Anul II- Calificarea profesionala: asistent medical generalist Prof. Def. As.med.pr.

Peica Teodora

Nursing specific in pneumologie

Suport de curs- prima parte

Cuprins:

Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului respirator........................................pag 2

Educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor respiratorii..........................pag 3

Evaluarea morfo- functionala a aparatului respirator............................................pag 4- 18

Semne si simptome posibile in afectiuni/ deficiente ale aparatului respirator....pag 19-20

Bibliografie...................................................................................................................pag 21

1
Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului respirator

Aparatul respirator este format din:

- Cai extrapulmonare: cavitatea nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii

- Plamani: drept si stang

Structura plamanului:

- Cai aeriene intrapulmonare( arbore bronsic)

- Parenchim pulmonar
- Retea sanguina si limfatica
- Retea nervoasa

La exterior plamanul este invelit intr-o membrana seroasa numita pleura.

Respiratia este functia prin care organismul ia din mediul extern oxigenul si elimina bioxidul de carbon.

Etapele respiratiei:

- Etapa pulmonara
- Etapa sanguina
- Etapa circulatorie
- Etapa tisulara

Organe care asigura respiratia:

- Scheletul cutiei toracice

- Muschii cutiei toracice
- Diafragmul

2
Miscarile respiratorii:

- Inspiratia
- Expiratia

Ventilatia pulmonara:

- Reprezinta circulatia aerului prin caile respiratorii si plamani( inspiratie si expiratie)

- Depinde de frecventa miscarilor respiratorii

Capacitatea vitala(C.V.) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi eliminat din plamani printr-o expiratie maxima dupa o inspiratie
maxima( profunda).

C.V.= V.C. + V.R.I. + V.R.E.

V.C= volumul de aer curent= cant. De aer mobilizata in timpul unui inspir sau expir normal

V.N.= 500 ml( 300- 900 ml)

V.R.I.= volumul de rezerva inspirator = volumul de aer care mai poate fi inspirat la sfarsitul unui inspir normal

V.N:= 1500-2000 ml

V.R.E.= volumul de rezerva expirator = volumul maxim de aer care poate fi expirat la finele unei expiratii normale

V.N:= 1500 ml

Volumul rezidual ( V.R.)= cant de aer care ramane in plaman dupa un un expir maxim

V.N.: femei: 1000- 1500 ml

Barbati: 1500- 2000 ml

V.R. este format din aerul rezidual alveolar+ aerul aflat in spatiul mort

3
Spatiul mort= este reprezentat de caile aeriene pana la alveole, fiind un spatiu in care aerul nu participa la schimburile gazoase

V.N.= 300 ml

Capacitatea pulmonara totala( C.P.T.) reprezinta capacitatea vitala(C.V.) impreuna cu volumul rezidual ( V.R.).

Educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor respiratorii

- Mentinerea unei bune pozitii a corpului

- Practicarea exercitiilor fizice, a sportului ( inotul mijloc eficient de reglare a respiratiei)
- Tratamentul deformarilor musculo-scheletice din regiunea toracica( scolioza)
- Evitarea fumatului( nicotina provoaca vasoconstrictia vaselor coronariene si periferice)
- Evitarea consumului de alcool si droguri( ce inhiba centrii respiratori)
- Evitarea mediului poluat( alergenii, fumatul, subst. Toxice irita mucoasa respiratorie)
- Evitarea respiratului pe gura in anotimpul rece si umed
- Evitarea contactului cu persoane care prezinta afectiuni respiratorii
- Evitarea aglomerarii in epidemiile virale
- Tratamentul precoce al afectiunilor cailor respiratorii superioare
- Tratamentul afectiunilor care au rasunet asupra aparatului respirator: anemie, insuficienta cardiaca, infectii
- Combaterea obezitatii (obezitatea duce la reducerea expansiunii cutiei toracice; obezii sunt receptivi la infectii respiratorii deoarece
plamanii nu se dilata in intregime si secretiile nu sunt mobilizate; in caz de imobilizare la pat prezinta risc crescut de pneumonie
hipostatica).

4
 Evaluarea morfo- functionala a aparatului respirator

Examen fizic:

- Inspectie: aspectul toracelui, miscarile celor doua hemitorace, tipul respiratiei, culoarea tegumentelor, tiraj, batai ale aripilor nasului
- Percutie: sonoritate sau matitate pulmonara
- Auscultatie: murmur vezicular sau raluri, frecaturi pleurale

Examinari radiologice

- Radiografie toracica
- Radioscopie toracica
- Microradiofotografia( MRF)
- Angiografie pulmonara
- Bronhografie
- Tomografie computerizata (CT)
- Rezonanta magnetica nucleara( RMN)

Examinari endoscopice:

- Bronhoscopia
- Pleuroscopia

Examinari cu izotopi radioactivi:

- scintigrafia pulmonara

5
Explorari functionale:

- spirometria
- spirografia
- spiroergografia
- analiza gazelor
- teste farmacodinamice: - testul bronhoconstrictor; - testul bronhodilatator
- Analiza gazelor( O2, CO2)
- Probele farmacodinamice
- Testul bronhoconstrictor
- Testul bronhodilatator

Testele cutanate cu antigene specifice

- Testul tuberculinic

Examinari de laborator:

- Sputa: macroscopic, bacteriologic, citologic, test cantitativ pe 24 ore

- Lichid pleural
- Sange
- urina

Examinari radiologice

- Radiografie toracica
- Radioscopie toracica
- Microradiofotografia( MRF)
- Angiografie pulmonara

6
 - Bronhografie
- Tomografie computerizata (CT)
- Rezonanta magnetica nucleara( RMN)

Radiografia toracica ofera informatii morfologice asupra structurilor intratoracice.

