Sunteți pe pagina 1din 96
ee ae ean ‘oriental face din aceasta carte un instrument utll pentru invatarea si een ee ey ae ato! eee ee eee CO ea ie een ny eae ere en ae ere) ee LE: rs ape pm * Reese eer eee ys) Ding Huan Wu a fost profesor Ia Facletes de Medica Transit in Belling. Este pojedine a! Asoc! de cereeare aupra tenor medicine! teaionate cece seit ain Bejing « Asoc de meicin acon din Boing n Academe de tan) de ceopede, sbsolvi Faculte de Medien din Monier Instat Michel ie medicinttadionals din Pobia. Este siolog loclet a Pekin, ude Aesigourd career Siavoch Darakchan & sbsovi Faculates de Medici ia Monies, api at cud edie ces Fri, Malay Clo, Ee preset {i Acie! eer edna ik i eri pe a Srl emi radon chins in Tolose. rsh meficon ‘Tsdponat chee a der Din Huan Wu, Miele, Sach Daehn Lesmassages de ta médecine rationnele (© 1997 Bion du Rovergve {© 2000 by Eien POLIROM pent prezent aducere ‘Bul Copou a. 4, 7.0. BOX 266, 6600 ‘ecorgt Hedl 1.6: Bina we 09 Se in Wat a 192 #21 em ~GHEXAGON. Lali exonte ISBN: 972-682.623-1 ace ie Passes te) Printed fo ROMANIA, Ding Huan Wu Michel Angles Slavoch Darakchan TEHNICA MASAJULUI IN ORIENT Prefata de Ding Huan Wu ‘Traducere din limba francezé de I. Zaharia POLIROM "2000 Prefata Manjl te uaa ine ramurile medline! tonne chines Jock din Anihit,sumerog nora nga rn patie lor Couns, seat mod tea pe teora mane! raaionle chi teow; deal Die du al ancl al import obra Cine 9 wemlatle dierielor metodo propel Heil practan 8 i oe ele "Asda, Gri ervekdr lotslot de corm, sea - aca lot depic gale Chie, clad total canoe ireag ae act et pric on, chne rein wt de a rezne postive fark produce efecte sean, cum se kilt Siete fn cau edison pene paop sn oe ati ‘aca in pun de ver al preven aloe, cl in sola creel dort ep “Autor senor Hn ie encore aol de inches operat» nai lag ot pron fat ee coll de maul de aco imperial Acaslyoml sla Spa {Sci ca meio pacce mana Of Gong at pra incre am pace cl de mei tne de cnc de a TA hori st sim eaten deat a colaborate cu doctoral Mia Angles, ponte cisoral st inlegd tani acolyte 2 Selene teeta aaa bestonircon tl poccde & eubsnam lncae se pis urge. petr side ure bal ‘Caren ows se dove clr acces. Flr af exes de ‘coresoon cou lieing teai pe acto: eden . PRERATA informatie pe cae le ofer i vor interesa fn egalt mAsurl pe medic Sipe bolnayi, ca spe eittoral curios 58 patrund# maj bine senso! ‘ulti chineze Ding Huan Wi Font profesor Ia Faculties de Medicina’ Traaionatt Pregodinee al Asociatiei de cercetare asupea tehnicilor ‘mediin! raion chiteze, Pregodinge sees din Bejing #Asoclalel de mesieint Pregedineal sejelin Bejing Academie de masa i de roped Cuvint inainte Macajul este una dintre cele mal veehipractict din China, care a perpetsat pink i zlele noastre; In chine, el este desemnat prin dot termenl: An Mo si Tui Na Prim trmen inseamnd, ad Titeram, .apasare gi freeare”, iar el e-al doilea, .fmpine si tras"* acest §i sint metodcle de baza ale rmasajulut chines, der, de fapt, ele nu arat deci .partea viibill a Ssbergulai” ; vom incerca, de aceea, #4 explicim pubiculu ot ceca ce fe afl in spatele acestor metode care, Ia prima vedere, nul se prea ddeasebeee de cele cioreute in Occident In schim, ele st foarte departe de masajele exotce, cu care mi ‘ucbuie confundate, Piene deci Ingiduit sf atragem atenia ciiorulat ‘supra imense! deasebrt dine masa -thailandez” eArui i fac at Publicitate anumite agent de turism, sf masajul taifionl thailand, Dractcat de célugérit din templele buds gi care, aliturl de chan (ws Sunoecut sb forma lal japonezd, zen), se numara printre metodee de purifcarespecifice budismuei Masajl chine face deci parte iategrantt din medicina traditional chinezd 5, ca aare, constitu © adevltati medicini = bazelefiiopato- Togiei (sudierea omulut sites sa bolilor care apar prin ruperea cohlibruui eu natura) sint aceleag, iar medicul chemat In ajuor va ‘eebui ea, Ia incepu, 88 pund un diagnostic care-i va determina optiunes terapeuticd Tati deti ef Inet © dati, QF va stain centr preocupiilor sped cufui: in scopol prevenrii fmboladvielor si al mentinerii stati de ‘Endive, aceasta .energe” trebuie att sf circu liber i fe oprelist prin meridianele care steabat rig conpul; far cd stagneazi undeva ‘In organism, provocind dure i boli eronice, ea tebuie debloca Carta de fa i fers eittoruui european 0 privire de ansambla supra bolllor care pot fata prin masa chinez; vem in vedere =" ingrijrile ce necesita intervengia medical si pe care le orn deserie ‘sumar, pentra ca pacientul $4 fle tnrucit famiiarizat ev aceste {ehici fn moment in eare va fice ape Ia masajl chine? | ~ utomasajul si masaju familial, care It vor permite 84 scape de ‘numotoase boll gi de o serie de tulbursei minore seplieute, sa ‘uasajle eplicate copilor in diverse aeetuni {In lepatars cu scestea din urma,cititorul va primi toate indictile practice necesare Sperim ca, in anil umitori, s8 punem la dispozitia mediclor sia smasorilor-kineziterapeuf occidental interesaj de medicina wadiionalt Chinezi'o serie de lucas aprofundate asupra difeitlor tenet de tata) de manipulae ortopedicd, ee le wor permite se iiieze sat ‘Sse perfectioneze in aceasttdisciplint;stfel de Incr Yor ven! 3 ‘completeze cunostinele practice predate de profesori de renume di Scoala de medica tadionalschinezS, format de proesoral We Ding Huan sau de diseipoti si Introducere ‘Masajul chines este cunoscut In Occident de tot atta vreme ea si acupunctura; cu putine exceptit Inst, el s-a transformat fn Feflexoterapie, pierzind tot ceea ce ficea din el 0 medicinf tradi- fionald in adevdratul sens al termenului; cam la fel s-au petrecut Iuerurite gi eu Qi Gong-ul care, introdus in Europa de cftre ‘Vom da o scurth definitie @ masajului chinez si vom face 0 scurth tecere in revista teoriei si a principiilor de baz ale medicine taditionale chineze, necesare tnjelegerii acesteilucrr, ‘Vom acorda un spajiv mal mare istoriei masajului chinez. din decursul ultimelor dout secole, istorie ce Ingiduie infelegerea legiturilor stringe dintre masajul si ortopedia chinezi, compa- ‘abil, prin domeniul ei de aplicate, cu chirurgia ortopedics din medicina occidentalk moderna. ‘Vom descrie apoi principle si metodele de baz’ specitice ‘masajului hiner si Invitarea difertelor tehnict necesare unei ‘bane practci. Desi respectiveletehnici le snt in general, cunos- ‘cute mediellor masori, este foarte important ca i cititorul ssi insugeasca aceste deprinderi simple, astfel Incit automasajul pe cares va practica sau pe care-I va aplica familiei sale sau copiilor ‘i si fie cit mai efieace. In ultima parte, vom descrie principalele boli care pot fi vndecate de medieul masor, apoi