1. Pune patru linguri de 2. Adauga patru linguri de 3. Apoi adauga patru
apa lntr-un pahar Ina It ~i ulei vegetal In pahar. Nu linguri de sirop gal ben. Nu
In functie de cat de dense sunt
lichidele (cat de grele ~i cat de
'I
1

adauga cateva picaturi de amesteca uleiul ~i apa. amesteca ~i prive~te ce se


lmpra~tiate sunt particulele
colorant alimentar. lntampla. din ele- a se vedea fragmentul
despre densitate de Ia pagina 5).
Uleiul este mai pu!in dens decat
apa sau siropul, astfel ca ramane
deasupra. Siropul este mai dens,
astfel ca se duce Ia fund.
'-'r--------------
Ai putea lncerca ~i
alte lichide pentru a
145 Amesteca-le
vedea daca se separa
in straturi.ln aceasta Repeta activitatea 144, dar amesteca bine uleiul, apa ~i siropul, cu o
imagine sunt ilustrate lingura. La sa amestecul deoparte cinci minute. Ce se lntampi~P
alte posibilita!i.

Ulei vegetal
Ulei de masline
Ulei de masline

Apa~1
cotorant
alimentar

146 ln alta ordine I


I
--- ----------- ...... . .
Tn orice ordine ai pune uleiul, siropul ~i apa
~

1
Adauga apa, sirop ~i ulei Intr-a sau oricum ai lncerca sa le amesteci, se vor
ordine diferita. Se schimba In separa lntotdeauna In straturi, cu uleiul I
vreun fel rezultatul final?
~
... _________________
deasupra ~i siropulla fund.
-- ' t
I

54
147 Ulei ~i o~et 148 Adauga un galbenu~
1. Pune trei linguri de ulei de 1. Sparge un ou In mana ~i
masline lntr-un borcan curat lasa albu~ul sa ti se scurga
cu capac ~i adauga o lingura printre degete lntr-un bol.
de otet de vin . Pune galbenu~ullntr-un alt
bol ~i bate-1 cu o furculita. Spa la-te pe maini dupa
ce ai atins oul spart.
2. Adauga un varf de cutit de
zahar ~i ni~te sare ~i piper.
2. Agita ni~te ulei de masline
~i otet lntr-un borcan, Ia fel
3. Tnchide borcanul, agita-1 caIn activitatea 147. Adauga
bine, apoi lasa-1 deoparte galbenu~ul, lnchide capacul
cinci minute. Prive~te ce se ~i agita bine borcanul. Ce se
lntampla. lntampla?

..
,
-~-------- ..I
' La lnceput, uleiul ~i otetul Cand adaugi un galbenu~,
1 J)
par sa se amestece. Dar I uleiul ~i otetul raman
t
dupa o vreme se separa amestecate. Galbenu~ul ad era
I
In straturi. Otetul seduce Ia ulei ~i otet, lmpiedicandu-le
Ia fund deoarece este mai sa se separe. Acest tip de
dens decat uleiul. Poti folosi amestecul de ulei ~i
amestec se nume~te emulsie. Amestecul de ulei, otet ~i ou pe

--- ~
otet ca dressing pentru sa lata. care il faci se nume~te maioneza.

149 Scufundare si ridica re


'
1. Toarna apa lntr-un pahar 2. Adauga cateva
Ina It sau lntr-o sticla, linguri de ulei vegetal.
umpland doua treimi din Lasa-1 sa se a~eze.
acestea. Adauga cateva
picaturi de colorant alimentar.

3. Acum adauga sare


cat ai lua intre degete.
Ce se lntampla? 1 ------------------ --- --
: Sa rea se lasa Ia fund, luand picaturi de ulei cu ea. Apoi
~
I
I
, sa rea se dizolva In apa, iar uleiul se ridica Ia suprafata I
4. Adauga mai multa
sare ~i observa ce se
lntampla.
: deoarece este mai putin dens decat apa. Efectul
! inceteaza dupa ce s-a dizolvat toata sa rea.
''
I

'
---------------------- I
I

55
~ SO observOm animalele sQibatic
Oamenii de ~tiinta care studiaza animalele se numesc zoologi.lata cateva lucr
simple pe care le poti face pentru a atrage animalele, astfellncat sa poti studic
tu cum se com porta acestea.

150 Mancare pentru Fluturii se hranesc


fluturi In mod obi~nuit
cu un lichid dulce,
Amesteca o cea?ca de zahar cu patru numit nectar, care
Ce?ti de apa. Tnmoaie cateva bucati de se gase~te In flori.
burete In amestec. Apoi pune-le pe Zaharul ~i apa sunt
ramurile unui capac sau pe un pervaz similare nectarului,
exterior ?i a?teapta ca iar fluturii vor poposi
se hraneasca.
pe buretii inmuiati
Fluturii l~i folosesc in acest amestec.
trompele lungi ca ni~te

-- ... ---------
Multe pasari de grad ina se 1
~

hranesc cu seminte, fructe ~i I


nuci. Diferite tipuri de pasari I
prefera anumite feluri de
surse de hrana pe care sa man care ~i se hranesc in mod uri
le aga!i afara. Este bine sa aparte, astfel ca poti privi ce fel
hrane?ti pasarile In special de pasari prefera fiecare sursa
iarna, cand mancarea e greu de mancare. Pasarile revin
de gasit. lata trei idei pe care
Pasul1 deseori, odata ce gasesc o
Leaga ni~te sfoara
le poti lncerca ...
sursa de mancare.
,'
de fundul unui con
de pin. intinde unt
de arahide pe con,
---
tavale~te-1 prin
seminte pentru
pasari, apoi atarna-1.
Pasul3
Creion
innoada capetele unei
'
bucati lungi de sfoara.
Pasul2 Leaga de ea ni~te bucati de
Folose~te o piuneza pentru a face doua gauri in cereale, paine prajita sau
partile opuse de Ia baza unei sticle din plastic. Strecoara un fructe uscate ~i atarn-o.
I \
creion ascutit prin gauri ~i rasuce~te-1. Apoi fa doua gauri mai f,,
__ .. ,.,.' ~'
\
............. ''
mari deasupra acestora. Toarna seminte pentru pasari in sticla ' ' ...... ___)
~i pune capaculla loc. Leaga ni~te sfoara in jurul gatului sticlei
i atarn-o.

56
4. Presara ni~te frunze ~i iarba 5. lnvele~te sticla lntr-o hartie
deasupra. Folose~te un marker de culoare lnchisa ~i pune apa
S-ar putea sa gase~ti rame ~i pentru a marca nivelurile In farfurie. A~teapta cateva
sub pietre sau frunze. Umple un straturilor pe latera Ia sticlei. zile.
ghiveci cu pamantul cu rame.

;,, 6. Dupa cateva zile, lndeparteaza


2. Taie cu grija partea de sus ~i partea hartia. Ce s-a lntamplat cu straturile?
de jos a unei sticle de plastic. Acum pune ramele In loculln care
le-ai gasit.

Straturile se vor amesteca ?i


s-ar putea sa vezi petice de
iarba ?i frunze, infipte adanc
Asigura-te ca in sol. Aceasta deoarece
este mereu
ramele mananca partile in
putina apa in
3. A~aza partea din mijloc a farfurioara. descompunere ale plantelor,
sticlei deasupra ghiveciului ~i inghitind totodata ?i putin sol.
umple-o cu straturi groase de
I
Tn timp ce cauta, mananca ~i
pamant ~i straturi subtiri de digera hrana, afaneaza solul.
creta strivita ~i pietricele.

1. Taie cu grija treimea 2. Uita-te Ia pamant. Vezi Lasa peste noapte un ghiveci gol, cu susulln jos, pe
de sus a unei sticle din ceva tarandu-se prin el? un strat de flori sau pe iarba. Ridica-1 u~or a doua zi.
plastic ~i pune-o cu Pune o lanterna deasupra Observi ceva?
gatulln jos In interiorul pamantului. Ce se
bucatii ramase. Pune
ni~te pam ant In partea
lntampla? Pune pamantul
~i vietuitoarele din elln
---
Multor taratoare, cum ar f
de sus, avand grija ca locul din care le-ai luat. fj scorobetele, carabu~ul, I
sticla sa aiba capacul ; urechelnita ~i melcii, le place sa
scos.
_______ _.._ .. _____ __ tr~Hasca in locuri lntunecoase,
-- ...... ------- ......
Tn pamant locuiesc multe insecte ~i taratoare, precum viermii
umede ~i adapostite, astfel ca
vor fi atrase de un ghiveci cu
~i gandacii. Nu le place lumina puternica, a~a ca vor fugi de fundulln sus.
lanterna, cazand prin gura sticlei. I
I
____ ... aa-. _,__,_, _____ _ I
... ~------- 1)0"..0-

57
Experimente cu mag
Ace~tia sunt
Exploreaza cum poti folosi magneti pentru a construi magneti sub
forma de lingoul
structuri si a misca lucruri.
J J
dar poti folosi
orice fel de
magnet, chiar ~i
155 Lant de agrafe de birou unul de frigider.

1. Tine un magnet ~i flutura


o agrafa de birou In apropierea
I ,-- ----- -----
Magnetii atrag anumite
-~J

lui. Se lipe~te de magnet? metalef cum ar fi fierul


~i nichelul. Majoritatea
2. Cate agrafe de birou poti agrafelor de birou contin
atarna una sub alta? fier sau nichet a~a ca sunt
atrase de magnet. Atractia
va fi probabil suficient de
puternica pentru a sustine . . !,.;'
, ... --- , ',
....

\
cateva agrafe lipite una
'
Forta magnetilor variaza. Un
de alta. Cand agrafele se
magnet puternic va sustine
lndeparteaza prea tare de
cateva agrafe una dupa alta,
magnet atractia devine prea In vreme ce un magnet slab
slabaf a~a ca nu mai poti s-ar putea sa tina doar una

....... ----- -'


adauga altele In Iant. singura.
t I
, __

158 True sub apa


Pune un magnet Pune o piulita pe masa ~i apropie de Da drumul unei agrafe de birou
pe o masa. A~aza ea un magnet. Care este distanta Ia lntr-un pahar cu apa. Poti scoate
cateva piulite de care piulita este atrasa de el? agrafa din apa fara a-ti uda
metal pe magnet, degetele sau magnetul?
una peste alta Daca folose~ti un alt magnet mai slab
(le poti cumpara sau mai puternic, vezi vreo diferenta?
dintr-un magazin
de feronerie). Mai
adauga cateva
piulite. Cat de sus
poti urea? Poti
rasturna turnul?

' ----- -----------


Majoritatea piulitelor contin fier
~
I
sau nichet astfel ca magnetul
atrage primele piulite~ facand

'I
I
: ' --------
Magnetii actioneaza prin apal
~

I
turnul puternic ~i stabil. Atractia I I r
I a~a ca ar trebui sa poti scoate
slabe~te pe masura ce turnul I
I Un magnet puternic poate 'I
I
cre~te.ln cele din urmaf atraqia
este atat de slaba !neat turnul va
I

'
I
atrage o piulita de Ia o distanta '
I
I
agrafa mi~cand magnetul
de-a lungul fundului ~i~ apoi I

lncepe sa se clatine.
I mai mare decat unulslab. '
I urcandu-1 pe latura paharului.

----------- --- ----------- - -


1
~
...
. I '
58
159 True cu masa ' ,-- ----- ----- ~
Magnetii actioneaza chiar
1. Pune un bolt lntr-o cutie de carton. ~i prin obiectele soli de,

Mi~di un magnet de-a lungul cutiei.


I cum ar fi cutia ~i masa.
I
Ce se lntampla? I Aceasta inseamna ca poti
I face boltul sa se mi~te
I (ceea ce pune in mi~care
2. Poti face cutia sa se deplaseze I
cutia) fara a-1 atinge direct
tragand magnetul de-a lungul ei,
pe sub masa? 'I
t
pe niciunul.
I
"-- ------------~
160 Metale prietenoase cu magnetii

lncearca sa folose~ti un magnet pentru a ridica diferite


obiecte de metal, cum ar fi o folie de aluminiu, o moneda
de cupru, un ~urub de alama ~i un cui defier. lata alte
cateva idei.

0 multi me de lucruri marunte


folosite In casa sunt facute din ,11
metal. Aceste agrafe de birou , ,/ 161 Cum sa faci un magnet
sunt facute din sarma metalica ' .... .. __.... ..'
aco erita cu plastic. 1. Ia un cui care poate fi atras
de magneti ~i lipe~te-1 de o

---- bucata de hartie. Freaca un


magnet de el de cateva ori,
In aceea~i directie.

2. lndeparteaza scotch-ul.
)

Flutura cuiullncet deasupra


unei gramezi de agrafe de

:
,--- ----------- ....... --
Nu toate metalele sunt atrase de magneti.
birou. Ce se lntampla?
-----------' I
Frecand cuiul in mod repetat de un magnet, cuiul I
1 Obiectele care contin fier sau otel sunt atrase eel 1
I I ajunge sa devina ~i el magnet, a~a cava atrage I
mai puternic. Magnetii nu au niciun efect asupra ' I
! agrafele catre el, Ia fel ca magnetul original.
foliei de bucatarie, care este facuta din aluminiu.
' ... ---------------- -----'
;
- ------ --- ----- ' I

59
Puterea vOntului Aceasta parte
Vezi cum se fac mori~tile ~i cum poti folosi a mori~tii se
nume~te aripa.
puterea vantului.

162 0 morisca arcuita )

,)

'
I
I
\

Fa laturile de
aproximativ 20 em.

1. Deseneaza linii drepte, 2. Pentru a face o aripa,


dintr-un colt In altul, pe lndoaie fiecare colt spre
o hartie patrata. Taie mijloc, fara a ~ifona hartia.
o patrime de-a lungul Lipe~te colturile In mijloc.
fiecarei linii.

3. Tnfige o piuneza In
mijlocul aripilor, fixand-o
lntr-un tub de carton. Pune
o bila de pasta adeziva pe Curentul de aer 164 Mai multa
varful ascutit al piunezei.
care Impinge
hartia lndoita face
adiere
Acum sufla In aripa. ca aripa mori~tii sa
se mi~te. Tine mori~ca In fata
unui ventilator sau a
Respiratia ta Impinge aripa de hartie a mori~tii, unui uscator de par.
fa cand-o sa se rasuceasca. Vantul este folosit In mod
similar, punand In mi~care turbine eoliene uria~e,
.. "
Ventilatorul sau
1
pentru a produce electricitate. uscatorul de par
sunt mai puternice

163 o mori~ca patrata decat respiratia ta


~i fac ca aripile sa se
lnvarta mai repede.
1. Pentru a face o
aripa patrata,
deseneaza o cruce
pe un carton patrat,
subtire. Fa o taietura pe
Fa laturile de o patrime din distanta,
aproximativ 20 em. de-a lungul fiecarei linii.

2. Tndoaie toate celelalte


laturi In sus, catre mijloc.
Tnfige o piuneza In mijlocul
Aerullmpinge
aripilor, fixand-o lntr-un marginile lndoite,
tub de carton ~i pune o bila facand aripa
de pasta adeziva pe varful acestei mori~ti sa se
rasuceasca.
piunezei. Sufla In aripa.
60
165 Paiul care se invarte

1. Fa o mori~ca patrata 2. Fol ose~te o piuneza 3. Impinge paiul


caIn activitatea 163, pentru a face doua gauri prin ambele gauri.
apoi o mica gaura In paralele, Ia capatul Poti face paiul
mijloc, cu un creion unui tub de carton. sa se rasuceasca
ascutit. Impinge un pai Rasuce~te un creion In sufland In aripa
prin gaura, astfellncat gauri pentru a le mari. mori~tii?
sa stea fix.

:
, ------ ------------ -- --------- ...
Cand se lnvarte aripa, se lnvarte ~i paiul. Paiul functioneaza ca un
~

:
ax sau ca un pilon dintr-o moara de vant obi~nuita. Axul era folosit
I
pentru a pune In mi~care mori uria~e de vant care macinau grau, I
I

- - ----
, transformandu-lln fa ina.
" ... ------ ------------- f
I

Ar putea fi nevoie sa lipe~ti


166 Ridicarea obiectelor baza pentru a lmpiedica
morijCa sa se rastoarne. /

Ia mori~ca din activitatea 165 ~i leaga o bucata de sfoara


de pai, dupa cum se ilustreaza aici. Leaga celalalt capat al
sforii de un obiect mic, u~or, cum ar fi o ascutitoare. Sufi a
Leaga sfoara In
In aripa. Ce se lntampla? spatele aripii.
I
I
\
\

Odata cu aripa, se rasuce~te ~i paiul, lntinzand sfoara ~i


''
' ...
ridicand obiectul. Acest fapt arata cum poate fi folosita
puterea vantului pentru a ridica sau mi~ca lucruri. ln limp ce sfoara
se rasuce~te In
t
1
jurul paiului, a
i
ridica ascutitoa-
rea in aer. ' I
167 Ridica un pahar care contine ceva .
1
Repeta activitatea 166, dar leaga un pahar go I de iaurt de 1
capatul sforii. Pune In pahar cateva boa be de orez sau agrafe de \

birou pentru a vedea cat poate ridica mori~ca atunci cand sufli.

61
Separarea cernefuriiQr
Majoritatea cernelurilor colorate sunt fa cute, de fapt dintr-o multi me de cu lori. fC';
'
Activitatea 1681ti arata cum sa le sepa ri. Apoi urmeaza cateva variatii pe care sa Aceasta cerneala "
I

dintr-o carioca
le In cerci.
portocalie este o
combinatie de roz,
168 Cerneala de carioci portocaliu ~i galben.

Cerneala este facuta


de obicei dintr-un
amestec de culori.
Cand apa se lmbiba
In hartie ~i atinge
cerneala, aceasta se
dizolva, lntinzandu-se ~i
1. Taie o hartie pentru filtrul 2. Tnmoaie partea de jos 3. Tine hartia In apa In jur separandu-se In diferite
de cafea, Ia sand o bucata a hartiei lntr-o farfurioara de un minut, apoi las-o culori. Acest fen omen
plata, In felul acesta . Trage o cu apa, asigurandu-te sa se usuce pe un ziar. poarta numele de
linie pe ea, putin mai sus de ca linia trasa cu carioca Prive~te ce se lntampla. cromatografie.
partea de jos, cu o carioca. ramane deasupra apei. .

Tncearca diferite carioci pe alte bucati de hartie pentru


filtrul de cafea ~i compara contururile pe care le creeaza.

1
I
--- ----------- ------ ---
Culorile ~i contururile fa cute de diferite cerneluri
~
1
I I
1 vor varia, In functie de ceea ce contin. Unele culori I
I I
1 se vor dizolva mai u~or In apa ~i se vor lntinde mai 1
I I
I mult cand patrund In hartie. I

'------------------ ---- '


62
~o Linia de sus
Deseneaza o linie mai sus pe o Aceasta linie a fost Trage o linie cu un pix,
bucata de hartie de filtru, apoi trasa mai sus pe hartia pe o hartie de filtru. Pixurile contin pasta rezistenta
de filtru, dar cerneala
lnmoaie partea de jos In apa, s-a dizolvat totu~i, Ce se lntampla de Ia apa. Acest tip de cerneala
ca mai lnainte. Rezultatul este impra~tiindu-se. data aceasta? nu se va separa deoarece nu
acela~i?
se dizolva In apa.

Carioca verde

174 Punct de mijloc


Decupeaza un cere
dintr-o hartie de filtru
de cafea. Deseneaza
un punct mare
In mijloc cu o
carioca. Pune
cateva picaturi de
apa pe cerneala.