Pregtirea pacientului pentru radiografie toracica:

o Pregatirea psihica a pacientului :

- Pacientul este condus la Serviciul de Radiologie si i se explic cum trebuie s se comporte n timpul examinrii: va efectua cteva
micari de respiraie, iar radiografia se va face n apnee, dupa o inspiraie profund( deoarece structurile pulmonare se vizualizeaza cel
mai bine atunci cand plamanii sunt plini cu aer).

o Pregatirea fizica a pacientului:

- Se dezbrac complet regiunea toracic, se ndeprteaz obiectele radioopace

- Se aseaz pacientul n poziie ortostatic cu minile pe solduri si coatele aduse inainte, fara sa ridice umerii si cu pieptul apropiat de ecran.

- In timpul examenului se ajut pacientul s ia poziiile cerute de medic

o Ingrijirea pacientului dup examen: pacientul este ajutat s se mbrace; dup terminarea examenului radiologic, va fi condus la pat

7
 Radioscopia toracica ofera informatii morfologice si dinamice asupra structurilor intratoracice; nu necesita pregatire prealabila a
pacientului.

Microradiofotografia( MRF)

Este o metoda de examinare radiologica in masa( screening)

Este utila in special pentru depistarea cazurilor de TBC pulmonar sau boli pulmonare profesionale ( silicoza)

Angiografia pulmonara :

Se realizeaza prin injectarea rapida a unei substante radioopace intravenos la nivelul unuia sau ambelor brate( simultan) sau la nivelul
venei femurale, urmand ca ulterior sa se observe prin examen radiologic vasele pulmonare.
Se foloseste in special in investigarea pacientilor cu boala tromboembolica pulmonara sau cu malformatii congenitale ale vaselor
pulmonare

Bronhografia consta in introducerea unei substante radioopace fluide in arborele traheobronsic printr-un cateter sau bronhoscop, dupa care se
vor efectua radiografii toracice.

Metoda este indicata in diagnosticarea bronsiectaziilor, obstructiilor bronsice distale, malformatiilor traheobronsice, insa astazi este mai
putin folosita- se prefera bronhoscopia ( substanta de contrast utilizata are un efect iritativ care determina bronhospasm, uneori destul de
persistent).

Pregtirea materialelor necesare

- medicamentele sedative (fenobarbital, atropine), anestezice, sond Metras steril, substan de contrast (lipiodol sau iodipin - liposolubile i

8
ioduron B sau diiodonul - hidrosolubile), expectorante i calmante ale tusei, scuiptoare.

Pregtirea psihic a pacientului

- se anun pacientul i i se explic necesitatea tehnicii
- se anun pacientul s nu mnnce n dimineaa examenului

Pregtirea fizic a pacientului

- cu 1-3 zile nainte, se administreaz pacientului medicamente expectorante

- n ajunul examinrii se administreaz o tablet de fenobarbital sau alte medicamente similare

- cu o jumtate de or naintea examenului, se administreaz atropin (pentru a reduce secreia salivei i a mucusului din cile respiratorii) i
medicamente calmante pentru tuse

- pacientul va fi ajutat s se dezbrace i va fi aezat n decubit dorsal, puin nclinat spre partea care trebuie injectat

- medicul efectueaz anestezia cilor respiratorii (reuita examinrii depinde de calitatea anesteziei), introduce sonda Metras n arborele bronic
i apoi substana de contrast uor nclzit, ncet, cu o presiune moderat

- n timpul injectrii substanei de contrast, pacientul va fi ajutat s-i schimbe poziia (decubit ventral, dorsal, lateral drept i stng)

- n timpul examinrii radiologice, se aeaz pacientul n poziia Trendelenburg (pentru a se evidenia i arborele bronic din prile superioare
ale plmnilor) apoi se aeaz pacientul cu toracele moderat ridicat, pentru a se evidenia bronhiile mijlocii i inferioare.

ngrijirea pacientului dup tehnic

- dup examen, se ajut pacientul s se mbrace i va fi condus la pat

9
 - va fi avertizat s nu mnnce i s nu bea timp de 2 ore , pn cnd nceteaz efectul anestezicului

- va fi atenionat s colecteze n scuiptoare substana de contrast care se elimin prin tuse; nu se nghite, doarece produce intoxicaie cu iod

ATENIE:
- refularea substanei de contrast i ptrunderea ei n stomac trebuie evitate, deoarece poate fi resorbit, producnd intoxicaii

Tomografia computerizata furnizeaza informatii suplimentare privind leziunile pleurale( diferentiaza intre lichid si tumora), mediastinale(
diferentiaza ganglioni, tumori, structuri vasculare), pulmonare( tumori).