bolile infantile ce pot fi tratate de plringi si tehnicile de automasaj. in incheiere, vom infitia clteva reflect fn legatura cu aportul posibil al masajuli chine in societitile moderne. In ceea ce priveste metoda de redactare, am optat pentru ‘maniera de a lucra a chinezilor (care consta in repetarea acelorasi lucruri sub forme diferite), ceea ce explicd numeroasele repetitii 4e pe parcursul citi de fara; ele prezintétrei avantae ~ cititorul va invita firk efort ~ foarte adesea, invigarea in- seamnd repetare ~ si se va obignui teptat cu 0 serie de cuvinte si de concepte noi ~ repetarea acelorasi concepte, formulate inst in termeni deri, permite adesea injelegerea mai profundi a lucrurilor care mi au fost bine Ingelese la prima lecturd ; ~ in sfirsit, dupa ce va f citit aceasti carte gi va fi inceput si practice automasajul sau masajul familial, eittoral va putea si revind asupra pasajului care il intereseazd si si-1 rememoreze, ‘ard a a fl obligat si reciteasc¥ intreaga lucrare. ‘Spre a mu impovaira textul, nu am folosit earacterele chinezesti, cei numai trascrierea lor in pinyin. Am pastrat acei termeni chinezi care revin mai des sau care sint mult mai scurti dectt perifrazele folosite in traducerea lor. De exemplu, vom utiliza fmotdeauna ‘termennl Qi, in loc si- traducem prin ,suflu”, energie”, ,vitali- tate” sau .suflet”, patru concepte inciuse in notiunea de Qi, dar ceare nu 0 redau in intregime. ‘Se mai cuvine si explicim de ce prefata este serist de cite ‘unal dint autoriicArti: in China = intr-o mult mai mare misurd decit in Occident ~, valorileierarhice sint foarte respectate ; cind vorbim despre ierarhie, folosim acest termen In sensul lui etimo- logic si traditional, adica in sensul de ordine sacra, i na in sensu de ordine sociala, pe care I-a c&pitat de pusing vreme. ‘Asa se face cH nici unul dintre profesorit de renume pe care j-am contactat na a indriznit s8 prefateze aceastl luerare, pentru mu $e arta lipsiti de respect fafa de cel care le este sat le-a fost dase. in avelasi timp insa, deoarece in China este foarte impor- tant ea orice lucrare sf fie prefafatl, i-am implrtisit In cele din ‘urmi aceasti diffcultate profesorului Wu: domnia-sa ne-a fertat Tipsa de tact, datoratl necunoasteri obiceiurilor chineze, si a avut tumabiltatea de a se oferi si serle aceasti prefayl, lucru pentru fare fi aducem ville noastre mulumii Pe de alti parte, facem un apel la indulgenta_citivorului caliatea Iuerrit noastre nu reflecti dectt in foarte mick misura Caltatea ingrjiilor pe care le acorda profesorul Wu Ding Huan, tick ne este extrem de greu si redm fntr-un text fot ceea ce fi eosebeste pe profesorul Wu si pe masori traditionali de simpli masori neiniati in masajul traditional "Totusi, prin prezentarea istoricd a masajului chinez si prin descrierea tehnicilor $i a Invitiril lor, yom inceres si-i ardtam ‘ittorului deosebirea dintre masajul practicat in spiritul tradi- tional si masajul practicat fil acest spirit. Fiindins4 vorba despre Iuerurisubtile gt greu de descris in limbajul obisnuit, ti cerem cititorului sine scuze daci nu vom izbuti si-1facem si perceapa faceasti deosebire, care, adeseori, nu poate fl relevatd decit prin intermediul simbolismalui sau prin contactul nemijlocit cu cet cciruia i-au fost transmise respectivele cunostine tradtionale. 1 Ce este masajul chinez ? yp cum am sritat in cuvintul inainte, denumirea masajului ‘chinez se face prin doi termeni = > An Mo, unde An inseamnd ,apisare”, iar Mo, .frecare™, > Tui Na, unde Tui inseam’ .impins”, jar Na, gtr, ciupit" In timbajul obignuit din China, cei doi termeni sint intre- buinjati nediferentat, desi, aga cum vom avea prilejul si explicim ‘mai trziu, exist inte ei deosebiri importante ‘Ambii termeni araté inst acelasi lucru actiunea, prin utili area mifinilor, asupra unui corp; toate cele patra caractere chinezesti sintaleatuite dintr-o parte fonetic8, prin care se indica ‘pronunfarea lor, si din simbolul miinii, care conferd semnificatie Ideogramei. Accastl definitie nu diferi prea mult de cea a masa- jului din medicina occidental. Jn Occident, masajul ne-a fost transmis, indeosebi in secotul al XLea, de citre medieii eyrei si arabi care predau in sudut Franjei; de refinut c& termenul mas inseamnd, In arabia ppalpa”, avind, si el, direct legiturd eu mina ‘Avem motive si eredem cX masajul arab era o ramuri a ‘medicinei traditionale arabe, dar e8 aceastl Latur a stint tradi- fionale si sacre s-a pierdut din cauza spiritulul mecanicist al ‘ccidentalior. Putem astfel sesiza diferenja dintre masajul chinez ‘si masajul occidental, foarte adesea asociat cu Kineziterapia: tn mod schematic, masajul oveidental se limiteazi la muschi, 1a migeari sila problemele de mecanicd. Poate si de aceea numerosi rmasori kineiterapeuti se orienteaz spre osteopatie, ere le ofert o abordare mat globals @ organismulut uman, permitindute totodatk a8 presims, sf .intrezizeases™ notiunea de Ql, bine- ‘cunoscuté medicilor chines. Din picate, ostcopatia inceared si se dezvolte pe baza medi- cine occidentale cae, prin Insasi natura el, nu are deschidere spre novianea de Qi; astel, osteopatia este Vaduvita de o baz {coreticd traditional gi no poate depisi nvelul de sings experi ‘mentald, ceca ce expicd de ce rezllatele et nu sin intotdeauna la {nimea astepailr. ‘Masajl chines s inscrie ins in corpusul teoretic al medicine traditional ehineze si si poate cunoase limitele. Masajl cinez cnt 0 udevirats gUin( sacra, axa pe cunoasterea iui OF ind {Oi circus liber $i armonios, omal este sinstos;cind stagneaza, pare boala. Masajul chines constd agadar in flosirea, de ere ‘medic, a minor, In seopul de al pune In migeare pe Qf, de al aula 8 eieute gi, la nevoie, de al wasmite pacientlu. ‘Yor relua aici notiunea de Qf, concept iavort din daoism. fn cneral, intrucit gindirea chinezl no diseciaed forma si fora care © pune in migeare, QF poate f definit ca clement in migcare ce onstituie baza oricaru hry existent. In majoritatea texiclor occidentale, Qi a fost tadus prin senergie™, termen care nu edi intra totul conceptul ch © asifel de taducere elimina in special noyunes ,Suflu”. pe ind ideograma chinezt simbolizeaza toma aburul ee se riick Seasupra orezului pus la fier. Pentru multe ate motive, putem spune c& Qi se inrudeste cu eonceptul de preuma de la grec sa Gu cel de anima de ta latin. In fap, conceptal de Qf acoperd novunile ,Suflu”, Energie", .Viaitate” si Suflet”. Cum nel una dintre acestetradueeri na este saisfScdtoare, si pena a ni Sirici conceprul, vom pista in majoritaea carurilor cuvintal chinezese ~ 01 Oi cuprinde tei aspects ~ elementele eorpatui purtitoare de fort vital i