I
I
I
---- --
------~--- '
Apa ajunge mai greu Ia cerneala, dar aceasta se dizolva II

--- -------- ______ ,


I I
~i se separa In acela~i fel. I
''

171 Hartie obisnuita J

Repeta activitatea 168, folosind


hartie obi~nuita de scris sau de
--- --- --
Culorile se separa ~i se lntind in cere, pe masura ce
xerox. Se lntampla ceva? apa patrunde In hartie In toate directiile. I
_, J

-
172 Alte feluri de hartie _,......;;::;...;;;:___ __
__:.:.---~------ - - -
Carioca pe un prosop
Repeta activitatea 168 cu alte tip uri de hartie, cum ar fi de bucatarie
un prosop de bucatarie sau hartie de ziar. Observa cum se

I
- .. -
lmpra~tie cerneala.
._. ... --- _,_- ... -- ... ---- ,._, .... -
Cerneala nu se lmpra~tie Ia fel de bine pe hartia de xerox !
..... ~

cape cea de filtru, deoarece aceasta absoarbe apa mai :


greu. Cerneala se impra~tie mai tare pe prosopul de :
bucatarie deoarece acesta este un absorbant mai bun. I
I
Cu cat hartia absoarbe mai bine, cu atat apa se impra~tie
mai repede ~i cu atat mai iute se dizolva ~i se separa

'
___ ... _____________ ---
...cerneala.
I
I

63
Fructe si sucuri de fructe J
Exploreaza cateva dintre proprietatile diverselor fructe ~i ale sucurilor lor prin intermediul acestor act

1. Pune o felie de portocala 1. Tncearca sa striVe?ti 0 bucata 2. Acum strive?te un fruct moale,
lntr-o sita. Tine-o deasupra de fruct tare, cum ar fi o felie de cum ar fi zmeura. lese mai mult
unui bol ?i strive?te-o cu o mar. lese sue? sue?
furculita.
'I
Unele fructe contin In mod natural mai mult sue decat altele. Sucul
2. Gusta pulpa care a ramas
este depozitat In mici pungi, denumite saculeti de sue.
In sita, apoi sucul. Care
dintre ele are gustul eel mai In fructele tari, precum merele, In fructele moi, precum zmeura ~i
puternic? saculetii sunt minusculi ~i greu de portocalele, saculetii sunt mai mari ~i mai
spart, astfel ca este dificil sa scoti u~or de spart, astfel ca sucul iese repede. I

I
I ----------- ... ~
I
sucul fara a gati fructele
sau fara a folosi un
Saculetii de sue sunt
suficient de mari pentr~--- ...... ,
1 Sucul contine In cea mai : a putea fi vazuti.\ '' '\
I
1 mare parte gustul unui 1
1 '
I I
1 fruct, nu pulpa. 1

-- .. --- .. -- .........
I I
'------------f '
....... --.. ._ .. _.- ... -... - ... -- -..- --

~
I

I
I
; .-- ----- ----- .... -~

1 Sucullamailor contine zahar,


I dar contine totodata ~i mult acid,
I
I care le da gustul acru.
printr-o sita I
deasupra I
unuibol. I Fructele precum piersicile ~i
J
nectarinele contin putin acid ~i
1. Strive?te o felie de piersica 2. Stoarce o felie de lamaie pe o

I mult zahar, ceea ce le face sa aiba
I un gust mai dulce.
proaspata ?i coapta sau de necta- farfurie ?i gusta sucul. Com para I
rina, lntr-un bol. Edulce sau acra? cele doua gusturi. I
, __ --------------~

64
178 Uscarea fructelor ,;

1. Umple o treime 2. Taie doua felii groase 3. Pune cealalta felie


dintr-un pahar de plastic dintr-un mar. Pune lntr-un pahar curat.
cu bicarbonat de sodiu, una lntr-un pahar de A~aza ambele pahare
apoi umple paharul plastic gol, apoi toarna undeva departe de t.
pana sus cu sare. Toarna suficient din amestec lumina directa a
amestecul dintr-un pentru a o acoperi. Felia de mar netratata se va
pahar In altul de mai miqora mult. Aceasta deoarece
multe ori pentru a le umezeala din sucul sau a perm is
combina. bacteriilor sa se dezvolte, facand-o
sa inceapa sa putrezeasca.
Amestecul de pe cealalta felie a
uscat-o, protejand-o de bacterie
~i conservand-o.

Folose~te cutitul cu grija ~i nu manca feliile de mar dupa aceasta activitate; te poti imbolnavi!

A Poarta haine vechi ~i protejeaza suprafetele


d1nd faci aceste experiment, In caz ca ver~i sue.

1. Pune cateva mure lntr-o 2. Tntinde un material alb de 3. Picteaza ni?te forme 4. Clate?te bumbacul
sita, apoi folose?te o bumbac pe un ziar (ai putea pe bumbac, folosind Ia chiuveta. Se mai vad
furculita pentru a le strivi folosi un tricou vechi, o batista sucul de mure. Lasa desenele pe material?
lntr-un bol. sau un ?ervet de bucatarie). bumbacul sa se usuce .

t.---------------
Multe sucuri de fructe contin '
1 tan in, un fel de colorant.
, Sucul de mure contine atat ,
1
de mult tan in, incat pateaza '
I I
t materia lui ~i nu poate fi 1

~
____
.... -------
indepartat cu apa.
I
I
Ai putea lncerca sa faci desene cu diferite sucuri, cum ar fi
sucul de portocale, de ro~ie sau de meri~or.

65
Directia vOntufui
'
lata cateva moduri diferite de a testa directia vantului. )

180 0 maneca de vant


Cele patru sfori
trebuie sa aiba
aceea~i lungime.

1. Taie o bucata mare de 2. Tndoaie cartonul sub 3. Lipe~te ~ervetelul de-a 4. Lipe~te patru sfori de carton.
~ervetelln forma de patrat, forma rotunda. Lipe~te lungullipiturii pentru a face Leaga capetele de un bat. Tine
apoi taie o fa~ie de carton. capetele cartonului bine. un tub. Lipe~te triunghiuri de maneca In bataia vantului. Ce se
Lipe~te cartonulln partea de ~ervetel de capatul acestuia. lntampla?

,--- ----------- ---


sus a hartiei.
----~
intr-o zi In care adie vantul, maneca se umple cu ;
aer, iar vantul o face sa zboare. Directia vantului :
este directia din care bate acesta, fiind opusa directiei I
lnspre care este lndreptata maneca. Daca vantul
puternic, maneca zboara orizontal, iar daca
este slab, aceasta se Ia sa In jos.

181 0 sageata de vant


I
,. ---- -------~
Sageata se lntoarce pana cand
J
I
se lndreapta catre directia :
vantului. Vantul sufla mai
1
puternic In coada sagetii 1
deoarece aceasta este mai lata I
I
~i are o suprafata mai mare I
decat capul. Acest fapt Impinge
1. Decupeaza o sageata din
carton ~i lipe~te o moneda
2. Tine sageata cu doua
degete, facand-o sa stea
3. Strecoara firul de ata
prin gaura ~i innoada
sageata pana cand coada
se lndeparteaza cat de mult
'
I
'I
mica de capul acesteia. Taie aproape dreapta. lntrodu capetele facand o bud a.
o bucata de ata rezistenta cu grija un creion ascutit Tine sageata in vant. Ce se
posibil de vant, lasand capul
sagetii sa se lndrepte In dir~ctia '
I
1
de lungimea bratului tau. prin acest punct pentru a intampla? vantului. I
t I
face o gaura.
'-----------'
66
182 Test cu degetul
185 Girueta
Umeze~te-tidegetul
si' tine-lin vant. Simti' Pielea umeda este mai rece
' 1. Taie un carton In forma
ca 0 parte este mai daca vantul bate inspre
patrata. Scrie In colturile
rece decat cealalta? ea. Partea cea mai rece a
acestuia N, E, S, V(nord,
degetului tau arata direqia
est, sud ~i vest), In sensu I
vantului.
ace lor de ceasornic, In
felul acesta.

2. Ia un creion ascutit
cu guma de ~ters ~i
lnfige-lln mijlocul
patratului, cu literele
In sus.

3. Tnfige creionullntr-un
pahar de plastic ~i
fixeaza paharul de
Daca acest
capiH al manecii
o farfu rie veche cu
de vant se ajutorul pastei de lipit
~ ..... _.... lndreapta catre (mai lntai fa o gaura cu
sud, vantul bate o piuneza).
din nord.

4. Decupeaza doua
triunghiuri de carton,
unul mai mare decat
celalalt. Lipe~te-le de
un pai pentru a face o
sageata.

183 Cu parul in 184 Steag din


vant servetele
J J
s.lnfige piuneza prin pai,
pana patrunde In guma
Stai In vant ~i rasuce~te-te Ia un ~ervetel sau o batista de ~ters a creionului. Pune
pana cand vantullti lndepar- si tine-ode colturile de pe o
teaza parul de pe fata. latura, astfelln~at aceasta sa girueta afara, astfellncat
litera Nde pe carton sa

I
i -- ---- ---- . poata prinde vantul.
~
a
I
I
---. '
:
arate spre nord. Poti folosi
o busola pentru a afla In ce
I (and sim!i ca vantul : : ~ervetelul flutura ca un I
parte este nordul.
---- ------------------ "
I
, sufla uniform pe fata, 1 I steag in directia in care
I

,'
1 ducandu-!i parul in
I spate, inseamna ca stai
I
I
1
1
I
I

I
bate vantul. Aceasta
este opusa direqiei din
I
:
I
(and bate vantul, sageata se intoarce inspre directia
~
v3ntului. Poti privi Ia literele de Jile carton pentru a .
I
1

_______________ ___ --- --


I in directia vantului. care bate vantul.
1
I : vedea din ce directie bate vantuJ. 1
-....
I

' --- ...


I I
,
~----------- ..
I I I ; I
-----~- .~

67
Frunze ~~ coajCi

1. Ad una ni~te frunze.

2. A~aza o frunza pe un
ziar. Tntinde culoare cu I --- -----------
: Liniile de pe imprimeuri sunt lasate
pensula pe partea mai
1 de nervurile frunzelor. Nervurile
aspra a frunzei. I
: sunt fascicule lemnoase subtiri care
! trans porta apa ~i hrana in planta.
'
I
I
'
----------------- #

3. Preseaza partea pictata


a frunzei pe o hartie pentru
a face un imprimeu. Fa-o
de doua ori. Fa mai multe
imprimeuri cu alte frunze.

4. Campara contururile
diferitelor frunze. Care
sunt asemanarile? Vezi o
multi me de linii pe fiecare
frunza?

68
188 Frunze uscate
187 Com para formele frunzelor
1. Pune ni?te frunze
Aranjeaza frunze de forme diferite pe lntre doua pagini ale
o bucata de hartie. Fa conturul unei carti.
fiecareia dintre ele cu un
creion ?i com para formele.
Ai putea colora formele pentru a
retine cum arata frunzele.
2. Tnchide cartea ?i
pune cateva carti grele
deasupra acesteia. Lasa-le
in forma timp de doua saptamani.
de evantai Apoi scoate frunzele
au spatii
pre sate.
intre fiecare
sectiune. 3. Com para frunzele
presate cu frunze
proaspete. Care sunt
frunzulite mici care cresc pe
diferentele?
petiol.

Altele au o forma
simpla cu o frunza pe
fiecare petiol. ..... Presarea aplatizeaza ~i usuca frunzele, df
'\ ajutandu-le sa se pastreze. Tndepartarea umezelii
\.,
lmpiedica frunzele sa putrezeasca. Totodata, le face mai .
fragile. Culoarea frunzelor se poate estompa deoarece
unele parti din interiorullor lncep sa se distruga.

189 Ha~uri cu ajutorul scoartei


copacilor
Unele Sprijina o foaie de hartie de
frunze scoarta unui copac. Folosind un
sunt creion cerat, ha?ureaza hartia
ascutite. pana cand iese Ia iveala conturul
scoartei. Ha?ureaza In felul acesta
deasupra scoartei unor copaci
Altele au margini
diferiti pentru a vedea ce fel de
dantelate.
contururi obtii.

'----------------- -------------------------
~ ~
I ~
~i
Frunzele au forme marimi -.,...lfillllillll~
1 Scoarta este un strat dur protector, de pe
diferite pentru a ajuta plantele sa 1 exteriorul unui capac. Unii copaci, precum
supravietuiasca In diferite conditii.
'stejarii, au o scoarta groasa, cu asperitati,
Plantele l~i creeaza hrana In frunze,
folosind lumina soarelui. Unele frunze '
I
care li lmpiedica sa se usuce ~i li izoleaza
I de caldura ~i frig. Alti copaci, precum
I mestecenii, au o scoarta neteda care se
au spatii pentru a permite luminii
sa ajunga lntr-un punct mai jos al 1 coje~te u~or. Acest fapt este de folos In
plantei. Altele sunt ascutite pentru a I zonele umede, unde ar putea aparea un
margini
lmpiedica animalele sa le manance.

~------------------ ---- -'


ondulate.
'
I

69
Sunete puternice
Afla cum pana ~i vibratiile mici produc sunete, exploreaza
cum calatore~te sunetul ~i descopera cum sa faci sunete mai
I
,------ ---- -- --~

I
Vi bratii
'
si' sunete
puternice. I Sunetele sunt create de lucrurile

1 care mi~ca sau vibreaza (a se vedea
190 Tubul ~oapte lor Experimentul I pagina 34). Vibratiile mici scot sunete

1. Roaga un prieten sa stea Ia o


pocnetelor : lncete, iar vibratiile mari scot sunete

~))C))
distanta de un brat de tine ~i sa Baga-ti degetul mijlociu In gura.
~opteasca ceva. Auzi ce spune?
Inch ide gura ~i pocne~te din degete
I
lmpingandu-lln peretele interior al
obrazului. Tncearca din nou, dar de
data aceasta umfla-ti obrajii. .... __ ------------'
Stai langa omasa, bate cu degetul pe
suprafata acesteia ~i asculta sunetul
pe care II face. Acum, apropie-ti
2. Acum du capatul unui tub lung
urechea de masa ~i bate din nou.
de carton Ia ureche ~i lncearca
Auzi diferenta?
din nou. Auzi ceva de data
aceasta? ... '--------- ........... '
----- -----
~oapta nu se au de, dar tubul ampli-
1
Cand pocne~ti astfel din deget,
aerul din gura vibreaza ~i auzi un :
pocnet. Daca lti umfli obrajii, se
1
I
Bataia ar trebui sa se auda mai tare
cand lti lipe~ti urechea de masa.
Aceasta deoarece vibratiile son ore
fica vibratiile. Aceasta lnseamna ca
creeaza mai mult aer care vibreaza, traverseaza mai bine lucrurile
le face mai intense, astfel ca este

--
iar sunetul se aude mai tare.
I i soli de decat aerul.
mult mai u~or sa le,auzi.
-----. ------ - ......
1 I
I I

3. Fixeaza celalalt capat al sforii In


al doilea pahar in acela~i fel. Roaga
pe cineva sa mearga cu paharul
lntr-o alta camera ~i sa-l duca Ia
ureche. Vorbe~te In paharul tau.
Te aude cealalta persoana?
1. Folose~te un creion 2. Taie o bucata foarte lunga de
ascutit pentru a face sfoara. Strecoara un capat prin
o gaura mica Ia baza gaura unuia din pahare ~i fa un
I ~
a doua pahare de nod mare inauntru. I I
pu:.J..>LIL- Daca vorbe~ti in pahar, aerul din interiorul I
I
' I
I : acestuia vibreaza. Paharul preia vibratiile, I
I I
I
care calatoresc de-a lungul sforii. Celalalt
Tine sfoara lntinsa ~i '
nu 0 lasa sa se atinga pahar trans mite vibratiile Ina poi in aer, astfel
de nimic. ca pot fi auzite din nou sub forma de sunete.
'
- --- -----... --- ---
... ... I

70
194 Construie~te un megafan
1. A~aza o hartie de
1. Taie un patrat mare copt deasupra unei cutii
din hartie de xerox sau rotunde de conserva,
din hartie colorata (sau fara capac, fara a
trei straturi de ziar). intinde hartia prea tare
~i fixeaz-o cu o banda
elastica mare.

2. Tmpra~tie cateva
2. Rasuce~te hartia boabe de linte sau de
sub forma de orez pe hartie. A~aza
con, apoi lipe~te conserva In apropierea
marginile. unor amplificatoare ~ida
drumulla muzica. Ce se
lntampla?

Sunetul de Ia amplificatoare face ca aerul din jur sa


3. Taie varful pentru
vibreze. Din acest motiv, hartia de pe conserva vibreaza
a face un mu~tiuc.
~i ea, facand ca boabele sa salte deasupra ei.
Tndreapta capatullat
pentru a-1 face drept.

1. Desch ide televizorul


4. Acum vorbe~te sau sau radioul. Da volumul

w
canta Ia capatullngust. putin mai tare, apoi
mergi In camera
Ce se lntilmplii? ))
alaturata. Se au de?
oo

2. Acum pune un pahar


pe peretele dintre
5. Pune ni~te ca~ti camere ~i lipe~te-ti
langa capatul ingust al urechea de el.
conului. Tncearca sa pui Ce auzi acum?
muzica, Ia un volum
redus. Se aude mai tare
prin con?

:------ ----------------
Vibratiile sunt mai puternice in lucrurile soli de decat in

1 Vocea ta (sau muzica) reverbereaza in con, ': aer, astfel ca sunetul calatore~te mai dar ins pre urechea ta
prin zid ~i prin pahar decat doar prin aer. Vibratiile salta in
1 facand aerul din acesta sa vibreze tare. Acest fapt I
interiorul paharului, facand ca sunetul sa fie totodata mai
! amplifica sunetut facandu-1 mai puternic. :

"--- -------------------- -'


puternic.

71
Lumina si curcubeie
'
Afla cum sa faci curcubeie, separand
Este eel mai bine sa
folose~ti un pahar Ina It,
astfellncat lumina sa
lumina in diferite culori. treaca prin mai multa apa
~i sa faca un curcubeu
mai clar. Poti folosi ~i o
197 Curcubeul din pahar vaza sau un borcan.

1. Cel mai bine este sa 3. Rasuce~te paharul


faci aceasta activitate pana cand vezi 0 linie
lntr-o zi lnsorita. subtire de culori pe
Umple un pahar cu hartie- propriul tau
apa. curcubeu .

2. Tine paharulln
lumina soarelui
deasupra unei foi
albe de hartie.

Lumina este aldituita din culori diferite. Cand se


reflecta In apa, se separa In culorile curcubeului:
ro~u, portocaliu, gal ben, verde, albastru, indigo
~i violet. Acest fapt se lntampla atunci cand
lumina soarelui se reflecta prin picaturile de
ploaie, creand un curcubeu pe cer.

198 Picteaza un curcubeu


1. Pune un pahar cu apa In lumina puternica
a soarelui, langa o bucata de hartie.

2. Rasuce~te paharul 200 Cerul din bor


pana cand curcubeul
se ive~te clar pe hartie. Adauga jumatate de linguri
Picteaza cu culori Ia pte lntr-un pahar plin cu c
contururile lasate de Tndreapta o lanterna asupr;
lumina pentru a face lui. Ar trebui sa vezi o lumir
imaginea unui curcubeu albastruie precum cerul.
ad eva rat.
I
I
.-- - ... ----.- ---. -... -- -
Apa In care ai pus Ia pte se separa In culori diferite.
~

1 Unele culori tree direct prin amestec, dar albastrul :
Tndreapta o lanterna asupra unui pahar cu apa, '
1 respinge micile particule de Ia pte, creand o lumina 1
lntr-o camera lntunecata, ~i rasuce~te paharul : albastruie. Acest efect, cunoscut drept disipare,.este :

,_-. .--. .-. ----- -.. ----,


lncet, pana cand apare un curcubeu pe perete. t eel care face cerul sa para albastru. 1

72
201 Baia curcubeului 202 Curcubeu In aer liber
1. Sprijina o oglinda Ia unul 2. Tine o bucata alba de Tntr-o zi foarte lnsorita, poti face un curcubeu In aer
din capetele unui vas plin cu hartie In spatele lanternei. liber. Umple un pulverizator cu apa ~i pulverizeaza o
apa. Tndreapta o lanterna spre Vezi un curcubeu stralucind pulbere fin a In lumina. Prive~te bura de apa- vezi un
partea de oglinda de sub apa. . pe aceasta? curcubeu? (Asigura-te ca nu prive~ti direct In soare.)

Poti vedea acela~i efect in perdeaua


de picuri de apa a irigatoarelor de
grad ina, intr-a zi sen ina ~i insorita .

. ... ~- ._.. .... ~---- ~ ....... - ......... ~ ..... - ~-- .....