Rezonanta magnetica nucleara( RMN) furnizeaza detaliile de finete asupra structurilor bronhopulmonare.

Rezonana magnetic nuclear (RMN) este o metod imagistic de nalt performan, neinvaziv i neiradiant, care utilizeaz un cmp
magnetic puternic pentru a obine imagini ale corpului uman.

Examinari endoscopice:

- Bronhoscopia
- Pleuroscopia

Endoscopia: metoda de examinare prin vizualizarea directa a unei cavitati a corpului uman cu ajutorul unui endoscop.

Endoscopia permite diagnosticarea unor leziuni, dar si efectuarea unor tratamente ca: extragerea unor corpi straini, distrugerea unor tumori
prin coagulare sau rezectie si dilatarea unor conducte.

10
Bronhoscopia: explorarea arborelui traheo-bronic se face cu ajutorul bronhoscopului rigid sau flexibil (fibrobronhoscopul).

Bronhoscopul rigid se compune dintr-o serie de tuburi metalice de 30-40 cm lungime i 4-9 cm diametru prevzute cu un canal central
de observare i lucru" i laterale de iluminare, administrare de oxigen etc. Bronhoscoapele rigide sunt prevzute cu orificii laterale, au
extremitatea distal tiat oblic i fin polizat, pentru a nu provoca leziuni; lumina este condus prin fibr optic, tubul fiind conectat, ca i
opticele de examinare, la o surs de lumin, printr-un sistem special de cabluri . Opticele - tuburi rigide ce se introduc prin tubul metalic descris -
sunt conectate la aceeai surs de lumin i permit vizualizri cu ajutorul unor prisme speciale, la 180, 450 i 90. Ca anexe bronhoscopul rigid
are tuburi de aspiraie, pense de biopsie de diferite modele, porttampoane etc.
Fibrobronhoscopul e mai uor acceptat de pacient. Imaginea este transmis printr-un sistem de fibre optice. Extremitatea lui este flexibil
i examinatorul i poate imprima diferite unghiuri de examinare, astfel nct se poate examina, i conducte aerifere de gradul IV sau V (bronhii
segmentare i subsegmentare. Un fin canal permite introducerea unei fine i flexibile pense de biopsie sau a periei de brosaj, cu ajutorul creia se
recolteaz material pentru examen citologic. Un alt canal, tot att de fin, este conectat prin intermediul unui recoltor de sticl sau plastic (de unic
folosin) la un aspirator puternic.

Ambele sisteme au avantaje i dezavantaje. Astfel, sistemul rigid permite o mai larg gam de manevre terapeutice, dar nu vizualizeaz un cmp
de ramificaii de amploarea sistemului flexibil.
Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare
- se face inventarul tuturor instrumentelor necesare:
mti de unic folosin sau casolete cu mti sterile, mnui sterile, casolete cu tampoane i comprese de tifon sterile; pense porttampon;
oglind frontal, sering laringian, tvi renal, aparatele (bronhoscop sau fibroscop) cu toate anexele sterilizate.
important
- sterilizarea componentelor aparatelor principale i a anexelor se face innd cont de instruciuni (fiecare component are alt mod de sterilizare,
prevzut n instruciuni de ex. ultraviolete, glutaraldehide)

11
- se verific sursa de lumin i corecta cuplare a cablurilor
- se verific aspiratorul i etaneitatea legturilor
- vor fi la ndemn: flaconul cu anestezic (xilin 2%, flaconul cu ser fiziologic, flaconul cu soluie de adrenalin 1%, seringi de 10 ml de unic
folosin, tampoane, comprese de tifon).
- suprafaa mesei pe care se afl instrumentarul e nclzit la 40- 45, pentru a preveni aburirea instrumentarului optic.

Pregtirea psihic i fizic a pacientului

- pacientul trebuie convins de necesitatea examenului, asupra riscului pe care i-l asum refuzndu-l, lipsind medicul de informare diagnostic
esenial

- pacientul trebuie convins c, dei neplcut, examenul nu e dureros n sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar
- se creeaz pacientului un climat de siguran, pentru a asigura cooperarea lui n toate momentele examinrii, punndu-l n legtur cu ali
pacieni crora li s-a efectuat o bronhoscopie sau fibroscopie
- n ziua premergtoare examinrii, se execut o testare la xilin pentru a depista o alergie la acest anestezic; la indicaia medicului, pacientul va fi
sedat att n seara premergtoare explorrii, ct i n dimineaa zilei respective
- pacientul trebuie anunat c nu trebuie s mnnce dimineaa
- pentru anestezie, e aezat pe un scaun, n mna dreapt va ine o tvi renal sau o scuiptoare, iar cu mna stng, dup ce i deschide
larg gura, i scoate limba, i-o imobilizeaz cu dou degete deasupra i policele dedesupt
- ntr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilin 2%, i anesteziaz limba, orofaringele i hipofaringele, urmnd s anestezieze
arborele traheobronic, instilnd, pictur cu pictur, anestezicul uor nclzit, cu ajutorul unei seringi laringiene
- pacientul este condus n camera de bronhoscopie