generatoare de miseare: Deira susrowic ” — circulatia acestor elemente pe anumite trasee, potrivit unci alternange precise : traseele respective se numese meridiane i colaterale ; circulaja se face conform unui ritm circadian {Gn raport cu migearea aparenti a soarelui); —respiratia, eate este iterfata ce permite schimburi ‘om si natura Inconjuratoare, inte Medicina traditionala chine74 distinge cinei tipuri de Qi, care inrepatrund fn Organe 5i in Miruntaie: Yuan QF: 1 originat. Provine de la tat side la mama, este nmagazinat in Rinichi si circuli in intregul comp — Zong Qi: Qi ancestral. Provine din hand (Splini-Stomac) Sidin aerul curat, lust din natura. Qi extras din hrand si Qf fat din aer se intinesc la nivelul Pliminului si produc Zong Qi, care se rispindeste in intregul comp ; ~ Zrong Gi: 01 central, Este legat de functile Stomacului si Splinei, transport si transforma hrana ; = Ying Qi: OF hrinitor. Circula sumai infuntrul vaselor sanguine si Insofeste Singele ; ‘Qi defensiv. Provine din Yuan Qi, adiek din Rinichi. Incilzeste $1 apsr% organismul Desi unele forme de QF sint asociate cite unui Organ anume, aceasta prezengi nu este niciodata exclusiva: toate Organele gi Maruntaiele contin cite putin din fiecare QI. Qi se aff mereu in migeare, intre diferitele Organe si Maruntaie. Prin actiunea lui supra lui Qi, masajul chinez. va permite deci vindecarea sau prevenirea unor boli ce tree cu mult dincolo de sistemul locomotor, la care se margineste cel mai adesea masajul ‘ccidental. DeriNrTt ssTORIC 1 waducem; prezentarea difertelor tui aspecte ti va ingidui ‘Gitorului si pltrunda, putin eite pusin, sensul, In Dao De Jing, Lao Zi spune 2 Teoria si principiile de baz ale medicinei traditionale chineze De unit seam, putem vorbi despre Dao, dar Dao despre care Dutem vorbi nu este Dao cel vesnic si imuabil”. CConfruntind aceasti frazK eu alte pasaje, deducem e¥, Intr-un anume sens, Dao este deopotriva unitate si zero metafizc. Altundeva, Lao Zi serie: Dao 4 nastere i Unu, ‘nw 8 nagtere lui Doi, Doi di nagtere lui Teei, ‘Tre dX nastere celor Zece mil de Flin. Prineipiile medicinet tradijionale chineze sint universale. Le vom prezenta suecint, apoi vor insista asupra teoriei meridianelor si colateralelor, strins legate de masajul chinez. ‘Aceast expresie este mult mai direct legati de teoria medicine traditionale chineze. Vom zibovi mai mult asupra ei: primul vers, Dao di nagtere lui Unu", ne sugereaza ci Dao despre care vorbeam da nastere unititt primordiale ce poate fi consideratt ca unetul de pornire al Manifestari, Interesant este faptul el ,manifestare™, termen care Inseamn’, ‘a origine, facut cu mina” (lui Dumnezeu), se spune in chinez Biao Shi, unde prima ideogramd semnificd .exteriorul”, partea vizibilt« unui vesmint, ar al doilea Inseamnd tot ,a exterioriza”. ‘Aceasti notiune se leagit de aplicatile lui Yin gi Yang Principiile generale ale medicinei traditionale chineze ik Pentru a infelege acest concept, trebuie si analizim ideograma Dao, alestuitk dinte-un cap aflat deasupra a dou picioare in mers. Acest caracter este adesea utilizat pentru a desemna un drum, 0 stradi, si este tradus de multe ort prin gcale”, cea ce Limiteaz4 injeleSu lui Dao sii confer o conotate usor religioasa Pentru a pisira Inreaga valoare a acestui concept, prefertim s8 au 1. Dao 2. Yin si Yang Al doilea vers, ,Unu di nastere lui Doi”, ne spune ed, printe-un Soi de dedublare, aceasth unitate primordial di nastere lui Doi, lucru pe care traditia chinezA il exprim prin simbolul lui Yin si ang. Tin de Yong: = lumina, ~ealdura, Yin si ang sint simbolizati prin figura de mai sus, eare mai Poarti gi numele de Tai Ji (,creasta suprema”) si care serveste ‘rept temei de meditate daoistilor, c&ci nu trebuie si witim ef > Yn si ang sin dout catitgi, dou atribute ale unui eveniment, le unei fine sau ale unui obiect, opuse $i complementare ; ‘cu alte cuvime, este tntotdeauna absolut necesar st stabilim ppunctul de vedere in care ne plasim ca si apreciem respectivele calitii, Avest lucru este ilustrat de culorle alb si negru si de ccurba care desparte cele dou zone asigurind, torodatd, inte pltrunderea lor. De exemplu Un birbat este yang in raport cu o femele, care este yin diner-un punct de vedere general ‘Un barbat este yang in raport cu un baiefel, care este yin din, punctal de vedere al dependentei de mediu, ‘Un buetel este yang in raport cu un birbat, care este yin din. ‘punctul de vedere al eresteri DeFINETH 1 iSTORIE a > Yin contine intotdeauna si niste Yang. Ying congine intotdeauna ginigte Yin, Avest lueru este ilustrat de punetul negru din zona bf si de punctul all din 20na neagré De exemplu: Stiinta moderna a demonstrat fir putinté de tigada eX barbati ay, in corpul lor, o anumiti cantitate de hormoni feminini si ch fe fneile au, la indul lor, @ anumitk cantitate de hormoni masculini ‘Toate cele aritate sint simbolizate de ideograma Dao si de simbolul Yin-Yang. Aceste simboluri cuprind sialteaspecte, dintre care unele nu pot fi descoperite decit prin meditate. 3. Cerul, Pamintul si Omul Al treilea vers, »Doi da nastere lui Tre", ne aratd ef doi poli mu pot rimine multi vreme singuri ; ei trebuie st interactioneze $i si ‘dea nastere unui al treilea element. Nimic mai convingitor decit fapeul e& ~ dack au cumva aleg calea ascezci — un barbat si 0 fomeie care hotirise si trilasct Impreund au adesea dorinta de a da nastere unui copil; a da nastere” este exact termenul utilizat de cltre Lao Zi La nivelul prineipilor, cind ll considera pe ,Trei” ca numir in eraditia chinera, Yang capati mumele de Cer, Yin capi ‘numele de Pamint, jar din actianea Cerului asupra Pamintului si in resctia Pimintului asupra Cerului ia nastere Omul, care devine imtermediarul ideal dintre Cer $i Pamint. ‘Acest lucru se regiseste in felul in care se serie ideograma regelui, Wang a "TEHNICA MASAJULUI IN OnE = linia orizontala superioard reprezints Cerul = linia orizomtala inferioars, Pamintul ; ~ linia orizontald mijlocie, Omul ; = linia vertical asiguri comunicarea dintre Cer si Pimint prin intermediul Omului, care reprezint& functia reali a Regelui, a Imp&ratului in verticalitatea sa DEFANrnH sisTORIC 2 4, Cele Zece mii de Fiinge Al patrulea vers, .Trei di nastere celor Zece mil de Fiinte...", ne reaminteste c&, rezultind din Trei ea mums, toate flinfele se vor manifesta (sau vor fi manifestate). Ca atare, traditia chinezd clasified toate fenomenele in functie de diferitele numere: > Numérul Patru va grupa Elementele Lema. Ora.6 Primivart Est Foe: Ora 12 vara Sud ‘Aceste Cinci Migctri corespund legilor de generare: Metal Ora 18 Toamna Vest = “Lemnul genereaz% Foc, Apt Ora 