'
Tn timp ce lumina trece prin apa, este separata In
culorile curcubeului. Oglinda reflecta curcubeul, astfel 1

ca II potivedea pe hartie. '


f

'
.... ___ ... ________________ ~ ---.-- I
I

203 Hartia-curcubeu ,--- ----------------


II Qia
J
formeaza straturi subtiri
,
si, stralucitoare
....
1
1
Umple un bol cu apa. Adauga cateva picaturi
, pe hartie. Cand lumina se reflecta in aceste I
de oja transparenta ~i lntinde-le cu un I I
1 straturi, este separata In culori diferite, 1
beti~or de aperitiv. Tnmoaie ni~te hartie
neagra In bol, apot scoate-o ~i las-o sa se
usuce. Tndoaie hartia In soare. Ce vezi?
!
.... _________ ------- ... -'
creand contururi de curcubeu. ;
Amprentele
Afla cum sa iei amprente ~ i sa le fol ose~ti pentru a identifica oamenii.

205 in cautarea indiciilor


204 Pudra pentru imprimare
Cauta amprente pe obiectele din casa. Daca nu le
1. Apasa cu degetul poti sesiza cu u~urinta, presara putina pudra de talc
Este bine daca
pe un pahar. Apoi sau praf de creta pe suprafata respectiva. les Ia iveala
degetele sunt
presara ni~te pudra lipicioase sau amprentele mai u~or pe anumite suprafete decat pe
de talc pe o farfurie. uleioase. altele?

Oglinda
,
2.lnmoaie o I
I
pensula In pudra I

~i lntinde-o pe
:~ Ecranul computerului
""
pahar.lndeparteaza
excesul de pudra.

Mouse

3. Pune partea cu
lipici a unei bucati de
scotch pe amprenta,
apoi desprinde
scotch-ul.

4. Preseaza scotch-ul
pe o bucata de hartie
lnchisa Ia culoare,
apoi lndeparteaza-1.
Ce vezi?

Ar trebui sa vezi o amprenta alba pe hartie. Pielea


de pe degetele tale este alcatuita dintr-un tipar
de cute, acoperit de transpiratie ~i grasime din
corpul tau. Aceste cute lasa o urma uleioasa pe
pahar, de care se lipe~te pudra. Amprenta este
apoi transferata pe hartie cu ajutorul scotch-ului.
I
t
I
..... - ~---- ---------- --- - --
Oamenii Ia sa amp rente uleioase pe tot felul de suprafete, 1
~

I
fara sa-~i dea seama. Amprentele ies Ia iveala mai dar I
Poti repeta aceasta activitate folosind alte tipuri de pudra I
tina, cum ar fi praful de creta sau fa ina. De asemenea, poti
pe suprafetele netede ~i tari, cum ar fi sticla, plasticul ~i' ,
I
lncerca ?i cu pudra de cacao pe o hartie alba. 1
metalul. 1
~-- - - - - - - - - - - - - - - - - .. - - ..... 1
74
206 Amprentele ~i culoarea

Conturul de linii ~i cute de


pe degetul tau ar trebui sa
se vada dar in vopseaua
imprimata. 0 metoda
similara se folose~te
pentru a lua amprentele Ia
1. Fa o tu~iera turnand 2. Apasa lncet cu degetul 3. Apasa degetul pe o aero port ~i pentru cartile de
putina vopsea pe un pe vopseaua de pe hartie alba. Repeta acest identitate.

--
I
burete vechi. burete. lucru de cateva ori. ' -- I

207 Contururi diferite 208 ldentificarea


amprentelor
Ia amprentele mai multor persoane.
Com para imprimeurile. Vezi tipare ldentifica persoanele carora le apartin
similare? Sunt vreunele exact Ia fel? amprentele din activitatea 207. Acum
ie~i din camera, In timp ce una dintre
' \
persoane lasa o noua amprenta. Poti sa
, ;'I lti dai seama cui li apartine?
Spira _... --'

--~-----~~-- --------- ..
Unele amprente par asemanatoare. Exista trei tipuri principale: bucla,
- ------------ . '
Ar trebui sa poti identifica cui ii
I
I
arc ~i spirala. Tnsa fiecare om are un tipar unic, ceea ce inseamna ca apartine amprenta privind cu I

nu exista doi oameni ale caror amprente sa fie identice. Nici macar '
I
I
atentie tiparul acesteia. Ti-ar putea
amprentele gemenilor nu sunt identice. fi de ajutor sa folose~ti 0 lupa.
__ ., I I
,..,
.. - . _ - - ... ~sa- ~-.. -.._- ._.,-- .-.--
I
---- I

209 Amprentele policelor


Cu o pensula, lntinde vopsea
pe palma, apoi apasa ferm pe Ar trebui sa vezi
o hartie alba. Procedeaza Ia doua sau trei linii
mai lungi aici.
fel ~i In cazul prietenilor. Apoi I
I
com para tiparele. I
I

I
I
I '
I
I
I
I

... "
----------------
1
I Tn palma ta exista linii bine conturate.
~

I I
I
I
I
1'1\
I\
I \
I \
\ \
I I \ \ . ,,
Fiecare persoana are un tipar unic de I : \ \
linii in palma, ceea ce inseamna ca nu
Aceasta zona ~ ~ ~
exista doi oameni care sa aiba acela~i '
I
reprezinta
palma.
tipar al mainilor. Amprentele mainilor I
sunt folosite uneori de politie pentru
a identifica ~i prinde criminali.
'
I

-- ----------- -
I
~ t

75
Petele si albirea
'
Multe pi ante contin ingrediente naturale care 212 inalbitor din lamaie
pateaza sau albesc lucrurile. Afla cum le poti
Folose~te o pensula
folosi pentru a obtine propriile culori.
--- ----------- ----- -- .....
curata pentru a face
puncte cu sue de ffll~~~
Roaga un adult sate ajute cu apa fierbinte ~i Ia taiat. Ar fi indicat ~,
1 lamaie In mijlocul
, h. ~
I
\
8 sa porti un sort si sa acoperi masa cu ziare vechi.
' ' '' ~
I pete lor lntunecate.
-
Ce se lntampla?
------------------------
210 Maro din ceai
-- .

Sucul de lamaie aqioneaza ca un


inalbitor natural: indeparteaza culoarea,
lasand o pata alba in mijlocul desenului.

Aceasta imagine a fost


desenata cu lichide
naturale care coloreaza
1. Pune cinci pliculete de 2. Tnmoaie o pensula ~i albesc lucrurile.
ceai lntr-o cana . Umple In amestecul de ceai.
cana pe jumatate cu apa Picteaza o broasca
fierbinte dintr-un ceain ic, testoasa ~i las-o
amesteca ~i lasa Ia racit. sa se usuce.

I ... ------------ --- ...


I Ceaiul ~i cafeaua lasa pete maro pe hartie.
~

I Frunzele de ceai contin ingrediente numite :
: tanini, care creeaza un colorant maro. Cafeaua
~ produce un maro ~i mai intunecat, de aceea :

---- --------- ..
1 se vede pe deasupra pete lor de ceai. I
~ I

211 Maro din cafea


1. Pune trei lingurite
de ness lntr-o can a ~i
adauga o lingura de
apa fierbinte dintr-un
ceainic.
213 Galben curry
2. Amesteca bine ~i folose~te cafeaua pentru a Pune doua lingurite pline de turmeric
desena fata ~i petele lntunecate de pe carapacea sau de praf de curry lntr-o can a ~i
testoasei. adauga doua linguri de apa. Amesteca
bine, apoi picteaza fundul marii.

~ ....... ., .. ..: 1 ~
'!' c .

" .
214 Portocaliu din ceapa

1. Curata cu grija trei 2. Adauga 5 em apa. 3. Lasa amestecul sa se


cepe ro~ii ~i pune cojile Pune apa Ia fiert. raceasca, apoi strecoara
lntr-un vas. Apoi las-o Ia foe mic lichidullntr-un borcan.
15 minute. Folose~te-1 pentru a picta
ni~te pe~ti.

215 Rosu din sfecla


J

1. Pune ni~te sfecla ro~ie taiata


In bucati mari lntr-un castron,
adauga 5 em apa ~i pune Ia fiert.
Las-o Ia foe mic 15 minute, apoi
a~teapta sa se raceasca.

2. Scoate sfecla ro~ie ~i


toarna lichidullntr-un
borcan (poti face o sa lata
din sfecla ro~ie).

3. Folose~te lichidul pentru a


desena capul ~i dungile pe~tilor.
216 Verde din Apoi amesteca putin lichid cu
frunze
Pune ni~te iarba ~i frunze de
spanac tocate lntr-un cast ron.
Adauga 5 em apa, adu-o Ia
punctul de fierbere, apoi
las-o Ia foe mic 30 de minute.
A~teapta sa se raceasca, apoi Ai putea folosi sucul dintr-o
strecoara lichidullntr-un borcan. cutie de sfecla ro~ie prefiarta.
Folose~te-1 pentru a picta ni~te
trestie.
,--- ----------- .............
Turmericul, folositln praful de curry, creeaza un colorant
~

gal ben. Cojile de ceapa ro~ie produc un colorant portocaliu.


Din sfecla ro~ie se obtine un colorant roz-ro~u. Colorantul I
fa cut din iarba ~i frunze de spanac este galben-verzui. I

-- ----- -- .. --------- -
I
' I

...,...,... .,t4 ~ ' ... : ..


. . '.. : >":~-~ . ~ f
Circuitul apei In natura
De unde vine ploaia A~a se formeaza norii adevarati ~i ploaia.

incearca aceste experimente pentru a


descoperi cum se formeaza norii ~i ploaia. CONDENSAREA
2. Vaporii de apa se ~
rae esc ~i se transforma ~""
In picaturi de apa. \
217 Norul din sticla
1. Umple o treime dintr-o
sticla transparenta din 3. Picaturile de apa
formeaza un nor.
plastic cu apa calda. Pune
capacul. Agita sticla de
cateva ori. EVAPORAREA

2. Desfa capacul. Roaga


1. Apa calda se
transforma In vapori
de apa. Aerul cald se
4. Picaturile
de apa cad
j)
ridica, ducand vaporii sub forma d
un adult sa aprinda un cu el. ploaie.
chibrit ~i sa II bage In Marea
sticla. Pune capacul
Ia loc.
218 Ploaia din borcan A
Toarna ni~te apa fiarta lntr-un
3. Strange ~i agita sticla borcan de sticla ~i acopera cu o
timp de 20 de secunde. bucata de folie. Dupa un minut
Apoi desfa-o lncet. Ce se a~aza ni~te cuburi de gheata pe
lntampla? Strange-a ~i folie. Vezi ce se lntampla.
da-i drumul din nou.
Ce observi? -~
Apa fierbinte se transforma In vapori ~i se ridica In a
1
interiorul borcanului. Folia rece face ca vaporii sa se
Prin agitare, apa se raceasca ~i sa se transforme din nou In picaturi de apa,
transforma In vapori. care cad asemenea ploii.
--., ......... -- - ,
,--- -----------------
I
---~
I
..........

I
1 Cand strangi ~i agiti sticla, In interiorul acesteia se
I
1
219 Condensarea
1
formeaza vapori de apa. Cand o desfaci, vaporii se :
Toarna ni~te apa proaspat fiarta lntr-un pahar. A~aza un
transforma lntr-un nor de pid\turi de apa. Particulele I
pahar de plastic deasupra ~i a~teapta un minut. Tndeparteaza
din fumul de Ia chibrit ajuta picaturile sa se formeze.
Cand strangi din nou sticla, norul se transform a iara~i
'
1
I
paharul de plastic ~i prive~te lnauntru. Ce vezi?

In vapori ~i dispare.
I
I
I ' ---------- ...
: Apa fierbinte se transforma In vapori :
~
Strangerea sticlei mare~te presiunea ~i temperatura,
transformand picaturile In vapori. Cand desfaci sticla,
'
1
:
1 Ia suprafata ~i se ridica. Pe masura 1
1 ce se ridica, se raceste si formeaza I
vaporii redevin picaturi de apa. I I picaturi de apa In i~terlorul paharului :
I de deasupra. Acest fenomen poarta 1

"------------------ --- --~


I 1
'
------------- -
1 numele de condensare. 1
f

78
220 Roua
Umple pe jumatate un pahar
cu gheata. Adauga suficienta
apa rece pentru a o acoperi.
Prive~te exteriorul paharului.
Ce vezi?

Ar trebui sa vezi picaturi de apa care se formeaza pe


exteriorul paharului. Aerul contine lntotdeauna ni~te
vapori de apa. Cand paharul se race~te, transform a ace~ti
vapori din aer In picaturi de apa. Roua se formeaza lntr-un
mod similar.

221 Aburirea Respirat~ata contine


vapori de apa. Cand
Pune o oglinda mica In Cauta picaturi de roua pe iarba, flori
ace~tia ating oglinda
sau panzele de paianjen, dimineata
frigider timp de 15 minute.
rece se formeaza devreme. Roua se formeaza cand
Scoate-o ~i sufla In ea. Ce se vaporii de apa din aerating lucrurile
picaturi de apa pe
lntampla? reci ~i se transforma in picaturi.
suprafata ei.

222 Construie~te un pluviometru


1. Scoate capacul unei 3. A doua zi masoara 4. Masoara cantitatea de ploaie Ia
sticle din plastic, apoi adancimea apei care s-a aceea~i ora, In fiecare zi, timp de o
taie cu grija partea . strans cu o rigla. Apoi saptamana. Noteaza-ti rezultatele
de sus a acesteia. gole~te sticla. lntr-un grafic, In felul acesta.
Tntoarce-o cu susul
In jos, pentru a face
o palnie ~i lipe~te-o
em Precipitatii In em

de partea inferioara Luni 5


a sticlei. Marti 2
'
Miercu ri 3
Joi 0
2. A~aza pluviometrul Vineri -1
afara, lntr-o zona sambata 2
deschisa, astfellncat Duminica -2,5
L M Mi V 5 D
sa poata prinde ploaia
----
(asigura recipientul cu
pietre pentru a nu se 1 .------------------------- -- --
: Nota rea rezultatelor intr-un grafic te ajuta sa vezi cum se schimba
~

:
rasturna).
1 cantitatea de ploaie in fiecare zi. Ai putea continua sa notezi cantitatea I
: de precipitatii timp des cateva saptamani sau luni daca dore~ti, pentru :
! a vedea in ce fel variaza pe parcursul unor perioade mai lungi de timp. ;
, __ ------------ ------ ------ -- ---~
79
Puterea aerului
Descopera cum poti folosi aerul pentru a face lucrurile sa se mi ~te.

223 Mas ina de curse cu baton


J

Folose~te bete de
frigarui pentru a
face gaurile

1. Decupeaza un patrat din 2. Decupeaza doua laturi 3. Lipe~te doua paie pe 4. Folose~te o piuneza pentru a
carton. Tndoaie o fa~ie de-a ale ma~inii de curse. partea de jos a cartonului, face o gaura In mijlocul a patru
lungul fiecarei parti. Lipe~te-le de fa~iile lndoite. In felul acesta . capace de Ia ni~te sticle din plas

I
,----------
Aerul din balon vrea
-~

sa iasa afara. Cand li


dai drumul se grabe~te
sa iasa, propulsand
ma~ i na.

5. lntrodu bete de 6. Rasuce~te ni~te carton 7. Pune scotch pe tub,


frigarui prin paie ~i sub forma de tub, lipe~te-1 fa ra a-llntinde prea tare ~i
lnfige cate un cap~c ~i introdu-lln gura unui lipe~te de ma~ina. Umfla
de Ia sticla Ia capatul
fiecarui beti~or.
balon lung. Lipe~te balonul
de tub.
balonul ~i Inch ide tubul.
Apoi da-i drumul.
I
t
'
I
I
.. _ - - - - - - - - - . #

Ai putea face cateva


ma~ini, organizand o
intrecere cu prietenii tai.

80
224 Pasarea care da din aripi
226 Bila oscilanta
1. Decupeaza o fa~ie de hartie
rigida, cu partea de sus curbata . 1. Decupeaza un cere
Apoi deseneaza o pasare In de hartie. Fa o taietura
partea superioara a hartiei. pana Ia mijloc, apoi
suprapune laturile
pentru a face un con.

2. Tndoaie o fa~ie de Ia baza


pentru a face un suport de
sustinere. Lipe~te-1 de masa, 2. Lipe~te conul.
astfellncat hartia sa stea In Taie o bucatica
picioare. din varf.
Lipe~te
conulpe
3. A~aza o sticla In fata pasarii. dinauntru ~i
Sufla catre sticla. Ce se pe dinafara.
lntampla?

3. Strecoara capatul
scurt al unui pai cu
burdufln gaura.
; ------------------------- '
Sticla se interpune, dar respiratia ta trece pe langa laturile ei
1
: curbate, ajungand Ia hartie ~i facand sa para ca pasarea bate ;
: din aripi. :
' ~
~------------------------
225 Discul cu perna de aer 4. Folose~telipici pentru
a fixa paiulln interiorul
1. Da un strat gros de lipici In
Capac cu conului ~i pentru a
jurul bazei capacului Inch is al
,tam bur umple spatiile existente.
unei sticle pe care o folose~ti de Ia ',_ ...
cand faci sport. Fixeaza cu pasta
!~-~
~
adeziva capacul deasupra gaurii
de pe partea tiparita a unui CD
sau DVD vechi.
s. Fa o minge de hartie
2. Umfla un balon, fixeaza bine ~i a~az-o In
co nul de Ia
capatul acestuia deasupra capatul paiului.
capacului ~i da-i drumul. Pune
Pasta
discul pe o suprafata neteda.
adeziva
.... __
Prinde ferm capacul acoperit
,~

de balon, trage In sus pentru a-1


deschide ~i Impinge discullnainte.

'
I
I
---------- -- -- --------"
Discul ar trebui sa alunece u~or. Cand capacul este I
I
1
- -- ------- ------
Cand sufli, un jet de aer se indreapta pe sub bila,
1 impingand-o in sus, astfel incat plute~te. Aerul se
'
deschis, aerul se grabe~te sa iasa din balon prin acesta, :
1
1 deplaseaza ~i pe lateralele conului creand o perna de 1
: formand o perna de aer sub el. Discul aluneca pe aer ca '
I
: aer. Cand mingea cade pe aceasta perna de aer, este :
! un aeroglisor, pana cand balonul se gole~te.
I

' --- - --------- - ------' I respinsa din nou.


- --------------' 1

81
Umbre pe pereti
Fa ni~te umbre pe pereti ~i afla mai multe despre lumina ~i umbra.
227 Maini din umbre
1. Tndreapta o veioza cu lumina 2. Pune-ti mainile In pozitia aratata 3. Ai putea experimenta cu pozitiile
puternica direct spre peretele unei mai jos, In fata luminii, pentru a face mainilor pentru a face alte animale,
camere lntunecate (umbrele se vad umbra unei pasari pe perete. cum ar fi un iepure ...
mai u~or pe un perete deschis Ia
culoare).

4.... o d~prioara 5.... sau un


elefant.
I
; ----- ------ ---
Umbrele reprezinta
-~
t
I
I
absenta luminii. Lumina se I
deplaseaza In linii drepte, 1
astfel ca atunci cand l!i '
ridici mainile In dreptul ei, I
I
o blochezi In aceea~i forma
1
precum cea a mainilor tale. f

. - -. -- ..''
~--
Astfel apar umbrele. I

228 Ochi stralucitori


1. Deseneaza un Iiliac cu 3. A~aza liliacul
ochi pe o bucata de carton lntre o veioza ~i un
subtire. Decupeaza-1. perete. Ti vezi ochii
In umbra?

2. Fa gauri pentru ochi


lmpingand un creion in
carton. Lipe~te un pai
pentru a face un maner.
'--- ----------- ---- --
I Forma liliacului blocheaza lumina, dar gaurile permit ~I
! luminii sa treaca, creand spatii In umbra. :
'
------------- ----- I

82
229 Crocodilul care crantane J

Capul umbrei se
mi~ca in acela~i timp
~i in acela~i fel ca ~i
marioneta. Aceasta
deoarece marioneta
blocheaza lumina in
toate pozitiile in care se
mi~ca, creand o umbra
1. Deseneaza doua forme 2. Une$te piesele cu o agrafa 3. A$aza capullntre o
pe carton, una reprezentand de prins hartii. Lipe~te un pai veioza $i perete. Mi$ca care face exact acela~i
capul unui crocodil, cealalta In spatele mandibulei. Lipe$te paiul care sustine partea
mandibula lui. Decupeaza-le. un alt pai In partea din fata a din fata a mandibulei In
Folose$te un creion pentru a falcii de jos. sus $i In jos ~i prive$te
face gauri pentru ochi. umbra.