12
Participarea la efectuarea tehnicii (sunt necesare dou asistente medicale)
- asistenta I aaz pacientul pe masa de examinare n decubit dorsal, cu extremitatea cefalic n extensie
- sub umerii lui, se plaseaz o pern tare, care, ridicnd capul la 12-15 cm, ajut la extensia acestuia
- orienteaz capul n direcia indicat de medic, pentru a permite acestuia o orientare ct mai complet
- asistenta II servete medicul cu instrumentele i materialele solicitate (Dac masa de examinare este prevzut cu o tetier, este nevoie doar de
o singur asistent)
ATENIE:

- ambele asistente, nainte de examinare, se vor spla pe mini i vor purta masc sau cagul

Supravegherea pacientului dup bronhoscopie:

Dup examinarea bronhoscopic, pacientul nu va mnca o or.Asistenta va supraveghea, n acest timp, parametrii vitali (puls, TA etc.),
anunnd imediat pe medic dac survin modificri ale acestora.
Asistenta va avea la ndemn hemostatice, pe care le va administra n cazul unei hemoptizii, chiar nainte de a anuna medicul
(Adrenostazin, Dicinone, E.A.C., Venostat etc.)

Fibroscopia
Participarea la efectuarea tehnicii (sunt necesare dou asistente)
- pacientul este aezat pe un scaun; asistenta I conecteaz pacientul la sursa de oxigen, asigurndu-se c acesta primete debitul recomandat
de medic

- asistenta I se plaseaz n spatele pacientului, i fixeaz piesa bucal aflat n trusa fibroscopului, pe care o va avea sub control tot timpul
examinrii, imobiliznd-o din lateral cu indexul i degetul mijlociu, de la ambele mini

13
- asistentei II i revine atribuia de a servi medicul cu instrumentarul necesar

Supravegherea pacientului dupa fibroscopie

Regulile sunt aceleai ca i pentru bronhoscopie.

Incidente si accidente (ale bronhoscopiei i/sau ale fibroscopiei)

- hemoragii, diseminri tuberculoase sau suprainfecii cu diferii germeni, dureri n gur; disfagie sau orofagie, dureri retrosternale, cefalee;
insomnie, tuse; expectoraie, stare subfebril.

Pleuroscopia

14
[ 3]

15
[ 3]
[ 3]

16
 Examinari cu izotopi radioactivi:
- scintigrafia pulmonara

Izotopii radioactivi sunt folositi in clinica pentru diagnostic s tratament.

In diagnosticul proceselor parenchimatoase joaca un rol important metoda scintigrafiei: utilizarea izotopilor radioactivi care se fixeaza in
organul examinat determinand o harta a organului.scintigrama organelor detectate arata zonele hiper-, normo- sau hipofunctionale, evidetiind
modificarile de forma sau structura.

Explorari functionale:

- spirometria
- spirograma
- spiroergografia
- analiza gazelor
- teste farmacodinamice: - testul bronhoconstrictor; - testul bronhodilatator

Explorarea functionala a aparatului respirator urmareste:

- determinarea modului in care aparatul respirator satisface nevoile organismului in repaus sau in conditiile unei supraincarcari functionale
- descoperirea starilor incipiente de boala
- determinarea patogeniei insuficientei respiratorii si a formei acesteia
- stabilirea capacitatii de munca a bolnavului.

Dintre mecanismele functiei respiratorii cea mai frecvent explorata este ventilatia, care reprezinta circulatia aerului prin caile respiratorii
superioare si plamani.

17
Spirometria este metoda prin care se cerceteaza numai C.V.( capacitatea vitala) si se foloseste foarte rar in practica curenta; se executa cu
ajutorul spirometrului.

Spirografia permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa toate masuratorile statice si dinamice. Poate fi asociata cu probe
ergonomice.

Tipuri de aparate: Eutest, expirograful Godart, Pneumoscreen( computerizat).

Determinarea probelor ventilatorii la aparatul Eutest

Materiale necesare: aparat, piesa bucala, pensa pentru pensat nasul, pensa de servit, recipient cu solutie dezinfectanta pentru piesele folosite,
scaun.

Etape de executie Timpi de executie

Pregatirea materialelor - se verifica aparatul
- se pregatesc piesele bucale sterile si restul materialelor necesare
Pregatirea pacientului - pacientul este informat inainte cu o zi ca examinarea se executa pe nemancate sau la 3- 4 ore dupa masa
- pacientii nu vor folosi nici un fel de medicatie excitanta sau depresiva a centrilor respiratori cel putin cu 24
ore inainte
- inainte de executia probei se va asigura repaus fizic si psihic cca 30 minute
- se aseaza pacientul in pozitie comoda
- i se explica in ce consta proba, i se cere sa fie linistit si sa coopereze in timpul probei
Executarea probei - asistenta va lua piesa bucala sterila si o va adapta la capatul liber al burdufului
- pacientul preia in mana tubul burdufului cu piesa bucala adaptata
- asistenta va pensa nasul bolnavului si ii cere acestuia sa execute comenzile
- la comanda asistentei pacientul va inspira adanc din aerul atmosferic si , tot la comanda, va introduce piesa
bucala in gura; va strange buzele in asa fel incat sa nu iasa aer pe langa piesa bucala apoi se expira profund si
maxim in tubul aparatului
- se scoate piesa bucala din gura pacientului, care este lasat sa s e odihneasca
- proba se repeta de mai multe ori pana cand se obtin 2- 3 curbe egale sau cvasiegale
- rezultatul se citeste pe hartia de tip Eutest. Curba inscrisa se numste expirograma
! piesa bucala se schimba dupa fiecare pacient.