24 Tarn Nord = Focul genereazt Pamint, PSmintal genereazt Metal, = Metalul genereaz Apt, > Naméral Cinci va propa Migcrile crete ~ Apa genereazi Lemn. ‘Lemn Primavaré—Fical/Veaicula bila! Verde _ Foc Vark Tnima/Iatestinl subtire osu ES ent el Ihe Gon ete Pimtot Sfirstal verti Splin/Stomac Galben Jn steaua cu cinci colri Metal —‘Toamnt Plimin/inestinul gros Alb = Lemml inhibs Pamintuls Apt Tami Rinichi/Veziet Nese > Paminual inhibi Apa, = Apa inhib Focul, = Focul inhiba Metatul, = Metalul inhib Lemnul. Aplicarea teoriei celor Cinci Migeari permite medicinel tradi tionale chineze 54 mengin’ echilibrul Fine, necesar viet ei armonioase, si este strins legati de cele Cinei Organe. Depisind simpla nogiune anatomics pe care le-o asociem in Europa, Organele reprezinté niste ansambluri de functii fiziologice si psihologice. deca trebuie retinut,cAci, in continuare, vom pomeni adeseori despre aceste Cinci Organe care, alaturi de cele Sase Maruntaie ce le sint asociate, constituie un capitol esential al medicine! traditionale chineze, Cole Cinci Organe corespund cite unei Migctr ~ Fieatul tine de migearea Lemnului, ~ Inima tine de migcarea Focului, ~ Splina tine de migeatea Pamintului, = Pliminul ine de miscarea Metalului, = Rinichiul tine de miscarea Apei. > Numerele Sase, Opt, Zece si Doisprezece au 0 importangi cu ‘otul deosebitd in contextul medicinei traditionale ‘chineze, FFird si intrim in detalii, vom aminti doar cele Sase Maruntaie, cele Opt Trigrame (legate de cele Opt Meridiane Curioase), cele Zece Trunchiuri Ceresti si cele Doussprezece Ramuri ‘Terestre (legate de cele Doutsprezece Meridiane Principale). Cele Sase Miruntaie sint = Vericula bitiara, ~ Intestinul subtire, = 4Cei Trei Incatzitori", = Stomacul, = Intestinu! gros, = Vezica Cele Opt Meridiane Curioase sint = Du Mai (Vasul Guvernator), Ren Mai (Vasul Conceptiei), = Dai Mai (Meridianul de Centurs), Cele Dowisprezece Meridiane sint, potrivit circulati Dern st ISTORIC Pa ‘Chong Mai (Meridianul Asalturilos), Yin Qiao si Yang Qiao, Yin Wei si Yang Wei ui OF (suftu, Energie) ‘meridianul Tai Yin al mfinii sau meridianul Pliminulut, ‘meridianul Yang Ming al miinii sau meridianul Intestinului Gros, ‘meridianol Ying Ming al piciorului sau meridianul Stomaculu, ‘meridianul Tai Yin al piciorului sau meridianul Splinei, ‘meridianul Shao Yin al mlinii sau meridianul Inimi ‘meridianul Tad Ying al mtinii sau meridianul Intestinului subtire, ‘meridianul Tai Yang al piciorului sau meridianul Vezicii, ‘meridianul Shao Yin al piciorului sau meridianul Rinichiului, meridianul Jue Yin al miinii sau meridianul, Stipinutui Inimii, meridianal Shao Yang al miinit sau meridianul celor Trei Inealztori, ‘meridianal Shao Yang al piciorului sau meridianul Veziculei biliare, ‘meridianal Jue Yin al piciorulul sau meridianul Ficatului ‘Schema ce urmeazi ne arati sensul circulatiei prin meridiane simbolic, circulatia lui Q incepe la ora trei dimineata (ora solara) fn meridianul Pliminului, continua la ora cinei dimineata in ‘meridianul Intestinului gros, care este meridianul cuplat cu pri- ‘mul, si asa mai departe pind la meridianul Ficatului, la care Qf ajunge 1a ora 1 dimineata, de unde, trecind iar in’ meridianul Pliminului, incepe un nou ciclu. Sse ink In tape, O/cireult fea incetare prin intregul corp, pind in cele mai mici eelule: cind Qf nu mai circult int-o eelula, cetula respectivi moare. Aceattk circulate cireadiant a lui QF nu tebuie lati ad fineram ; ea ne arati numai e8, 1a anumite ore din 2i $i din noapte, QF eircula preferential prin antumite meridiane ‘Aceste meridiane cuplat, de acelasi,nivel energetic” Ta Yang, ‘Shao Yang, Yang Ming, Tai Yin, Jue Yin, Shao Yin), se intlnese fn cap, dacx sint de tip yang, si in piept, dac& sine de tip yin Cele Douisprezece Meridiane sint simetrice si bilaterae. Meridianele mediane ~ Vasul Guvernator si Vasu Conceptiet — asiguri comunicarea Suflului intre cele Doutsprezece Meridiane din dreapta si din stinga si rezumi toate fenomenele yin si yang’ din organism. DEFINI St sTORIC ” Citeva preciziéri in legaturd cu cele Doudsprezece Meridiane ‘gi cu punctele de acupuncturd 1. Meridianele sint canalele privilegiate prin care cireuki Qi ‘Am aritat in Cuvintul Inainte cum se defineste QF: suflu, energie, Vitalitate si suflet. Aga cum singele circula prin vasele sanguine, (Qi circull prin meridiane, care sint comparate cu nigte cansle §1 pinze de api subterane. ‘eograma chineza se citeste Jing si, im mare, semnificata ei este sveea de curent de ap sbteran, asociat eu ideea de mune’. Pentru cf termenul de meridian s-2 impimintenit in Buropa, 11 vom plstra si noi, precizind insi ci este foarte inadecvat, cici face aluzie doar la traseul lui Qi proiectat pe suprafata compului luman. Schema ce rezulti nu trebuie consideratf decit ca un procedeu mnemotehnic, menit sii permitt inviicelului si-3i aminteased traseul preferential pe care- urmeazi Qi in adincime, Cin iriga intregul comp. “Meridianele gi colateralele aleatuiese sistemul de trecere a Iui i, care eizcult firk incetare in corpul nostra; in interior, el leagl intre ele cele Cinei Organe gi cele Sase Maruntae, iar in exterior Orifiiile, Pielea si Parul de pe corp. Sistemul pune in relate gi strabate toate pile corpulu, armonizind toate functile avestuia. Descoperirea meridianelor principale si a meridianelor colaterale si sistematizarea lor sintstrins legate de practicarea Qi Gong-alui tn vechime. Ulterior, acupunctori si masorii av utlizat, ceastk metod pentru asi pune in practicX procedeele terapeutice rope 2, Descrierea traseelor meridianelor si localizarea punctelor de acupunctura utilizate in masaj ‘om oferi acum 0 descriere sumari a trascelor superficial si intern ale celor Douisprezece Meridiane principale, ale Vasulti Guvernator si ale Vasului Conceptiei, si vom reproduce scheme traditionale ale traseului superfici acestor meridiane, adi. ‘lind punctele de acupuncturi ce vor fi mentionate ulterior intext CCittorul va putea astfel recurge la aceste scheme pentru a vizua- liza amplasamentul punctelor ce trebuie masate, DDerinrru sttstonic IANUL| TRASEU EXTERN ee aeaint INTERN Roce np doa Ss ran Fie, [ose aro ners»| Pann inn [ewbi seer ge] extn po & Jue Yin | Porneste de tings mamelon. | stash [Seance wa "eh ameone| Spi ini 4) Stier [at's weabatl soptor ai te focus Z| imran, |tetemiatincopeut atioce 3 it tog tiem agen 3 | Siege |e senate out‘te amc tal siti |iSccls membrane | | se termind fn degetul mic. align ‘Cle Tre Merit Yon le Min ‘Cle Tei Meridian Yn a isteralt a. abdomen 31a pep seein Ia nlo- eat pipe sb subsuor. "TRASEU EXTERN ad omens ain aaron Seabee] is poserovenerad = =36m%"| tain