RADULESCU HoratiuPOPA Aurelian MUNTEANU Universitatea Tehnick de Constracfii Bucuresti Catedra de Geotehnica si Fundatit FUNDATIE INDRUMATOR DE PROIECTARE©MATRIX ROM CP. 16 - 162 77500 - BUCURESTI tel. 01.4113617, fax 01.4114280 e-mail: matrix@fk.20 ‘Tehnoredactare computerizath: Horatiu Popa Aurelian Munteanu ISBN 973 - 685 - 139-7 Prerenta nerare face parte din planul editorial al UTCB aprobat de Senatul universitil PREFATA Lucrarea intitulaté “Fundagii. Indrumétor de proiectare” este structuraté in doud parti Prima parte denumitd “Principti de proiectare” cuprinde prezentarea bazelor teoretice $i a principalelor metode de caleul utilizate in mod curent ca si grafice, tabele si formule necesare pentru proiectarea diferitelor tipuri de fundagii sau lucrari aferente pentru realizarea fundasiilor. Prima parte este alcatuita din 6 capitole. Capitolul I se referd la proiectarea unui dig de pamént. Capitolul II trateaza problemele de proiectare a unui zid de sprijin. Capitolul II prezinta principiile de proiectare a unei fundapii izolate de suprafaya. Capitolul IV se refera la proiectarea unei fundatii continue sub un sir de stélpi. In capitolul V este abordaté problema proiectérii unei fundagii indirecte de adéncime. Capitolul VI trateaza aspectele legate de proiectarea unei sprijiniri simple si calculul epuismentului indirect.ere een tae) een nee) eae paeeeer | CAREER prezentind céte un exemplu de calcul pentru fiecare dintre fundagiile sau lucrdrile aferente "pentru realizarea fundagiilor prezentate in prima parte a lucrdiri Lucrarea “Fundagii. — Indrumator ~— de projectare” se adreseazi in primul rand studengilor Facultatii de Constructii Civile, Industriale si Agricole (FCCIA), specializérile Constructii Civile, Industriale si Agricole (CIA), Inginerie urband, constructia si gestiunea localitatilor (IUGCL) si Ingineria si managementul lucrérilor de constructii (IMEC) si Colegiului.~—‘Universitar de Constructii(CUC) _specializdrile —‘Tehnologia Constructiilor (TC) si Organizarea si economia constructiilor (OEC) dar poate fi utils atat Studentitor altor facultiti cu profil constructii din UT.C.B. sau din jar& cét si inginerilor constructori care igi desfisoara activitatea in domeniul proiectarit Autorii CUPRINS PRIMA PARTE - PRINCIPH DE PROIECTARE 1, PROIECTAREA UNUI DIG DE PAMANT LL. PREDIMENSIONAREA PANTELOR DIGULUI DE PAMANT 12. VERIFICAREA STABILITATI DIGULUI DE PAMANT. -METODA FASILOR 12.1. Verificarea stabilitifi digului fn-uscat 1222. Verifcarea stabiitgi digului cu apé la cota de inundaii I, PROIECTAREA UNUI ZID DE SPRIJIN ILL, PREDIMENSIONAREA ZIDULUI DE SPRUJIN (DETERMINAREA DIMENSIUNILOR SECTIUNI TRANSVERSALE) JL2,CALCULUL IMPINGER ACTIVE A PAMANTULUI IN IPOTEZA 1 112.1. Verificarea zidului la alunecare pe talpa 112.2. Verificarea stabilitait zidului la risturnare 1123. Verificarca presiunilor pe teren 1.3,CALCULUL IMPINGERI ACTIVE A PAMANTULUI IN IPOTEZA 2 113.1, Determinarea impingerii active pe planele verticale 113.2, Determinarea impingerii active pe planul de rupere inclinat 113.3.Verificarile de stabilitate ale zidului de sprijin 114, DETERMINAREA GRAFICA A IMPINGERI ACTIVE A PAMANTULUIPRIN METODA CULMANN ILY PRINCIPH GENERALE PRIVIND ARMAREA ZIDULULDE SPRIIIN DE TIP CORNIER ILV.1. Dimensionarea armaturilor de rezisten} ILV.2. Criterii constructive 2B m4 25 26 27 29 2» 30 31 31 3 33 34eee ete ea geal ole ere ene Meneses Re SUB UN STALP DE BETON ARMAT TIL1, DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOTEHNICE DE CALCUL ALE TERENULUI DE FUNDARE IIL2, PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI PE BAZA PRESIUNILOR CONVENTIONALE DE CALCUL. 1112.1. Stabilirea adancimii de fundare 1.2.2. Stabilirea dimensiunilor bazei fundatiei izolate T1L2.2.1. Stabilirea presiunii convent ionale de calcul 1112.3. Stablirea dimensiunilor pe vertical a fundayiei izolate TIL2.3.1, Fundafie din beton simplu cu cuzinet din beton armat TIL2.3.2, Fundafie elastic& de beton armat IIL3. VERIFICAREA TERENULI DF FUNDARE LA STAREA LIMITADE DEFORMATIE IL4. VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE CAPACITATE PORTANTA, i TILS. ARMAREA FUNDATIEL I1LS.1. Armarea fundatiei elastice 15.2. Armarea euzinetului in cazul fundatieirigide IV. PROIECTAREA UNEI FUNDATII CONTINUE SUB UN SIR DE STALPI IV.1 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOTEHNICE DE CALCUL ALE TERENULUI DE FUNDARE 1V.2 PREDIMENSIONAREA FUNDA Isl CONTINUE PE BAZA PRESIUNILOR CONVENTIONALE DE CALCUL 1.2.1 Alegerea adancimii de fundare 1V.2.2 Stabilirea lajimiitlpiifundatiei 1V.2.2.1 Stabilitea presiunii conventionale de calcul 1V.2.3 Stabilres dimensiunilo pe verticala ale fundajei 1V3 CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN $I AL EFORTURILOR IN GRINDA PRINTR-O METODA APROXIMATIVA IV.4 CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN $I AL EFORTURILOR IN GRINDA PRINTR-O METODA ,EXACTA” 1V.S ARMAREA GRINZILDE FUNDATIE 37 41 a 42 6 45 46 47 43 o 0 60 61 61 61 a 8 Y. PROIECTAREA UNEI FUNDATII DE ADANCIME SUB UN STALP V.1. CALCULUL CAPACITATH PORTANTE AXTALE DE COMPRESIUNE A UNUIPILOT IZOLAT ‘V.1.1, Pilot prefabricat din beton armat ‘V.1.2, Pilot executat pe loc prin batere V.2. CALCULUL CAPACITATI PORTANTE AXIALE DE SMULGERE. AUNUIPILOT IZOLAT ‘3. CALCULUL CAPACITATI PORTANTE TRANSVERSALE A UNUI PILOT ZOLAT V4. ALCATUIREA FUNDATIEIPE PILOJI V4.1. Determinarea numarului de pilofi ‘Yet2. Diypunerea tn plan a pilogilor V.4.3. Dimensionarea radierului din beton armat Y.5. CALCULUL SOLICITARILOR EFECTIVE fN PILOT! V5.1. Incarcare verticala centricd Y.5.2. Incircare verticala excentrica V.S3. Inedreare orizontala ‘V.6. VERIFICAREA FUNDATIEI PE PILOTI ‘V.6.1. Verificarea la solicitiri axiale V.6.2. Verificarea la soliciare transversal’ V.6.3. Verificarea la stripungere V.7, ARMAREA RADIERULUL VI. PROIRCTARFA TINFI SPRLTINIRI SIMPLE PENTRU 0 SAPATURL, DESCHISA. CALCULUL UNUI EPUISMENT INDIRECT VI, PRINCIPI GENERALE DE ALCATUIRE A SPRUINIRIL VIL.L. Sprijiniri cu dulapi verticali VL1.2. Sprijiniri cu dulapi orizontali V2. DETERMINAREA DIAGRAMEI DE CALCUL A IMPINGERIL ACTIVE A PAMANTULUI Co) 9 69 n B B 75 B 5 5 15 6 6 6 16 16 1 78 9 81 81 81 82 3 VIS. DIMENSIONAREA SAU VERIFICAREA ELEMENTELOR DIN LEMN (DULAPI, FILATE, SPRAITURI) ALE SPRUJINIRIL ‘VL3.1. Sprijiniri cu dulapi vertcali ‘VL3.2. Sprijiniri cu dulapi orizontali ‘Vi4. CALCULUL EPUISMENTULUL INDIRECT ‘YVL4.1. Pup-flitu perfect V4.2. Filtre aciculare 4 84 86 86 87 89PARTE A A DOUA—ANEXE. EXEMPLE DE CALCUL ANEXA Al, PROIECTAREA UNUI DIG DE PAMANT ANEXA A2. PROIECTAREA UNUI ZID DE SPRIJIN TIP CORNIER DINBETON ARMAT ANEXA BI. PROIECTAREA UNEI FUNDATI IZOLATE DIRECTE SUB UN STALP DE BETON ARMAT ANEXA B2. PROIECTAREA UNEI FUNDATII CONTINUE SUB UNSIR DESTALP ANEXA Cl. PROIECTAREA UNEI FUNDATH DE ADANCIME SUB UN STALP ANEXA C2. PROIECTAREA UNEI SPRIJINIRI SIMPLE PENTRU O SAPATURA DE FUNDATIE, CALCULUL UNUI EPUISMENT INDIRECT BIBLIOGRAFIE 93 133 147 161 167 PRIMA PARTE PRINCIPIT DE PROIECTARE1. PROIECTAREA UNUI DIG DE PAMANT. a Digul de pamant se foloseste pentra protejarea unui anumit amplasament impotriva fnundafillor si se adopta in cazurile in care in vecindtate se glseste un pimant cocaiv cu permeabilitate suficient de redusi pentru a nu mai fi nevesare alte elemente de etansare (nucleu, masca). Tinénd seama si de condifile de punere in operi, piménturile indicate fue parte din categoria argilelor nisipoase sau prafcase, pafurilor argiloase, eto. Inaljimea digului, lisimea coronamentului (crestei) si a banchetelor (pasajelor intermediare orizontale) sunt indicate prin tema. Zidul se realizeazi din dow straturi de pimfnt ext caracteristici geotehnice diferite. Pe coronament se consider3 aplicaté v survind uniform distribuits nota cu q (fg. 1). wat aval teren de fundre (aceleasearactersc ea peru sratl 2) Figura 11. Dig de pimént fn anexa Al este prevent nn evemplu de calcul pentra prolectares unui dig de pln, Etapele realizirii proicetului Projectarea digului de pamant cuprinde urmatoarele etape: * etificarea stebilitifii digului in ipoteza supraftelor de aluneeare circular cilindrce, Utilizind meioda fAsilor, pentru dowd cazuri de solicitare: digul in uscat si digul cu apa la ota de imundatii. 11, PREDIMENSIONAREA PANTELOR DIGULUI DE PAMANT Stabilitatea unui dig de pimént este controlata de pantele acestuia. fnclinari prea Sbruptc pesiclieaza stallitatea si, cimpotnvd, pante prea line condue le 0 solufie eeconomics© modalitate de predimensionare a pantelor o reprezinté metoda Maslov. Pentru aceasta este necesar& cumoasterea valorilor de calcul ale parametrilor rezistenfe la forfecare § sic corespunzatori piméntului din corpul digului. Daca se dispune de un set de rezultate ale ‘unor incercari de laborator sau pe teren, valorile de calcul sunt determinate din valorile normate prin prelucrare statisticd (a se vedea capitolul 1.1 al prezentului indrumater). Digul de pimént din cadrul proiectului fiind realizat din dou straturi de pimént ca caracteristici diferte, determinarea pantelor se va efectua pentru fiecare strat in parte, in mod. similar, Calculul pantei de taluz stabil eu metoda Maslov Se pomeste de la ecuatia dreptei intrinsect t =otgh+e ay {n care se impart ambi termeni cu o: tev a2) sips unde ‘1 efortul tangential de forfecare, KN/m ¢- efortul normal, kN/m1"; 4-unghiul de frecare interioar, ~ coeziunea, kNim? ‘Unghiul y corespunzator unei anumite valori a efortului normal « se numeste “unghi de taiere”, (fg. 12). Expresia t, =oigy este analogi expresiei._t, =otgh, cu deosebirea c& unghiul de ttiere y depinde atat de § cat side | ‘Unghiul B al taluzului stabil Se determina in funcjie de un | cocficient de sigurants, F, astfel | fncit: tev t= 3) ‘ Rall 13 i Figua2 Metoda Maslov consider c& in condifile echlibrului limith efortul o din expresia 2) depinde de preutatea coloanei de plmént, la baza fiecarui strat si de suprasarcina exterioar’. ‘Astfeleforturile normale ogi ola bazastratului 1, respectiv, 2, sunt 9, =44+7,H, 8 9, =9,+7,H, oy 4q- suprasarcina pe coronament, kN/m*; Hi, Hy inaljimea stratului 1, respectiv 2; ‘yo 72 ~ greutatea volumic’ in stare natural a stratului 1, respectiv 2. Nott: Pentra calcul tuiy se uilizeazarelaile inte indict geotelmct (, W%, 29%). Relata de caleul a pant taluzui devine: ) Linge 18, Ew.