230 Aproape ~i departe 231 Lumina care ricoseaza J

1. Pune-ti mana 1. Tndreapta o


lntre o veioza $i lanterna direct catre
perete. Apropie-o perete, apoi pune-ti
de veioza. Ce se mana In fata
lntampla cu umbra? lanternei. Cum se
vede umbra?

2. Acum lndeparteaza-ti 2. Acum tine lanterna


mana de veioza. Ce se lnclinata sub un unghi fata
lntampla de data aceasta? de perete $i pune-ti din
nou mana In fata lanternei.
Sesizezi vreo diferenta?

'
-- - - -- - ._..., - .. - - IIIII

Lumina se impra~tie in linii drepte de Ia veioza. Cand


mana ta este aproape de veioza blocheaza o buna
'I
I
I
,... ---- ...... -........... -
I .
-- ~

I
parte din lumina, iar umbra pare mare. Pe masura ce lti I : Cand lumina cade sub unghi, forma umbrei se schimba ~i :
I
indepartezi mana, aceasta blocheaza mai putina lumina, I 1 se intinde din cauza felului in care este blocata. I
astfel ca umbra se miqoreaza.
-- ------- '
I

"------------- -----'
0

83
Stiinta mOncOrii
J '
Descopera cum se schimba anumite mancaruri atunci cand le amesteci, le lngheti sau le lncalze~ti.

232 Frisca J
234 Crema de cap~une inghetata

~
Dureaza 2-3 minute cu
un mixer sau 5 minute
cu telul.
\ Poti folosi fri~ca din
activitatea 230.
150 ml fri~ca
250 g cap~une taiate
2 picaturi de esenta de vanilie
Y2 lingura de sue de lamaie
2 linguri de zahar pudra

1. Amesteca ingredien-
2. Bate-o pana cando faci tele lntr-un bol.
1. Toarna o cutie mica de
smantana sau de fri?ca sa stea ca o creasta moale.
lntr-un bol. Bate-o cu un Tn ce fel s-a schimbat
mixer electric sau un tel de compozitia?
mana.

Dupa ce este batuta, smantana devine mai consistenta ~i


asemanatoare unui solid. Cando batem se creeaza bule de
aer, care raman prinse In grasimea din smantana. Acest fapt 2. Toarna compozitia
face ca amesteculsa fie gros ~i pufos ~i sa ocupe mai mult In boluri mici.
lac In bol.

233 Albu~ pufos

3. Pune bolurile In
congelator. Amesteca
In ele dupa doua ore
apoi lasa-le pana

A lngheata (poti manca


preparatul).

1. Sparge cu grija un ou 2. Bate albu?ul cu un mixer


deasupra unui bol. Desfa electric sau cu un tel de
U?Or degetele pentru a Ia sa mana, pana cand lncepe
albU?UI sa cada In bol. sa devina pufos. Continua
Spala-te pe maini dupa ce sa II bati pana cand albU?UI
ai intrat In contact cu oul. ajunge sa stea ca o creasta Daca pui Ia rece crema de
pufoasa. fri~ca,aceasta devine solid a.

-------- ..... ----~--


'I
Daca o amesteci In timp ce
lngheata, crusta ei se sparge
Albu~ul contine multe proteine. Atunci cand II batem se devenind mai putin tare,
creeaza bule de aer, iar structura proteinei se schimba astfel astfel ca rezultatul final este
In cat aceasta ajunge sa lnconjoare bulele de aer, facand ca lnghetata.
albu~ulsa se mareasca ~i sa devina o spuma rigida. 1 '
-- - I

84
235 Fierberea AsiguriHe ca este destula
. apa pentru a acoperi oul.
237 Cum sa faci plastic din Ia pte
UnUIOU
1. A~aza un ou lntr-un vas 1. Toarna o cea~ca
cu apa rece. Pune un capac de Ia pte intr-o
deasupra ~i lncalze~te apa pana cratita. Tncalze~te
cand lncepe sa fiarba. incet laptele pana
cand se lnfierbanta,
dar nu-llasa sa
2. Tnchide aragazul ~i lasa fiarba .
deoparte vasul timp de
15 minute. Apoi pune oul
lntr-un bol cu apa rece.
2. Tnchide aragazul.
Adauga doua linguri
de otet ~i amesteca
3. Bate oul cu o lingura
laptele pana
pentru a-1 sparge ~i
cand se formeaza
lndeparteaza coaja . Taie oul
cocoloa~e.
In jumatate ?i prive~te-1.

Pe masura ce oul se lncalze~te, galbenu~ul ~i albu~ul se '


transforma din lichid In solid. Quale contin multe proteine. 3. Toarna laptele
Caldura modifica proteinele, facandu-le sa se stranga intr-o sita fina
laolalta ~i sa se lntareasca. deasupra chiuvetei.
._._ ...... -. ........ -~--

236 Obtinerea untului ~

1. Umple pe jumatate un
borcan cu smantana~ sau
fri~ca ~i pune capacul.
4. Ad una cocoloa~ele ~i
Ai putea pre sa cocoloa~ele In
preseaza-le, dandu-le
forme pentru biscuiti pentru a
forme diferite. Lasa-le crea diferite modele.
2. Agita borcanul timp de sa se usuce pe un ziar
10-15 minute pana cand vezi timp de doua zile (nu
un bob galben de unt plutind manca formele) .
. In lichid.

3. Scoate untul din borcan. Laptele contine un tip de proteina numit


Tl poti lntinde pe o felie de cazeina. Cand adaugi otet in Ia pte, aceasta
paine ~i 0 poti manca daca se strange, formand cocoloa~e elastice
dore~ti. care se lntaresc atunci cand se usuca.
Cazeina poate fi de asemenea
transformata
Smantana contine multe grasimi. Cand agiti smantana, lntr-un plastic
grasimile lncep sa se stranga laolalta, formand untul, care este tare din care se
solid. Lichidul care ramane In urma - numit zer- are foarte pot face nasturi.
putina grasime In el.

85
Fluturi In echilibru
It;'
Afla despre centrul de greutate facand ni~te fluturi care I
I
I
I

stau in echilibru. I
I

Ai putea sa faci tluturele


sa stea In echilibru pe o
,--- --------- -~ 238 Fluturele I ramurica.
Centrul de greutate :
Centrul de greutate al unui
obiect este punctul unic in
care obiectul poate sta fix,
fara a se rasturna. Aceasta
deoarece greutatea tuturor
componentelor obiectului
este distribuita uniform in 1. Deseneaza un fluture In 2. Lipe~te o moneda 3. Tine fluturele, astfellncat
1 jurul centrului de greutate. : felul acesta pe un carton sub varful fiecarei capul acestuia sa stea pe un
' .. - .... - - - - ... ' subtire ~i decupeaza-1. aripi de sus. pahar. ll poti face sa stea In
echilibru?

Fluturele va sta In echilibru datorita


centrului sau de greutate. Monedele ii
sch imba centrul de greutate, facandu-1 sa
lnainteze dinspre mijloc spre cap.

239 Adauga o greutate mai mare


Lipe~te Inca o moneda pe
una din partile fluturelui.
I --------- ....
t G1nd adaugi Inca o
~

Tn ce parte se lnclina
acum?
' moneda, punctul de
echilibru se deplaseaza :
Catre greutatea I
I
adaugata. 1
lncearca sa faci
tluturele sa stea In
' ..... --------'
echilibru pe varful
unui creion.
I
\
\
\
\

' 'j
240 Mi~ca greutatea
------------
,
, -- /

Folose~te fluturele de Ia activitatea ....


"
238 sau fa altul ~i lipe~te o moneda sub Centrul de greutate va fi situ at
1

varful aripii ~i Inca una In mijloc. Acum 1


lntre cele doua monede, acolo !
lncearca sa II faci sa stea In echilibru. unde greutatea este ega Ia de :
Unde se afla centrul de greutate? ambele parti.
'
._ ___________ - 1
I
l

Ai putea experimenta fixand


monedele In diverse pozitii pe
tluture pentru a vedea ce se
lntampla cu centrul de greutate.

241 Ra suce~te un beti~or de 242 Beti~orul de curatat pipa care


curatat pipa atarna
Tndoaie un beti~or de Ia beti~orul de curatat
curatat pipa In forma de pipa pe ca re 1-ai rasucit
"u{{, apoi rasuce~te-lla Ia activitatea 241 ~i
mijloc, In felul acesta. lndoaie-i marginile In jos,
Tl poti a~eza In echilibru In felul acesta. Tl poti
pe partea de jos a unui face sa stea In echilibru
umera~? acum?

Nu poti face aceasta forma sa stea In echilibrure j d1 Este mai u~or sa faci beti~orul de curatat pipa sa
sarma. Punctulln care este centrata greutatea e stea In echilibru acum, deoarece punctul in care
prea sus fata de baza, ceea ee-l face sa fie instabil este centrata greutatea se afla mai jos decat baza.

243 Atarniciuri cu margele 244 Cumpana


Adauga una sau doua Decupeaza o fa~ie de
margele Ia capetele carton. Tndoai-o In trei ~i
beti~orului de curatat lipe~te capetele pentru
pipa din activitatea 242. a face un triunghi. Poti
Ce efect au acestea? face o rigla sa stea In
echilibru pe triunghi?

Adaugarea margelelor mare~te greutatea tragand-o In


Rig Ia staIn echilibru in mijloc, punct in care greutatea sa
jos. Aceasta face ca beti~orul de curatat pipa sa fie mai
este egala de ambele parti.
stabil.

87
Imagini mi~cOtoare
Exploreaza imaginile mi ~catoare ~i descopera cum lti pot pacali mintea.

245 Cartea animata

1. Taie 14 dreptunghiuri de 2. Folose~te un stilou 3. Deseneaza un 4. Dupa ce ai umplut toate


hartie, suficient de subtiri, negru pentru a desena dreptunghi ceva mai mic paginile, tine capatul capsat
!neat sa poti vedea prin ele un patrat mare pe ultima pe urmatoarea pagina ~i al cartii animate ~i rasfoie~te
pentru a desena contururi. pagina ~i coloreaza-1. unul ~i mai mic pe pagina cartea, lncepand din orice
A~aza-le In teanc una peste Apo i treci Ia pagina de dinaintea acesteia, ~i a~a capat. Ce vezi?
alta ~ i capseaza-l e Ia un dinainte. mai depa rte.
cap at.

246 Omuletul care se mi~ca --- -- --------- . ---- .. - ~-


In timp ce rasfoie~ti paginile, patratul pare sa creasca sau
... ~
I
I
1. Fa o carte cu 14 pagini, 2. Lucrand invers, continua sa se miqoreze treptat. Ochii ~i mintea ta au combinat I
caIn pasul1 de mai sus. sa desenezi omuletul, desenele, astfel ca nu observi lntoarcerea paginilor. I
r
Deseneaza un omulet pe
ultima pagina. Tra~eaza
omuletul pe pagina dinaintea
facand schimbari asupra
pozitiei acestuia de fiecare
data. Apoi rasfoie~te
'
... ------------------------- '
Mintea ta combina imaginile laolalta pe masura ce vede
...
I
.

acesteia, dar schimba-i u~or


cartea. Ce se lntampla? desenele de pe fiecare pagina, astfel ca omuletul pare sa se
pozitia.
Folose~te o secven!a de imagini imobile pentru a face un omule!in mi~care. -- ..... ,

4
~
------------- -- ------ I

2 3 5 6 7

Fiecare noua pozi!ie ar trebui sa faca parte dintr-o secven!a treptata, in felul acesta.*

8 11 12 14

*Po!i co pia aceste desene sau le poti printa de pe site-ul Usborne Qu icklinks,
Ia www.usborne.com/quicklinks 88
247 Panza de paianjen

I
I
Folose~te un carton simplu. Folose~te un capsator pentru a face
doua gauri de fiecare parte a cercului.

1. Deseneaza conturul fundului unei 2. Deseneaza o panza de paianjen 3. Fa doua perechi de gauri. lntrodu
cani pe 0 bucata de carton simplu ~i pe una din partile cartonului ~i un ni~te sfoara prin fiecare pereche.
decupeaza cercul. paianjen pe cealalta.

4. Tine sfoara ~i rasuce~te cercul de mai multe ori, pana 5. Apoi trage de sfoara ferm cu ambele maini. Ce
cand sfoara este rasucita strans. observi?

... ~- ~~---~--- ... ------- -- ... _..- - -.. '-


Cand cercul se rasuce~te, ochii tai vad o imagine dupa alta, lntr-o succesiune rapida. Se lntampla atat de repede, lncat '' I
mintea ta nu poate separa imaginile, astfel ca paianjenul pare ca sta pe panza .
...
~--=- ~ . . -- . . -- .. ----. ........ - -~- --- . . ,_ --- .. ---- .. --- ........ --- . ----- .. _.
~

248 Titirezul magic


1. Deseneaza conturul fundului
unei cani pe o bucata de carton
2. Folose~te carioci
pentru a colora
3. lntrodu un creion pana I
#---- ------.. t
Ia jumatate prin cere. Tine I I
~i decupeaza cartonul. Folose~te seqiunile. Coloreaza trei creionullntre pal me ~i 1 Cercul se lnvarte 1
un creion ~i o rigla pentru a seqiuni cu ro~u, trei cu rasuce~te-1 cat de repede atat de repede, :
lmparti cerculln opt. verde ~i doua cu albastru, poti. Ce observi? lncat mintea ta 1
In felul acesta.
nu poate distinge :
culorile diferite. Tn I
schimb, acestea par I
I
a se combina una cu
I
cealalta, rezultand o
I
culoare alba sau un I
gri palid. I
I
I

~- ------- --# I

89
Testarea acizilor si a bazelor
Toate substantele sunt acizi, baze (opusul acizilor) sau neutre. Poti folosi varza ro~ie pentru a '
face un lichid care i~i schimba culoarea, numit indicator, ~i a afla cu ajutorullui daca lichidele
sunt acizi, baze sau nici una, nici alta.

249 Indicator din varza ro~ie


Varza rosie )
1. Pune ni~te varza taiata 2. Lasa amestecul timp de 3. Pune o lingura de lichid
Varza ro~ie contine o lntr-un bol termorezistent, 10 minute, apoi folose~te indicator lntr-un alt bol ~i
substanta mov care l~i apoi toarna peste ea, cu o sita pentru a separa adauga o lingura de otet.
schimba culoarea atunci grija, ni~te apa fiarta. lichidul ~i varza . Ce se lntampla?
cand este amestecata cu I
acizi sau baze. Acizii fac
ca pigmentul sa devina
ro~u, In vreme ce bazele II
fac sa devina albastru sau
verde.

Apa in care ai pus


va rza ar trebui sa fie
\ mov Ia inceput. Otetul face ca
. I
I indicatorul sa
I I
I I devina ro~u
1::
I deoarece este
a Apade
un acid.
... ______ _ I
I varza ~i
otet .... ___ _)

250 Sue de lamaie 251 Bicarbonat de sodiu


Pune o lingura de Amesteca o lingura de
indicator de varza ro~ie bicarbonat de sodiu cu
lntr-un bol ~i adauga o o lingura de indicator
lingura de sue de lamaie. obtinut din varza ro~ie,
Ce se lntampla de data lntr-un bol. Ce culoare
aceasta? obtii?

""-'"'- . .. --~-- r;
---------------
,' Daca amestecam sucu l de lamaie ~.
. ro~u , 11
I1 cu .md'1catoru I, acesta devme
f\\
I

I
I
I Bicarbonatul de sodiu face ca
indicatorul sa devina albastru, Apa de varza ~ i '
I
I

I
I
I

Apa de varza ~i ,' bicarbonat de sodiu


: ceea ce lnseamna ca sucul de I sue de lamaie aratand ca bicarbonatul de sodiu

--------------
~ lamaie este un acid. l este o baza.

90
254 Apa
252 Hidroxid de magneziu
Adauga o lingura de apa \
Ia o lingura de indicator.
Se lntampla ceva?

Apadeva~a~
apa de Ia robinet ... __ .. , ..
~
)
Hidroxidul de magneziu face Apa pura este neutra. Apa de Ia robinet contine
1 .
ca indicatorul sa devina verde, -~ Apa de varza uneori ~i alte elemente, dar acestea sunt de obicei
aratand ca este 0 baza slaba. si' hidroxid de ~ .!:
,r,<.r prea slabe pentru a modifica indicatorul, astfel ca nu
i magneziu
"'........ ----~ .... Ja: .. .,_... , se intampla nimic.
~ 1~

253 De Ia baza Ia acid


1. Toarna putin indicator 255 Curata cu cola
'
lntr-un bol ~i adauga suficient
bicarbonat de sodiu pentru 1. Toarna putina cola
a-1 face sa-~i schimbe lntr-un pahar
culoarea. ~i introdu o moneda

Cand este amestecat cu bicarbonat de


sodiu, otetul devine efervescent (a se vedea
murdara de cupru
In el.
paginile 10-1 1 pentru a afla mai multe).
I

'
I
I
\
\

'>}
2. Scoate moneda
2. Apoi adauga ni~te doua zi. Cum arata
otet. Continua sa adaugi acum?
otet. Poti face culoarea
sa-~i revina?

t
... - w
-
Tn timp, monedele de cupru au fost acoperite
-
--
Baza (bicarbonatul de sodiu) face ca indicatorul sa devina ~1
1 albastru sau verde. Daca adaugi suficient acid (otet), poti I
cu un strat mat de oxid de cupru, care este
o baza. Acidul din cola indeparteaza baza,
lasand meta lui stralucitor ~i aratand ca nou.

-- ........... _ ............ -.
1 schimba culoarea, facand-o sa devina mov, pana ajunge sa
I fie rosie.
' ' f

91
TesteazO-ti simturile J J
Toata lumea are cinci simturi- gust, miros, vaz, auz ~ i pipait. Fa aceste
experimente pentru a afla mai multe des pre cum function eaza simturile.

256 Gust si miros )

- ... ' I
r Simtul mirosului influen- I
'
1 teaza semnificativ gustul I
'I lucrurilor. Este mult mai
dificil sa simti arome
' individuale, cum ar fi de
1. Taie ?i curata de coaja o 2. Tnchide ochii ?i tine-te 3. Acum mananca mar ~i para, daca nu le poti
mirosi.
bucata de mar ?i 0 bucata
de para. Fa-le sa aiba
de nas. Amesteca bucatile,
apoi mananca una. Care
cea lalta bucata. Tti dai
seama daca este mar ----~---- ..
aceea?i marime ?i forma. din ele crezi ca este? sau para?

257 Patru gusturi principale 258 Un ochi sau doi?


1. Scoate patru boluri mici. Tn fiecare din ele pune o 1. Tine In fiecare
lingura de sue de lamaie, sos de soia, cafea neagra mana cate un creion
rece ?i apa cu zahar. cu guma de ~ters. Ai
grija ca guma de ~ters
sa fie orientata catre
interior.

2. Tnchide un ochi ?i
lncearca sa faci cele
doua gume de ?ters sa
se atinga. Reu?e?ti?
2. Tnchide ochii ?i tine-te
de nas. Trage un bol
catre tine. Tnmoaie
degetulln el ?i gusta
3. Acum deschide ochii
lichidul.
?i lncearca din nou.
Este mai U?Or de data
aceasta?
3. Acum lncearca din
nou cu celelalte trei t ------------- ...
Poti recunoa~te cu u~urinta ~. t --~~-~-~~-~~~----~---~- -
Probabil ca vei descoperi ca este greu sa faci gumele de \
lichide.lti dai seama
1 principalele gusturi diferite, : ~ters sa se atinga, avand un ochi Inch is. Folosirea ambilor !
: precum dulce, acru, sa rat ~i 1 : ochi te ajuta sa lti dai seama mai u~or de distanta Ia care . '
de diferenta de gust
: amar, chiar ~i atunci cand nu : : se afla lucrurile, astfel ca este mai u~or sa discerni pozitia :
dintre ele? ...___________ _ J
, poti mirosi.
..... __ '
- ___
.._. gumelor de sters.
..__ ......... -~------
I
1

92
259 Ce auzi? Cand lndepartezi simtul vazului,
vei descoperi de obicei ca te
poti folosi mai bine de simtul
auzului. Astfel ca vei auzi
sunete pe care poate nu le-ai fi
perceput cu ochii deschi~i.