fst Sapeor, spot pares ain) Mexia ros aa mai be crm pe margins rapt Toren Sean Se porno 5 me ‘ao Yang_| eau sper, aot part in| peter al tint Tet |spate'« undraifn poaero-| 2's meso siete! ners» gala apr re en, se trmian In xem fists Se pinot Pore din eas mic. S| fst" poero-onk | Tmexiaa oembnl siperior, ce pe ta| abe mcs [Stop ei obra aoe er. | Inn sbi 0S) [nt ag re Porn din deg mare a> | ‘or Saba fa anon Tai Yin |femnt a menial infcor, fata ‘pirat Porneste din degeu mare dela ira ae ae araeneri| Ceatinemnreainner ee eee arene Toren dn np: Sub eae fe, (Be teen Reet “regs [esi at emia Gin sae tema au lava {TBHNICA MASAIULUI IN OnIEAST DeFaNrrn st 1stORIC a emir] TRASEU EXTERN TRAsey INTERN Pomesie de sab ochl, Suibate far aj antrioast a. gi Yana Ming_ | fae anerionrs a pera! 3 toma al rcorust |abdomentat Cinna), faa Sumac (3) faneroestems a membrota| SPU isteioe gi oe alot tal 1 ies dept dea prior. : cena, Seas cen 3 | shoo rang | ts posteronr spat parca & | at Pints |ainaloe a umtrts, comste 9] Vesicle bitrs © |vesteuie ital anew, spot faeiatere-| Fest Wa) | enema 4 menbrat intr ‘trmind inn pales de ee lair. z Pornesie de ling col intern 5 a oes Stabe cranial 4s ia fan posteronr a El Tai tone, Vipuele gi fombete Gale V8] Vesig esan.o |B Teak, So gov |S eer extra label pi: lutte termini Sop ni de lapcior Punciele de acupuncturt sine localzate fn raport eu snumite repere anatomice precise. Inrucit oameni au corpolente diferite, distana dintre puncte 51 eperele anatomice se misoara in cun Un cur este egal cu distanja dintre primul si al doilea pli interfalangian al degetalui mijlociu (gura 1) sau cu ayimea dlegetuui mare (Ggura 2) 1.5 cun reprezin times isumats a ritiorului si 8 mediusului (igura 3). 3 cun reprecints takimea Insumath aritstorulus, mediusului, inelaruts 31 auricularutul ura 4). i i : \ Fstaee at Fina omeneased are un caracter universal care 0 face si intre fn rezonanti cu macrocosmosul, astfel incit intre orice om univers exist o anumiti proportionalitae, iar toti oamenii sint, teoretic, cliditi dup acelasi model. Va ‘rebui deci ca pentru flecare pacient sf se misoare distanta egala cu 1 cun, jar aceast ‘misuri si fie folosit la localizarea punctelor. ‘Meridianul Veriell 1 Ve (ing Ming): Ying marginea interna a orbitei, la 1 cum in Interior, deasupra comisurii palpebrale interne (Zan Zhu); fote-o adineiturd situati la extremitatea intern’ 8 sprincenei, chiar deasupra comisurii palpebrale interne, (Mei Chong): vertical, deasupra.extremititit_ interne f sprincenelor, chiar deasupra lui 2 Ve Zan Zhou), I 0,5 cun deasupra marginii anterioare a scalpului, (Qe Chai): ta 1,5 cun In exterior fay de 24 VG (Shen Ting) sila 0,5 cun deasupra margin anterioare a scalpului, ML Ve (Da Zhu): prima vertebra dorsal”. 12 Ve (Feng Men): a doua vertebra dorsal 13 Ve (Fei Shu): a treia vertebr’ dorsald. 2Ve 3¥e ave “Pancisie Hi ¥e-26 Ve sit situate la 1,5 cun de miloculapotize spinale ‘tine! vertebre; ne vom mlm im, pentru flecare punet, nama 14 Ve Gwe in Shu): a patra vertebra dorsal, 15 Ve (Win Shu): a cincea vertebra dorsal. 16 Ve (Du Shu): a sasea vertebra dorsala. 17 Ve (Ge Shu) : a saptea vertebra dorsali 18 Ve (Gan Shu): a noua vertebrt dorsal 19 Ve (Dan Shu): a zecea vertebra dorsal. 20 Ve (Pi Shu): a unsprezecea vertebri dorsali 21 Ve (Wei Shu): a doutsprezecea vertebra dorsalt, 22 Ve (San Jiao Shu): prima vertebra lombard. 23 Ve (Shen Shu): a doua vertebra lombar’. 24 Ve (Qi Hai Shu): a treia vertebra lombar’. 25 Ve (Da Chang Shu): a patra vertebr lombari. 26 Ve (Guan Yuan Shu): a cincea vertebra lombar’ 27 Ne (Xiao Chang Shu): in drepeul primului orificiu sacral gil 1,5 cum de miljoc. 28 Ve (Pang Guang Shu): in dreptul celui de al doilea orifici sacral sila 1,5 eun de miljoc. 31 Ve (Shang Liao)’: in primut orificiu sacral 32 Ve (Ci Liao): in al doilea orificiu sacral 33 Ve Zhong Liao): in al treilea orificiu sacral 34 Ve (Xia Liao): in al patrulea orificiu sacral 37 Ve (Vin Men) : pe linia care uneste mijlocul scobiturii poplitee 51 mijlocul pliului subfesier, Ia 6 cun dedesubtul acestuia «din urma. 40 Ve (Wei Zhong): la mijlocul plialui de flexiune al scobiturii poplitee ‘52 Ve Zhi Shi): la 3 cun de cea de a doua vertebrit lombari. 57 Ve (Cheng Shan) : a jumftatea distantei dintre punctut 40 Ve GWei Zhong) si edleti. Cind piciorul este tn extensie, apare: Ja mijlocul gambet un V risturnat: punctul se situcazi tn depresiuniea Vaului, cam la 8 cun sub 40 Ve (Wei Zhong). (60 Ve (Kun Lun): intre margines posterioarl a maleotei externe si tendonul lui Ahile, in dreptul virfului maleolei externe. DDEFINETH stistORIC Meridianul PHiminulut SP (Chi Ze): pe pliul de Mexiune al cotului, pe margi externa a tendonului bicepsului. Pentru a localiza a ppunct, se indoaie pun cotul 7P ie Que): deasupra apofizei stiloide radiale, la 1,5 deasupra pliului de flexiune al incheieturii mini 9P (lai Yuan): inte-o adinciturd a muchiei radiale a pul Incheieturii miinii, cind mina este in supinatie (risu spre exterior, cu podul palmei in sus) 10 P (uJ): tm miflocul fetei palmare a primului metacarpi pp linia de demarcatie dintre pielea rosie si cea alba. 11 P (Shao Shang): pe muchia radial a policelui, Ia 0,1 “napoia unghiului ai ungvea, BAA RE rrr BFL ‘Meridianul Intestinulu gros 1G 21 41G sic 101G nig 1216 1516 2016 "TEHNICA MASAJULULIN OREN DDerinrra st sroRiC (Shang Yang): pe marginea radial a arititorului, la 0, ‘cun de unghiul lui ungveat (Er Jian): tote adinciturd situatk in fata articulatie: me ccarpofilangiene, pe partea radial8 a aritétorului, Pent localiza acest punet, se stringe pumnul, (He Gu): in dreptul unei adineituri situate in spat ‘metacarpian, cind mina este intins4, iar policele si ari torul sint depirtate, ang Xi): in mijlocut ,tabacherei anatomice”. (Shou San Li): pe o linie care merge de la 5 1G (Yang. la 11 IG (Qu Chi), a2 cun drept sub acesta din urma. (Qu Chi): intre extremitatea extern a pliutui de flexi al cotului si epicondil, cind cotul este indoit. (Zhou Liao): deasupra epicondilului si pe marginea terna a urieepsutui Vian Yu): pe margines anteroinferioara a extremit externe a claviculei, dedesubil acromionului, cind brat io (Ving Xiang): iotre marginea extern a aripii nasului sanqul nazolabial oe sod = sgthan Fee osm) ENRH+SEA Setaieann sete Meridianul Stomacului 1st 2st 3s 4st 68 16st 18st ast 368 408 (Cheng Q): intre globul ocular $i mijlocul margin ine rioare a orbitel (Si Bai): Int-o adinciturt situa nm dreptul gaurit sub- orbitare, 1a 0,7 cun dedesubtul punetului 1 St (Cheng Qi) (Ju Liao): 1a intersecta dintre linia verticals ce trece prin pupild si orizontala care tree prin marginea inferioar% a