+) as) ‘ineare indicele “i” reprezint numérul stratului fn practica de proiectare panta de taluz stabil este exprimatt sub formt de pants tehnics wpe andem=0:15,20,25 pentru taluzuri pufin ialte (pnd la 2...3 m), Pentru taluzur inalte se admit pentru m si valori fntermediare precum: 1,25; 1,75; 2.25; 2,75 ete. fn functie de panta calculata (rel. 15) se alege cea mai apropiata valoare pentru pania {ehnied prin rotunjire in plus sau in minus, 12, VERIFICAREA STABILITATH DIGULUI DE PAMANT PRIN METODA. FASILOR Una dintre cele mai utilizate metode in analiza conditilor de stabilitate ale unui taluz Statificat sau omogen o reprezint metoda Fellenius supafim de slnseare ‘rule sindica Figuol3Intrucét digul de plimént are, in general, o lungime mult mai mare decat dimensiunile din planul secfiunii transversale, calculal eforturior si verificarea stabilitifi se fac po 0 “folic” din dig ou grosimea (pe directia hungimii digului) egal cu unitatea (de exemplu 1 m). Jn cazul unui dig de forma cunoscuta se consider o suprafafa posibila de alunecare citeular cilindricd definita, in planul secjiunii ransversale, printr-un are de cere eu centrul in punctul “O” si cere trece prin piciorul digului, (fig. L3). Fiecate suprafafa posibilé de alunecare este caracterizati print grad de asigurere, ‘exprimat prin valoarea coeficientului de sigurana, F,. Verificarea stabilitafi consté in determinarea celei mai periculoase suprafeje de alunecere, cAreia fi corespunde valoarea minimi a coeficientului de siguranja. Aceastd suprafafi se stabileste prin incerciri succesive. Aplicarea metodei fiiilor Inepe prin precizarea zonei in care trebuie clutat centrul cercului corespunzitor suprafejeicelei mai periculoase, Studiile lui Fellenius eu artat c8 acest ‘entra se afli in vecinatatea unei drepte, defintd prin dou’ puncte, M $i O,, ale cazor poziti se stabilese dup cum urmeazA, (fig. 1): ~ punctul M are abscisa egalé cu 4,5H spre amonte si ordonata egalA cu H raportate la picioral diguiui (panetal By, + punctul Oy se afld la intersectia sezmentelor O:B si O1A cate fac unghiurile esi 62cu a de panté medie a taluzului, AB, gi, respectiv, cu orizontala. Figur La Valorile &; si se stabilese, prin interpolare, in funcjie de panta medie a taluzului, ‘conform tabclul 1.1 Ridulesee N, Popa H., Munteanu A.— Fundafit Indraniitor de profecare 4 Tabelul 1.1. Valorile unghiurilor ¢, si e2 Tgp ir 12 E Ts 8 a 2634 1825) TPIS" a 28° 26° os 25° 25° & Th 35° 35) 35" a7 Zona centrelor corespunzind celor mai mici valori ale coeficientului de sigurama (factorului de stabilitate) se ala, de regul, in jurul Tui Os. Incerdile se pot realizastabilind alorile F, pentru suprafefele de cedare corespunzitoare centrelor aflate in nodurile unui taroiaj cu ochiuri pirate de laturd 0,15H ... 02H (H - inalfimea totalé a digului) care se afld fn ural lui Oy Pentru simplificare, se pot considera mumai centrele aflate pe dreapta Iui Fellenius, in svinga, respect in dreapta lui O,, la distanfe egale cu 0,311. 12.1. Ipoteza digului in uscat © prim& verificare a stabilitifii digului se realizeara pentru cazul end mu s-a produs jnundafia si deci nu exist api in amonte Dupé ce s2 ales un centru (0) si s-« trasat eu ajutorul unui compas suprafija de cedare corespunzitoare, masa de pimént care aluneca (de ceasupra suprafefei de alunecare) esto imparfti in figii respectand urmatoarele regli (fig. 15) 1 -baza unei fasii trebuie s8 aparfina unui singur strat geologic: 2 limitele dintrefasii tec prin punctele de frangere ale conturului digului; 3—Lijimea, bi, a unei fasi, i, nu trebuie s& depaseasca, de regula, 1 10 din raza R. ‘Valorie by se aleg pe ct posibil cu valori rotunjite, In mod curent numerotarca fésiilor se face dinspre amonte spre aval set, | st? Figuras ‘Radulescu N, Popa Hi, Munteanw A. Fundafi:Indromitor de protectare 15ris A® Ge lel nN S aul kansas That ee ee independent de celelate, rezulta eX esupra fisie acffoneaza greueten Gy (great parrantl $i eventuala supraincircare aplicatA Ia suprafijaterenuli), care trebuie ecilibrata de fonele care se dezvoltd pe suprafaya de cedare AA, aferentl fisiei. Suprafajaaferenta sic “1 este exall cu AA=E1 6) unde: 1\- lungimea arcului bezel fisiei “i"; I se aproximeazd prin lungimea coardei, mi, care subintinde arcul, ma; 1- grosimee unitara (I m) de “felie” de dig, (problema plan’). Rezulta: T= G; sina, IN, =G, cose, oD unde: ‘T,- componenta tangentiala la suprafata de alunecare a greutifii G, kN = componenta normali la suprafafa de alunecare a greutiii G, kN: %~ unghiul fojé de vertical ravei R care trece prin punetul de intersecfie dint bbaza figiei “I” cu verticala coboritd din centrul de greutate al fisiei i”. Not: Forma fasilor este in general trapezoidala. Ele pot fi tnsd socotte dreptunghiulare, asifeltnedt vertcala prin central de greutate sé treacd prin mijlocul limit fésies. Exceptic fee prima si ultima fésie, care se asimileazd cu triunghhwi, la care verticalele se duc la distanse de 2/3 din ldjime, fayd de varf Pentru calculul greutifii, Gy, a fasici “i” trebuie si se tind seama de stratificatia digul ppamént, Astfel: GS, saa 14S, eu2t2! as) unde: S, suai S, su ~suprafsjafliei “i” in statu 1, respectiv 2, m?s ‘572 ereutitile volumice in stare naturala ale celor dowa straturi, KN/m; I=1m Not: Dacd pe fayia respectivd acjioneazd si o suprasarcin& q la greutatea G, (rel 18) se cacauga gi termemul qx by). Se observa cd, prin raport cu vertcala corespunzateare centrului considerat, unghiul ct schimbé de semn, in mod conventional s-au notat cu (+) unghiurile ot de la dreapte verticalei eare tece prin centrul suprafeei de cedare, O;, si cu () cele alate fn stinga. Semnul Cm e278 Inst valoarea funetieitrigono: In schimb se poate observa 8 forjele tangenfale Ty, tind sf product alunecarea, pe ind forfele Ty.) se opun aces Porfelor Ti. care tind sa provoace alunecerea lise mai opun: ‘Ridakesca N, Popa H., Munteanu A.~ Fundafi Tndramtor de profecare 16 ~ fortele de frecare, F, pe toatd lungimea suprafefei de alunecare: = Nitgd, = G, cosa..tep, ag) ~forfele de coeziune, C, pe toatl lungimes suprafejei de alunecare: C,=¢,AA=c(, (10) 4 unghiul de frecare interioar8 corespunzitor strtului de pémént in care se afla baza fsiei i"; 6; ~ coeziunea corespunzatoare stratului de pimdnt in care se afl8 baza figiei “i”, KNim, Factoral de stabilitate (coeficientul de siguranta) se exprimd ca raportil tnire momentul faf8 de centrul 0), dat de forjele Fi, C; si Ty care se opun alunectrii, numit moment de stabilitate, M,, si momentul dat de forfele Ti, caze tind s& provoace altmecarea, Inumit moment de ristamare M,,astel: RYE +C+tuy) [(G.cosateh, +6, +6 sina) a RYT G,ina,., net Coeficientul de sigurantt astfel objinut trebuie s8indeplineasca condita: F2Fun 12) fn care: Feage = 1,5 - factorul de stabilitate admisibil pentru ipoteza dig in uscat, Conditia (12) tebuie reopectatd inad de orice suprefali de alunecare porenfata care tteee prin piciorul taluzului. Pentru a determina coeficientul de siguranta minim si suprafaja & cedare aferenta acestuia este necesar calcul a incd cel pujin doua suprafete de alunecare Fie acestea corespunzatoare centrelot O;, respectiv Os, situate pe dreapia lui Fellenius le Gistanja 0,3H deasupra si sub central O;. Urmirind aceleasi etape ca in cama Dsimei suprafete (0)) se determina valorile corespunzitoare ale factorilor de stabilitate F? iF’. Valorle celor tte factori astfel obtinusi se reprezinta sub forma de segmente perpendiculare pe dreapta lui Fellenius, Ia 0 scari convenabila, fiecare in centrul O, corespunzitor (fig. 16). Prin €xtremitisle segmentelor se traseaza eurba de variate a coeficienilor de siguranfa. Tangenta 4s curba paralelé cu dreapta Ini Fellenius defineste punctul de minim al curbei si deci Fy min F, sun indeplineste conditia (112) taluzul este stabil, iar verficarea se consider’ Mchelatt. Daca F, mia suprafafa fisici "i" fn stratul 1, deasupra liniei de depresie a apei, m?; determinate prin aportcu un sistem de referinfl XOY arbitrar ales; Stauec- supafsa sei "in tat I, sub linia de depresie a ape, m’s ‘Ag aria cuprafefei geometrice cimple "i". S'oua2 ~ eupratata fagiei "i" fn stratul 2, m?, For hidrodinanicd J e determing atl: Noth: Greutatea fasei "I" dim relaia 116 este inmultid cu grosimea "ele" de dig i aa ‘consideratt 1 metru, Dacd pe fasia respectivit actioneazé si 0 suprasarcinitq se adauga sé Sa ater BN] bee) efectul acesteia qx bil la greutatea G, h " Forjele care se dezvolti la baza fieckrei fisii se determina in acelasi mod ca sila verificarea -eradentlhidautes digului in uscat (Ty, Ta, Fs, CD i i Faciorul de stabilitate, F,, exprimat tot ca raportul intre momentul de stabilitate, M., si 1 diferena de nivel piezometrc al apei Inte punctul din amonte gi cel din ; aval al digului, NAC, m; ‘momentul de risturnare, M,, se determina conform relatiei: L - drumul parcurs de apa prin dig; se aproximeazi cu lungimea liniei de depresic, m; be ercaetenresl enna crcl ear M, DE +C+To) REC cosaiiss, +61 +Gisinaio) V = S'ugl - volumul partii submersate care alunecd (pt. o "felie" unitara de dig), m’, M, ee Ry RVG, sina, +R, J Sug suprafaja pari submersate de dig care alunecd, m* oe ain DG cosa,te9, +644 +6, sme, ri R, ina, +L Tosa, +B unde: sea x R= GO, Coeficientul de sigurana F, trebuie st indeplineasc& condita: F2 Fie 18) unde: F sam = 1,3. 4. Se reface calelul pent inet eel pun dows suprafeje de cedar ase! Ind se post trasa graficul de variajie a factorului de stabilitate, F’,, si s& se poata determina valoarea inion a ecectuia (a 08 veden veriicrencabilitli digo tn sca). Valoaren minim, Fs Frat Ridulesce N, Popa H., Munteanu A. Fundafit Indrumitor de protectare : ‘Radulescu N,, Popa H., Munteanu A.—Fundafil Indramiitor de proiectare oy" Z rfsnip tebuie 83 indeplineasc& condifia 1.18. In caz contrar se vor lua masuri de imbundtifre a Stabila gull de pin. ol lculul coeficientului de siguranfa, F', corespunzator une suprafeye de eedare poate fi I. PROIECTAREA UNUI ZID DE SPRID de asemenca onganizat sub forms tabelard (a se vedea tabelul 12). eee ee Consideratii generale Zidurile de sprijin reprezint& construcfii cu caracter definitiv utilizate pe traseele dromurilor si cilor ferate in zonele de deal si de munte, In lungul canalelor navigabile si fpozinelor portuae, la diferite lucrati subterane, ete. Zicirile de sprjin au ca scop principal susjinerea piméntului din amonte, asigurénd fasifel trecerea pe distanji minim intre dou cote, atunei cénd nu existi spatiu pentru asigurarea tne treceritaluzate, Pe linga aceasta, zidurile de sprijin asigur8, dupa caz, protectia impotriva eroziunii, degradésilor din inghet, et. Zidurile de sprijin pot fi de diferitetipur: ~ziduti de sprijin de greutate; -ziduri de sprijin tip comer, -ziduri de sprijin din elemente prefabricate, gabioane, c&soaie: -masive de pimant armat, etc. In cadrul acestei teme se cere proiectarea unui zid de sprijin fn varianta zid de sprijin de tip comier din beton armat, Zidul de sprijin este necesar pentru realizarea unei platforme suprainaliate. Se consideri c# suprafaja terenului este orizontald iar piméntul din spatele zidului este nisip. In ancxa A? este prezentat un model de calcul pentru un astfel de zid, Etapele realizarii proiectului Prolectarea zidului de sprijin cuprinde wntoatelectape: % predimensionarea zidului de sprijin (determinarea dimensiunilor_sectiuni transversal) caleull impingeri ative a pamantului tn ipoteza 1; caleull impingeri active a paméntului in ipoteza 2; determninarea graficd a impingeri ative « pimdntului prin metoda Culmann; armarea zidului de sprijn. sees IL. PREDIMENSIONAREA ZIDULUI DE SPRIJIN (DETERMINAREA. DIMENSIUNILOR SECTIUNII TRANSVERSALE) ____Elementele secfiunii transversale sunt determinate in functie de inalfimes totala h & idului conform notatilor prezentate in figura U1. ‘Ridulescu N, Popa Hi, Munteanu A, Fundafil Indramlior de profetare ‘Radulescu N; Popa Hl, Munteanw A. Fundaj: Tadramitor de protectare fi al L 23B (s 2h Figura Il. imensiunlle seeiunii transversale se rotunjese superior la multiplu de 5 em 11.2.CALCULUL IMPINGERI ACTIVE A PAMANTULUI IN IPOTEZA 1 ‘Aceasia metoda presupune urmétoarele ipoteze: + planul de rupere este vertical, prismul de pmant ce reazema direct pe talpa zidului deplasdndu-se solidar cu zidul; =u se mobilizeaza frecare pe planul de rupere. ‘mpingerea activ a unui masiv necoeziv se poate calcula conform schemei prezentaté in figura IL. Veloarea impingeri totale, P,, se calculeazA conform relate 4B, ay Pyimpingerea activa datoraté presiunii geologice; Pl-impingeree activa detoratssuprasarcin Badueseu N, Popa H, Munteanw A.