1. A~aza-te In fata unei


ferestre deschise. Asculta
sunetele de afara. Ce auzi?

Ham Uaaaaa
2. Acum Inch ide ochii
~i asculta din nou. Auzi Brrr
mai multe lucruri de data
aceasta?

260 Pipaitul 261 Testul pipaitului


1. Tndoaie o agrafa de Aduna diverse
birou In forma de U. obiecte, cum ar fi
Tnchide ochii ~i roaga un o minge de ten is,
prieten sa lti apese cu un burete, un con
varful acesteia sau cu de pin ~i un mar.
ambele varfuri In palma ... Tnchide ochii ~i
roaga un prieten
sa-ti dea un obiect.
2.... pe frunte ... Ghice~ti ce este doar
atingandu-1?

t----------------- -------~
: Unele parti ale corpului tau sunt mai sensibile Ia atingere :
decat altele. Aceasta deoarece au mai multi senzori I
1 tactili. Palmele au o multi me de senzori, astfel ca poti f
3.... ~i pe brat. I simti ambele capete ale agrafei de birou. Partea de sus a 1

Simti daca te atinge cu '


1 bratului nu contine atatia senzori, a~a cas-ar putea sa nu
I fii capabil sa l!i dai seama daca pielea l!i este atinsa doar
I
1
unul sau cu amandoua de unul din capetele agrafei sau de amandoua. t
varfurile agrafei In I
I
fiecare loc? f Forma ~i textura unor obiecte le face mai u~or de
1 '
-- ------- --- --- -- -
identificat cu ajutorul pipaitului decat pe altele. . I
I

93
Forta de rotatie
'
Afla cum poti folosi apa ~ i energia stocata pentru a ' /
fu rniza forta necesara de a misca lucrurile.
J J
1

262 Moara de apa


1. Aduna opt pahare goale
de iaurt. A?aza unul cu gura
Ia marginea unei farfurii de
hartie ?i capseaza-1.

2. Capseaza toate celelalte


pahare In jurul farfuriei, In
felul acesta. Capseaza Inca o
farfurie de cealalta parte a
paharelor.

3. Folosind o piuneza, fa o
Ai putea folosi cercuri de carton In
gaura cu grija In mijlocul locul farfuriilor de hartie. Aceasta
fiecarei farfurii. lntrodu moara de apa are un strat de hartie
beti?orul de frigaruie prin decorativa peste cartonul capsat.
gauri ?i echilibreaza roata
deasupra unei galeti.
263 Moara de apa inversa
Acum, toarna apa In
4. Pune galeata In baie sau paharele de pe partea
afara. Folosind o carafa sau cealalta a morii. Ce
un furtun, toarna apa In se lntampla de data
paharele de o latura a morii. aceasta?
Ce se lntampla?

I
1
-- _._ ___ ------------- '
I
1 Turnand apa In paharele de pe partea cealalta 1
Pe rna sura ce apa umple fiecare pahar, acesta se
: a morii, o faci sa-~i schimbe directia, astfellncat :
lngreuneaza ~i se Ia sa In jos, facand moara sa se
se invarte in directie opusa.
lnvarta. Moara va continua sa se lnvarta atata timp I I
cat curge apa. ' I
~------------------

94
264 Motorul cu banda elastica
1. lntrodu o banda de 2. A~aza mosorulln pozitie 3. lntrodu un alt bat de
elastic printr-un mosor de verticala, astfellncat sa Ia lnghetata prin bucla ~i
bumbac. lntrodu un bat se sprijine pe batul de Ia Motoarele fac lucrurile
strange elasticul bine. Apoi
de Ia lnghetata printr-unul lnghetata cu bucla benzii sa se invarta pentru a
da-i drumul ~i vezi ce se
din capetele elasticului ~i elastice ie~ind prin partea crea mi~care. in timp ce
lntampla.
rasuce~ti banda elastica,
lipe~te-1. superioara.
stochezi energie. Cand
ii dai drumul, aceasta
energie este eliberata
~i banda se desface,
facand ca mosorul de
bumbac sa se lnvarta
rapid.

265 Torpila din baie

1. Folose~te scotch p'entru a lipi 2. Taie cu grija doua dreptunghiuri 3. Fa o taietura In fiecare
un pai de fiecare parte a unei de plastic rigid din capacul unei dreptunghi, pana Ia jumatate,
sticle mari din plastic, In felul cutii de lnghetata. Ar trebui sa fie In felul acesta. Apoi une~te
acesta (lasa capacul pe sticla). Ia fel de late ca sticla. dreptunghiurile, astfellncat sa
faci 0 vasla.

I - .. - - .. - - _. ~- ~

Tn timp ce rasuce~ti
I
I vas Ia, banda de elastic se
I rasuce~te ~i ea, stocand

'Il energie. Cand ii dai


drumul, banda se desface/
I
I iar energia este eli be rata,
I
facand vasla sa se invarta.
4. Pune o banda de elastic
pe capetele paielor. lntrodu
s. Tine vasla fix ~i pune sticla In
cada umpluta pe jumatate. Da-i
,' Ca urmare, sticla este
I impinsa prin apa, ca o
vasla In banda de elastic drumul. Ce se lntampla? I
~i rasuce~te-o pentru a o
torpila.
I .I
'
strange.
-- ------- .. --------- '
95
Reflexe si reactii
'
Testeaza-ti reactiile corpului ~ i descopera reflexele- reactiile
' Vei avea nevoie de un
prieten sau de un grup
automate imediate care te pot ajuta sate protejezi de pericol. de prieteni pentru
aceste activitati.
268 Testul clipitului
266 Spioneaza
1. Roaga un prieten sa 2. Roaga-1 sate priveasca fix.
Aceasta activitate se stea In fata ta, de cealalta Apoi arunca repede Ins pre
desfa~oara eel mai
parte a unei ferestre sau u~a un ghemotoc de hartie.
a unei u~i de sticla.

,. -)
Prietenul
tau

1. A~aza-te In fata unei 2. Deschide ochii


oglinzi lntr-o camera bine repede ~i prive~te cu
luminata ~i prive~te-ti cu atentie. Observi vreo
atentie ochii. Apoi Inch ide schimbare?
ochii ~i numara pana Ia 30.

-- ...
Ochii prietenului tau ar trebui sa se Inch ida automat
,............ ------------~
pentru a se proteja, de~i ~tie ca nu va fi lovit de nimic In
fata datorita sticlei care se interpune.
: Partile negre din ochii tai (numite pupilele) ar trebui :
1 sa se mareasca, In savor reveni repede Ia normal. I
I
Aceasta se lntampla deoarece ochii tai reactioneaza 1
I
1 Ia lumina. Daca lumina este puternica, pupilele '
: se contra eta pentru a-ti proteja ochii. Daca este : 269 Pulsul
1 Intune ric sau daca lnchizi ochii, pupilele se relaxeaza 1
1 ~i se maresc pentru a absorbi cat mai multa lumina I
1. Roaga un prieten sa -~ i
I . . v A A I puna mana pe piept ~i sa
~~ a te aJuta sa vez1 m mtunenc. 1
' I
numere de cate ori li bate
-~-------------------- inima lntr-un minut.

267 Zgomote bru~te 2. Apoi roaga-1 sa Inch ida


f( ochii. Bate deodata din
Roaga un prieten sa citeasca pal me In spatele lui. Roaga-1
aceasta carte In timp ce sa l~i cronometreze din nou
te pregate~ti sa-itestezi pulsul. Exista o diferenta?

------------- -------
reflexele. Mergi lncet In
spatele lui, apoi bate deodata
1 ~
din pal me. Ce se lntampla?
: Pulsul inimii prietenului tau ar trebui sa fie mai mare :

,--- --------------- --- ----


: Probabil ca bataia brusca din pal me II va speria pe
~

:
1 dupa ce ai batut din palm e. Cand e~ti surprins, un
: reflex lti face inima sa bata mai repede. 0 substanta :
1 speciala numita adrenal ina este pompata In tot I
I

: prietenul tau, declan~and un reflex, facandu-1 probabil : 1 corpul, pregatindu-te sa alergi In caz de pericol.

... ---- --- __ .. -- .. --


I
I I .I
: sa tresara, sa strige sau sa se lntoarca spre tine.
'
---------------------- -- ;
I
' I

96
270 Gande~te repede
272 Rigla cazatoare
A~aza-te lntr-un cere de patru sau cinci oameni. Striga numele
cuiva ~i arunca o minge catre persoana respectiva. Reactioneaza 1. Tine o rigla lunga
aceasta Ia timp pentru a o prinde? Roaga persoana respect iva In mana. Roaga un
sa faca acela~i lucru cu altcineva din cere ~i a~a mai departe. prieten sa l~i puna
Ce se lntampla daca o faci din ce In ce mai repede? mana exact sub ea,
gata sa 0 prinda.

Acest joe testeaza cat de repede reactioneaza


oamenii atunci cand i~i aud numele. Acesta 2. Da-i drumul brusc.
nu este un reflex- impune un moment de Prinde prietenul tau
gandire, prin urmare este o reactie. Unii rigla lnainte sa ajunga
oameni vor reactiona repede ~i vor prinde
pe du?umea? In ce
mingea cu u~urinta, in vreme ce altii vor fi mai
A inceti ~ j s-ar putea sa nu 0 prinda deloc. punct al riglei se

- opresc degetele sale?

3. Ai putea testa mai multe persoane comparandu-le


reactiile dupa ce vezi In ce punct al riglei l~i pun
degetele.
271 Pleosc-pleosc
Joaca un joe numit "pleosc" lmpreuna cu un prieten. NUME MASURA
Fiecare dintre voi ar trebui sa aveti cate o jumatate de
pachet de carti. Puneti pe rand cate o carte pe masa, cu Gary Ratare
Ash a Scm
fata In sus, lntr-un teanc. Ori de cate ori apare o pereche
Ryan 4cm
de carti, persoana care striga eel mai repede "pleosc!" ~i Poppy 10cm
atinge CU mana teancul de carti Ca?tiga toate acele carti.

------------------- -
Acest joe testeaza cat de repede reactionezi atunci cand
vezi o pereche de carti ~i cat de bine se coordoneaza
~

I
I
I

I
,--- ----------- ......
I
Acest test masoara timpul de reactie. Cu cat
--~
J
1
ochii ~i mainile tale. Acest fenomen poarta denumirea de : reactia este mai rapida, cu atat se va apro pia mai :
coordonare a mainilor. Se imbunatate~te prin practica. Prin , mult de punctul zero persoana care prinde rigla. I
I I
urmare, daca vei juca jocul de mai multe ori, ar trebui sa Cu cat reactia este mai inceata, cu atat se va 1
1
ai rezultate mai bune, Ia fel cum exercitiul in muzica, sport 1 situa mai sus pe rigla. I
sau jocuri video iti imbunatate~te performanta.
--- I

~------------------- -- J

97
Devierea luminii
Descopera cum poti devia lumina facand-o sa treaca prin diferite
substante- fenomen cunoscut drept refractie.

Rigla Pai
1. Umple pe jumatate 2. Scufunda o lingura
Umple un pahar cu apa \
\
\
un borcan cu apa ~i lunga In lichide. Ce se
~i introdu o rigla In el. ' ''----)
completeaza cu ulei lntampla? Ce vezi daca
Prive~te rigla prin pahar.
de gatit. folose~ti un pai?
Ce se lntampla? Pune ~i un
pai In pahar. Se lntampla
Un borcan
acela~i lucru?

--- --------------- --- --


Cand prive~ti ceva, ceea ce vezi este, de fapt, lumina 1
~
I

I
respinsa de obiectul respectiv. Lumina deviaza in
timp ce se deplaseaza din aer in apa. Astfel ca atunci
cand te uiti Ia rigla ~i paiul din pahar, acestea par a
se indoi in punctul in care patrund in apa.

------------.-------- -' -- ------------


': Lumina deviaza in timp ce trece--- ... ~
din aer in ulei ~i din :
in aceasta fotografie se pot vedea o rigla, un pai ~i un
ere ion, toate parand ca se indoaie Ia suprafata apei, in 1 nou cand trece in apa. Din aceasta cauza lingura ~i I
punctul de intalnire a aerului cu apa. ' paiul par a fi rupte in doua locuri.
I
'
------------ -----
intalne~te
f

Lingura ~i paiele par a se rupe acolo unde aerul se


cu uleiul, apoise indoaie din nou in locul in
care uleiul se intalne~te cu apa.

98
1. Pune o folie de plastic
'' .
transparent peste scrisul
din aceasta carte.

2. Tnmoaie un pai
lntr-un pahar cu
apa. A~aza un deget
1. Lipe~te o moneda In 2. Tndeparteaza-te de bol, deasupra pentru
mijlocul unui bol nu prea pana cand nu mai poti a mentine apa In
adanc. vedea moneda. interiorul paiului.

3. Mi~ca paiul pe deasupra


.-- ... -- --- -...... ~
plasticului ~i ridica degetul
Moneda nu se mi~dL 'I pentru ada drumul catorva
Dar cand adaugi apa, picaturi. Arata scrisul diferit
lumina care este respinsa I prin picaturi?
de moneda trebuie sa 1
treaca atat prin apa, cat
'
I

3. Toarna apa u~or In


~i prin aer. Aceasta face
ca lumina sa devieze
I
I I
I --- --------------- --- -- -
Lumina se abate ~i se lmpra~tie In timp ce trece prin
... ~
I

bol, pana cand moneda


pe marginea bolului
Ia un unghi diferit,
'
I : picatura de apa, facand ca scrisul sa para mai mare.
1
:
I
rea pare. permitandu-ti sa vezi 1 Lupa functioneaza pe acela~i principiu. 1
I I
moneda din nou.
-------~-----'
"------------------ ------'
278 Rasturnarea sage~ii
1. Deseneaza o sageata orizontala pe o bucata de
carton. Umple un pahar cu apa. Pune cartonulln
spatele paharului ~i prive~te sageata prin apa.

2. Tncearca sa Prive~te sageata in timp


rasuce~ti paharul ~i sa ce dispare In spatele
paharului.
lndepartezi cartonul de
pahar. Ce observi?
1. Pune un timbru pe o 2. Umple borcanul cu apa.
suprafata plata. A~aza peste Pune capacul ~i a~aza din
el un borcan de sticla cu nou borcanul peste timbru.
capac. Ar trebui sa poti vedea Acum II mai poti vedea din
timbrul prin borcan. orice unghi?

~ -- _ ___ -----------------.--
_,
I Apa din borcan face ca lumina de pe timbru sa devieze atat
~
:
Tntr-un anum it punct in spatele paharului, sageata
va parea ca se rastoarna ~i ca indica doar In directia
opusa. Fenomenul are loc din cauza felului In care
: de mult, lncat nu poti vedea timbrul din lateral. Dupa ce ai I
deviaza lumina.
! pus capacul, nu poti vedea timbrul nici de deasupra. :
~

----------------------- -- I

99
Plutirea si scufundarea
'
Tncearca aceste experimente pentru a afla mai multe despre
motivele pentru care diferite lucruri plutesc ~i se scufunda.
279 Meduza plutitoare

1. Decupeaza un patrat 2. Gase~te mijlocul 3. Fa mai multe taieturi


mare dintr-o punga de patratului. Leaga ni~te In plasticul de sub
plastic subtire. sfoara In jurul acestuia, sfoara, In felul acesta.
fara a strange prea tare.
Aerul se ridica ln apa.
C:and pui meduza
in apa, aerul prins
in aceasta se ridica,
facand ca meduza
sa se rid ice.

4. Tntoarce plasticul pe 5. Umple o sticla 6. Rasuce?te capacul,


dos. Toarna putina apa In de plastic cu apa ~i apoi lntoarce sticla cu
mijloc, lasand un pic de . Impinge cu grija meduza susulln jos ?i observa
spatiu pentru aer. Strange din punga lnauntru. ce se lntampla.
sfoara. Ce se lntampla?

280 Pe~tele plutitor ----.---- ---- -.


Cand pui pe~tele In apa, bulele
1. Decupeaza cu grija 3. Umple o
Faun pe~te de aer se prind in capacul
un pe~ti~or dintr-un suficient de mic sticla de plastic
stiloului, facand pe~tele sa
plastic subtire ~i rigid . pentru a inca pea cu apa ?i pune
intr-o sticla de pluteasca. Daca strangi sticla,
Ata~eaza-1 de o agrafa pe?tele lnauntru.
plastic. strive~ti bulele de aer ~i In
de birou folosind Tn~urubeaza
capacul stiloului patrunde
lipici. capacul.
mai multa apa, facand pe~tele
2. Acopera gaurile din 4. Strange de sa se scufunde. Cand nu mai
capacul unui pix cu sticla. Ce se strangi, bulele de aer revin
pasta adeziva, lasandu-1 lntampla cu Ia dimensiunile normale,
deschis Ia baza. pe~tele? Da-i
lmpingand apa In afara. De
Ata~eaza agrafa de drumul din nou. 1 aceea pe~tele va pluti din nou
birou de capac folosind Ce se lntampla 1 In sus.
. I
lipici. acum? '
---------- -- ..... .... I

100
281 Coaja de portocala
284 Submarin dintr-un morcov
1. Ia un morcov ~i
taie o bucata din
lateral, astfel !neat
sa fie plat pe 0
parte.
1. Pune o portocala lntr-o 2. Coje~te portocala ~i
carafa de apa. Plute~te pune-o din nou In carafa.
2. Folose~te o
portocala sau se scufunda? Ce se lntampla acum?
---------- ----- - ... ____ --
Asigura-te ca gaura
~urube l nita pentru nu trece pana in
a face o gaura In partea cealalta.
,' Coaja de portocala contine o multi me de saculeti de aer, ~.
morcov, Ia jumatatea
~ facand portocala sa pluteasca. Fara coaja, portocala se :
laturii plate.
'
---------------------- -
scufunda. I
f A
3. Pune morcovul
282 Stafidele saltarete J
intr-un bol cu apa cu
partea plata in jos.
Pune ni~te apa minerala
lntr-un pahar, apoi
0.
lnfige beti~oare de
aperitive in el, pana
presara cateva stafide.
Ce se lntampla cu ele? . . cand se scufunda .

4. Scoate morcovul

1
-- --- ----
' -La lnceput stafidele se scufunda. Dar apa minerala
~
I
I
din apa ~i umple
gaura cu praf de
co pt.
contine bule de gaz, care se lipesc de stafide ~i le I
I
fac sa pluteasca, ridicandu-se catre suprafata. Acolo I
I
gazul se elimina, facandu-le sa se scufunde din nou.
-- ------------ -
I

5. Pune morcovul din


nou Ia apa, cu partea
283 Apa sarata pfata in jos. Ar trebui sa
vezi cum se scufunda ~i
lntrodu cu grija un ou
se ridica In mod repetat.
proaspat lntr-un bol de apa.
Se scufunda sau plute~te?
Scoate oul ~i adauga cateva
linguri de sare, apoi amesteca. Beti~oarele de aperitiv facca morcovul sa fie
Pune oullnapoi. Ce se prea greu pentru a plutr. Cand s~ adaug~ praf
lntampla acum? I de copt, acesta reaqiorreaza cu apa, producand

------------ ------- -
l Quale sunt mai de dense decat apa (ceea ce inseamna .... ~.
oule de dioxid de carbon sub morcov. Bufele fac
m~rcowl sa se rK.fice din ooufa sttptafata dupa
carese spat, ~sand roorcovt sa se scuf"ooe
1 ca o cantitate de apa de dimensiunea unui ou cantare~te I
: mai putin decat un ou), a~a ca se scufunda. Dar sa rea face : dmrrou. Ac~'t proce continua p~a cand se
1 ca apa sa fie mai den sa decat oul, as,tfet:ca oul plute~te in 1 epu.7aza praful de ropt.

'
-- .... . -- --- -- ... -- ... --- --
I apa sarata.

.,.,
I
t

101
Utifaje simple
Tn ~tiinta, un utilaj este o unealta care ne ajuta sa ridicam, sa lmpingem, sa tragem
sau sa rasucim. Afla cum sa faci cateva utilaje ~i descopera cum functioneaza.