aripii nasului,cind pacientul priveste inate. (Di Cang): 1a 0,4 cun in exteriorul comisurii labial. ‘Gia Che): in faa $i in josul maxilarutui inferior, pe ma- seter. Pe proeminenja maseterului,cind dinjii sine stn (Zing Chuang) in al teilea spats intercostal, la 4 cu in exterior fat de 18 VaC (hu Tang). (au Gen): fn al cincilea spatiu intercostal, drept sub ma- ‘melon, pe sanul submamar. Liang Men): Ia 4 cun deasupra buricului sila 2 cun in exterior fat de 12 VaC (Zhong Wan). (Zu San Li): 1a 3 cun chiar dedesubtul oului extern al rotule sila 1 cum in exterior fat de creasta tibial. Feng Lone) : la 8 cun dedesubtul genunchiului, privit din fa, pe marginea extern’ a peroneului, arnt stsTORIC eR DEFINE s1isTORIC Meridianul Splinel 6 Sp (San Yin Jiao): pe marginea posterioari a tibiei, Ia 3 cun ‘deasupra Viefulul maleolei interne 10 Sp (Xue Hai): in mijlocul protuberanjei muschiulul vast in- tern, la 2 cun deasupra marginit interne a rotulei e+ A — tocerbace8) She Temas peor Meridianul Inimii 3m (Shao Hai: incre extremitatea intern’ a pliutul de flexiune ‘al cotului $i epitrohlee, cind cotul este ndoit pe jumaate. 710 (Shen Men): pe marginea superioari a pisiforimului, pe Iuchia extern a tendonului cubitalulul anterior. 91m (Shao Chong) : pe marginea radialé a auricularulu, 1s 0,1 ‘un inapoia unghiului lui ungveal. BARC EH Sethe ee Meridianul Intenstinului subjire 11S (Shao Ze): la 0,1. cum inapoia unghiului ungveal al suricularului, pe muchia lui eubital 21S ian Gu): inte-o adinciturt situati in fata muchiet cubi- fale a celei de-a cincea articulaiii metacarpofalangiene. ‘Cind puninul este siris, punctul se afl la extremitatea juli de flexiune palmar, stuat fn faa articulaseifalan- tiene, pe linia de domarcatie dintre pielea rose cea alba, 918 Gian Zhen): spropiind brapil de atura toracelu, la 1 cut Seasupra extremitstitpliului posterior al axilel 1018 (Nao Shu): tn spatele virfului umarului, dedesubsul ext ‘mitaji externe a crestei spinale a omoplatulul, unde apare (0 scobitura MIS (Tian Zong): in central fosei subspinale, formind un triunghi echilateral eu punctele 91S (ian Zhen) si 10 1S (ao Shu) 1218 (Bing Feng): in central fosei subspinale, chiar deasupra lui Il IS (ian Zong), int-o adineiturl care se formesz ind brapul este ridicat. 1915 (Ting Gong): tn adincitura format intre mijlocul tra- f2usului st articulaia temporomaxilars, cInd gura este intre- deschist Marx DEFINI g11STORIC oa > ots HIE BNR eo Meridianul Rinichilor 3.R_ (fai Xi): 1a mijlocul linel care uneste virful maleotet interne a tendonulu lui Abile GR @Zhao Hai: in adincitura situat la 1 cun dedesubtul Virfului maleolei interne cra — omnes) BAERS pee Hele Meridian Stapinulul Inimit 61 (Nei Guan): intre wendoancle marelui $i micului palma Ja 2 oun deasupra primului pliu de flexiune al incheietril 7 $1 (a Ling): 1a mijlocul primului pliu de flexiune al inche- jeturit mini, intretendoanele marelui $i micului palmar. 8 SI Wao Gong): in centrul palmei, intre metacarpienele al treilea $i al patrulea, mai aproape de al teilea 9.S1 @hong Chong): chiar in central burieului degetului nijloci wit — cmH) Bemec RS) SE Lae ae Merdianul celor Tret fncatzitori 1T1 (Guan Chong): 1a 0,1 ewn in spatele unghiului ungveal al ‘marginitcubitale a inelarulu, 271 (ie Men): pedosul miini, intre metacarpienele al patrul si al cincilea, la 0,5 cum inapoia comisurii intermeta- ccarpiene 471 (lang Chi): pe fafa dorsala a incheicturii mlinii, in seo- bitura situatd pe pliul transversal al incheieturi, Intre tendoanele extensorului comun al degetelor si tendonul fextensorului propriu al degetului mic. STI (Wal Guan): Inire radius si cubitus, la 2 cun deasupra pliului dorsal al incheieturit mfinil 10TH (ian Jing): intr-o adincituré situatd Ia 1 cun deasupra viefului olecranulu, cind cotul este indoit. 1471 Gian Liao): cind brapul este ridicat orizontal, pe umir spar dou adineturi. Punctl se afl in adinciura posterioara 1771 OT Feng): in spate lobului urechi, Intr-o adincitura for ‘mati inte unghiul maxilar si mastoid. 21°T1 Er Men): {ntr-o adinciturd situats tn faa esancruriisupe- rioare a tragusului, cind gura este deschisi. DePINT st STORIE ENGR RA ine poeta * ‘Meridianul Veziculei biliare 2vB 8vB 20 VB 21 vB 28 VB 30 VB 34vB (ring Hui): to taya esancrui tind gura este deschisd, (Shuai Gu): indoind spre spate pavilionul urechii, chiar ‘deasupra virfuluiurechi, ls 1,5 cun deasupra lini’ paral, (Feng Chi): intr-o adinciturd situati la mijlocul ori ontalei care uneste mastoida cu verticala, trecind prin’ protberanta occipital extern’, inte insertia muschiutul sternocleidomastoidian 54 insertia trapezului. (Gian Jing) In milo spativutsituat inte elaviculd gi Sscapul, pe marginea anterioard a trapezului (Wei Dao) : 1a 0,5 cun in fata osului iliac si Ia 0,5 cun Inaintea si dedesubtal punceului 27 VB (We Shu). (Huan Tiao): pe treimea intern’ a liniei ce duce de la vieful maretui rocanter Ia hiatul canalului sacral. Gang Ling Quan): inte-o adincivurd stat tn faa sh sedesubtul capulut peroneulul Imertragiene, pare atunci Darunttt 9 sToRIC pares — coemncet Bh eRe poe aie “ "TEHNICA MAGAJULUTIN ORIENT DerNtTH 1isTORIC 6 ‘Meridianul Fleatulut 2F (Xing Jian): 1a 0,5 cwn tnapoia comisurii primelor dou egete de la picior 14F Qi Men): pe verticala care rece prin. mameion si cele ‘douit coaste de dedesubt, intre coastele a sasea si a saptea. a arf x +m ‘rsnica MASAJULUN EY ORIENT ‘Meridianul Vasulul Guvernator 1VG 14a 16vG 20 VG 26 va (Chang Qiang): tn scobitura situta intr virfl coceisulul si anus (Da Zhui): in scobitura situatt dedesubmal apofizet spi hale a celei de-a saptea vertebre cervicae. (Feng Fup: intr-o adineitur situath chiar sub protuberania ccipitals, la 1 cun dedesubtul marginii posterioare a scalpului, pe linia median’, (Bai Hui): 1a mijlocul Tiniei ce uneste virfurile cetor ‘dou urechi, In centrul erestetului eapului, la 7 cun ‘dedesubul marginii posteioare a sealpului (Ren Zhong): sub nas, in punctul de jonctiune dintre ‘reimea superioard streimea mijloce a sanfulu nazolabial. DariNent gt 1sTORIC dete aaamiira BA Rist sate Meridianul Vasului Conceptiel 4.VaC (Guan Yuan) : pe linia mediani\a abdomenului, 1a 3 eun sub buric '5.VaC (Shi Men): la 2.cun sub uric. 6 VaC_ (Qi Hai): 1a 1,5 cun sub buric. 8VaC (Shen Que): in centrul buriculai. 10 VaC (Xia Wan): a 2 cun deasupra buriculu. 