~ Funda Indramitr de provestare 4 Figur 2 Result Pech? Dahle aa incare: K=ig"(45'-9/2) sky reprezinta coeficientul impingerii active Obs, Calculete se fae pentru un metra liniar de zi, 112.1. Verificarea zidului la alunecare pe talpi (‘ig. 1.3.) Cosficientul de siguranta la alunecare se determing cu relat: Ee) H 3) x Incare N 5iP, sunt rezultantleforelorverticale,respctivorizontale care acjioneazi supra tpi zidulu, iar Fest coeficientl de fecaredintre tap zidului si terenul de fundare. N Bel. By Obs + In Gy trobuie inclus sf efectul suprasarcinié q care actionears pe suprafefxFipuals Verificarea stabilitai 2idului la alunecare pe tlpa se exprimd conform reli 213 a4) Dia considerente economice, valoerea vi, se plafoneazd superior la valoaea 1.4, cu condita ca toate celelalte verifietri si fie indeplinite. 11.22. Verificarea stabilitifizidului la rasturnare (fg. IL4) Sub actiunca impingerii active P, cunoseuti ea punct de aplicare, marime si diretie, 2idul se poate roti in jurul punetul M. up cum se poate observa din fg. IL4 momentul de ristumare este dat de impingerea ‘activa P, iar momentul de stabilitate de greutatea zidului (Gy..G). Coeficientul de sigurant la ristumare se determin cu rlatia: 2a Rob as) M, incare Mr-momentul de stabiitate corespunzitor tutuor forfelor care se opun tendinfei de ristumare a ziduli prin rapor cu punctul M; ‘Memomentul de rlsturnare corespunzator fore Py; Laisa inte puuetul M yi dreaps supuit a wieutii Gy bb disiany dine punctul M g dreapia suport impinge active P, ‘Riidulescu N, Popa Hi, Munteanw A. Fundafiy Tndramiior de profectare 26 a6) Figura tL¢ 11.2.3, Verifiearea presiunilor pe teren (fig. 15a) fiunca compusé a forjelor care acjioneaza asupra zidului se transmite catre terenul de fundare prin interme tpi acest Se face reducerea tuturorforflor in raprt cu centrul de grevtate al tpi (fig. 1L5b). ‘Admiyand o distribute liniar8 a presiuilor pe teren, valorile extreme ale avestora sunt date de relayia 0) ‘N-rezaltanta fortelor vertcale; ‘Memomentul tuturorfortelor in raport cu mijlocul talpii, ‘Acaria suprafefei de rezemare a zidului pe teren; A= BI (mr) idulesu N, Popa Hi, Munteanu A. - Fundafiz ndrumitor de profectare 27W-modulul de rezistenji; W = Figures Presiunile calculate conform relafiei 1.7 trebuie si satisfac simulta conditile: — Pras = PP sp PowS1.2Pcony pentru ineZredri din grupari fundamentale Pax Funds ‘ 11.3.CALCULUL IMPINGERII ACTIVE A PAMANTULUI IN IPOTEZA 2 Aceasti metodk presupune urmatoaree ipoteze: ~ planul de rupere ce se formeazi in masival de plimént trece prin extremitatea ‘monte a tipi (punctal C conform fguri 1.6); ~ impingerea activa se mobilizeazd pe planul ABCD. Figura. 11.3.1, Determinarea impingerii active pe planele verticale Se caleulcazé eforturile unitare normale verticale, «,, si orizontale, c, datorateatit Sreulzti proprii a pamantulu, 7, cdt si suprasercini, q, pe cele doud plane verticale, AB si respectiv CD Punt To; Ss oh = a & a Bcc ee Beth ‘pike 4 ke ihitg ‘thiks* qk Tite ake 4 aks vinta sak ka BE Ly ks 4 ‘ake ng “pk al Cu aceste valor calculate ale eforturlor se determing reaultantelefmpingerilor P gs Pcp» P, a> obtinind Pp =4hK: Pg (hh, )k, Eairina iba Da peanGNiD:Syhtk,; Pap =05y(h—b, ky 11,32. Determinarea impingerii active pe planul de rupere inclinat Determinarea p, 5: (Ge. IL7) Se construieste cercul Iui Mohr corespunzator starii de eforturi din B pe planul BC, o AB=AT Pepolul cereal PT-plan de rupere Figuatt7 Vectoral OT'reprezinta efortl total in punctu B pe planul BC, p, 5¢ Determinarea p. 5 (fg. 1L7) Se construiste cereul lui Mohr corespunzitor stiri de efortui din C pe planul BC. Analog, vevtoril OT reprezint fort! total n punetl Cpe planal BC, pga 6, Noti: Consiructile grafice se vor realiza pe hirtie milimetrica, reprezentandu-se efortul unitar principal, ¢, la 0 scara convenabil aleasa Diagrama de presiuni pe planul BC poate fi descompusi intr-o diagrams de forma Jipipediod si o diagrams de form’ traiunghiulara Se calculeza rezultantele corespunzatoare celor dou diagrame de presiuni, P'si P Se descompun aceste rezultante dupa doua direeti; orizontala si verticala (fig. 1.8), Figura 8 11333. Verificirile de stabilitate ale zidului de sprijin Cole trei verficari de stabilitate se fac analog cu §I12.1, §11.2.2, §1L2.3 findndu-se ‘cama de noile rezultante ale impingerii active. 4 I14. DETERMINAREA GRAFICA A {MPINGERII ACTIVE A PAMANTULUI PRIN METODA CULMANN Metoda grafict elaborata de Culmann are la baza teria lui Coulomb. Epura Culmann se aplied in cazul ipotezei 1 de calcul a impingerii active a ui Penirs consirurea epurei Culmann se reprezintl, la scar8, planul vertical BB’ de Tings h pe ear ae considet ese exerts ipingrea (ig 19) Din punctul B' de Ia baza zidului se traseaza dreapta de referinfa BYC, inclinata eu Unghiul fay de crizontala, pina ce fntlneste in Clini terenului natural Se traseazd apo, tot din B, dreepta de orientare, inclinat& cu unghiul y=0-8 fat de @reapia de referinj&. Unghiul de frecare intre zid si umplumura se recomanda a se lua (3.12). “Pe linia terenului natural se stabilese punctele Cj, Cia la distanje de preferings tale(pentru usurinja calculelor uteioaze), distanje egale aproximativ eu a zecea paste din i. Unind aceste puncte eu punctul B' se definese planele posibile de cedare, RRC, si coresminatior aeestora prismele de cedare, RRC, Tidus N, Popa HL, Munteana A, —Fundafiz Indrumivor de proietare ‘idulescu N; Popa Hi, Munieanu A. Fundafic Indrumdvor de proectare a1Se caleuleaz& apoi greutifileprismelor esfel objinute,jindndu-se seama gi de prezents suprasarcini q, daca este cazul: BC, BC, byh-b at r-b-(b,4b,)A trh-(o, 4b, 4.4) (0,4, Hat, 4b) asc, PT+4 Daca distangele b= 1bs~b se observa cd greutitile G;,..Gy sunt multiplu de Gy, fia vederea calculrit impingert dupa planele I'C1, HC,» B'Co 32 reprezintl pe Areapia de refering a o scart convensbild a frflor(avindu-se gr ca reprezentiad G, s8 se depdseasct lungimea segmentuui BC), gretiile G..Gy, VectoriiGi,..Gi,..Gy au originea in punetal B Din extremitiile forjelor Gy, ...G)..G, se traseazA drepte paralele cu dreapta de orientare pani intersecteaz8 plancle B'C;,... B'Cs, objinindu-se punctele Ps, Vectorii G,P,...G,P, , reprezinta tmpingerile pe B B' corespunzitoare planurilor de cedar: B'Ci, B'G,,... BC, ‘impingerea activa, Py, reprezinté cea mai mare for} P ce se exercits pe planul vertical BB. (Curba de variate a forfetor F,..P;*,.B;*se objine unind punctele P, ..P...Pp Dupt objinerea curbei se traseazB o paralel Ia dreapta de referint, dreapt care sh fie tangent la curba, Unind punctul de tangenfa cu punctul BY se obine planul de cedare clruis in corespande impingerea activa, P,, VectorulP, se determind ducénd prin punctul de tangent © dreaptd paraleld Ia dreapta de orientare, pind ce aceasta intersecteazat dreapta de referin(d Valoarea impingerii active Py, se objine prin misurarea pe epuri a vectorului Pe si transformarea mérimii objinute In fori utilizind scara de reprezentare a fortlor. Noti: Reprezentarea epurei Culmann se face de preferinga pe hartie millmetrica la o seard convenabild a lungimilor sia forfelor "__Rildulescu'N;, Popa H, Munteanu A. Fundaic Tndrumior de protetare 32 Figura IL9 ___ILY PRINCIPII GENERALE PRIVIND ARMAREA ZIDULUI DE SPRIJIN DE, TIP CORNIER TLY.1. Dimensionarea armiturilor de rezistent’i in figurile 11.10 si IL10 se prezintd schemele de incircare corespunzitoare ipotezelor aleul 1 respectiv 2 pe baza etrora se determin’ momentul incovoietor, M, si forfa lictoare, T, in diferite secjiuni caracteristice. i | iduleseu N> Popa Hi, Munteanu A, - Funda Indrumitor de proteetare 33x 22 —\ : eee. Pp 8 4 Figura 1.10 os at Aria necesari de armatura de rezistenpa tn diferite sectiuni caracteristice se determin, in fimetic de valorile momentului incovoietor, M, si respectiv de valorle fortei tietoare, T, id relaile de calcul pentru elementele din beton armat ILY.2. Criterii constructive procentul minim pentra amdtura de rezistenj este de 0.05%; barele de rezistenji au diametrul minim de 10 mm si se dispun la distanfe interax de 10-20 em; ammtura de repartje ce se dispune in lungul zidului este de minim 8/20 fn figura 1.12 se prezintao sectiune transversal print-un id de sprijn de tip comier din beton armat si schema general de dispunere a armaturlor de rezitenfl(barle afte in plarul seofunti si de repartite TRidulescu N; Popa H, Munieanw A. Fenda: Tadramivor de profecare 34 is 2 » ni Is Tp Figura 1111 L Figur 1.12 ‘Radulescu N., Popa Hi, Manteanu A, Fundafic Indramitor de proiectare 35UI. PROIECTAREA UNEI FUNDATII IZOLATE DIRECTE SUB UN STALP DE BETON ARMAT SS Fundatia ce se proiectearA susfine stilpul unei construcfii incadrata in clasa a I-a de important. Incirerle ansmise de stip la nvelulteremuli santo for vertical excentics 10 forf8crizontald. Stratificafiateremului de fundare si caracteristicile geotehnice ale stratclor lice sunt prezentate in fisa de foraj anexata datelor de tema. In anexa BI este prezentat tnmodel de calcul pentru astlel de fundati. Calculul este realizat conform STAS 3300/1-85 si STAS 330072-85. Etapele realizarii proiectului Proiectarea fundatici izolate sub un stdlp de beton armet cuprinde urmatoarele etape: + determinarea caracteristicilor geotehnice de calcul ale terenului de fundare; + predimensionarea fundatii pe baza presiunilor conventional de calcul; ‘+ Vetfiearea terenului de fundare Ia stare limité de deformatie; + vetfieares terenului de fundare Ia starea limité de eapacitate portant; + asmarea fundatici. II.1, DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOTEHNICE DE CALCUL ALE TERENULUI DE FUNDARE, Piclucraica rezullatelor Iuceicisilor de labuiator sau in situ, tn vederea determing Garacteristicilor geotehnice de calcul ale terenului pe emplasement, comporta doua etape ‘Principale: {- recimoasterea pe verticala si in plan a alcatuirii geologice (straturi, orizonturi, lentile, zone) ‘in functie de valorile caracteristicilor geotebnice; SBP setdirea valorlor norraate gi de calcal ele caracteriscilor geotehnice, fn isa de foraj anexaté datelor de tem este detaliat stratificatiaterenului cu cotele si tosimilefiecdrui strat, precum si cu 0 serie de valori ale caractersticilor geotchnice necesare Droicctirit fundatici. Pentru fiecare caractersticd sunt date mai multe valori in functie de uml de incercisi efectuate pe diferite probe din acel strat. In vederea utlizarii acestor Yaloti in caleul trebuie realizaté o prelucare statsticd a acestora pentru determinarea valor imate, respectv a alo de cle! pent fear carcterisicl i expctiv pent flcae In cele ce urmeszi se consider 0 prelueare a caracterstcilr pentru un singur stat Beologic, Parametrii geotehnici necesari pentru proiectarea fundatiei izolate de suprafat& sunt:-indicele de consistenfi, le, indicele porilor, e, greutatea volumicd a pimantului fn stare Haturala, y, modulul dé deformatie edometricd, M3, unghiul de frecare interioar’, 4 $i ‘coeziunca, ¢ a, Determinarea valorilor normate 1, Eliminarea valorilor excesive din giral valorilor fiecdvei caracterisici geotehnice, prin excluderea acclor valori individuale, A,, ale caracteristcii geotehnice pentru care nu se ‘ndeplineste conditia: Al 134 ic ean come 3 1,25, ‘F 1,66 235 4 119 | 153 2,13 5 1.16 148 201 6 1,13, 1.44 1,94 a 12 Lal 1:90 g Li 1.40 186 z nu 138 ss 10 110 137 igh aw 1,09 136 1,80. 