18
Spiroergografia= test de efort, cu ajutorul caruia se analizeaza: capacitatea de adaptare a respiratiei la solicitarile suplimentare, limitele acestei
capacitati si se pun evidenta modificari functionale neevidentiabile in repaus( acest test este comun aparatului respirator si cardiovascular).

Probele de efort se pot efectua in doua feluri:

- se pastreaza intensitatea efortului de la inceput

- pacientul este supus unui efort in trepte, cu perioade de repaus si apoi se urmareste intensitatea efortului pana la limita capacitatii cand nu
mai creste consumul de O2, iar in sange apar valori scazute ale oximetriei( = dessaturarea in O2 a sangelui arterial).

19
Analiza gazelor

Cantitatea de oxige si de dioxid de carbon din sangele arterial, ca si presiunea partiala a acestor gaze in sange furnizeaza relatii importante
privind eficienta functiei globale pulmonare.

Determinarea cantitatii de oxigen in sange se poate face prin metode chimice si fizice.

Pentru metoda chimica recoltarea sangelui se face evitand contactul cu aerul atmosferic( procedeul Van Slyke).

Determinarea se poate face si cu microechipamentul Astrup in care se recolteaza sange capilar in tuburi heparinizate livrate odata cu
aparatul. Cu acesta se determina si presiunea acestor gaze.

Prin metode fizice, determinarea cantitatii de oxigen in sange se face cu ajutorul oximetrului care se aplica pe pavilionul urechii.

Determinarea continutului de CO2 al sangelui arterial se face cu aceeasi tehnica.

V.N.: - in jur de 20vol. % O2 ( 20 vol. Oxigen la 100 ml sange

- 53- 57 vol. % CO2 ( sau 27 mEq/l)

Presiunea celor doua gaze este diferita in aerul atmosferic, in aerul alveolar, in sangele venos si arterial.

P O2 este mai mare in aerul atmosferic decat in aerul alveolar, sangele venos sau arterial.

P CO2 este mai mica in aerul atmosferic decat in aerul alveolar, sangele venos .

20
Probele farmacodinamice urmaresc depistarea unor tulburari in motricitatea peretilor arborelui bronsic. Sunt folosite, in special, pentru
diagnosticarea formelor latente de astm bronsic.

Materiale necesare: spirograf, substanta bronhoconstrictoare sau bronhodilatatoare, trusa de urgenta( in caz de crize dispneice).

Testul bronhoconstrictor se efecueaza cu acetilcolina 1%, histamina 1%0 administrata sub forma de aerosoli.

Testul bronhodilatator se executa cu aleudrina1%( sau cu Alupent, astmopent, salbutamol, berotec) administrata tot prin aerosoli.

Etape de executie Timpi de executie

Pregatirea bolnavului - bolnavul este pregatit ca pentru spirografie
Pregatirea materialului Se pregateste materialul necesar pentru inregistrarea V.E.M.S.- ului
Racordarea bolnavului - bolnavului i se determina V.E.M.S dupa metoda cunoscuta
la spirograf
Administrarea A. Testul bronhoconstrictor
substantelor - se adm. Bolnavului acetilcolina 1% timp de 30 sec( dupa unii 3 minute)
bronhomotoare !!! testul bronhoconstrictor se face foarte prudent, bolnavul trebuie urmarit cu atentie deoarece poate sa faca criza
dispneica, ceea ce impune a se administra imediat aerosoli cu aleudrina sau alt derivat similar.
B. Testul bronhodilatator este cel mai des utilizat
- Dupa determinarea V.E.M.S se adm. Bolnavuluialeudrina % prin aerosoli timp de 3 minute sau sub forma de
spray( doua pulverizari)

21
Racordarea la spirograf - Se determina din nou V.E.M.S, fie imediat,fie dupa o pauza, in functie de timpul de eficienta maxima a
pentru a repeta substantei administrate
V.E.M.S

Interpretare:

a. In cazul testulului bronhoconstrictor, testul este pozitiv daca V.E.M.S scade cu mai mult de 10- %- 15% fata de valoarea initiala; bolnavii
astmatici raspund pozitiv acestei probe- la acestia V.E.M.S scade cu peste 20%.
b. In cazul testului bronhodilatator, testul este pozitiv daca V.E.M.S creste cu peste 10%; la astmatici creste cu peste 20%.