42. VaC Zhong Wan): ta jumatatea distangei dintre buric si apofiza xifoida 13 VaC (Shang Wann): la 5 cun deasupra buricul 17 Va€ (Shan Zhong): in mijlocul corpului sternulu, inte cele ous mameloane, la nivelul eelei de-a patra perechi de ‘spaitintercostale, Punet Extraordinar PE 2 (Tai Yang): int-o adincitura situatt la 1 cun inapoia mijlo- cului Tinie ce duce de la extremitatea extern a sprincenei Ia comisura palpebrald extern. Devise g1istoRic 3 Istoric: masajul si chirurgia ortopedic& 1. Evolutia masajului din 1369 pind in zilele noastre nek din Anticitatea timpurie, masajul a aparut ca o aplicatie directi a ceea ce se numea Dao Yin sati Tu Na, mai cunoscut astizi sub numele de Qf Gong (munc’ si metoda de lucru asupra ‘Suflui), ‘Masajul este mentionat fn special fntr-unul din diatogurile dintre Huang Di, Impirstal Galben, si Qi Bo, medicul lui, in ‘marea lucrare clasied Huang Di Nel Jing (Canonul intern al ‘Imparatului Galben”). In timpul dinastiei Ming (1369-1644), exista la curtea impe rial un departament specializat in ortopedie. ‘Termentul ,ortopedie™ (arta de a indrepta sau de a prein- timpina diformitiile corpului) traduce cel mai bine, credem, termenul chinez Zheng Gu, care, literal, inseamna ,corectare, indreptare a oaselor". De fapt, este vorba despre reductile unor fracturi, de punerea la loe a nor oase luxate $1 de masa. La inceputul dinastiei Ming, se dideau multe batili, iar rmedicii de la curte ebuiau, foarte adesea, si fact mai degrabi chirurgie ortopedicd decit medicina. Manciurienii $1 mongolii, Deri sisToRc « ‘care, la viemea aceea, incercau din Fisputert sf cucereascd sau si recucereasca puterea, cMlareau mult, rigeau cu arcul si practicau, Tuptelelbere, comparable cv intrecerile de astiz ale uptatorilor de sumo. Ciziturile de pe cal luptele, ranile pricinuite de sigeti, Ditalile de tot felul erat IuerUrl la ordinea zlei. Medieit mongol au dezvoltat asadar o serie de tehnici st metode in toate domeniile fortopediei i, Treste, 1a el avea st fact apel curtea imperial a sinasties Ming. ‘Uni dine acesti medici vest era Zhou Br J. El ficea plas ‘uri eu ajutorul cfrora vindeca rinile produse de sageti si punea Ia Toe oasele luxate aplicind eataplasme calde din diferiteplante ‘medicinale. Remediile sub forma de plasturi sin Intrebuingate gh astizi in multe cazuri de frecturi deschise, lar cataplasmele i regis adeseori pe pacient inaintea unet gedinge de masa) in 1644, vine la putere dinastia Qing. In privinga organizavii medicale, se menfine structura inflijatt in vremea dinastici Ming: Tai ¥¥ Yuan (.Spitalul pentew Impirat™) cu now’ depar- tamente, intre eare unul pentru uleere, abeese si rini si umal de lortopedie ~ fracturi, luxaii si masaje. in al saisprezeceiea an al domniet lui Kan Xi, adica in 1677. se Inflinjeaz Shang Si Yuan, care se poate traduce prin ,Biroul ‘Superior al Cavaleriei”, cu tei tipuri de ofieri cet care asigurit Inrana cailor, gi fi etlatesc, cei care acord& Ingrijiri veterinare cailor, i medici, care acorda ingriisicAlretilor rani, Profitind de perioada de stabilitate prin care treeea Imperial de Mijloc, imparatul Qian Long (1736-1796) favorizeaz% dezvol- tarea artelor si mestesugurilor, deci si a medicinei; el dun ddocret prin care cere sh se redacteze o carte despre medicina tradiionald chineza. Medicii apartinind celortrei etaii principale ‘san, manciuriant s1 mongol) primese deci sarcina de a reedita ~ ‘eventual, corectind-le = cArtile publicate in timpul celor tret ‘Ginastt precedente (Ming, Yuan si Song). Aceste cart sine grupate pe materi, scrierile apocrfe sin eliminate, pirle eare mu fuse~ Serf suficient dezvoltate primese addugiri importante, tar, acolo unde existau omisiuni, se adue competi, {n 1742, Wu Qian si Yang Yu Duo publick tn sfrsitiuerarea Insemniri de aur despre medicina tradifionala chinezd, care va permite unificarea bazelor acestui domeniu, prin stringerea lao- [alts a informatio impristiate pint atunci prin diferite scoli. ‘Se redacteazi dow texte: unul, pentru uzul studentilor, al {ncepttorilor si al medicilor de rind; celalalt, mai profund, mai Dbogat, este destinat perfectionirii, Prin predate, profesorii de ‘medicind trebuie si le Ingiduie inviiceilor lor #8 progreseze, de Ja simplu, la complex, la profund, la subii Favorizind aceasté revigorare a artelor, imparatul Qian Long, credea ci va putea domi in conformitate cu princpiile daoist, care le cer cirmuitorilor si vegheze ca poporul si trfiascl santos Sicu burta plind; acest scop va fi atins pe parcursul celor aizeci e ani ai domniet ui ‘Tot in timpul iui Qian Long, Shane Si Yuan se transforma in Cuo Ban Chu, termen manciurian care inseamn’ ,Sectia de cortopedie” (Zheng Gu Chu), sectie Ia conducerea clrcia este ‘humit Jue Luo Yi San A (1736-1795), cel mai vestit medic mongol din vremea aceea; 0 croniel a dinastiei Qing spune ci acest ‘medic devenise foarte bogat deoarece era neintrecut in ortopedie.. Pentru -si deprinde discipoli cu practica, el infasura bucatele de bambus in mai multe rinduri de material text, le pea, apo 4i punea pe invicei si deserie si si reducd fracturile, adicd 5 ayeze fragmentele la loc. Pentru ca 0 fracturd si fle considerata redusi, pus Ia loc, rezultatul trebuia 34 fie = wen: stabil (in timp); = zhun: precis; = zheng: corect, drept: = zheng: complet, integral; = jie: reunt, lip ta toe; = sh: soli. nvitinura era trasmisi pe cale orald (in afura Insemnritor de aur, exist foarte potine documente serise), dar cuprindea mule practic Demru stustonic o fn fapt, pind in primié ani ai domniei imparatului Dao Guan (1821-1851), Spitalal pentru Imparat (Tai Yi Yuan) rimine distinct {e Biroul Superior al Cavaleriei; In acea epoct, Spitalul pentru Imparat {si inceteaza activitatea din domeniul ortopedici, care ttece In sarcina Biroului Superior al Cavaleriei, beneficiar al aportulut de cunostine al celor trei etn. ‘Cel mai celebru medic de atunci se aumea De Shou Tian; era rmaneiurian i stim despre el numai cl a trlit mult, firs si unoastem insi cu exacthate datele nasteril si mori lui. Fore ‘cunoseut si sub numele lui social, de Cao Ban De, el il insofea pe Implrat in toate deplasiile acestuia, TExisti o genealogie” a medicilor, din care se poate vedea -suceesiunea for, Ea poate f consulta in arhiva Cetajii Imperiale ‘din Beijing, arhiva care s-a pistrat la muzeul Oragului Interzis, tit in perioada Guo Min Dang-ului, cit si sub comunisti. Aceasti ‘enealogie atest cX: e'De Shou Tian a avut un prim diseipol pe mume Gui Zhu Feng: Gui Zhu Feng a avutun diseipol care se numea Xia Xi Wu; = Xia Xi Wasa fost gi discipotul direct al Iui De Shou Tian. Din punctul nostru de vedere, este important de stiut eX Xia Xi ‘Wa era socrul profesorului Wu Ding Huan, impreuns eu care am seris aceasti carte, ‘0 astiel de genealogie este foarte important in China, ca fn orice qari traditional; asa se si explica functile pe cate le~ indeplinie Xia Xi Wu dup asa-zisa ,eliberare” a Chinei din 1949, casi cele pe