12 1,08, 136, 1,78 3 1,08 135 Mgr 14 108 134 1.76 15 1.07 134 15 1.2, PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI PE BAZA PRESIUNILOR CONVENTIONALE DE CALCUL 11.2.1. Stabilirea adfncimii de fundare Adancimea mimma de fundare, Use stabileste conform tabelulu LLL, (normativul P 10-86) Pentru cazul practic propus de tema de proiect (fundatie izolat sub un stilp din beton armat) se iau in considerare dova criterii in ceea ce priveste stabilirea adancimii minime de fundare: -adancimea de inghet, H;: Dr=H,+0,10...0,30m H, - nivelul cel mai coborat al izotermei de 0° (conform STAS 6054-77). b-condifile eeologice si hidrogeologice: = ori de cfte ori este posibil, se eviti fundarea sub nivelul apei subterane, legata de Aificutta la executie si n exploztare; ~ talpa fandateitrebuie cobordti pint la strat capabil sa preia solicitaite, numit strat bun de fundare Fie adtncimea acest strat notth cn Hp ‘Rdulescu N,, Popa Hl, Manteanu A, Fundajt Indramltor de profecare 40 TRidulscuN, Popa, Monicane A, ~Fondajis Indrunivor de proectare 4Dp= Hy +0,30... 0,50 m Adancimea minim& de fundare va fi dat de valoarea maximi rezultata fn cele dow’ criteria sib: De =max(D?,D?) Tabelul I. Stabilreaedincimii minime de fundare H, (em) | H,(m) | adincimen minimi de Tundare, (om) Terenal verenuri supuse | terenur ferite de de adancimea | adancimea | actiunii inghetului actiunea inghe- fundatie ‘de fnghet | apei sub- spafii reci si ‘palui (spatii calde conform | terane faa | __neincdlzite) | ~ sau incdlite stas. | de cota consinictil construc 6656-77 | terenulsi | Gefiitve | provizedi | fick] ew | subsol_|_subsol Rocistinccase | oieare | oneare [30.40] 20 [20 | 20 Pietriguri curate, balast, cuar, nisi- oricare, He 2,00 H, 40 40. 40 pari mars mijlocit | curate, necoezive | oricare H<2,00 | H,+10 50. 40 40 Pietrig sau balast cu He 2,00 80 10 50 40 liant argilos, H<70 | H<200 90 80 50 40. nisip argilos, argila H2 2,00 | H,+10 80 50. 40 prasd H,> 70. H<2,00 | H,+20 80. 50 40 ‘isp fin prafos, pra He 250] #0 70 | 30 | 40 argilos, argila pra- Hs 70 H<250 90 80 50, 40. foasi si nisipoasd, He 2,50 | H,+10 80 50 40 mal nimol_|_#>70 | H<230 | H+20 | 90 | 50_| 4 11.2.2, Stabilirea dimensiunilor bazei fundafiet izolate Dimensiunile tn plan (lungimea, L si limes, B) ale tlpii fundatiei se predimensioneaza pe baze conditiei ca presiunes efectiva dezvoltatd sub talpa fundatiei s8 mu episeasc presiunea convenjionalé corespunzatoare stratului de fandare. Se consideri ummitoarele incdteati de calcul transmise la nivelul terenului de cdtre structura (stalp): + forja vertical: -P, in gruparea specials + forjs orizontal&: ~ Hy-in gruparea fundamentalA; ~H,- In gruparea speciala; -moment (produs de excentricitatea fortei verticale): = Mr~ in gruparea fundamentalé; ~M, ~in gruparea speciala. " Condifile de determinare a dimensiunilor L si B sunt: F Pete SPony ais) Polen 12 Poni Pitan S14 Pom a3") Patna 20 ais) fn car: ‘par-presiunea efectivl deavoltat8 sub tale fundafei (in vloare medie, maxim si ninima) = Pea Presiunenefesiva medic: = Pernin = Presiunea efectivé minima; = plea presines efectiva maxima (ind forja exterioara Pr este excentrick dupi o direetic); ~ p@.= presiunea efectiva maxima (cand fora exterioari Pr este cexcentric& dupa dous direct), “Yous grcutatea volumic& medie a betomului din fundatie gia pimntului care sprijina pe fundate; la acest stadiu de predimensionare se poste considera o valoare aproximativl a lui jag = 20 kNim*; BL’ W= 55 ~modulul de reziteni al tpi fundies ‘Pen ~ presiunea conventional 2 terenului in valoare corectaté cu adéncimea de fundare si cu lafimea fundatiei, determinati conform STAS 3300/2-85. ‘Obs: Intre aturileL si B ale fundatiei se va considera un raport E : S11... 1,5 S in Eunetio de mirimea excentricitatii forjei verieale; valorile ‘mai mari sunt necesare in cazul transmiterii unor momente importante Noth: Dinensinile Ls obsinue se rotnjese superior la multi de 51cm (peton armas) au 10 em (beton simpli. 111.2.2.1, Stabilirea presiunii conventionale de calcul Presiunea conventional de calcul este stabilit in funcjie de granvlozitate, umiditate si red de indesare in cazul pamfinturilor necoezive si in funcfie de plasticitate, porozitate si ‘onsistenté in cazul plménturilor coezive. Tabelul IIL4 prezint& valorile de baz& ale presiunii ‘onvengionae: igus , ope H. Monte A, Funai armor de proeare TRiduleseu N; Popa Hi, Munteana A, ~Fundafis Indramtor de prokevtare 43‘Tabelul IL-4. Valorile de baz ale presiunii conventionale a pimanturi necoezive a Corectia lui Bow cu adéncimea de fundare D; © pentru Dr<2,0m ‘Obs: Dupa precizarea adncimii de fundare, Ds si respectiv a stratului de fundare, valoarea de baza a presiunii conventionale pentru acel strat se determin’ prin interpolati liniare intre valorile tabelului IL4, Valorile de bazi din tabelul IIL4 corespund cu presiunile convenfionale pentru fundatit vind adincimea de fundare fei de nivelul terenului Dy= 2.0 m si o lijime a talpii B = 1.0m. Pentru alte adancimi de fundare sau alte layimi ale tilpi, presiunea convenfionald de baz8 va i ‘corectati dupa cum urmeaz&: Peony = Beoav + Cp + Ca aLi4) unde: Cp- corecjia cu addncimea de fundare; Ca ~ corectia eu latimea fundatiei Deaumiree pimintalal ndesate Tdesare media] Cy “Baw KPa P cony (KPa) } Nisip mare 700 600 + pentru Dy> 2,0 m Nisip mijiociu 600 500 - Cp =K,7(D, -2) kPa Nisip ‘scat sau umed 500 350 7] fin Toarte umed sau saturat 350 250 | errs: Nisip seat 350 300 | Ka coeficient conform tabelului TIS; fin umed! 250 200 7 ~ preutatea volumicd de calcul a straturilor situate deesupra nivelului lpi prifos foarte umed sau saturat 200) 150 J fandatiei (calculata ca medie ponderata cu grosimea straturilor), KNim’, - pamanuri coezive Tabelul ILS. Valonle coeticientului Kz Denumirea pimanturilor Ke : | é Be (Wa) Pamninturi necoezive. cu excepfianisipurlorprifoase 25 Denumirea piméntului indiecle consistenfa Nisin prifoase gi pimdntur coezive cu plastiitate redusi i mijlocie | 2,0 Scere LS Jee Piminturi coezive cu plasticitate mare gi foarte mare 15 Cu plasticitate redust (Ip<10%) 05 300 350 nisip argilos, prafnisipos, praf 07 275 300 | Cu plasticitate mijlocie ( 10% 20%): argila nisipoasd, argila 06 450 525, ree prifoasé, agila,argild grast 08 300 350 | K, - coeficient care este: it 225; 300] = 0,10 - pentru pmanturi nscocive (cu exceptia nisipurilor prafoase); 05 - pentru nisipuri prifoase si paménturi coezive. * penta B> 5,0m ; ‘Cp = 0/4 com pentru pamanturi necoezive (cu exceptianisipurilor prifoase); 0,2 con pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive. Noth: Jn ceea ce priveste stabilirea corectiet cu latimea fundatied pentru prestanea omentional, se va porn de lao valoareB rezulatédintam caleulpreininar. Daca in inal valoarea definitiva a lui B nu diferd cu mai mult de 0,5 m fafa de valoarea considerata Inia tune corecia yi implicit valoarea Tu Pony nt emai shimba 111.2.3. Stabilirea dimensiunilor pe verticald a fundafiet izolate este necesar si se determine Dupa stabilirea dimensiunilor bazei (lpi) fin cleats elemente geometrice ale fundajei (normativ PYO-RF). Jn cadral emei se vaalege una din urmitoarele variante de proiectare: + fundafie din beton simplu cu cuzinet din beton armat; ‘Radulescu N Popa H, Munteana A, — Fundafit Indramator de proieciare Taduleseu N; Popa Hi, Munteana A, —Fundafit Indrumitor de prokectare 5~ fundafie elastic& din beton armat. Noth: Dimensiunile stdlpulul, 1, $1 be sunt considerate stabilite si eunoscute din calculi! structirit, 111.23.1. Fundafie din beton simplu eu cuzinet din beton armat Fundatile de acest tip sunt aleituite dintr-un bloc de beton simplu, pe care stélpul reazemi prin intermediul unui cuzinet de beton armat (fig. Il.) Blocul din beton simplu este alcatuit din 1...3 trept, astelalese inet si se asigure 9 repartfiecorespunzitoare a presiunilor pe tap fundaic 18, din tabelul T.6, Din condifii constructive, intljimea totald, H, a blocului de beton simplu este de cet putin 40 cm daca blocul are o singurd treapt2. Dack blocul este format din 2 sau 3 tepte, fpaltimile Hy ... Hy ale fiectrel trepte sunt de cel putin 30 cm. inslyimea fiesdrei wepte rezulté din respectarea condifiel tga. 2 120. seris® fn funcfie de indlhimile Hh, Ha... si Iungimile in consol Ii, I... corespunzitoare. Tabelul 6, Valorile raportului igor Cuzinetal are o form pri ale in plan, lag oie Presiunea maxima |[___ Valorie minime ale tg pentru beton de cas mee eo oo alone minine ae deca Latura mere, lea cuzinetului trebuie sk satisfacd urmatoarele valori ale raportul le/L: | 13 12 LL , i | 15 13 12 de 6 is a3 $7055... 065 aaa is 1g ~ dact blocul din beton simplu are oT mont ig 16 15 singurd reap, si B a erm f is 4-040... 0.50 [Z = otis Pentru cuzinet se va utiliza un Beton de clasa Be 10 seu Be 15, iar peniru blocul de Be = =) beton simplu clasa Be 3,5 sau Be 5. daci blocul din beton simplu are 2 sau L ! 5 epte 1112.3.2, Funda elasticd de beton armat Pentru —_determinarea _celeilalte dimensiuni in plan a cuzinetului, b, se | etele al {in cazulalegeri variamel fundayeielastce de beton arma, dact suprafsta tn plan @ v2 considera un raport thie laturile 2 scesteia este supcrioara a 1 m*, forma cuzinetukii aproximativ egal cu findatiei va fi de tip “obelise", cx feele raportul L/B: t eed Taterale tesite, ase cum este prezentat tn figura | m2. (ea {n jurul bezei stipulate asigurd 0 [ieee poriune zonal de 5 - 10 em, pet 2 Ihilkimea, h, a cuzinetului tebuie sh : ees eres ee cnn ot sisted simian umdowle ee es ee condi alee La baza fundayiei se dispune un strat de beton de egalizare cu grosimea de 5 cm, b> 300m; care poste fi mirit la 10 em in cazal in eare unde s-au avut in vedere notajile din figura 1.1 Notit: Daca valoarea h se alege astfel incdt tg = Inu mai este necesard verificarea la fori ietoare | {naljimea totald, H, a blocului de beton simplu se determina din conditia: thet 2 120m ferenul este umed sou suprafafa Toi prezinté neregulariti entra esigurarea rigiditajii necesare fundafici in vederea repartizii presiunilor pe teren, raportul H/L, intre inaljimea fundayie L re si latura mare a bazei fundatiei, trebuie 38 Tespecte valorile minime din tabelul 1IL7. Pe onsiderente economiee, in special pentru Figura 12, TueseuN, Popa He, Munteana A, Fonda ndrumitor de proicare 46 Radulescu N, Fopa H Munteana A, Fandajit Indrumitor de proiectare 47reducerea consumului de armaturd, se recomanda ca raportul H/L s& fle cuprins fntre 0,25 si 0,38. Tabelul 17. zi Valori H/L peste care nu mal este Brostnen necitbe | scaarh vvicarea fart titeare._|/.