Testele cutanate cu antigene specifice

- Sunt capabile sa ajute la diagnosticul TBC, histoplasmozei, trichinelozei, toxoplasmozei

- Un test pozitiv arata doar ca organismul a luat contact cu antigenul respectiv, el nu indica boala activa indiferent de intensitatea reactiei

Testul tuberculinic este o modaliatte de depistare activa a tuberculozei.

Se utilizeaza tehnica injectarii intradermice pe fata anterioara a antebratului stang a 0,1 ml ( corespunzand la 2 u.i.) din tuberculina purificata
PPD IC65 preparata de Institutul Cantacuzino.

22
- In cazul injectarii hipodermice sau cand se pierde solutia intre seringa si acul incorect montat, se recomanda repetarea manevrei, reinjectand
0,1 ml la o distanta de 3- 5 cm sau la antebratul opus;
- Citirea rezultatului se face dupa 72 ore
- Se identifica existenta unei arii eritemato- violacee ce circumscrie urma intepaturii dermice
- Se apreciaza reactia la tuberculina masurandu-se diametrul maxim al eruptiei cutanate pe directia transversala fata de axul antebratului
- Se considera pozitive reactiile de 10 mm sau mai mult
- Se apreciaza tactil reactia dermica conform clasificarii Palmer:
Tip I- induratie ferma sau prezenta de flictene
Tip II- induratie elastica
Tip III- infiltratie depresibila
Tip IV- fara infiltratie aparenta

Interpretare.

Grupele I si II Palmer indica o infectie naturala.

Grupele III si IV Palmer apar ca reactii postvaccinale sau ca reactii la infectiile cu micobacterii atipice.

Un test tuberculinic negativ denota lipsa infectiei cu unele exceptii.

Un test tuberculinic pozitiv indica prezenta infectiei, dar nu poate diferentia alergicul sanatos de alergicul purtator de leziuni active( bolnav) sau
cicatriciale( vindecat) cu unele exceptii.

23
Recapitulare din anul I:

- Punctia pleurala, reactia Rivalta; Recoltarea sputei

Puncia pleural sau toracocenteza reprezint stabilirea unei legturi ntre cavitatea pleural i mediul exterior prin intermediul unui ac.

Scop

explorator

punerea n eviden a prezenei lichidului pleural

recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativ i calitativ
terapeutic

evacuarea lichidului
administrarea medicamentelor n cavitatea pleural (antibiotice, citostatice) dup splarea cavitii
Indicaii

- boli inflamatorii sau tumori pulmonare, insuficien cardiac nsoit de colecii lichidiene n cavitatea pleural. Se recurge la puncie cnd
cantitatea revrsatului pleural depete 1,5 l i exercit o presiune asupra inimii i plmnului, mpiedicndu-le funciile

Contraindicaii

- tulburri de coagulare a sngelui - hemofilie

- tratament cu anticoagulante

Locul punciei

- se alege dup situaia i cantitatea de lichid pleural:

- dac lichidul este n stare liber, puncia se face n spaiul VII - VIII intercostal pe linia axilar posterioar

24
- dac lichidul este inchistat, puncia se face n plin matitate, zon stabilit prin examen clinic

- coleciile purulente i tuberculoase se puncioneaz ct mai aproape de nivelul lor superior pentru a prentmpina fistulizarea lor

- puncia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare, indiferent de locul punciei

Pregtirea punciei

materiale

- de protecie a patului

- pentru dezinfecia tegumentului - tip III

- instrumente i materiale sterile: 2 - 3 ace de 10 cm lungime, cu diametrul de 1 mm, 2-3 seringi de 20 - 50 ml, sering de 5 ml i ace pentru
anestezie, pense, mnui, cmp chirurgical, tampoane, comprese

- alte materiale: romplast, eprubete, lamp de spirt, aparate aspiratoare (Dieulafoy sau Potain), recipiente pentru colectarea lichidului,
tvi renal
- medicamente: atropin, morfin, anestezice

- materiale pentru reacia Rivalta: pahar conic de 200 ml, 50 ml ap distilat, soluie de acid acetic glacial, pipete
pacientul
- pregtirea psihic: se informeaz pacientul cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n timpul punciei
- pregtirea fizic: se administreaz cu 30 de minute naintea punciei o fiol de atropin pentru a preveni accidentele (atropina scade
excitabilitatea general i a nervului pneumogastric)
-se aeaz n poziie eznd la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scunel, cu mna de partea bolnav
ridicat peste cap pn la urechea opus sau cu trunchiul uor aplecat n fa, cu antebraele flectate pe brae, cu minile la ceaf, coatele
nainte
- pacienii cu stare bun se aeaz clare pe un scaun cu sptar, antebraele fiind sprijinite pe sptarul scaunului
- pacienii n stare grav se aeaz n decubit lateral, pe partea sntoas, la marginea patului

25
Execuia punciei

- se face de ctre medic, ajutat de dou asistente medicale

- se dosfoar n salon sau n sala de tratamente

Asistenta I pregtete radiografia pacientului.

Splatul i dezinfectatul minilor att medical ct i asistentele.

Asistenta II

- administreaz o fiol de atropin cu 30 de minute naintea punciei

- aeaz muamaua i aleza pe masa de puncie

- dezbrac toracele pacientului

Medicul stabilete locul punciei.