care le indeplineste asi profesoral Wu Ding. Huan, De refinut, pe de altf parte, c4 discipoli profesonului Wu ‘cup la ora actual posturi importance in invtimintal medical traditional chine2. ‘Mai trebuie #8 amintim eX din ordinul lui Mao Zedong (Mao "Te Dum) a fost ereat Ia Beijing primul Instivut de medicind tradi tionalé ehinezd, care s-a inceput activitatea pe baza Insemndrilor de aur sia inflingat ukterior fliale in ntreaga Ching, astfeltncit stiri exist ereizeci de institute si facultai de profil 2. insemnirile de aur despre medicina traditional chinezit {Inca din Antichitate, porind de la principle teoretice, mumeroase scoll au relua au dezvoltattehnicile masajulu, care imine una inte cele mai vechi metode intrebuinjate de om pentru ase ingri Casi incazul Qi Gong-ului, pe misurdce seolil se inmuljeau, ppunctul de vedere teoreticraminea pe planul al dilea asa au apituto serie de metode side tenet partiale, in sensul ed fecare coal era in stares trateze doar un anumit gen de bol. S-a ajuns astfel Ia un soi de specializare, nici una dine seoli nefind in ‘misurd si imbraygeze teoria in ansamblal ei, Pentru a indrepta aceasta stare de hueruri, imparatal Qian Long (1736-1796), din dinastia Qing, i-a convocat pe cei mai ‘mari medici apartinind etilor han, man (manciurians) si meng (mongol), Btnia han este exnia dominant in China, de vreme ce reprezinti cam 95% din populatic; dinastia Qing era 0 dinastie ‘maneiuriand, care a domi inte 1644 51 191 (ian Long let cerut medicilor celor mai renumiti din aceste ‘uel etn si se reuneased si sa invocmeasc’ o sintezi a cuturor ‘cundstinfelor din difertele ramuri ale medicine! traditionale chi ‘neze, pentru ase ajunge astfel la o solids baz teoretick. Wu Qian si Yang Yu Duo au fost insircinati sa redacteze o lucrare bine sructurath Tiucrarea cu pricina a fost sersi inte 1739 si 1742 si poart tidal de Yi Zong Jin Jian (Insemnri de aur despre medicina traditional chinezd)..Redactati clat, ea aprofundexz’ difertele aspecte ale toriei medicale. Din momentul sparc lor, Jnsemdrile de aur as devenit cartea medicali de referingd pentru curtea ‘mperialé si, mai tru, baza invaiminglui de Ja Institutal de ‘medicind traditionald chineza de la Beijing, transforma ulterior {in Facultate de medicind si farmacie traditional chineza Inseminarite de aur sist aleatwte din mai multe edi, printre cere si Zheng Gu Xin Fa Yao Zhi (Puncte importante ale metodei Derr sisToRC « ‘nimoase de ortopedie); vom arta mai tru semnificatia acestui tits gia denumiri de ,metoda inimoast, care poate surprinde. ‘Un capitol din aceasti carte deserie regula de aur pe care 0 constinie cele opt regullsle ortopediet chineze (Zheng Gu Ba Fi) = mo: atingere, mingiiere : = fle: punere laolals,lipice: = ‘duan: ridicare, purat pe palme ; = is tras de jos In sue, purtat cu mina ; = an: aplisare, presare; = mo: frecare, micinare; = tui: impins’ = na: tras, chupire. De retinut ef cele dous caractere mo sint srisediferit sc, n toate earacterele cltate, radical, act partea purtitoare de sens, este min”, ‘Medici din etnille han, manciuriand s1 mongol au hotirt| asadar ea aceste opt reguli sf constituie regula de aur, legea sacra ‘2 masajului chines, conform teoriei generale a medicinei tradi- fionale chineze. Insemndrile de aur, invigtura oral si Iucrarile practice au asigurat ransmiterea acestor cunostinfe, care constitu si astzi, jn intreaga Ching, woria de baz pentru ortopedie si mas. 3. Teoria si particularititile metodel Biroului Superior al Cavaleriei Chinteseng’ a ortopediei si a masajului din medicina tadivionalt chinexS, aceasti metoda a rezultat din imbinarea mai_multot ireotit raditionale si se bazeazt ~ pe cele opt reguli pe care leam enumerat mai sus; = pe ¥1Zhi Chan Tui Na Fa, adied pe ,metoda de masaj prin ‘ontemplarea unui deget”, unde termenul chan (,conter- plare”) este echivalenl trimenulu zen din radia japonezt Utiizarea acestei metode fi permite medicului ca, vizindu-l pe pacient din exterior, si-l cunoasc& din interior si, actionind supra exteriorului pacientului, si trateze in interior. ‘Ajungem astfel la explicarea termenului de ,metodd ini- ‘moasi, pe care Iam pomenit mai sus: contemplatea se face prin Inimd, in sensul metafizic al acesteia, de Inim-Centru, de Intelect suprem. ‘Medicul ingrijeste eu Inima, pentru care mina este o prelun- sire, si permite manifesiarea; tina medicului actioneazs asupra pacientului, care nu trebuie 58 simd durere in timpul tratamen- ‘ului si trebuie sf se vindece gratie arti manipuliei, masajulu Desigur, ortopedia si masajul au si ele limite care, in afara ccelor imputabile mediculu, jin de pacient si de boala acest ‘cualtecuvinte, intrucit orice fin trebuie s{ moar la un moment, Xin ‘Ming, Show Qiao (nimi luminati, mind sigur’). $i de asti {ati este vorba despre Inima-Centru, despre intelectul capabil $3 sesizeze imediat fenomenele; mina urmeaza Inima si dobindeste siguranti prin practicd. Principalul este Inima, care actioneazi si, ‘controleazt mina, De altfel, 0 alts maxima taditionala spune Wo Xin 2i Wie Fa (.Para Inim’, nu poate exista nici metod, nici regula! Pentru a ajunge Ia aceasth performanta, tof studentii trebuiau a, i afara practic clinie gia practiciit Qi Gong-ului (despre care vom reveni cu amnunte), sl invete pe dinafard cartea Zheng DDEFRATH SLISTORIE ° Gu Xin Fa Yo Zhi ~ Puncte importante ale metodei inimoase de ortopedie. Xia Xi We igi punea dseipoli st facd acest ucru incl, e la Virsa de 18 ani Dupa constituirea Chinei Noi, care didea o atentie deosebit {nvatimingslui medical traditional chinez, Xia Xi Wa a devenit selul Asociafiei de ortopedie din Beijing, seful departamentului ‘de consultatt ortopedice al Asociaiel de medicind traditionalé ‘chineza din Beijing, consilier al spitalului Jt Sbui Tan din Beijing (cel mai mare spital de ortopedie si de chirurgie din capitala, Chine’), consilie al departamenrului de ortopedie al pital de ‘medicint traditionali din Beijing, seful seeiet de ortopedie Ministerului Sindeéti din China’ st organizator al examenelor pentru studensi ‘Primal siu discipo a fost profesorul Wu Ding Huan, coautor ‘al citi de fai; alti sase fost studenti ai lui Xia Xi Wu au ajuns foarte celebri. Putem insé afirma, cunoscind tradigia chinezi, el profesorul Wu a fost elovul su preferat, cic -a devenit si ginere. "Astizi, profesorul Wa s-a pensionat din invaimint, dar is continu activitatea, ocupindu-te de diferite asociati si dnd, de ‘dout ori pe sfptiming, consulta la spital, unde ise adue cazur tele mai dficle. Schimbul de mine este, bineinfeles, asigurat, ‘cic profesoral Wu a avut si el tri diseipoli care, Ia rindal or, au pregitit ali elev