285 Roti zimtate


J J

Asigura-te ca dintii se
.~ intrepatrund.

oQ
1. Pune o bucata de hartie 2. Lipe~te roata zimtata de 3. Pe o alta bucata de carton, 4. Folose~te-ti degetul
subtire peste aceasta pagina hartie pe o bucata dintr-o a~aza rotile zimtate una pentru a rasuci roata mare
~i contureaza roata mare cutie de carton. Decupeaza langa alta, In felul acesta. zimtata In sensu I acelor de
zimtata. Deplaseaza hartia cu grija ambele roti Tnfige o piuneza In mijlocul ceasornic. Tn ce directie se
putin, apoi contureaza o zimtate. fiecareia dintre ele. lnvarte roata zimtata mica?
roata zimtata mica.*
*Alternativ, ai putea printa o forma
Decupeaza Roata cea mica se lnvarte
de pe site-ul Usborne Quicklinks, Ia
dintii cat In sens invers acelor de
www.usborne.com/quicklinks.
ceasornic, adica In directia
opusa lnvartirii rotii celei
mari.
I

--------
Ai putea lncerca sa faci o roata
zimtata medie pentru a vedea
cum se lnvarte ~i aceasta.

286 Viteza de rasucire ;, I


I
I

Fa o mi~care completa de ', \

rasucire cu roata mare zimtata, Deseneaza un punct pe u


lnvartind-o lncet, o singura dintre dinti ~i lnvarte roata
data. Roata mica zimtata se pana cand acest dinte ajunge
din nou In aceea~i pozitie.
lnvarte cu aceea~i viteza?

Roata mica zimtata se


lnvarte mai repede decat 287 Cati dinti?
J J
cea mare ~i efectueaza
mai multe rasuciri pentru
fiecare rotire completa a
Numara dintii de pe
fiecare roata zimtata.
- ---- -- - --------------
' Viteza fiedirei roti zimtate depinde de numarul de dinti. Daca ' 1
: roata mare zimtata are de doua ori mai multi dinti, roata mica :
rotii mari. Numarul dintilor 1 zimtata se va lnvarti de doua ori Ia fiecare rasucire a rotii mari . I

----------------------- --
I . I
afecteaza viteza? , z1mtate. 1

102
289 Scripete fix
288 Parghie
1. Leaga o bucata de sfoara
1. Tndoaie o fa~ie de In jurul unei carti, lasand un
carton tare In trei pentru capat lung liber. Tncearca sa
a face un tub triunghiular ridici cartea cu ajutorul sforii.
~i lipe~te marginile.

2. Treci capatulliber al sforii


peste spatarul unui scaun ~i
trage de sfoara In jos pentru
2. Pune o rigla pe tub a ridica obiectul. Care este
~i a~aza un obiect mic diferenta?
~i greu Ia unul din
capete.
Spatarul scaunului functioneaza
ca un scripete fix, care modifica
directia de tractiune, astfel incat
tragi in jos, nu in sus. Este mai
3. Apasa celalalt capat u~or in acest fel, deoarece iti poti
al riglei pentru a ridica folosi greutatea corpului ca sa
obiectul. rid ice cartea.

290 Sistem mobil de scripeti


1. lntrodu o frigare de lemn
4. Mi~ca tubul de-a printr-un mosor gol de
lungul riglei ~~Impinge bumbac ~i agat-o cu sfoara.
din nou. Tn ce pozitie Mai introdu ni~te sfoara
este eel mai u~or sa printr-un al do ilea mosor de
ridici obiectul? bumbac ~i leaga capetele de
o jucarie mica
~i grea.

2. Leaga capatul unei bucati


lungi de sfoara de punctul de
atarnare. Fa o bucla cu celalalt
capat sub mosorul jucariei ~i
pe deasupra mosorulului care (,
\
\
atarna. Trage de capatulliber. I
I
Cand triunghiul este Este mai u~or sa ridici jucaria Trage ,'
aproape de obiect, de aici!
decat folosind scripetele fix?
parghia lnainteaza, dar

Mosoarele actioneaza ca ni~te scripeti, iar mosorul de jos


este liber sa se mi~te. Cele doua sfori care sustin mosorul
de jos impart greutatea jucariei, astfel ca nu trebuie sa
tragi decat cu o forta ega Ia cu jumatate din greutatea
jucariei, insa tragi de sfoara fadlnd-o sa urce de doua
ori mai sus in timp ce jucaria inainteaza. Prin urmare,
ridicarea cu acest sistem de scripeti necesita un efort mai
mic, dar trebuie sa tragi de sfoara mai sus decat in cazul
unui scripete fix.

103
Lumina care ricoseazQ
'
Vezi cum rico~eaza lumina din obiectele lucioase ~i folose~te acest fenomen pentru a
crea forme repetitive.

291 Caleidoscop

1. Lipe~te ni~te folie lucioasa pe 2. Decupeaza un cere de hartie


o carte po~tala. Tndoaie cartonul groasa, suficient de mare pentru a
In trei, cu folia lnauntru. Lipe~te acoperi un capat al tubului. Tndoaie
marginile pentru a face un tub marginile cercului peste unul din
triunghiular. capetele tubului ~i lipe?te-le.

1
I
1
-- ------------ -------
Lumina care rico~eaza din obiectele lucioase
~
I
1
3. Decupeaza doua cercuri din 4. Pune ochiulln dreptul gaurii, 1 se nume~te reflexie. Cand razele de lumina 1

hartie de calc. Presara paiete sau a~aza-te cu fata Ia o fereastra : intra In tub, rico~eaza din paietele lucioase ~i :
sclipici pe un cere, lipe~te-le ~ i ~i rasuce~te tubul. Ce vezi? : din folia stralucitoare, creand o multime de :
ata~eaza-le cu scotch Ia celalalt Continua sa rasuce~ti tubul ~i I forme colorate reflectate. '
capat al tubului. vezi ce se lntampla.
I

, __ ------------------ ' I

292 Tubul cu modele 293 Arta cu sclipici


Tndeparteaza cercurile cu paiete din Lipe~te mult sclipici pe o imagine
tubul pe care 1-ai facut Ia activitatea 291. decupata dintr-o revista.
Folose~te carioci pentru a desena Tndreapta o lanterna aprinsa
spirale stralucitoare pe un nou cere asupra ei ~i lnvarte imaginea In
de hartie de calc. Lipe~te - 1 pe capatul lumina. Se schimba scanteierile?
tubului ~i prive~te prin gaura pentru
a vedea alte contururi colorate.

I -------- ------ ...


J Lumina rico~eaza
~

din spirale pe folie.:


In timp ce imaginea se mi~d~,
razele de lumina rico~eaza
~ Suprafata foliei nu este uniforma, : din sclipiciullucitor In diferite
! astfel ca reflecta partile modelelor : unghiuri, facand ca imaginea
' din unghiuri diferite, facand ca toate 1 sa scanteieze In diferite feluri. .
I, cu Ion'I e sa~ se com b'me.

---- ---- -- -
I
1
' I

104
294 Magia oglinzilor
Poti adauga scotch pentru
a fixa oglinzile mai bine.

1. Ia trei oglinzi mici, patrate. 2. Folose~te din nou pasta adeziva 3. Aranjeaza lucruri mici ~i
Folose~te pasta adeziva pentru a pentru a a~eza celelalte doua stralucitoare, cum ar fi margele,
fixa o oglinda de o suprafata plana. oglinzi In picioare, alaturi de cea sclipici sau bucatele de hartie pe
plana, In felul acesta. oglinda de jos. Ce vezi?

--- ----------- ...


.
I ~
I I
1 Aranjamentul pe care II creezi 1
',
I
este repetat iara~i ~i iara~i, fiind ,
I
1 reflectat de fiecare oglinda.
I

, __ ----------- --' I

295 Peretele oglinzilor


Aranjeaza trei oglinzi
mici In forma de
triunghi, In felul acesta.
Le poti tine, le poti lipi
sau poti folosi pasta
adeziva pentru a le
fixa. Pune un obiect In
mijlocul triunghiului ~i
arunca 0 privire.
Ce vezi?
Acestea sunt modelele
pe care le poti crea
In activitatea 294.
Refleqiile par a se continua Ia nesfar~it, fiecare
Folose~te obiecte
diferite pentru a face oglinda reflectand imaginile din celelalte.
modele diferite.

105
sa facem baloane
Fa-ti propria solutie pentru baloane ~ i fo lose~te-o
Cum sa faci solutie pentru baloane
pentru ainvata cum se formeaza ele. Amesteca u~or o jumatate de cea~ca de detergent
de vase, doua ce~ti de apa ~i doua lingurite de zahar
lntr-un vas. Folose~te acest amestec pentru toate
activitatile din aceste pagini.
296 Baloane mari h Baloanele, vopseaua, cerneala ~i colorantul
a alimentar pot lasa urme pe lucruri, a~a ca ar fi bine
este sa faci baloane afara.
lndoaie o bucata lunga
de sarma sub forma de
cere, suficient de mic
pentru a intra pe o tava . 297 Bagheta patrata
Rasuce~te capetele
sarmei, lmpreunandu-le Ia o alta bucata de sarma ~i fa
pentru a face un maner. o bagheta patrata. Tnmoaie-o
Aceasta va fi bagheta In solutia pentru ba loane
magica pentru baloane. apoi flutur-o In aer. Ce se
lntampla?
2. Prepara o solutie
pentru baloane (vezi
mai sus, In dreapta)
298 Baloanele din sticla
~ i toarn-o lntr-o tava .
lnmoaie bagheta In
lichid ...

3. ... ~i flutur-o Taie cu grija fundul unei 2. Tnmoaie fundul taiat In tava
u~or prin aer sticle din plastic. cu solutia pentru baloane.
pentru a face un Apoi scoate-o din nou.
balon mare.

Sufla pana cand


balonul se desprinde.

I ' --- --------- .. ---- .. --.-- ' 3. Sufla prin gatul sticlei
I
Solutia pentru baloane formeaza o pojghita pentru a face un balon.
intinsa peste sarma. Cand scuturi sau sufli ,-------------------------
lndiferent ce forma are bagheta ta, baloanele sunt
'
aer In ea, pojghita se intinde ~i prinde un I 1
pic de aer in ea, creand un balon. '
I
I
I
1 intotdeauna rotund e. Aceasta deoarece pojghita flexibila :
: vrea intotdeauna sa revina Ia cea mai mica forma posibila- 1
I
'
------.,----------~--- ---- I
I
1
, cea de sfera.
v I
. 1
'
------------------------ I

106
299 Baloanele colorate din sete

,Sufla aici.

Pune
colorantu
----~ ~
in bol ~i
amesteca.

1. Ia o $OSeta veche $i 2. Adauga ni$te colorant 3. Tine capatul acoperit cu


lntinde-o peste capatul alimentar In solutia pentru $OSeta deasupra unei bucati
mai mare al sticlei taiate baloane din bol. Tnmoaie de hartie. Sufla prin gatul
din activitatea 298. capatul acoperit cu $OSeta sticlei. Ce se lntampla?
In solutie.

11
I
--- --------------- ---- --
Tn timp ce sufli, sol uti a pentru baloane trece prin ~.
I Aceasta imagine cu baloane
1
multi mea de gauri din ~oseta, facand mici baloane 1
a fost facuta sufland de mai
: colorate care se agata unele de altele.ln timp ce : multe ori pe aceea~i bucata ' . ,
1 baloanele se sparg, Ia sa urme de colorant in forma : de hartie ~i folosind solutii , .;
,
----------------------
de bule pe hartie. ./ pentru baloane de culor'
diferite.

300 lmagini cu baloane


1. Umple o tava pe
jumatate cu solutie
pentru baloane $i
stoarce putina gua~a
sau cerneala. Amesteca
ingredientele.

2. Ia un pai $i sufla
U$Or In solutie pentru
a crea o multi me de
baloane. Opre$te-te
cand baloanele ajung ' :
deasupra marginii. ,

.. . .,
I " t l

3. Pune o bucata
de hartie deasupra
baloanelor, apoi ridic-o.
Ar trebui sa obtii un
' .
model colorat.

107
sa miscam
, lucrurile
Exploreaza cum se mi ~ca lucrurile ~i afla de 302 Bila din cratita J
ce lucrurile aflate In miscare tind sa continue
J

Pune o bila Intr-a cratita .


sa se deplaseze.
Rasuce?te cratita In cere pana
cand bila se lnvarte inauntru.
301 Bobul de fasole salta ret J
Acum nu mai mi~ca cratita .
Ce se intampla?
1. Decupeaza o bucata de
folie dreptunghiulara ~i
ruleaz-o In jurul unui tub
de lipici sau al unui pix
mare pentru a face un tub :
# - -~----~---~~---------~- '
Bila continua sa se rostogoleasca in interiorul cratitei. :
1
suficient de lat incat sa 1 Aceasta din cauza ca are energie cinetica.
incapa o bila In el.
1
'
---------------------- -- I
I

2. Tndeparteaza cu grija 303 Moneda care se rasuceste J


tubul ~i lndoaie unul
din capete. Pune o bila Impinge o moneda lntr-un balon,
inauntrul tubului, apoi apoi umfla balonul. Rasuce~te
lndoaie ~i celalalt capat. balonul cat de repede poti,
astfellncat moneda sa se
mi~te de colo-colo In interiorul
acestuia. Apoi nu mai rasuci
3. Pune tubullntr-o balonul. Ce se lntampla?
caserola din plastic.
Agita caserola pana
cand capetele tubului
- _____ .. _________ --- ---- ...
'I
se rotunjesc ~i devin Energia cinetica face ca moneda sa se mi~te in conti- I
netede, ca un bob de nuare In interiorul balonului, chiar ~i atunci cand ai I

fasole.
________ ,.. ____ .. ______
incetat sa il mai mi~ti.
..... -------
4. Ia bobul de fa sole in
palma ~i lnclina u~or
mana lntr-o parte, apoi 304 Vartejul de apa
In alta. Ce se lntampla?
Amesteca lntr-un pahar
cu apa cu mi?cari circulare
rapide. Apoi opre~te-te din
amestecat ~i scoate lingura.
Ce se lntampla?
Bobul de fa sole sare de colo-colo, ca ~i cum in interiorul
lui s-ar afla un gandac. Odata ce un obiect a lnceput sa se
mi~te, dore~te sa continue sa se mi~te In aceea~i directie.
Acest fapt este cunoscut sub denumirea de energie
cinetica. Tn timp ce mana ta lnclina tubul din folie,
bila lncepe sa se rostogoleasca. Cand love~te capatul
Cand nu mai amesteci, energia cinetica a apei o face sa
tubului se lntoarce pe partea cealalta ~i continua sa se
continue sa se invarta in aceea~i directie.
rostogoleasca.

108
307 Oul care se rasuceste J

Lipe~te
doua rigle pe masa, lasand lntre 1. Pune un ou 2. Atinge-1 u~or cu
ele o distanta de o bila. Pune o bila negatit pe masa degetul pentru a-1
lntre rigle Ia jumatatea distantei, apoi - ~i rasuce~te-1 u~or opri din mi~care, apoi
rostogole~te o alta bila, astfellncat sa lntr-o parte. trage-ti degetul. Ce se
o loveasca pe prima. Ce se lntampla? lntampla?

Cand atingi oul, acesta nu se mai rasuce~te pentru o clipa, apoi incepe sa
se rasuceasca din nou. Oul este lie hid in interior, iar lichidul are o energie
cinetica suficient de mare pentru a face oul sa se mi~te din nou.

308 Oul imobil


Repeta activitatea 307 Oul fiert se opre~te din lnvartit. Este solid
.'
cu un ou fiert tare. Ce inauntru. Astfel ca, atunci cand il opre~ti,
se intampla de data intregul ou se opre~te din mi~care, nu doar
aceasta?
1\ coaja. ...... ._. __ _____ ..
__, -. __ __ ,

Cand bilele intra in coliziune, energia


309 Joe de popice cu bile
cinetica a bilei care se rostogole~te este 2. Pune o alta bila pe du~umea
1. Acesta este un joe pentru
transferata asupra celei imobile. Bila
doi sau mai multi juditori. Ia o distanta mica . Aceasta este
care se rostogole~te se opre~te, iar bila
Fiecare juciHor a~aza o bila tinta.
imobilaincepe sa se mi~te.
pe o du~umea tare.
Jucatorull Tint a
f:. ......... _........ /
306 Trei bile
Pune doua bile lntre rigle, Ia jumatatea
3. Jucatorii l~i rostogolesc pe rand
distantei. Acestea ar trebui sa se atinga,
bilele catre tinta . Scopul este sa
dar nu sa se mi~te. Rostogole~te o a
treia bila inspre ele ~i prive~te ce se loveasca tinta ~i sa se apropie de
Jucatorul3
intampla. ea cat mai mult.
Jucatorul2

- --- ----
De data aceasta, cand bilele intra in ,-- -------- ------------- ------~
1 Daca love~ti tinta, energia cinetica a bilei care se rostogole~te se :
: transfera asupra acesteia ~i o face sa se indeparteze. Cu cat se mi~ca
1 coliziune, energia cinetica a bilei care
I
1
se rostogole~te se transfera prin bila din I
t mijloc asupra celei de Ia capat. Astfel ca 1
mai repede bila care se rostogole~te, cu atat se creeaza , 1/ l
: bila care se rostogolea se opre~te, bila o energie cinetica mai mare ~i cu atat mai mult I
I
1 din mijloc ramane nemi~cata, iar bila se indeparteaza tinta. Pentru a ca~tiga, I
I
: din capat incepe sa se rostogoleasca. ~ trebuie sa rostogole~ti bila suficient de 1

.. --- - - - - - ------- -------'


1
... repede pentru a lovi tinta, fara a o face sa zboare.
~-

109
Rezistenta apei
Afla de ce sta apa pe anumite suprafete, dar se retrage de pe altele,
fenomen cunoscut sub denumirea de rezistenta apei.

31 o Culori cerate si acuarele )

Folose?te un creion cerat pentru a desena


ni?te forme pe o hartie alba, groasa. Apoi
lntinde cu pensula acuarele deasupra
acestora. Ce se lntampla?

Acuarelele aluneca de pe creion, deoarece


ceara rezista Ia apa. Culoarea ramane pe hartie,
deoarece hartia este un bun absorbant.

311 Vopsea densa


lncearca sa pictezi din nou pe
deasupra formelor pe care le-ai
facut Ia activitatea 310, de data
aceasta cu o culoare groasa.
Ce se lntampla acum?
312 Preseaza creionul de ceara cu fierul de calcat
1. Da pe razatoare cateva 2. Pune ni~te hartie de 3. Desprinde hartia de capt,
bucatele de creion. Presara-le capt deasupra. Preseaza cu apoi picteaza peste creion
,. -..... ---- .. --..
pe o bucata de hartie groasa. grija cu fierul de calcat pe
deasupra hartiei de capt
cu acuarele. Ce observi? I
I G\ldura proven ita
I
I I
timp de cateva secunde. I de Ia fierul de calcat I
I
Ai grija Ia
degete!
Pune fierul de dlfcat pe
cea mai mica setare ~i
In unele locuri s-ar putea
sa vezi dl ceara alba se
I
I
l
tope~te bucatelele
de creion cerat, astfel
ca acestea se lipesc
'
I
I
I
roaga un separa de culoarea din
I I
adult sa creion. I ferm de hartia de I
dedesubt. I

'
I
',_ ----------' I

313 Margarina
Pune o lingurita de -- ---- ,. I
Lumanarile, margarina, untul, balsamul de buze ~i
margarina sau de unt pe
vaselina sunt facute din ceara, grasimi sau uleiuri ~i rezista
o farfurie. lnmoaie un
toate Ia aceste culori. Sapunul nu opune rezistenta Ia
deget in ea ~i fa cateva
aceste culori. De~i este facut din uleiuri ~i prod use bazate
amprente pe o hartie.
pe grasime, contine de asemenea ingrediente care ajuta
lntinde acuarele cu o I
Ia combinarea acestora ~i Ia producerea clabucilor In I
pensula pe hartie. I
contact cu apa.
.---..----- .. --- --- -
I
Ce se intampla? I
~-.