Asistenta II aeaz pacientul n poziia corespunztoare locului ales

Asistenta I

- pregtete locul punciei, dezinfecie tip II

- servete seringa cu anestezic.

Medicul efectueaz anestezia i ateapt efectul anesteziei.

Asistenta I servete mnuile chirurgicale, apoi cmpul chirurgical

Asistenta II menine pacientul, l supravegheaz

26
Medicul aeaz cmpul chirurgical n jurul toracelui, sub locul punciei.

Asistenta I servete acul de puncie adaptat la sering

- dezinfecteaz locul punciei

Medicul execut puncia, aspir lichidul

Asistenta I preia seringa cu lichid i l introduce n eprubete

- servete aparatul aspirator

Asistenta II menine pacientul, l ndrum s-i rein tusea, observ culoarea feei i respiraia.

Asistenta I servete seringa cu soluie medicamentoas n funcie de scopul punciei

Medicul introduce soluiile medicamentoase.

Asistenta II menine pacientul, l ndrum s-i rein tusea, observ culoarea feei i respiraia.

Medicul retrage acul de puncie.

Asistenta I dezinfecteaz locul i-l comprim cu un tampon steril.

Asistenta II menine pacientul, l ndrum s-i rein tusea, observ culoarea feei i respiraia.

Asistenta I aplic pansament uscat fixat cu romplast.

Asistenta II menine pacientul, l ndrum s-i rein tusea, observ culoarea feei i respiraia.

Asistentele ajut pacientul , cu micri blnde, s se aeze n pat, i ridic membrele inferioare, scoate aleza i muamaua, nvelete pacientul.

27
ngrijirea ulterioar a pacientului

- se asigur repausul la pat pe o perioad prescris de medic

- se supravegheaz pulsul, tensiunea arterial, respiraia, culoarea tegumentelor, periodic
- se informeaz imediat medicul n cazul apariiei cianozei, dispneei, tahicardiei, secreiilor bronhice
Pregtirea produsului pentru examinare

- examinarea macroscopic se face imediat, apreciindu-se culoarea, aspectul i cantitatea lichidului extras. Lichidul poate fi:

seros sau serocitrin: este limpede, galben deschis, avnd cauze inflamatoare (tuberculoza); sau avnd drept cauz o tulburare circulatorie
(insuficien cardiac, cancer pulmonar)
tulbure: este purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent
hemoragic sau serohemoragic: este roz sau rou intens n hemoragiile pleurale i pleurezia hemoragic
- se msoar cantitatea lichidului extras
- examinarea biochimic const n reacia Rivalta:
n paharul conic se pun 50 ml de ap distilat i o pictur de acid acetic glacial, se adaug 1-2 picturi din lichidul de cercetat; reacia
este pozitiv cnd pictura de lichid se transform ntr-un nor ca un fum de igar", ceea ce nseamn c lichidul pleural este bogat
n albumine fiind de natur inflamatorie i purtnd numele de exsudat; reacia este negativ cnd pictura de lichid cade n pahar fr
s produc modificri, ceea ce nseamn c lichidul este srac n albumine, avnd drept cauz tulburrile circulatorii i purtnd
numele de transsudat.
- pentru dozarea cantitii de albumin, pentru examenul citologic i bacteriologic, eprubetele etichetate se trimit la laborator

Reorganizarea , notarea punciei

Complicaii

hemoragii intrapleurale
rupturi pleuropulmonare

28
Accidente Intervenii

accese de tuse determinate de se ntrerupe puncia

iritaia pleurei
lipotimie, colaps
se suspend tehnica, se culc
pacientul n decubit dorsal, se
administreaz analeptice(mpotriva
leinului) cardiorespiratorii

edem pulmonar acut, determinat de se ntrerupe puncia, se

evacuarea rapid a lichidului administreaz tonico-cardiace i
diuretice
pneumotorax prin rnirea
plmnului cu acul
DE TIUT:
- aspirarea lichidului pleural se poate face alternativ cu 2 seringi de 20ml, dar demontarea i adaptarea lor repetat la acul de puncie
traumatizeaza pacientul i permite ptrunderea unei cantiti necontrolabile de aer
- aparatele aspiratoare nltur neajunsul aspiraiei cu seringa
DE EVITAT:

- evacuarea unei cantiti de lichid pleural mai mare de 1000 - 1200 ml

- evacuarea complet a lichidului pleural pentru a mpiedica formarea aderenelor

29
 Reactia Rivalta

n paharul conic se pun 50ml de ap distilat i o pictur de acid acetic glacial, se adaug 1-2 picturi din lichidul de cercetat;
reacia este pozitiv cnd pictura de lichid se transform ntr-un nor ca un fum de igar , ceea ce nseamn c lichidul de cercetata(
ex: lichidul pleural) este bogat n albumine fiind de natur inflamatorie i purtnd numele de exsudat;
reacia este negativ cnd pictura de lichid cade n pahar fr s produc modificri, ceea ce nseamn c lichidul este srac n albumine,
avnd drept cauz tulburrile circulatorii i purtnd numele de transsudat.