| teren, Pas KPa Be 75 Be 10 ‘minim 100 020 030 0.20 200) 021 021 ne | 300) 023 0.22 022 400 026 025 05 500 028 026 zy 600) 030 028 025 {ntitimea HT 1a marginea fundafiei se va considera de reguld in intervalul 1 wim dar nu mai mie de 20 cm, Noti: Pentru fundayia elastied se va wiliza un beton de marca Be 10 sau Be 15. IIL3, VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE. DEFORMATIE, CCalcutul terenulu a starea limit de deformatic consti fn respectarea condi Ay Sa amis) in care: ‘4cc- deplasarea sau deformatia constructici datoratktasiriiterennlni de fandare; ‘usm ~ deplasarea seu deformatia admisi pentru structur, stabilita de proiectant. fn mod orientativ, pentru construcfii cu structuri in cadre (din eare fac parte gi cele previzute in tema), in STAS 3300/2-85 se prevad valori admisibile ale tasésilo: absolute de 8 em. , {in cadral proiectului se va stabili tasarea absolut, respectiv deplasarea probabil pe verticald a fundafiei izolate, ca urmare a deformérii terenului. In acest seop se utlizear’ ‘metoda Insumarii pe strate elementare (STAS 3300/2-85). Acfiunile care se iau in considerare sunt cele din gruparea fundamentali. Caracteristcile geotehnice de calcul ale terenului de fndare corespund nivelului de asigurare o = 0,85 (STAS 330011-85). Pentru efectuarea calculului deformatilor probabile ale terenului de fundare trebuie te condi: + pentru fundagi intreate centric: Petnet SP * pentru fundatifincdrcate excentric: ‘ndepli aL.16) "idslicaN, Popa Hi; Manes A Funda Tnoramator de proiear r Pernet £Poii Plt © 12Pqn3 Pon S142, aay) pa presiunea efectiva medie pe talpa fundajei, provenit& din incdredrile de calcul din gruparea fundamentals; pln presiunea efctivd maxima pe talpa fundajei, provenita din incdrcirile de calcul din gruparea fundamentals, in cazul excentricitiji dup& o singurd directic; pin presiunea eftctivi maxim’ pe talpa fundatiei provenitt din fncdrcarle de ‘calcul din gruparea fundamentla, tn cazul excentricitaii dupa ambele direct y= presiunea corespunzitoare unei extinderilimitate a zonelor plastce in terenul de fandare. [ Pentru fundafile dreptunghiulare, presiunea plastica, py, se clculeaz cu relaile: L ¢ pentru construc fark subsol: Boe (TBD; e9: Ns HEN) OC) iis) L 1 pera construc cu subsol: j a =m{7-3-% +HAin, te s,) (wr) ain) 'm- coeficient al condiilor de lucru, conform tebelului IIL8; 7 = media ponderata a greutatii volumice de calcul a straturilor de sub fundajie cuprinse pe o adincime B/4 masuraté de latalpa fundaties, Nim’); B_latura mica a fundatii, (m); 4q- suprasarcina de calcul la nivel tapi fumdafie, lateral faa de fundatic, (kPa); Ge, gj ~ suprasarcina de calcul la nivelul tilpii fundefiei la exteriorul si respectiv interior fundatiei de subsol, (kPa); ¢- valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamant de sub tala fundafiei, (KPa); Ni, Na Ns - cocficienti adimensionali in functic de valoarca de calcu! a unghiului de frecare interioari a terenului de sub talpa fundafei, conform tabeluluiIIL9. Not: Pentru calculul fui pet wc $i Pet nax $¢ vOr utiliza relapile (1H.13°) si (UL13™), cw Gmendamentul ca in acest stadiu de verificare se va determina valoarea exactd a lui Yyes in Funotie de volumele de beton din fundatie si de volumul de pamnt care sprifina pe fundatie. Be sciconsidera pentru pamént o greutate volumicd y= 17...18 kNi, pentru betorul armat Y= 24.25 kNim’, iar pentru betonul simplu y = 22...23 kNim?. In acest caz media Ponderati va fi determinata cu formula in al Unde: 4i- greutifile volumice ale materialului "i"; © Vi- volumul materiatului "1 ‘Ridulesea Nz Popa, Munteanu A,— Fundatit fodramior de prokcare 0Tabelul IN. Valorile coeficientulut my I ‘Denumirea terenului de fundare m1 ‘Boloviniguri eu interspafille umplute cu nisip, pietriguri si nisipuri eu 20 cexceptia nisipurilor fine i prifoase i ‘Nisipuri fine: 17 -uscate sau umede (S, < 0.8} = foarte umede sau saturate (S,> 0.8) ‘Nisipuri prafoase: =nuscate sau umede (S.< 0.8 foarte umede sau saturate (S-> 0.8) Bolovinijuri si pitriguri cu intespatile umplute cu pinnturi coezive eu | 1,3 1p205 Péméntur coezive cule’ 0.5 if ‘Rolovanisuri si pietrisuri cu interspafile umplute cu paménturi coezive cu Ie<05 [ Pansnturi coezive cule <05 ‘Pentru calculul tasirii fundatiei este necesari cunoasterea modululul de deformajic fiers (in kPa) al fiecarui strat de pamdnt cuprins in zona activ’, delimitath asa cum se va Bran mai deparc,Inruolt ease valor no a fost sabilite diet pe tren, ee pt 6 gmt pe baza velorilor modululul de deformafie edomcrc, M, inseise tn ia de fora, Gupicum urmeazit E-M,M 20) nie: cocfcient de corecjie pentru trcerea de la modulul de deformajie edometric la ‘modulul de deformatie liniard, Valoarea lui My se determin experimental; ia taaul in care nu se dispune de asemenee date, valorile Mose pot adopta, rienttiv, conform tabelului I.10. Pentru pimnturi prifoase gi argloase avand I.< 0,5 sau > 1,10, dacd nu se dispune de date experimentale, se poate accepta Mo 1 M--valoarea de calcul « modulului de deformatie edometric pentra strat respectiv, determinata in interval de presiuni cuprinse intre presiunea geologic8 existent fa nivelul probet (6, 51 presiunes wedi ve apare in stratul comprimat in urna Inearediifundasiei p+ 02°"), in kPa. ‘Tabelul IL10, Valorile coeficientului de corectie M, Tabelul UL, Valorilecoeficienilor adimensionali Ni, No, Ns ee Coeficientul de corectie M, pentru indicele oe Ni N Ny i I porilor, e, egal eu: a 700 wa aa imiinturilor 0,4120,60 | 0,61--0,80 | 0,81+1,00 | 1014110 2 0.03 12 3.32 Misipur (eu excepfia ni] |g ro : - 4 0.06. 125 351 oa | ial z 6 0,10 1,39) 371 Beers, Prat nisipos, I 16 13 1.0 - 8 0,14 1,55 3,93 Panik pesfoass ea 10 0.18 1B 417 Prat raf agilos, 0762100 | 23 aE i3 i 2 0,23 194 442 argild prifoasa 0,50+0,75. 15 1,5 12 1,0 14 0.29) 2,17) 4,69. Aris, 0,76+1,00 | _1.8 15 13 12 16 036 243 3,00) gil grace 0,50+0,75 | 15, 13 Ld 10 18 043 2,72 531 2 0.51 3,06) 5,66) Starea de eforturi din teren se determin8 pomind de la valoarea presiunii nete, Pau Pe 2 0.61 3,44 6,04 ‘alpa indatiei calculatt cu relia: 28 O72 3.87, 645 26 0.84 437) 6,50) Pe = Petvet= 9D m2) 28 0.98) 493) 7.40 nde: 30 LIS 5.59 7.95 ‘arm ~ presiunea efectivl medie pe talpa fundatiei, provenita din incarearile de calcul 32 134 635 8.55 in gruparea fundamental (identich in valoare cu cea din reajiaITL16);, : 34 155 721 9.21 47 greiatea volumict medie « pfu situa deasupra nella tpi funda 36 1.81 825 9.98 ANI sees sae | san Pe act: trond Moet nb Hh Ania 2.87 150 1277 Et findafiei se imparte in strate de calcul, pin la limita inferioar& a zonei active. Un strat 7 357 aaa atae Geena va even grosmes mania eau 040 si va 5 consti dnt-un singer seat 45 3,66 15,64 15.64 Bi (atic nlc de sep nestle googie reprint plane de separatic int Radulescu N; Popa Hi, Munteanu A= Fund 50. ‘Radulescu Ns Popa Hi, Munteanu A,— Fundajit Indrumtor de proiectare 31Pe verticala centrului fundatiei, Ja limitele de separatie ale stratelor elementare, ceforturile unitare verticale datorate presiunii netetransmise de talpa fundatiei se vor determina curclajia: 22) Prat unde: ip ~ coeficientul de distribujie al eforturilor verticale, in centrul fundajiei, pentru presiuni uniform distibuite pe talpa, dat in tabelul II.11, in funcfie de rapoartele LIB $i 2/B (unde z este adancimea planului de separajie al stratului elementar, in mete, mAsurati dela talpa fundatii) Tasarea absolut a fundafiei se va calcula cu relatia: 4a-BE 23) unde -- coeficient de corectie egal cu 0,8; fF efortal vertical mediu fn srt elementar“,caleulat eu relaia fn tabelul ILL, se admite s: Pentru valori intermediare ale rapoarelor 2/B. si jars linar a valoilr Ge | Zona activi in cuprinsul cateia se caleuleaza deformatile statelor este delimitata Jafecor de adéncimea “7,” sub alpa funda, penra care este Indepinit condi: 6, <0.26 4,255) (uL24) care HB fol unitary vertical pros de yal cota zn KPa Gyesony~ Presiunen geologicd a teremului la adancimea 2, fn KPa. Zona activa se extinde pnd Ia baza stratului elementar in cadral cireia se indeplineste leandifia exprimati de relayia 11.24, Se determin yalorile presiunli geologice 1a separafiile intre stratele elementare, Weloarea medic pe strat va fi media aritmeticd a valorilor la limita superioara, respectiv inferioaré a stratului. ‘Obs: Calclul ‘sic probabile poste fi orgenieat eu autor tbe II12 Tabelul I.12, Organizaretabelar a exleulului tac probabile Nr hi 5 PS ote @ E,-modulul de deformajie liniara al stratului “i", in kPa; eet (a) ilcee Aer tee (eP Seba), 1 nul de sate elementrecuprine fn zona tiv | ies T | “abel ILI Valor coefcenuli OB 1 pentra funda gab forma =i ee dreptunghi eu raportullaturor UB : i 2 tas 0] 00 00 7.00 700 700 \ab. 0,2 0,95 0,96 0,96 0,98 0,98 r . ne 0.76 0.80 0.87 0.88 0.88 a = 06 0,55. 0,61 0,73 0,75. 0,75. r 0g | 039 Os a3 063 Od A 034 08 a3 055 ; Tat] pe is fase Ta oat Nat Sra ett anplsamon, vl pl aber adincinea de fre a 017 020 032 038 042) Inpinfrea pe irate elementare a teenului de fundare, precum si graficele de varife ean aaiaaS a = a fer Prior oss cy cu adincinea, se reprezint pe hare mllmerica lao sard geomet Taam = oS 35 a Wo seat eforutiorunitare convenablolese 3.0 0,04 0,05 0,10 0,13 0,21 40 [042 Oa 06 C8 ts So} 9.02 002 08 ts as 60 oar 02 03 aoe 0 Radulescu N, Popa Hy Muntcam Funda Tnramatordeprotare ‘Ridlescu Ns Popa Hi Manteanu/A,— Funda: Indramitor 6 protectare 3IIL4. VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE. CAPACITATE PORTANTA In cazul fundailor directe eu talpa orizontalt se recomanda verficarea capaci portante cu reli: Pesmi SIP (26) unde: P ‘erm presinea efectivt medie dezvoltat pe talpa fundatiei,raportet a dimensiunile reduse ale tpi fundatei, KPa; ‘me -coeficient al coniilor de lueru, egal eu 0,9; Dar presiunea ctica, KPa Pentru caleulul li p's Seva utiliza relajia: p, ei Tat Your Pima 27) P, -ineirearea vetiala de calcu, transmis de structur in gruparen special, n KN ‘met ~ greutatea volumicd medie de caleul a fundatiei sie pamintului care spriind pe fundajie; caloulatt ca medie ponderatt eu volumele respective (vezi punctul anterior din proiect) in kNim’; L iB ~ dimensiunife reduse ale tipi fimdajci, n met, determinate cu relaile: Unde ey sea sunt excentrciafle carci verticale de ealeul fat de axa transversal respectiy longitudinal a fundaie, in metr. Presiunea cid, pa, va fi determinatieu rlaia: Pa=1'BN,2, +4N,A, +0°N A, 128) ncare: Y' ~ greutatea volumict de calcul a stratului de pamant de sub talpa fundatiei (pentru un nivel de asigurare a= 0,95), in KN/m'; BY Liimea redusi a talpiifundatii, Ny, Ng. Ne = coeficienti de capacitate portant care depind de valoarea de calcul ‘unghiului de frecare interioari, ©*, al sratului de pimént de sub talpa fundatii conform