31 4 Lumanare
316 Sapun
Deseneaza o forma cu o
lumanare pe ni~te hartie, Folose~te o bucata de
apoi picteaza folosind sapun pentru a desena
acuarele ~i observa ce o forma pe ni~te hartie,
se intampla. apoi picteaza peste
ea. Ce observi de data
aceasta?

315 Balsam de
buze
lnmoaie un deget In
balsam de buze sau In
crema grasa ~i deseneaza
ceva pe o bucata de hartie, )

apoi picteaza pe deasupra.


Ce vezi?

111
a u efe Catapulta poate .... ~~---- .........
arunca o bila ,.. ',
Catapultele sunt ma~ini folosite pentru a arunca dintr-o parte in '~
alta a camerei.
obiecte Ia distanta. Afla cum functioneaza, stocand
:1 :1

~i eliberand energie.

317 Catapulta din carton

'(........~---
...
, .. ::~Fa gauri aici,
,/ folosind mai

Taie aici. '


. --> . .
~ intai o
piuneza.

1. Taie o treime din partea de 2. lntrodu un creion ascutit


jos a unei cutii de cereale, In prin cutie, pana iese In
felul acesta. Apoi ajusteaza partea cealalta, pentru a
una dintre laturile lnguste, face o pereche de gauri.
astfellncat sa fie mai joasa Fa o alta gaura In mijlocul
decat celelalte. laturii mai mici.
I
I
I
\ I

;;-,~ -
I
I
I

Ai putea adauga roti fikute din


frigari de lemn pe care le poti
Bandtde infige in capacele moi din plastic
elastic ale unor sticle (fa gaura folosind
mai intai o piuneza).

I -----~--
I
-------- ............. -- .... ... ~
I
3. Pentru a realiza bratul 4. Lipe~te un capac din plastic 1
Cand tragi de bratul catapultei, banda de elastic stocheaza
catapultei, fa o cruce din de capatul de jos al crucii. Taie
doua creioane ~i fixeaza-le o banda de elastic ~i leaga energie. Cand li dai drumul, energia stocata este eliberata
cu ajutorul unei bucati de unul din capetele acesteia de ~i se transfera asupra bilei, facand-o sa zboare prin aer.
elastic. partea de sus a crucii.
.... _ ----------------------- I
i

-..:,., .. --~..,. .. -- ...... indoaiecu Latura mai mica


~ ~ grija marginile iti permite sa
spre exterior, 1
tragi catapulta
strecurand r / mai in spate.
crucea
'' ..... __ , ; '
inauntru.
~
' '...... __ Bucata de pai
...

5. Fixeaza bratele crucii In cele doua 6. lntrodu capatul elasticului taiat In 7. Fa cateva bile din hartie presata In
gauri pe care le-ai facut. Tnfige un gaura de pe partea mai mica ~i trage mana. Trage capacul sticlei In spate,
creion ascutit, pana iese pe cealalta de el pan a se lntinde. Leaga capatul pune o bila In el ~i da-i drumul. .
parte a cutiei deasupra gaurilor ~i de o bucata de pai pentru baut.
lasa-1 acolo.

112
318 Catapulta din carlig de ruf~ If~ "( I
320 Bete de Ia lnghetata ~i guma
A~aza o bila de hartie In
de sters
)

echilibru pe capatul de k .ai dru,mul, 1. Pune o guma de ~ters


sus al unui carlig de rufe. bila zboara in aer. lntre doua bete de Ia
Apasa peel, apoi da-i lnghetata sau lntre doua
drumul. pile de unghii de carton .

2. Rasuce~te o banda de Fa o bucla cu cea de-a


elastic In jurul betel or ~i doua banda elastica
al gumei de ~ters, In felul
319 Perforator ~i lingura acesta. Fa o bucla cu o

Lipe~te o lingura de
plastic pe partea de sus
a unui capsator, In felul
Apasa aici.
"' ' alta banda de elastic In
jurul capetelor betelor.

acesta. Pune o bila de f


3. A~aza o bila de hartie
hartie In lingura, apasa
pe batul de sus, apasa pe
pe capsator ~i da-i
Capsatorul acesta, apoi da-i drumul.
drumul.
are arcuri aici. Vezi cat de departe poti
arunca bila.

1
-------------------------
: Forta de catapultare a bilei provine din energia stocata
~

: Forta acestei capulte provine din energia stocata in batul


: in arcurile apasate ale carligului ~i ale perforatorului. I indo it ~i benzile de elastic intinse.
,
~ I

------------------------ --~~~~-~~---~-~-~-~--~;

321 Pra~tie din deget ~i elastic 322 Catapulta din creioane


Pune o banda de elastic lncrucisate )

In jurul unui deget. 1. Tncruci~eaza doua


A~aza o bila de hartie Ia creioane, In felul acesta.
celalalt capat al benzii Apoi lnfa~oara o banda de
elastice, trage de ea ~i elastic In jurullor pentru
da-i drumul. ale fixa.

I
; --- ---------------- -- -
Cand ii dai drumul, energia stocata in banda de
~

I
1
2. Taie o banda elastica
lunga ~i puternica ~i
1
I leaga-i capetele de cruce.
elastic se transfera asupra bilei, facand-o sa zboare I
A~aza o hila de hartie In
''
prin aer. Cu cat intinzi elasticul mai tare, cu atat
stocheaza mai multa energie ~i cu atat mai departe I interiorul benzii elastice,
va ajunge bila. ' trage de ea ~i da-i
I
~

-- .-------- ---- ------- I


I drumul.

113
A ..----------------
,--- --~

Puterea ape1 i
1
Aceste activitati implica o oarecare balaceala, :
asa ca este mai bine sa le faci In baie sau afara. 1

----------------- .. ---
' ' t

Aceste activitati te ajuta sa descoperi puterea apei


curgatoare ~ i sa afli ce poti face cu aceasta. 324 Fantana din sticla
1. Folose?te o piuneza
323 Barca propulsata cu apa pentru a face trei gauri
In apropierea bazei
1. Lipe?te un pahar 2. Scoate creionul 3. A?aza barca lncet
unei sticle din plastic.
din plastic de mijlocul ?i introdu prin pe apa rece din cada
Apoi folose?te un creion
unei caserole din gauri un pai lung sau din chiuveta.
ascutit pentru mari
plastic subtire. Tnfige care se lndoaie ?i Toarna ni?te apa In
gaurile.
un creion In caserola fixeaza-1 cu scotch. pahar ?i observa ce
?i In pahar. se lntampla. 2. Lipe?te scotch
peste gauri. Umple
Folose~te piuneze Partea care se indoaie fndreapta partea care sticla cu apa ?i a?az-o
pentru a face se indoaie a paiului pe marginea unei
{
1
.
gaurile. 1
1n JOS. chiuvete sau a unei
I

~ cazi.

3.lndeparteaza
scotch-ul ?i prive?te
cum se scurge apa.
Ce observi?
Ai putea a~eza un pai In
Apa curge din pahar, prin paiul din pozitie verticala, fixandu-1
spatele barcii, In cea aflata dedesubt. cu lipici pentru a crea un
catarg, Ia care sa adaugi
---------------
Apa iese mai viguros prin gaura de jos I
~

Tn timp ce face acest lucru, Impinge panze de hartie. deoarece deasupra exista mai multa apa care
barca In directia opusa, astfel ca Impinge In jos. Acesta este motivul pentru
barca lnainteaza. care digurile trebuie sa fie mai puternice ~i :
mai late In partea de jos decat In cea de sus. 1

---- ----- -
Ai putea decupa doua forme de 325 Fantana din punga
barca dintr-o bucata de carton,
pe care le po!i lipi pe laturile
Fa ni?te gauri mici lntr-o punga de plastic ?i
caserolei, daca dore~ti.
tine-o deasupra chiuvetei sau a cazii. Folose$te
o carafa pentru a turna apa In punga. Ce se
lntampla daca umpli punga ?i o strangi?

La lnceput, apa
curge lncet. Dar
cand strangi
punga, o fortezi
sa iasa mai
repede.
328 Marea balaceala
326 Apa neclintita
Nu taia aici.
1. Folose~te o piuneza ~i un
creion ascutit pentru a face
o gaura in apropierea partii
de jos a unei mici sticle din
plastic. Acopera gaura cu
scotch.
1. Tndoaie o bucata de carton 2. Decupeaza elefantul,
2. Umple sticla cu apa ~i in~urubreaza capacul. in jumatate. Deseneaza un fiind atent(a) sa nu tai
Tndeparteaza scotch-ul. Ce se intampla? Apoi scoate elefant de-a lungul indoiturii, indoitura.
capacul. Ce se intampla acum? in felul acesta.

La inceput, cand indepartezi scotch-ul, nu se


lntampla nimic. Apa nu poate ie~i prin partea de
jos deoarece in partea de sus nu patrunde aer
deloc pentru a 0 inlocui, dar cand deschizi sticla,
atat aerul, cat ~i apa pot curge, astfel ca acum apa Ata~eaza
iese in ~uvoi. balonul aici.

3. Desfa cartonul. Apoi 4. Umple pe jumatate un


327 Titirezul cu apa lipe~te un pai care se balon cu apa ~i lipe~te
indoaie in interiorul gura balonului de capatul
acestuia, cu partea care de jos al paiului.
se indoaie de-a lungul
trompei, in felul acesta.

Fa gaurile Ia distante egale,


In apropierea bazei.

1. Taie partea de jos a 2. Taie un pai in trei parti


unei sticle mari din plastic. egale. Tnfige bucatile
Folose~te o piuneza ~i un in gauri. Fixeaza-le cu
creion ascutit pentru a scotch.
face trei gauri.

3. Mai fa trei gauri, introdu Fa giiurlle in ~


ni~te sfoara prin ele ~i
leaga capetele. Tine sticla
aprop1erea V
partii de 5. A~aza cartonul in
deasupra unei cazi ~i sus. picioare ~i strange
toarna o carafa de apa in de balon. Ce se
ea. Ce se intampla? intampla?

I . -... - .... -- ,_ ----- -- .. ---- . .- ....... ~

.
'
I Tn timp ce apa iese ~uvoi prin paie (impinsa in jos de :
: presiunea apei de deasupra gaurii), Sticla incearca sa I
I
I
- --- -- ------
(and Strangi balonul, in interiorullui ramane mai putin
~

I
: se mi~te in directia opusa, rasucindu-se.
I
I ... ___________ ..., _____
:
---- I
I
lac. Astfel ca o parte din apa este impinsa in pai ~i iese
impro~cand prin capatul acestuia.
1
' I
' ..,
--- ---- .. ---
115
llcoptere d h
Fa elicoptere de hartie ~ i descopera cum aerul I
.. ._ ...... .,. ... . . , _ .... W/1111 _____ _

-...
' "Eiicopterele"din natura ~
care Impinge In aripile lor le face sa se roteasca.
Ai vazut cum se rote?te in aer un fruct de artar?
Aripile sale ca de eli copter il ajuta sa se roteasca,
a?a !neat poate ramane in aer mult timp. Datorita
329 Elicopter decupat din hartie acestui lucru, este posibil sa gaseasca un loc bun
1. Taie un dreptunghi de 2. Tndoaie cele doua " ...
1 _________________
(dar departe de copacul-parinte) pentru a cre?te.
--~

hartie, cu o lungime de Iat uri de sub taieturi In


doua ori mai mare decat felul acesta, pentru a
latimea. Fa doua taieturi alcatui 0 fa~ie.
Ia jumatatea distantei. (I
Fa In a~a fel
Ineat fiecare
taietura
sa aiba 0
-~.
latime de
o treime. , _,)
I
I

Agrafa de
birou adauga
3. Tndoaie In sus capatul 4. Tndoaie una din partile greutate ~i ajuta
fa~iei ~i fixeaz-o cu o de sus In fata, iar pe Ia mentinerea
agrafa de birou. Apoi fa o cealalta In spate, In felul elicopterului In
taietura de-a lungul partii acesta. Ridica elicopterul pozitie verticala.
de sus, oprindu-te lnainte Ia lnaltime ~i da-i drumul.
de a ajunge Ia mijloc. Ce se lntampla?

Ai putea ajusta palele cu


foarfeca pentru a face
un elicopter cu pale mai
scurte ...

I
I --- -- .. -- ----------- . -- ...
~
~
I
1 In timp ce elicopterul cade, aerullmpinge In palele 1
' (aripile) acestuia, facandu-le sa se roteasca in 1
: directia opusa. Aceasta face ca elicopterul sa se ~
I
, roteasca. Un elicopter cu pale mai scurte se rote~te I ... sau ai putea taia mai jos
1 ~i cade mai repede. Un elicopter cu pale mai lungi ! de-a lungul hartiei pentru a

:
'
. _________________ ---.
ramane In aer mai mult.
I
face un elicopter cu pale mai
lungi, pentru a compara cum
aterizeaza .

116
330 Elicopter dintr-o fasie simpla
. }

" '
1. Ia o fa~ie lunga de hartie ~i 2. Tndoaie o aripa In jos, lnspre 3. Tine elicopterul sus ~i
lndoaie-o In jumatate. Tndoaie dreapta, iar cealalta lnspre stanga. lanseaza-1. Cum zboara?
din nou In sus capatullndoit ~i Impinge ambele aripi, astfellncat
fixeaza-1 cu o agrafa de birou . sa se ridice putin In sus.

~
.... ~) Elicopterul dintr-o simpla fa~ie nu
I
I zboara Ia fel de bine deoarece aripile 1
Tndoaie fa~ia sunt mai inguste. Prin urmare, sunt
lunga In felul impinse de mai putin aer, motiv
acesta.
pentru care cade mai repede.
.~M~...

33 1 Aripi mai rigide


Urmeaza instruqiunile de Ia
activitatea 329 sau 330 pentru a
1----------
1 Elicopterul de carton cade Ia
\
t
11
face un alt elicopter de aceea~i pam ant ceva mai repede deoarece I I
I

dimensiune, dar folosind carton .


Com para felulln care zboara
I
I
este mai greu decat elicopterul
de hartie, dar este propulsat de
'
I
I
I
I
I

Cu aripile lndoite
1 I
elicopterul de carton ~i eel de aceeasi cantitate de aer. I astfel, elicopterul

,.
hartie. \
-- --. -- . --
' # se lnvarte In sens
opus acelor de
ceasornic.
;{

332 Directia de rotatie


} }
I
1
1 -------------
Directia de rotatie depinde I
~
I

I
Cu aripile lndoite In felul Lanseaza elicopterul ~i uita-te In ce : de pozitia aripilor. Cand 1
acesta, elicopterul se directie se rote~te. Apoi lndoaie fiecare lndoi aripile In cealalta parte, '
lnvarte In sensu I acelor I I
aripa In sens opus ~i prive~te cum se 1 elicopterul se va roti In direqia 1
de ceasornic.
rasuce~te de data aceasta. ' opusa.

333 Fara aripi


I
~

----------- I
f

lndoaie o fa~ie lunga de hartie In


Ai putea vedea cate agrafe
jumatate.lndoaie u~or In sus capatul
poti adauga, permitandu-i
lndoit ~i adauga o agrafa de birou. Tine-1 totu~i elicopterului sa
In aer ~i lanseaza-1. Ce se lntampla? zboare.

J
--' .. -
Hartia cade fara a se
~------- ... _-- ....
I 334 Sa adaugam -----------~
Daca greutatea este prea mare,
1
lnvarti deoarece nu exista
I greutate atraqia gravitationala devine
aripi care sa fie lmpinse
Adauga mai multe agrafe de
prea puternica, iar elicopterul
I
'
cade fara a se roti. . I
a de aer.
.... ___________ _ birou elicopterului pentru a-i
I
~
mari greutatea. Ce se lntampla?
"-- ---------- --~
I

117
Energia staticO
Vezi ce se intampla cando forta numita energie statica se ad una in obiecte
~i afla cum o poti folosi pentru a mi~ca lucruri.

335 Statica fantomatica ,---- -------------


Ce este electricitatea?
---~

1. Decupeaza ni~te
Electricitatea este prod usa de mi~carea
fantome din ~ervetele.
unor particule din interiorullucrurilor.
Aranjeaza-le pe omasa
Atunci cand exista un flux de energie,
sau lmpra~tie-le pe electricitatea poate ali menta utilaje ?i ne
du~umea. lumineaza casele. Cand nu exista flux, se
ad una In obiecte, creand energia statica.
Aceasta poate face lucrurile sa se atraga

D
2. Freaca o rigla de plastic sau sa se respinga.
de un pulover cateva
minute.
~
------------------ - f

Ai putea juca I
I ------------------ ...
Frecarea rig lei creeaza energie statica.
~
I
1
1
acest joe cu ni~te
3. A~aza rigla deasupra 1 Aceasta atrage ~ervetelul, astfel ca I

-
prieteni pentru a
fantomelor. Apropie-o lncet. : fantomele par Ia lnceput sa pluteasca, :
vedea cine poate
... _________________
1 apoi se lipesc de rigIa. 1
Ce se lntampla? controla cele mai I I
multe fantome. ~ I

336 Pi peru I salta ret 337 Piperulcazator


1. Presara un strat subtire de 2. Freaca o parte din capac cu o Repeta activitatea 336, apoi atinge
piper macinat pe fundul unei e~arfa timp de cateva minute. Ce capacul caserolei cu o agrafa de birou.
caserole din plastic transparent se lntampla cu piperul? Freaca Ce observi?
~ i acopera cu capacul. toata suprafata capacului. Ce se
lntampla acum? 0 agrafa simpla de metal
este cea mai potrivita.

caserola nu
prea adanca. I --- ---- ------ -
I Agrafa de metal permite energiei sa
~

I
1
1 --- ---------------------------
Frecarea capacului conduce Ia acumularea de energie statice.
~
I
1
I se lndeparteze de partea capacului
I
, pe care o atinge. Nu mai exista
I energie care sa faca pi peru I sa se
1
I
1
'
: Aceasta atrage piperul, astfel ca firele de piper sar ?i se lipesc ! lipeasca de acesta, astfel ca firele de :

I
~ ... _________________ ----------
mai lntai de-o parte a capacului, apoi de tot capacul.
f
'
I 1 piper

, __ ---- -- .. --- '


vor cad ea. .1

118
338 Parul electrizat
340 Conserva care se rostogole~te
1. Freaca un balon de un
Frecand balonul, se acumuleaza 1. Piaptana-te cu un
cover sau pe un pulover, energie statica In interiorul pieptan de plastic de
timp de doua minute. acestuia.
cateva ori. Pune o cutie
Apropie balonul de parul
de metal pe pamant.
cuiva. Ce se lntampla?

2. Acum lipe~te balonul 2. Tine pieptanulln


de un perete. Da-i apropierea cutiei,
drumul. Ce observi? apoi trage-llncet. Ce
se lntampla?

~--- ---------------------
: Balonul va ridica parul ~i se va lipi de perete. Aceasta
-~
: 1 - --------------------- ~

: deoarece lucrurile care au o acumulare de energie ! :


1
Pieptanatul conduce Ia acumularea energiei statice :
in pieptan, care atrage apoi cutia catre el. I
statica sunt atrase de lucrurile care nu au. ' t I
I
~
... _ ---------------------. I
I ~

----------------------
I

339 Apa care se indoaie 341 Baloanele saltarete )

1. Freaca o rigla de 1. Ia doua baloane ~i


plastic de un pulover leaga unul de spatarul
timp de un minut sau unui scaun, In felul
doua. acesta, astfellncat sa
atarne liber.

2. Deschide 2. Freaca amandoua


robinetullasand sa baloanele de un
curga apa lncet. Tine pulover sau de par,
rigla In apropierea timp de un minut sau
jetului de apa. Ce doua. Acum lncearca sa
observi? apropii balonul dezlegat
de cellegat. Ce se
lntampla?

-------------------- ----~I
Energia statica din rigla atrage apa, fa cand-o sa se
I
1
I
1
---------------- --------
I Baloanele se res ping. Aceasta deoarece atunci cand doua :
~
I

indoaie u~or catre rigla.


___ -----------------
I 1 lucruri sunt inca reate cu energie statica se res ping. 1
'
... I I
~
... _--------------------- -' I

119
repta i ~~ s a gac1
Celor mai multi oameni levine mai u ~or sa faca lucrurile cu mana dreapta, dar unii prefera
mana stanga. Unii oameni l~ i folosesc Ia fel de bine ambele maini sau fol osesc cate o mana
pentru sarcini diferite. Tncearca aceste experimente pentru a afla mai multe...