Recoltarea sputei

Sputa este un produs ce reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz din cile respiratorii prin tuse.

Scop: explorator pentru examinri

macroscopice
citologice
bacteriologice
parazitologice
n vederea stabilirii dg.

Materiale necesare

Sterile

cutie Petri, pahar conic

scuiptoare special (sterilizat fr substan dezinfectant)

30
nesterile

pahar cu ap
erveele sau batiste de unic folosin
pregtirea pacientului

psihic

se anun i i se explic necesitatea executrii examinrii

se instruiete s nu nghit sputa
s nu o mprtie
s expectoreze numai n vasul dat
s nu introduc n vas i saliva
execuie

i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura i faringele

i se ofer vasul de colectare, n funcie de examenul cerut
se solicit pacientului s expectoreze dup un efort de tuse
se colecteaz sputa matinal sau adunat din 24h
recoltarea sputei prin frotiu faringian i laringian

se umezete tamponul de vat cu ap distilat steril

se apas limba cu spatula
se introduce tamponul n faringe cernd pacientului s tueasc
sputa eliminat se prinde pe tamponul de vat care se introduce imediat n eprubeta steril
frotiul laringian se recolteaz de ctre medic ptrunznd cu tamponul n laringe sub control laringoscopic
recoltarea sputei prin spltur gastric

se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), n stomac, dimineaa, pe nemncate

se introduc prin sond 200ml ap distilat, bicarbonatat, cldu, care este evacuat imediat sau extras cu seringa

31
 lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru c germenii cutai pot fi distrui dac stau mai mult timp n contact cu mediul acid
al sucului gastric
dac recoltarea se face pentru nsmnare i lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na
recoltarea sputei prin spltur bronic

se utilizeaz la pacienii cu TBC cavitar, care nu expectoreaz

se pun n eviden bacili ncapsulai n submucoas, care nu apar n mod obinuit n sput
se introduc n recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic sau 4ml soluie teofilin 3% cu 1ml soluie de stricnin 1
pacientul inhaleaz de cteva ori prin inspiraii adnci, repetate, urmate de expiraii scurte
se face o scurt pauz de 4-5sec i se repet pn la aerosolizarea ntregii cantiti de lichid
dup aspiraii, pacientul ncepe s tueasc chiar dac nu a tuit niciodat
sputa expectorat se recolteaz ntr-un vas steril, recoltarea se repet zilnic, n urmtoarele 4 zile, n vase separate
Pregtirea produselor pentru laborator

I. se acoper recipientele
II. se eticheteaz
III. se trimit la laborator
notarea n foaia de observaie; reorganizarea locului de munca

Semne si simptome posibile in afectiuni/ deficiente ale aparatului respirator

Durere toracica - Difera ca localizare, intensitate si mod de aparitie in functie de:

Regiunea afectata ( schelet toracic, pleura, parenchim pulmonar)
Intinderea regiunilor
- Nu exprima intotdeauna o afectiune la nivelul aparatului respirator

32
 - Creeaza disconfort, perturba somnul pacientului, limiteaza miscarile
Tuse - Poate fi uscata sau umeda
- Este un simptom dominant in unele afectiuni respiratorii
- Difera ca frecventa, mod de aparitie( matinala, vesperala, in anumite pozitii)
- Poate duce la epuizarea pacientului si la perturbarea somnului
- In unele cazuri este necesara provocarea tusei pentru facilitarea eliminarii secretiilor
Expectoratie - Prezinta caracteristici diferite
- Examenul macroscopic si de laborator ofera informatii referitoare la diagnostic si etiologie
- Reprezinta un produs patologic periculos pentru propagarea infectiei
Dispnee - Este consecinta:
Scaderii aportului de O2
Cresterii CO
Comprimarii organelor mediastinale
Obstructiei cailor respiratorii
- Difera in functie de :
Timpul respirator afectat
Ritmul respiratiei
Circumstante de aparitie( efort, repaus)
- Frecvent sugereaza o afectiune respiratorie
- Poate fi insotita de :
Tiraj

33
 Cornaj
Wheezing
Batai ale aripilor nazale( la copii in special)
Turgescenta jugularelor
- Determina:
anxietatea pacientului,
intoleranta la efort
ortopnee
Vomica - poate fi unica sau fractionata( a nu se confunda cu sputa purulenta)
Hemoptizie - este dominanta in unele afectiuni respiratorii
Sughit - apare prin iritarea nervului frenic( pleurezii, tumori pulmonare)
In afectiunile respiratorii pot sa apara manifestari clinice legate de :
- scaderea aportului de O2
cianoza
tahicardie
HTA
Confuzie
Delir
Coma
- Cresterea CO2 in sange
o Transpiratii abundente

34
 o Cefalee
o Agitatie
o Acidoza
- Prezenta unui proces infectios:
Febra
Frison

Bibliografie

1. L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Ed. Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. L . Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali, Ed. Viata Medicala Romaneasca, 2008
3. L . Titirca- Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului, Ed.Viata Medicala Romaneasca, 2008
4. OAMMR- Ghid de nursing

35