tabelului 11,13; 4. suprasarcina de caleul care acioneaza la nivelul tiipii fundafei, lateral fata de '_ fundatie, in kPe; ©°- valoarea de calcul a coeziunii stratului de paimiint de sub talpa fundatiei (pentra un nivel de asigurare c= 0,95), in kPa: yp ay Re ~ Coeficient de form ai talpii fundafiei, conform tabelutui 1.14. Tabelul 11.13. Valorile coeficientilor N.. NaN, ri é N, Ne Ne © 00 Lo eau = 0 16 65 10 02 25 83 152 o7 39 110 20" 18 64 148 22°30 oo 82 25° 4 107 207 27°30) 6 13.9 248 30° 90) 184 30.1 22°30) 13.6 24.6 320 35° 20.4 333 46,1 3730 31.0 23,8 x84 0" il 64.2 7533 30) 75.0 919 | 993 45° 1205 1349 133.9 Tabelul II.14, Valorie coeficientlor hg 2a. Ps Forma fundatici me oa continua 10 10 dreptunghivlard BIL > 02 TH03B | 1-04B7D patra, cere 13 06 MLS, ARMAREA TUNDATIEL IILS.1, Armarea fundatiei elastice Fundajia se armeazi la partea inferioara cu o rejea din bare dispuse paral cu latuile. Diametrul minim al barelor este 8 mm, iar distanfa dinte ele este cuprinsé intre 10 si 25 cm. Pe ficcare drectie procentl minim de armare, raporat la secfiunile utile HL si respectiv H.B ste de 0,05% (Hi - inalyimea mila secyiunii),(normativ P10-86). Secjunea de armaturi este determinata pe baza momentelor incovoietoare produse in Secfiunile din dreptul efelor laterale ale stilpului de cltre presiunile reactive, p, pe tap. Pentri calculul acestor momente se iau in considerate presiunile pe suprafeele aferente ficcirej laturi a stalpului, stabilite prin ducerea cite unci drepte inclinate la 45° fati de axcle de simetre, din feeare cola stlpului (fig. 1.3). Pentra cazul temei - fundafie dreptunghiularé cu incdreare excentried pe o direct, in siimafia in care 1, > ly - momentele M, si M, pe cele doua direci sunt date de relafile urmatoare: [RidulescuN,, Popa HL, Munteanu A,— Fundafis Indrumitor de prolectare 4 TRidulesca N Popa H, Munteanu A — Fundayis tndvumilvor de profectare 35a Bat 2 a | 4 fees 1 So TTT Fpwil3. 29) (1130) asi) 132) Be we - modiulul de rezistenga al tapi fundariei; P,,M,,H, - inctrexcile din gruparea special’; Momentele M, si My fiind astfel cunoscate, secfiunile de armiturd Ag si Ay S° determin cu relafile de calcul corespunzitoare secfiunilor dreptunghiulare simpla armet= ssupase la incovoiere. Armatura se distribuie uniform (cu barele epezate la distanje egale), paralel cu fiecar= in laturile fundatici, cele paralele cu latura mare plasandu-se dedesubt. Pe Iatura mare, armBture #2 Avy (paralel& cu lature se dispune uniform pe oriunile marginale (7-11; se prevede 0 emmatua © ntar, de acess scofue mein linisr ca $i cea din [ a cental. La fundaiile in form de | a pelisc este necesari si 0 } 1_____! constuctivl, care ese th le faja superioar’ (lig. Ea ese alctuita din ‘ssauetil de el pin 10 mun, disposi pe ecave din cele dous drei Figura 4, rigide ‘Armarea cuzinetului la partea inferioard se realizeazi cu o refea de bare dispuse paralel al barelor fiind 8 mm, iar distanfa inte ele fiind cuprinsdintre 10 Dimensionarea armiturilor se va face pe baza momentzlor incovoieioare caleulte aga Gum 2 fost prezeniat in paragraful anterior pentru cazal fundatei elastce, avand in vedere a3) ~ modulul de rezistenja el cuzinetuluis P,, M,, H,~ incdredrile din gruparea special, 1,, be, Hh, Hz, Dr- elementele geometrice - vezi fig. 1.1 Procent! minim de armare, raporat la sectiunile utile hee si respectiv hyb. este de 05% (h, - ntlfimea util a sectiuni). Dacl valoarea momentulni exterior M, este mare in raport eu ine&rearea verticald, Ps, Posibil ca intr cuzinet si blocul de beton simplu sa apara eforturi de intindere (p,, <0). fel de cazuri, pentru preluarea acestora se poate reeurge la ancorarea cuzinetului tn de sub el, prin armfturi capabile si preia intreaga for(i de tracfiune T (in KN), Cu in igure IIS, distanga pe care se exercité eforturi unitare de tracfiune este data de: ‘Ridulesco N, Popa H, Monteanu A, Funda Indrumitor de proleare TRidulsieuN, Popa, Muntesnu A, Fondafil indrumitor de prolectarePininl, 34) Poin + Pm ne) iar fora totala de intindere se calculeazA ca volumul eforturilor in zona corespunzitoare, curelatia 1 =F ptaalb, 3 T= 5pinnl, (11.35) IV. PROIECTAREA UNEI FUNDATII CONTINUE SUB UN SIR DE STALPI Figua mls, ea an ee See cfc de eae Se tndcreT, in ful incadratd in clasa a I-a de imporianyé . Se considerd cA inetrctrile transinise de area aime ene ares Ta nivelul terenului sunt alcatuite numai din fore vertcale din stlpi, Stratificyia nui de fandare si caracterstile geotenice ale acesuie sunt prezentate into figd de j anexati datclor de emf . fn ancxa B2 este prezentat un model de caleul penu o asfel ie fundstie. Fuulajia coutinui se sealizeazi sub fous uoet wriuel dia bet aan (ye ee de) (136) unde: ca tn figura age = 0,08 (pentru OB 37) - coeficient de aderen{a armaturd- beton; ‘hao = 12 - coeficient de aderenti armitur’ - beton; Ry crezistenta de calcul a armaturi R,- rezistenfa de caleul la intindere @ betonului; d- diametral armaturi ' 1 ia 4 I i 1 1 I I Figura V1 Grinda continu are seotiunea transversala, de regulé, de forma T, eu placa de baz HPavoliat simetric fajé de grinda (fig. 1V.2). ‘Radulescu N; Popa H, Munteanu A,—Fundaji:Tudrumitor de proectare "RigulscoN Pope, Maneanu A Fadi norumtor de prolare 53D, | H coe ees te eer | Fy, “oem fk} ton de egaticae B Figura V2 Etapele realizarii proicetului Proiectarea fundatiei continue sub um gir de stalpi euprinde urmatoarele etape: determinarea caracteristicilor geotehinice de calcul ale terenului de funds + predimensionarea grinzii de fuandajie pe baza presiunilor convengionale de calcul; + calculul presiunilor pe teren si al eforturilor in grindd printro. metods aproximativa ; + caleulul presiunilor pe teren si al eforturilorin grinda printr-o metoda exactd ; + armarea grnaii de fundafe, IV.1_ DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOTEHNICE DE CALCUL ALE TERENULUI DE FUNDARE Se face conform $10.1 IV,2_ PREDIMENSIONAREA "FUNDATIEL CONTINUE PE BAZA PRESIUNILOR CONVENTIONALE DE CALCUL 1V.2.1 Alegerea adancimii de fundare Se face conform $112.1, 1V.2.2 Stabilirea latimii talpii fndatiei Stabilirea lijimii tilpii fundafici se face pe baza condifiei ca presiunea efectivi dezvoltali. sub talpa fundajiei si nu depaseascd presiunea conventional& corespunzitos"® stratului de fandare, Deoarece grinda esie fnetreati mumai eu forfele axiale din stilpi (P) conditia de ddeterminare a limi B este: Paneree Per merpresiunea efeetiv medic dezvoltata sub talpa P, psatichs Parnas = E+ YgDe matic Pa = OS +, ‘ect Breutatea yolumica medie a betonului din fundatie si a pimfntului care sprijind pe fundatic; la acest stadiu de predimensionare se poate considera o valoare aproximativa a lui Yneo=20KN/00; Peowepresiuiea conventional a terenului in valoare corectata cu adincimea de fundare sicu lafimea fundatei, determinats conform STAS 3300/2-86 Noth: Marimea B objinudt se majoreazd cu 10...20% lajimea efectind a talpi fei se rotunjeste la multiplu de 5 cm. 1.2.2.1 Stabilirea presiunii conyenfionale de ealeul Se face conform §UI1.2,2.1. 1V.2.3 Stabilirea dimensiunilor pe vertical ale fundatiei Dupi stabilirea dimensiunii tilpii findatiel este necesard determinarea si a celoralte te geometrice ale fundatiei (He. IV.2). Tou, = ™ax(], 13) Ge H, =max{(2~3 Noth : Dimensiunile stdlpului 1, 1 b, sunt considerate siabilite yi cunoscute din structuril 1V.3 CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN $I AL EFORTURILOR iN GRINDA PRINTR-O METODA APROXIMATIVA Metodele aproximative pomese de Ia 0 diagram’ cunoscuta a presiunifor pe talp& . se aceepti ipoteza distribute! liniere a presiunilor pe teren, rezultats din aplicarea NM ip. = wi Pax = ty ) ‘N-rezaltanta forjelor P;, aplicat& in centrul de greutate al grinzii; M momentul inoovoietor exterior rezultat ea urmare a reducerli forjelor Py fn central de greutate al grinzi; ‘Acaria tH Ipii fundajiei; A =L-B (a) [Riduleseu N,, Popa Hl, Munteanu A.— FundajilIndramitor de proiecare Oo Radulescu, Popa Hi, Muntean A, — Funda: Indrumtor de profectare 7Tabelul 1V.2 a metode aproximative de calcul amintim metoda grnzii continue eu reazeme fixe gi rmetoda grinzii continue static determinatd . In cadrul ecestei teme ca metodd sproximetivg folosii la caleulul eforturilor in grind’ se foloseste meloda_grinzi continue state detemminati Taaccasi2 mcixk fundafa continus 2c considers cao grind® static determinatt cu reacfiunile pe reazeme eunoseute, egale eu foreleaxiale din stip. Avand grinda incareati cy foeste reacfioni si cu reacfiunes terenului, valoarea momentului ineovoietor sia fore tBietoare in orice seetune de pe grind se determin prin sriereeecuatilor de echilibru {in cazul in care forjele din stalpi difera intre ele (cu mai mult de 20%) iar reactiunea terenulu a fost presupusi.liniaraerorle pot fi mari fn acest caz, se accept ipoteza unei distrbuti in epte a presiunilor pe teren, fore ferent flectrl stp repartig&ndu-se uniform pe deschiderea aferenta Vii a MH 1V4 CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN SI AL EFORTURILOR IN GRINDA PRINTR-O METODA yEXACTA” Metodele ,exacte” sunt eunoscute sub denumirea de metode pentru calcul grinzilot pe mediu elastic, Principalul eriteriu dupi care se diferenfiazi aceste metode il eonstiule modelul adoptat pentru teren. Ca metode exacte” amintim metoda Boussinesq si metodt Winkler. fn aceasta. tem&. se propune utilizarea metodei bazati pe modelul Winkler, tere ‘de fundarefiind asimilat prin resoarteelastce, Mediul de tip Winkler se caracterizeazi prin relatia de proporfionalitate ire presiunea p intr-un punct al mediului s asazea y @acelui punct: paK-y in care K, este denumit coeficient de pat. Valoarea coeficientului de pat se determina experimental , find fumcfie de natur® terenului, marimea tncarcari yi fons fusdafii ‘Unele valori orientaive ale eceficientului de pat sunt date in tabelul 1.2. v2) Ne. | Natura terenulul ere er. (GaNicm®) || Nisip Sip argilos afinet, arg gi argilé.nisipoasd , in stare de [0.1-0.5 curgere J Pietig,nisip si nisip argilos de compactitate mijlocie, argilé. si arglt | 0.5-5 nisipoast in stare plastict J [Pietrs, nisip argilos in stare compactl , argild si argilinisipoast | 5-10 consistent 4 _[Stined dur, stined_ou fisuri 10-100 ‘Yaloerea coeficientului de pat se poate determina eu relatia (conform P10/86): E K, =k + 3 Be ca-v) ee ” ‘en-cocficient in functie de raportl dintre lungimea si [8 timea de contact a grinzii(b/a, tabelul 1V.3), E-modulul de deformaticliniart. a terenului; ‘ncoeficientul de deformatic transversala a terenului semi jimea suprafejei de contact a grinaii, jp-semilungimea suprafejei de contact a grinzi. Tabelul IV.3. Valorie coeficientuli ky, bla a bia ie 1 05283 16 0.2584 125) 04740 [7 0.2465, 13 04357 [8 0.2370 115) ‘0.407019 0.2292, 2 0.3845 [10 02226, 2.03 03663 | 20) 0.1868, 25 0351230 0.1705 2.75 0.3385 | 40) 0.1606; 3 0.3275] 50) 0.1537, 35 0.3093 | 60. 0.1484 4 0.2953 | 70 0.1442, 45, 0.2836 | 80, 0.1407, 5 02739 | 90. 