I ~----------
I
------
Controlul mintii
----~
342 Scrierea
J

I Creierul tau are o emisfera dreapta ~i una Folosind mana dreapta,


l stanga. Emisfera dreapta controleaza scrie-ti numele pe o bucata
I mi~carile din partea stanga a corpului, iar de hartie. Acum incearca din ~ '
f'"
: emisfera stanga controleaza mi~carile din nou cu mana Stanga. Cum iti
partea dreapta a corpului. este mai u~o r?

~,...
... --
...... , Emisfera dreapta
~

t[ I
a creierului face
bratul stang sa
se mi~te.
I '
--- -------- ----- . ------ --- -...
Cei mai multi oameni scriu mai bine cu mana dreapta ~i sunt numiti
I 1
I I
I
I dreptaci. Unii oameni scriu mai bine cu mana stanga ~i sunt numiti
I \ I I
l
\
1 stangaci. Oamenii care pot scrie Ia fel de bine cu ambele maini sunt I
I ! rari. Ace~tia sunt numiti ambidextri.

J
:
I
I
I
'
------ ------ . ------------------ I

I I
I
I
I I 343 Arunca ~i prinde
I I
I i
I I
I

' Arunca mingea unui prieten,


apoi roaga-1 sa ti-o arunce
Ina poi. Tncearca sa arunci ~i
sa prinzi mingea cu fiecare
' Emisfera stanga
a creierului face
mana pe rand . Cum iti este
mai u~or?
piciorul drept sa
se mi~te.

Nimeni nu ~tie cu siguranta de ce oamenii


----~-.-.------------ .... --- ...... ----- __ ......... ...
Daca e~ti dreptaci, probabil ca vei arunca ~i vei prinde mingea eel
l~i folosesc mai bine o emisfera sau alta, dar
mai bine cu mana dreapta ~i viceversa daca e~ti stangaci. Dar exista
cercetatorii sunt siguri ca deseori acest fapt
un numar destul de mare de oameni care prefera sa arunce ~i sa
este determinat de familia In care te na~ti.
I
prinda cu o alta mana decat cea cu ca re scriu, de exemplu.

~- ------------ ..... ---- I


.~ -. .... --- - - .... - -
.- ~ .... -. - -- _. .... - --- .. --- -- -...
..._
. I

120
Lucruri care se rasucesc
Obiectele care trebuie rasucite, cum ar fi deschizatoarele
de conserve ~i tirbu~oanele, sunt de obicei create pentru
dreptaci, care au tendinta sa rasuceasca lucrurile In sensu I
ace lor de ceasornic. Stangacii tind sa rasuceasca lucrurile
In sens opus acelor de ceasornic, astfel ca levine mai u~or
sa foloseasca versiuni pentru stangaci, care se rasucesc In
directia opusa.

344 Cum hasureaza


. dreptacii sau
)

stangacii
1. Deseneaza 2. Roaga un prieten
un chenar cu sa l~i foloseasca
creionul pe oricare mana
h~ktie ... ____) pentru a ha~ura
chenarul cu linii 2. Alearga cativa pa~i ~i fa un salt
diagonale, fara ca
tu sate uiti.
lnainte. Pe care picior sari?
-..
,_ ,.
3. Dupa ce a terminat de ha~urat, prive~te chenarul.
lti dai seama ce mana a folosit prietenul tau? ,

r' Oamenii au tendinta de a ha~ura In direqii diferite, in


1
functie de mana pe care o folosesc.

Dad'\ liniile ha~urate sunt In felul Daca sunt ha~urate astfel,


acesta, probabil ca prietenul tau probabil ca a folosit mana
a folosit mana dreapta. stanga.
- ... -

,---... ---.
I Majoritatea oamenilor
--~

! pot face atat cu ochiul
1 drept, cat ~i cu ochiul
:
1
I --- ----------- ..... i
: S-ar putea sa descoperi ca ai
~

I stang, dar multi se pricep 1


1 tendinta de a face mai multe lucruri I
: sa 0 faca mai bine cu '
: cu un picior decat cu altul ~i ca :
1 unul decat cu celalalt. Ai :
I piciorul mai bun se afla pe partea 1
1 putea sa lti lmbunatate~ti 1
I performantele prin 1 : opusa fata de mana preferata. Poti fi :
: exercitiu, pe masura ce : I dreptaci ~i poti prefera sa-ti folose~ti I
l ncearca sa faci cu ochiul ~ piciorul stang in acela~i timp. :
mu~chii fetei vor deveni 1
drept, apoi cu stangul. Poti 1 t

-------- '
~
\ mai puternici. 1
sa 0 faci cu amandoi? ... --------------~
~--

121
Cum sa faci criStale Poate fi dificil sa faci cristale, mai ales
daca vremea este foarte calda, rece
sau umeda, a~a ca ar putea fi nevoie
Aceste experimente lti vor arata diferite mod uri de a sa lncerci aceste experimente de mai
multe ori.
face cristale uimitoare.

347 Cristale de zahar

1. Toarna o jumatate de cea~ca 2. Toarna amestecullntr-un


de apa abia fiarta lntr-o carafa. borcan. Tnmoaie o frigare de
Adauga o cea~ca de zahar ~i lemn In amestecul cald, presara
amesteca pana cand acesta capatul umed cu zahar ~i lasa-1
se dizolva. sa se usuce.

\ '\ I/
..
..
'~

!' ~
'
. ~
' """" r,,__
)lo ,.. I

... ........

Nu lasa frigarea sa atinQa


borcanul, caci solutia va
cadea de pe beti~or, iar
cristalul nu se va forma.

3. Dupa ce amestecul s-a racit, 4. Lasa borcanullntr-un loc cald.


prinde capatul curat al frigarii Dupa cateva zile, frigarea ar
cu un carlig de rufe ~i a~aza-lln trebui sa fie acoperita cu cristale
echilibru pe borcan, astfellncat de zahar. Le poti manca Ia fel ca
capatul acoperit cu zahar sa se pe ni~te acadele, daca dore~ti.
afle In amestec.

Atunci cand apa este foarte 348 Acadele stralucitoare


fierbinte, poate sustine mai
Tncearca sa faci mai multe cristale de
mult zahar dizolvat decat
zahar, de data aceasta amestecand
atunci cand este rece. Cand
cateva picaturi de colorant alimentar
se rike~te, zaharul iese din In apa, laolalta cu zaharul. Ar trebui
apa ~i formeaza cristale pe sa obtii ni~te acadele din cristale
frigare. colorate, precum cele din dreapta.

122
350 Cristale din saruri Epsom
349 Cristale de alaun

Cristale de
alaun

1. Amesteca o jumatate 2. Toarna doua linguri din


de cea~ca de apa fierbinte amestec pe o farfurie.
1. Amesteca o jumatate cu doua linguri de saruri
Poti colora cristalele de cea~ca de apa Epsom* lntr-o carafa.
de alaun adaugand fierbinte cu trei linguri
colorant alimentar in
de alaun lntr-un borcan.
apa fierbinte in pasul1 .

Acopera borcanul cu un
~ervet de hartie pentrua
impiedica praful sa patrunda.

<: / ?

8
2. Lasa borcanul o 3. Folose~te o sita
zi sau doua, pana pentru a separa
cand poti vedea mici cristalele de lichid,
cristale formandu-se apoi toarna lichidul
pe fund . Ina poi In borcan.

351 Cristale de bicarbonat


Urmeaza pa~ii din activitatea 350, dar folosind
bicarbonat de sodiu In loc de saruri Epsom .

I . ---------------- . - --- ...


1 Alaunul, sarurile Epsom ~i bicarbonatul de sodiu se dizolva t
~

I toate In apa. Pe masura ce apa se evapora (se transforma :


: In vapori de apa), le Ia sa In urma sub forma de crista Ie. Cu 1
~ cat la~i mai mult fiecare experiment, cu atat mai mari se :
4. Ia eel mai mare crista I
~i leaga o bucata de ata
In jurullui. Leaga celalalt
5. Tine creionulln echilibru
pe borcan, astfellncat
crista lui sa atarne In lichid.
'
..... -- ---------------
vor face cristalele.

---------------
1
I

~
I

capat al firului de un Cat de mare este crista lui * Alaunul ~i sarurile I A Alaunul ~i sarurile Epsom nu sunt :
creion. dupa 0 saptamana? Epson pot fi cumparate I B bune pentru con sum. Spa la-te pe 1
! maini dupa ce ai atins cristalele. . 1
de Ia farmacie.
'
------------ t

123
Cum eau I ele
Afla cum poti schimba culoarea florilor ~i descopera
cum absorb plantele apa.

352 Flori colorate

......
I
\
\

Gerbera
~
' ' .... Colorant aliment!
1. Ia o gerbera sau 2. Toarna ni~te gal ben In apa
o garoafa alba. apa lntr-un pahar. Garoafele ~i gerbera
Tndeparteaza frunzele, Adauga doua linguri sunt potrivite deoarece ft.:- - Garoafa
absorb multa apa.
apoi las-o fara apa de colorant ~i
timp de 0 ora. amesteca-le.

Taie tulpina 353 Tuburi Petalele florii ar fi trebuit sa-~i


obi~ Folose~te floarea din schimbe culoarea. Tulpinile
plantelor contin tuburi lnguste
activitatea 352. Dupa ce
petalele acesteia ~i-au care absorb apa colorata,
schimbat culoarea, taie ducand-o Ia petale.
tulpina oblic. Vezi ni~te Punctele colorate din
puncte mici colorate? interiorul tulpinii sunt
3. Taie capatul tulpinii 4. Lasa floarea timp
florii. Apoi pune de o zi. Cum arata? capetele acestor tub uri.
floarea In apa cu
colorant.

La sa o floare fara apa timp de


cateva ore. Ce se lntampla cu
ea?

1
I
I ------------- ...
Plantele au nevoie de apa 1
I
~

pentru a ramane vii. Fara I

~--- .... Apa ~i aceasta, florile t~Hate se ofilesc , '


colorant 1
~
___________ -
...(se ve~tejesc) ~i mor.
I
1
I
alimentar
albastru

... 12~
- ~'
355 Floare stralucitoare
358 Colorarea legumelor
De asemenea, ai putea lncerca sa
Probabil ca nu vei vedea o schimbare prea mare, In
colorezi frunzele de legume, cum ar fi
cazulln care vei vedea vreuna. Doua lingurite de
varza, sau tulpina de tel ina.
colorant alimentar nu sunt suficiente pentru a avea
efect asupra petalelor In culori vii, spre deosebire
de florile albe. 5-ar putea sa vezi aceea~i culoare
daca adaugi mult mai mult colorant.

Ia o floare cu petale In
culori intense ~i a~az-o
In apa colorata. Ce se
lntampla? Crini
\
\
\

'~
356 Fa un amestec ~
f
I Tulpinile ~i frunzele legumelor
lncearca sa
colorezi alte contin tuburi, Ia fel ca tulpinile
feluri de flori florilor. Apa colorata este
albe. Cat de bine
-- absorbita prin tuburi ~i face ca
I

functioneaza? I frunzele sa i~i schimbe culoarea.


~ -. ..... _____ ............. -. ....... ..._. ... I

Unele flori, precum Aceasta frunza de pak choi


crinii, absorb mai a ramas In apa albastra.
putina apa decat
altele, astfel ca vor
absorbi ~i mai putin
colorant.

357 Cursa florilor


1. Ia doua flori albe
de acela~i fel. Taie
dintr-una, lasand o
tulpina lunga. Taie
tulpina celeilalte
scurt.

2. La sa ambele flori In
- _.,___ -- ~
1 Floarea cu tulpina mai
acela~i pahar cu apa I scurta se schimba prima. :
colorata. Verifica Ia Aceasta deoarece apa 1
fjecare jumatate de I color~ta tr.ebui~ Sa calatO- :
ora. Care petale lncep reasca ma1 putm pentru a 1
', ..~u~g: Ia ~eta:. _- '
1
sa se schimbe lntai?

125
Parasute
'
Fa-ti propriile pa ra~ ute ~i afla cum functioneaza folosind
o forta cunoscuta sub numele de rezistenta aerului.
J J

59 Para~uta de plastic

1. A~aza un bol mare pe o 2. Aranjeaza bucatile de


punga de plastic, deseneaza-i sfoara uniform In jurul
conturul ~i decupeaza. Taie cercului ~i lipe~te-le, In
REZISTENTA AERULUI GRAVITATIA este
patru bucati de sfoara, cam felul acesta.
este forta care impinge forta care trage
dh bratul tau de lungi. in sus. para~uta spre
pamant.
Asigura-te ca
3. Tnnoada capetele sforilor nodul ~i carligul
de rufe sunt Tn timp ce cade, para~ uta desface ~i prinde sub ea
laolalta ~i ata~eaza un pozitionate in
carlig de rufe de capetele mijloc.\ aerul de dedesubt. Acest aer Impinge para~uta de jos
acestora. Ridica para~uta In ' ..... ____) In sus, creand o forta denumita forta de rezistenta a
aer, da-i drumul ~i prive~te aerului. Aceasta lncetine~te caderea para~utei.
cum cade.

61 Parasuta mica J
Folosind metoda descrisa In activitatea
359, fa o alta para~uta din ~ervetele . Folose~te un bol mai mic pentru
a face para~ute mai mici de
plastic ~i de hartie. Vezi

I
, ----------- .
I Parasuta din servetel cade
' ' '
~


I
cum cad In comparatie cu
para~utele mai mari din
activitatile 359 ~i 360.
1 lntr-o maniera similara. 1
' Hartia retine aerul, care I
I I
I lncetine~te caderea 1
0 para~uta mai mica
1' ~
para~ute1'I a paman t .
A
1
creeaza o rezistenta a
~------------ ' aerului mai redusa ~i
cade mai lncet.

126
a2 Para~uta patrata 64 Para~ uta gaurita
Fa o pa ra~uta Folose~te un creion ascutit pentru
patrata din hartie a face cateva gauri In para~uta.
sau din plastic. Cum Cat de repede cade acum?
este In comparatie
cu una rotunda?

0 para~uta gaurita
cade mai repede
deoarece nu capteaza
atat de mult aer.
-~-,_.-.---------- .....
'
Para~uta patrata cade In acela~i
fel. Para~utele pot avea forme
diferite; important este sa
capteze suficient aer.
I
' I
~----------- ~
Ia o batista veche sau un ~ervet de
bucatarie ~i leaga o sfoara de
363 Fara carlig de rufe fiecare colt pentru a face
Tndeparteaza o para~uta din material
carligul de pe una textil. Testeaz-o!
din para~ute ~i
testeaza din nou .

.--- -- ~ -,._.
Fara carlig, Poti face o para~uta din orice
para~uta nu zboara material u~or. Para~utele din
Ia fel de uniform. material textil cad mai repede
Are nevoie de o decat cele din plastic sau
oarecare greutate hartie, deoarece micile gauri
pentru a ramane din tesatura permit aerului
stabila ~i dreapta. sa treaca prin ele, reducand
astfel rezistenta aerului.
'

127
lar daca este an bisect .. .
Tn timp ce ape~i,
benzile elastice se
366 Broasca saltareata )
intind ~i stocheaza
energie. Cand le dai
1. Deseneaza o broasca 2. lntinde doua benzi ~=;;;~;!~ 3. Apasa paharul pe
drumut energia este
pe hartie ~i decupeaz-o. de elastic In jurul unui f. bol, apoi dai drumul. eliberata, facand
Lipe~te-o de marginea bol de plastic ... , Vezi cum sare. broasca sa sara in aer.
'........ ... .. ___ ... ,...,
unui pahar de plastic.

Index
absorbtie, 8, 9, 25, 30, 31, 44, 62, 63 evaporare, 49, 78 pete, 76-77
acidulat, 10-11 fluturi, (natura) 56, (hartie) 86-87 pictura cu sare, 30, 31
acizi, 10, 64, 90, 91 frecare, 14, 15, 50, 51 plante ~i flori, 26-27, 124-125
ADN,44, 45 fructe, 45, 56, 64, 65 ploaie, 78-79
aer, 40, 41, 80, 81, 116, 117, 126, 127 frunze, 68, 69 plutire, 8, 9, 22, 23, 100, 101
alimente, 29, 84, 85 gaze, 10, 11, 28, 29, 101 praf de capt, 10, 11, 33, 65, 90, 91, 123
amestec, 4, 5, 10, 11, 54, 55, 62, 63 gheata, 18, 19, 25 presiunea aerului, 40-41
amprente, 74-75 gravitatie, 40 proteine, 84, 85
apa, 78, 79,94,95, 110,111,114-115 hartie, 8, 9, 36, 37 reflexe ~i reactii, 96-97
aparate, 102-103 iluzii optice, 16-17, 88, 89 reflexie, 25, 73, 104, 105
bacterii, 65 indicator, 90, 91 refractie, 98
baloane, 10, 11, 106-107 inertie, 38, 39 rezistenta aerului, 116-117, 126-127
baze, 90, 91 instrumente muzicale, 34-35, 52-53 scufundare, 100, 101
celule, 44, 45 lnalbire, 76 separare, 54, 55, 62-63
cerneala, 4, 5, 32, 33, 62, 63 lnghet 18, 19, 84 simturi, 92-93
condensare, 78 lichide, 24, 48, 49, 54, 55 solide, 24, 48, 49
cristale, 30, 31, 122-123 lift, 6, 20, 21 stangaci, 120-121
cromotografie, 62-63 lumina soarelui, 25, 26, 27, 72, 73 substante lipicioase, 49
curcubeu, 72-73 lumina, 72, 73, 98, 99, 104, 105 sue, 64
densitate, 4, 5, 54, 55, 101 lupa, 99 sunete, 34, 35, 52, 53, 70-71, 93
dioxid de carbon, 10, 11, 28, 29 magneti, 58-59 tanini, 65, 76
dreptaci, 120-121 mecanisme, 102 tensiune, 22-23, 42-43
drojdie, 28-29 moment, 108, 109 topire, 18, 19, 24-25, 84
echilibru, 12-13, 21, 22, 23, 46, motoare, 95 ulei, 4, 5, 42, 43, 54, 55
47, 86-87 natura, 56-57 umbre, 82-83
ecou,34,52, 70,71 oglinzi, 105 vant, 60-61, 66-67
electricitate, 118-119 paine, 29 vibratii, 34, 35, 52, 53, 70, 71
energie statica, 118-119 parghii, 103 zbor, 6, 7, 20, 21, 116-117, 126, 127
energie, 94, 95, 112, 113, 128 particule, 40, 48, 49, 72, 78, 118

Descrierea CIP aBibliotecii Nationale aRomaniei 365 science activities


LACEY, MINNA Copyright 2014 Usborne Publishing Ltd.
365 de activitati ~tiintifice I Minna Lacey, dr. Lisa Gillespie ~i Toate drepturile rezervate
Lucy Bowman ;trad.: Graal Soft.- Bucure~ti: Editura RA0,2015
ISBN 978-606-609-839-7 Design &ilustratii aditionale: Sam Chandler ~i Erica Harrison; Fotografii: Howard Allman;
Fotografii aditionale: p.18 Buena Vista Images/Getty Images; p. 47 D. Hurst/Aiamy; p. 55 Joseph Clark/Getty
I. Gillespie, Lisa Images; p. 73 Radius Images/Ala my; p. 79 Ocean/Corbis; p.90 Bon Appetit/AI amy.
II. Bowman, Lucy -~---:t
Ill. Graal Soft (Bucure~ti) (trad.) Editura RA0,2015 tQOALA PRIMAM CAROL 1
Pentru versiunea in limba romana
087.5 &lB\.lOTEcA _.J
ISBN 978-606-609-839-7

Editura RAO Usborne Publishing nu este responsabila ~i nu accepta responsabilitate pentru disponibilitatea informatiilor ~i
Str. Bargaului nr. 9-11, Bucure~ti, Romania continut pe oricare alt web site decat eel propriu sau pentru expunerea Ia materiale periculoase, ofensatoare sau
www.raobooks.com inexacte care apar pe web. Usborne Publishing nu i~i asuma responsabilitatea pentru orice pierdere de informatii
www.rao.ro cauzata de virusuri care pot fi preluate ca rezultat al navigarii pe site-urile pe care le recomanda.

128