0.1378 100 0.1353) ‘Valoarea coeficientului de pat poate fi objinut si prin prelucrarea datclor obfinute in torma fncercari de compresibilitae in edometsu K.B-2M, unde M este modulul edomettic eorespunztor unui interval de presiuni. av) adele! "Popa Hi, Muntcanu A, Fundafii Indrumator de prolectare ‘lesa Na Popa; Mute A= Funda Indrondor de proetarePentru deducerea relajilor de calcul a deformatillor si eforturilor in grinda prin metoda Winkler se pleae de la ecuafia diferenfiala a fibrei medii deformatea grinzii supusd la Incovoiere : Funetile ay), pey),oCy)ar(y) sunt date fn tabelele TV.4,1V.SAV.61V.7. Expresiile analitice ale ecestor functit sunt te" (cosy-sin a= 7le™(cosy—siny)] Lev cosy i - ava) is fnlocuind sceste rain ela anterior se oie emeccry Tey) ny +4)“y =0,, in care s-a introdus notafia : p=e™sinyy a “abel V4 Valorie coefiientlu a a wey Ta 0280 f0350_ [0105 [1.008 20 |-0055 [3.385 | -0005 B-lajimea grinzii (em) yor0 |.0.245 | 0.365 | 0.100 | 1.080 2310 | -0.035 [3.400 | -0.006 E-modulul de elasticitate al betonului din care este realizeta grinda (pentru un 0.020 [0.240 | 0.380 | 0.095 | 1.100 2.350_| -0.034 | 3.465 _| -0.005 ‘beton de clasa Bel se ia E=2.4*10° daN/em”) 0.030 | 0.235 | 0.400 _| 0.090 _| 1.115, 2.385 | -0.032 | 3.500 | -0.004 piel i “fouoss[o.230- [oars [ons [i185 a0 |-0.052 [3.50 | 0.004 See ee ee a 0.052 {0.225 | 0.430 _| 0.080 | 1.190 2.425 | -0.031 | 3.600_| -0.003 Sola generat unset aces eeu ete: 1065 [o.220 fosas [007s [1200 24a |-0,030 [3.650-|-0.005 y=e![Acosax + Bsin dx] +e"[Coosix +Dsin ix]. 0.075 [0215 [0.465 [0.070 [1.245 2.500 | 0.029] 3.705 | -0.002 Constantele de integrate A,B,C,D se determina , pentru o problema dat , pundnd 0.085 [0.210 [0.480 | 0.065_] 1.300 2.540 | -0.028 | 3:70" |-0.001 Panis set 0.095 [0.205 [0.500 | 0.060 [1.300 2.575 | -0.026 [3.800 | -0.001 Considerid grinds de Iongime infinith,tnekreatt cu 0 for conesntath, puntnd as00" [0305 [0520 [005s [1390 2.600_|-0.025 3.850 {0.001 Re ee eee nn 9.050.200 [0540 [0.050 |1.400 2.615 | -0.025 | 3.900 10.000 Punfind condifia de rotire zero pentra x=0, rezult C=D. (114 [0.195 0.560 | 0.045 | 1.450 2,695 | -0.092 [3.927 10.000 CCacest valor ale constantlorbfinem: C27 [0180 as80 [0.040 | 1500 2.700.002] 3.970 [0.000 Wy | eee 140 [0.185] 0.600 | 0.036 [1.570 2.740 |-0.031 | 4.020 [0.002 | Tarn gg? AOR coe 04153. 0.180_| 0.505 [0.035 | 1.600 2-780 | 0.020 [4.060 [0.001 2 ee Yo.ies 0.175 0.630 | 0.030 | 1.690 2,800 [0.019 | 4.100_ [0.001 Puntnd condja pentru x-0, T=—F olinem C= > 0175 [0.170 [0.550.005 }1.775 28257] 0.019] 4.150—[ 0.001 Cana «pi nts wana tal et nee 0,7. mone Toe Lon Lua Lae Lae Lanza aa ‘ealculul mirimilor y.0M,T intro secfiune dati se face aplicdndu-se suprapunerea : E x S a a! oni2 [oss [0725 [oo [1.985 29i5 0016] 4300 [0.002 i 225 [0150 [0.755 [0005 [1.995 2965-015 | 4.400_[0.002, a 10240 [0.145 0.785 10.000 [2.000 3.000 [0.014 [4.500 [0.002 y= Spy) 0955 [0.140 [0x00 |-0002 [2035 3.015 [0.014 [4.600 0.002 2K,B 365 [0135 [0.820 |-0.005 [2085 3.065 ]-0.012 [4.700 | 0.002 10277 [0.130 [0.850 _[-0.010 [2.100 3.100 | -0.012 | 4.710 _| 0.002 ‘o200-fo:12s-[o.se5 | -n0is [2.120 3.120-[-0.011 [4.800 [0.002 wo 300 [0.32 0900 [0.016] 2.155 3.1807 ]-0.010] 4.900_| 0.002 10.305 | 0.120 [0.930 | -0.020 [2.200 3.200 [-0.010 | 5.000 _| 0.002 x20 Loris [oss [0035 [2235 3.245 |0.009 0335 [0.110 [1.000 _|-0.028 [2.270 3.310 _| -0.008 FRialeseuN Popa, Manicany A= Funda Indranitor de roars Waguleseu Nope H, Munteanu A.— Foadajit Indramitor de provectare 5‘Tabelul IV.5 Valorile coeficientului B ‘Tabelul IV.7 Valorile eveficientului y y B w B yw |B v1 wv IB yom y ye ye Ly. 0,000 | -0.500 | 0,800_|-0.157 [1.537 | 0.000 [2.700 [0.030 [3.800 | 0.009 9.000 [0.500 [0.800 [osi2 | 1.500 2.500 | -0,008 )3.700_|-0.017 0.050_|=0.475 [0.820 | -0.150 [1.600 [0.003 [2.715 10.030 [3.855 | 0.008 100 [0.495 | 0.855 [0.300 [1.580 2.540 [0.010 [3.800 |-0.016 0.100_|-0.450 | 0.900 |-0.125 [1.625 [0.005 | 2.800 |0,029 | 3,900 [0.007 “[v200_[0182_ [0.900 1.600 2.600 |-0.013 [3.845 |-0.015 0.155 |-0.425 | 1.000 |-0.100 [1.680 [0.010 } 2.855 [0.027 [3.920 [0.007 9240_[0.475 | 0.935 1.700 2.700 |-0.016 | 3.900 |-0.014 0.200 | -0.401 | 1.100 | -0.076 | 1.700 | 0.012 | 2.900_| 0.027 [3.995 | 0.006 300. 10.463 | 1.000 1.720 2.800 | -0.018 | 4.000_| -0.013, 0.205 1.105 [-0.075 [1.745 [0.015 [2.985 | 0.025 | 4.075 | 0.005 9350 [0.450 | 1.015 1.800 2.900_| -0.020 | 4.100 _| -0.012 0.255, 1.200_[-0.055 | 1.800 | 0.019 [3.000 | 0.025 | 4.100 | 0.005 0.400 | 0.439 | 1.095 1.880 3.000 | -0.021 | 4.200 | -0.010 10.300 | -0.354 | 1.220 | -0.050 | 1.820 | 0.020 | 3.100 [0.022 | 4.165 _| 0.004 0.450_| 0.425 | 1.100 1.900 3.100_| -0.021 | 4.300_| -0.009 0.310 _| -0.350 | 1.250_| -0.045 | 1.900 | 0.024 | 3.200 | 0.020 | 4.200 | 0.004 9500 | 0.412 | 1.185 | 0.200 | 2.000 3.141 | -0.021 | 4.400 | -0.008 0.360_| -0.325 | 1.280 _[-0.040 [1.925 [0.025 [3.220 [0.020 [4.270 [0.003 0.545 | 0.400 | 1.200 | 0.195 | 2.070 3.200 _[-0.021 | 4.500_| -0.007 10.400 |-0:309 11300 |-0.036 [2.000 | 0.028 | 3.300 [0.018 | 4300 [0.008 6000 0.381 [1.275 [0.175 | 2.100 3.300 | 0.021 [4.600 | -0.006 | 0.420 | 0.300 [1.310 | 0035 | 2.065 [0.030] 3.330 [0.017 | 4390 | c.002 9,620. 10.375 [1.300 | 0.168 [2.200 3.4007 | -0.020"] 4.665 [0.005 0.480 _| -0.275 [1.350 _| -0.030 | 2.100 | 0.031 | 3.400 [0.016 [4.400 | 0.002 foes0_10.350 | 1.375 [0.150 _| 2.300 3.445_| -0.020 | 4.700_| -0.005, 0.500 |-0.266 [1.375 | -0.025 2200 [0.032 [3.455 [0.015 | 4500 [0.001 0700. 0.350 [1.400 | 0.142 [2.352 3.500 |-0.019 | 4.800 |-0.004 0,540 _| -0.250 | 1.400_| -0.021 0.033 _| 3.500 | 0.014 | 4.600 | 0.001 0.780 | 0.325 | 1.475 [0.125 [2.400 3.600 _| -0.018 [5.000 | -0.001 0.600_| -0.227 | 1.415_| -0.020. 0.034 | 3.590_| 0.013 | 4.700_| 0.000 0.605_| -0.225 | 1.465. | -0.015 0.033 | 3.600_|.0.012 | 4.800 | 0.000 Pentni a se putea utiliza si in cazul grinzii de lungime finiti funcfille(tiniile de 0.670_|-0.200 [1.485_|-0.010 1.033 [3.700 | 0.011 | 4.830 | 0.000 ‘influent ) stabilite pentru grinda de lungime infinité , se aplic’ procedeul denumit “al 0.700 | -0.199 [1.500 _|-0.008" 0.032 [3.720 [0.010 [4930 |-0.001 forflor fictive” care consta tn urma&toarele: 0.740_|-0.175 | 1.525_| 0.005, 4.032 [3.785 _| 0.009 [3.000 _|-0.001 Se consider’ grinda AB prelungit’ de o parte si de alta a extremitatilor A si B. ‘grinzii infinite astfel definita. actioneaza incarca rile P),..P, pe tronsonul AB, cat si Nott (patru forte fictive V; si V2 la stinga extremitajii A gi Vs si Vs la dreapta extremitigi B, Pentru Deoarece linia de influensa a fortei tietoare 7 este amisimetrica in raport cu punctul de aplicare al fortei P, valorile lui ise ica eu semomul din tabel eiind forta este situate ta siénga sectiunt de calcul si cu semn schimbat ednd fora ese stuaid ia Greapta sectiunit de calcul, Tabelul 1V.6 Valorile coeficientului p wy |p y_[p v To yw |p 0.0 [0.0000 [15 [02626 [2.6 |0.0383_[ 3.9 |-00139 01 [0.0903 [1.4 [03430 [2.7 10.0287 [4.0 | 0.0139. 02 [01627 [15 [0226 [2.8 | 0.0205 [4.1 |-0.0136 03 fo2s9 (16 o201s [29 [0.0132 [42 |-0.0131 o4 [0.2610 [1.7 [oasis [3.0 [0.0070 [43 |-0.0124 0.5 [02908 [1s [oreo [31 | 0.0019 [44 | -0.0117 0.6 [0.3099 [1.9 lorais [3.2 |-0.0024 | 45 | -0.0109 0.7 [03199 [2.0 [0.1231 0.0058 [4.6 |-0.0100 os [0.3223 [2.1 [o10s7_[3.4 [0008s [47 [0.0091 09 [318s [22 [0.0896 [3.5 |-0.0106 [4.8 | -0.0082 1.0 [03096 [23 [0.0748 [3.6 _|-0.0121 [49 |-0.0073 Ti [0.2967 [2.4 [0.0613 [3.7 |-o.0131 [5.0 |-0.0065 12 [02807 [2s [00s [3.8 |-0.0137 forjele fictive si nu modifice deformafile si solicitiile grinaii AB, se considera sectiunile $1B ca articulaii ale grinzit infinite By all sts ru is Saba ac Pentru detcminarea forflor fictive necunoseute se exprima condiile: Mx=0, T,=0, TsO, cu ajutorl etrora se determina: necunoscutele V:, Vo, Vos Vs Porita frtelor fictive poate fi oarecare. Totusi, pentru simplificarea caleulelor, forele WY) pot fi amplasate lz asemenea distanfe de A si, respectiv B, inet momentul sau forja ictoare datorate acestr forje in seeiunile A sau B st fle nul. Asifel, dac& se alege x-1.5751, forj tietoae in A datortd Tui Vi este zero; dacd se “Alege x=0.7857,, momentul ineovoietor in A datorat lui V2 este zero. Pe de alié parte, dact hangimes L a grinzii infinite este astfl neat distanjele x; six BEceloralte fore fictive Va si Vs fej de extremitaten A indeplinese conditile x24, x24 acestor fore fn raport cu secfiunea A este practic neglijabil, casi efectulforelor Vi $i FH de sectiunea B. In acest mod sistemul de 4 ecuafii cu 4 necunoscute se transforma sistem de 4 ecushl avid Hleare o sngurl necunoscuta Rezulta astfl ‘Riduleseu N, Popa H, Musteanu A.— Fundajiy Indramiltor de proietare 66 ‘Radulescu N Popa Hi, Munteanu A.— Fondayit fndvamftor de prolestare oBrave 4 ™, =) 0.052 a. Y. PROIECTAREA UNEI FUNDATII DE ADANCIME SUB UN STALP TPAC) SO _ ote ws SPas(w,) Se cere proiectarea fundafiei de adéncime sub un stllp care transmite terenului de We EET are 0 fort vertical& excentric’ si 0 forfé orizontalé, Incirctrile se considera aplicate la pee onemirct siyelal superior al radicralui. 2 caja terenulul este cea indicat la tema II. DPBaly,) Cl este prezentat un model de caloul pentru o astfel de fundatic, Fe rear eo) Ge-vor utilize, cups caz, unul din urmatoarele tipuri de piloj: 16 Lunde yi, ia distanjele xi, 95 xp sunt distanjele dela forgele P, gi Vila extremitjite A i respectiy B ale grinzii reale, Valorle abseiselor x se iau cu semn negativ daca forele respective se gisesc la stinga sectiunii de ealcul si eu semn pozitiy dac&. se pisesc la dreapis sectunii Dupt aflarea necunoseutelor Vi, Vz, Vs, Vs se determina valorile lu y, M, T gp in diferite sectiuni ale grinziireale AB, sub efectul tuturor frfelor Vi...V« si P1.Po, ca in cazul ‘unei grin infinite, Calculul acestor mirimi poate fi organizst cu sjutoral unui tabel pentru ecare secfume de ealcul( tabelul IV.1). Tabelul 1V.1 x v oP BP a) Piloj prefabricaji din beton armat 1b) Pilot confectionayi pe lov prin batexe (FRANK) Bape in realizarea proiectului: 4+ caleulul capacitiii portant a pilotuli izolat la solicitariaxile s laterale; 4 slettuirea fundajei pe ploy; + caleulul srupei de piloi ul. CALCULUL CAPACITATI PORTANTE AXIALE DE COMPRESIUNE AUNUIPILOT IZOLAT { din beton armat V.L.1. Pilot prefabri Conform STAS 2561/3-90 in fazele preliminare de proiectare, capacitatea portant a ilor pentru toate tipurile de construct se poate determina cu ajutorul unor formule ice de calcul. La construchile obfgmuite (Incadrate conform 10100/0-75 in clasele de ortant I, IV gi V) oe admite ea gi in faza finala de proiectare determinerea capacitiii Porkante si se fact tot cu ajutorul unor formule empirice (V.1}, (mp,A+UD m6) ON) w) 7 07 | n; 51 mp -coeficienfi ai condifiilor de lucra, dafi in tabelul V.1; ‘A aria secjimii tansyersale In planul bazei pilotulu, n mete pBtrai U--perimetrl seciunii transversale a pilotalui, in mets; byrezistenja pimantului de Ia baza pilotului, dat tn tabelul V.2, in kPa; fflecarea pe suprafata lateral pilotuli in stratul i, conform tabelului V.3, {-tungimea pilotului fn contact cu stratl , i metri, IV.5 ARMAREA GRINZII DE FUNDATIE Ammarea longitudinal se face ca pentra o sectiune T de beton dublu armatt solicitait nincovoiere cu forfa thietoare, Armarea in secfiune trensversalé a tlpii fundatiei continue se caleuleazi ca pentru o ‘consol incastraia_ si incdrcati , de jos in sus, de presiunile reactive mobilizate in terenul de fundare, MirrescessepenissmeeesannensesemmcamenlntaliLelada laa ialialemanmsmeeaeeeeanaanenanemmmaene Fae ' 2 Raduleseu N, Popa A, Munteanw i funda Inraiior de prosectare Radulescu N, Popa, Munteanu A.— Fundayik indramior de prolectare 694. Pertru nisipurt mari si pietriguri, valorile py din tabel se pot folosi numai fn eazul in care incastrarea relativa a virfului pilotului in strat este tld215. Pentru valori i815 se ealeulearArezstenj de calcul corectat cu relat: Pl aig ia: aT Tipo oT TS wT 10a loi introdusi prin ibrar, in pana i210 Pere ro riczy (kPa) Oe ae eee t-adtncimea de fncasrare tn stratul de nisip mare sau pietis « varfului fine 1 10 pilotului, in metri; prone io diametnl pilotalui fn planul bazei in mete. 'b) arploase eu indicele de consistené 0.51.00 15d Forfa critic orizontald, Psr oy @ unui pilot vertical cu radier jos se determina cu relayile: in cazul pilotului considerat incastrat in radier: w fn cazal fundapiilor pe piloji supusi ta solictiri axiale de smulgere sau la fore rizontale mari care impun preluarea acestora prin pilofi considerafi incastrafi in radier, pilojii ‘eebuie sé patrund’ fn radier cu capetele intecte pe o lungime de 15 em, iar amiturle longitudinale ale piloilor trebuie s& se inglobeze in radier pe o lungime determinata prin calcul, dar nu mai putin de 40 de ori diametrul barelor cu sectiune constanta sau de 20 de ori Sl 2, In cara unei stratficatii neamogene, lp se stahilesie cn mevtie ponderath (prin grosimile straturilor) ale yalorilor corespunzitoare straturilor intdlnite pe © adancime egalé cu 1 Sl, in care lo eprezinti valoarea corespunzatoare stratului de la suprafa. "Ridulseu N Popa H Manveana A — FondajisTndramitor de proieiars lor, masurath In teren, este de 3d. “face in rinduri peralele sau radial, w V4. ALCATUIREA FUNDATIEI PE PILOTE ‘V4.1. Determinarea numarului de pilofi V¥.42. Dispunerea in plan a pilofilor {n cazal piloilor cu diametrl mai mic deedt 600 mm, distanja minim fare axcle i in dreptul celor vecini, sau in sab, respectind Je minime dintre piloyi i Hrs mininh inte fafa exterior a plotilor marinal i extremitatea rdierluitrebuie 8 dde minimum 1d, dar nu mai mici de 25 cm. V4.3. Dimensionarea radierului din beton armat Repartizénd pilofi conform V4.2 obfinem lungimea L 5 liimea B e bazei radieruui considera cunoscute dimensiunile stalpului /3..12)H (ig. V.1) . fnslfimea radierului nu va fi mat mica de 30 cm, Clasa betonului trebuie si fie minim L Figur, Vil Y.5. CALCULUL SOLICITARILOR EFECTIVE IN PILOT! [La calculul fundafilor pe pilofi se considera cd tnedrearie de 1a constructic wt tnuisinit lui prin intermediul pilogilor. Tilsce Ns Popa Ti, Muntcanw A. Funda: ndromator de prolecar 7Y.5.1, Incarcare verticala centried Solicitarea axiala in orice pilot vertical al unci fundatii cu radier jos produsi de 0 {nclrcare verticala centric, N, se calculeazi cu relaia(V.7): N4Gr0 (gy) wn unde G, j-greutatea proprie a radierului sia plméntului ce se descarcé pe acesta. V.5.2. incarcare vertical excentrici Solicitarea axiala intr-un pilot al unei fundatii eu radier jos, produst de o inckreare vertivala excentiie8, se poate colcula cu relayia simplifieatt N+G.p My wa) fn care My si My-momentele de calcul, provenite din excentriitajle principale ex si ey ale forteiNN fata de axele principale ce trec prin centrul de greutate al fundatiei, in kN; distanfele de le axa pilotului i din grup la axcle principale ale fundatiei, in metri, x gi Yedistanfele de Ia axa pilotului considerat, la axele principale ale fundatiei, in mete; V.533. incdreare orizontala Solicitarea transversalé efeetiva fn orice pilot vertical al unei fundajii cu radier jos produst de o inclreare orizontalé, Her, se determing cu relajia simplificat wy V6, VERIFICAREA FUNDATIEI PE PILOT! V.6.1 Verificarea la slisitin axale Verificarea funda la solicits axisle cousin indeplinirea wmatoarlor condi: a Senile 10 unde: ‘SnecsSolicitarea efectiva maxima de compresiune; Ry-capacitatea portant’ axial de compresiune a nui pilot in grup; wan R,=m,8 @) ‘eapacitatea portant a pilotului izle, a KN tn, coeficent al condifilor de luer al piloilor in grup (coeficient de utilizar); fh, 5 stabileste conform tabelului V.7, excepténd eazul plofilor de indesare avand fia iniegral cuprinsi in piménturi necoezive, pentru care m=] Tabelul V.7. Valorile coeficientului my 22 [1.8 16. 14 12 10 08 1001095 [09 085 108, OF, 06 ade ‘edistanja minim inte fejlealarurate(umina) ale piofilor favecinaf, ia mets ‘ieraza de influenfS a pilotuluiizolat, in planul vlefuli, in mete = Diitee, ‘-valoarea de calcula unghiului de frecare interoar al statu Observatit 1. Valorie subunitae din tabelul V.7 pot i sporte pn a maximum m=1, fn eazul tn care tasarea probabild calculatt a fundafiei rimine in limitele edmisibile pentru construciarespectiva. 2. in straturile in care se considera rezistenja negativa pe suprafaja laterald a pilotului seine=0. BD Sa20 v.12) unde: Snursolicitarea minim de compresiune. Daca relia V.12 nu se indeplineste, se verificd condifa exprimetk prin relafia: By Suse wis) unde: Reqirdefint la pot. V.2. ‘Y.6.2. Verificarea la solictare transversal ‘Verificarea fundatiei la solicitare transversalA consti in indeplinirea condifici: S. 75 vis") Iy~ lungimea de flambaj: 025d incare d = diametrul spraijulu "RAGAIGGIN, Popa H, Montene A Funai: ndremitor de raesare ‘RiGulseu N, Popa, Munteane A, Pandas Tadrontior de proiestars aitolut VI. Projectarea unel sprijinir; simple pein VI" Protaciares wvel spryivri simple® Pentru verificarea la strivire in lungul ffbrelor le eontactul spaijfilata se foloseste relayia: sod o'n Se, W110) unde’ ow -tezistenja admisibilé la compresiune in lungul fibrelor lemnului (tabelul V1.1), 132. Sprijiniri eu datap orzontals 4 Sela dpe am {In ceea ce priveste caleulul dulapilor orizontali, a flatelor si spaijrilor se aplig, ei eect i Sree cacti Gaipcuel Silo ealaeoeteal fle VIE) ‘ Pen Vid Tabelul VEL. Rezistenyele admisibile wle amalerialulul leusws din difeite sped, conform ner VLA.L Pupfitru perfect Ne] Reristens admis, dane atk, ae en ae oy) Sn fn cazul puplu, perfect, coborét pana la statul impemmeabil (ig. VIS), euatia pio P suprafeeidenivelat a pinzsi de ap suberan ese: T[Ineavoiew qo) 120 [1ss_[ 130) 95 aX 2” | Compresiune ta langul fbrelor | _, 120 [155130 | 95 2 yon wy 3 [Compresine normal pe fibre [oy | 120 | 185 | 13095 ‘2- nivelul apei la distanja x faya de axa puqulu, 1h-nivelul apei fn put, m; {q- debitul unitar care se fnfiltreaz& in pat, m/sec: K- coeficientul de permeabilitate al pimfntului, m/sec: r-raza pupului, m. Nota: fn functie de caracteristicile geometrice ale grapii, grosimea dulapilor se ta ttre 5 si? ‘om, secfiunea filatelor de 8 x 16 em sau 12 x 16 em, la sprijiniri cw dulapi orizontali, si 16 16.cm sau 20x 20m la sprifniri cu culapl vertical, tar spraipurite sunt din bile cu diaonetnd de 10...12 cm, respectiy 12...14 em, VIA. CALCULUL EPUISMENTULUI INDIRECT a Principalele mijloace de cobordre generala a nivelului apei subterane sunt instalatilé RS pause save ire acu, % oT Principal de fncjionae al unei asl de instal este artat in gure VI fu : ‘sipituri se exeeuta, prin forare, puursilue sau se inti flue aciculare, spe care se drencazt ‘apa, evacuat8 prin pompere. Prin coborires generald a nivelului ape sublerane, cu circa 0) sm sub cota sipitui, st excavatia et iluririle de fundatie se pot executa in usat. Tac dlistanja R de axa pujuli, demimith rv7% de inflnenff, efeetul pompaii inceteaza si se ial; deci inlocuind x = R, 2 = H in relayia idalicsN; Popa H, Manta A= Fonda Tadraior proktre 7UGMIGGON; Bop, Manian A Fenda Tndramtordeproiearsoe E12) : aa aaa se) 113) sg=H-h wn) Inlocuind in relafia anterioard, se obfine: pee a= 7S (24-55) (via) {n mod obigauit, puurle-filtre se amplaseaz8 Ia distanje de 5...6 m, unul de alt i Formula (VI.14) exprima relajia dintre debital q pompet din put si denivelarea s) rezulats, Distanga R se stabileste cu urmftoarea relaje stabil experimental ‘VLA2. Filtre aciculare Sunt realizate din fevi eu. diametrul exterior d = 5,..7,5 em, cu partea inferioara at pe 1...2 m si infiguraté intro pinzi de sfrmé de cupru, Filtrele sunt introduse in sub greutete proprie, sub efectal unui jet de epi fn vérful filtruli. In piméinturi tar a poate fi realizatt prin batee sau vibra. Notint cu 1, lungimea filtulut prin care este posibila intrarea apei, cu Ik lungimes ui colector care Leagan file aciculae ajezate Ia dstanfa 2a intre ele si este deservit de o ie pop de pompar celle n vedere dinensoni nel inset de le se R= 30008, vk (LIS) fn care s; se exprima fn metr, iar k in msec. Tot experimental sa dovedit c& pomparea se poate efectua doar daca gradientul hidraulic ce se realizeazi la intrarea apei in put (i care ‘reste odati cu oresterea debitului) mu depaseste valoarea: 1 ae (L168) imax = 5g Inlocuind aceasta valoare a gradient in legea Ini Dary (q ~ ak) se obfine urmtores expresiepentra debt maxim oe se poste exage dinte-n pu Relajia fate debitul pompat si cobordrea nivelului fa filtru: (v1.20) reaeery peel y Vase oun 2 oota apelin filtru, dupa coborare (fig. V.7), ms Hi - cota pompei de aspirate, m; Figp~inslfimea de aspirajie (diferenja intr cota pompei si cea 2 apei in filtrul acicula), Q.- debinul pompat, m‘/ei ( se vor alege trei valori oarecare pentra care s¢ vor determina valorile 29 corespunzitoare; de exemplu: Q; =3 Usec = 259 m*/zis Qa Tse = 605 m'zi; Qs = 9 Vse0 = 777 mii) Relajia (VL14) stabilits pentru pomparca dintr-un put a fost extinsé si pentru cazul pompirii din mai multe pufuri, admijand c& acestea s-ar dispune pe perimetrul unui cere de ‘a2i Ry si cf efectul lor cumulat este egal cu cel al unui put fictiv de raza Ri si avand acecas: razi de influenjd R ca pujul izolt (fig. V1.6). In acest fel se obfine debitul total Q necesst pentru objinerea deniveliri ss mk -eoefcietul de permeabilitate al pimantula, mis ea es 18) (2126) ous) F spate pi itane itl (und), Da, & = 0,05...0,075 - coeficient cu dimensiunea unei lungimi, m; TNecuuaa do pape ecu cha eta &-coefcient de randament care este egal cu: 2 al ovis) ga3027 2S +1, (o010s+ 224) 3.336 oan ‘max ie * ‘RidulescuN Popa HE, Muntcanw A, — FundafisTadrumiltor de profestare ‘idole N Popa Mantonu A,— Funda Tndromtor de profesiare 3ee Strat impermeabil Figur V7 Pigs VIB ivelul api sub axa stpaturi va intr-o prima etapi se calculeazl cele trei valori ale lui zp corespunzitoare debitelor Q, 3) alse si se trascazAgraficul de vaiaic zp = f\(), (fig. VIP). 2QR 2.28 Po iar? {in etapa a dova se va determina relajia intre Q si z» pentru trei valori ale Tui z, alese. in Re ae pes ke acest caz, penta filtre aciculare pe dows rinduri (pe dows Jatari ale sipaturi) relia de calcul ee ern tue y gy ee este: Instalaile de filtreacieulare se liveazA in gamituri complete, cuprinzénd ata filtrele, si conductele, pompele de vacuum si de absorbjie-refulare, motorul electric ete. Distanta 222 of bb fle cx de obice!cuprinad faire 15.-2 ma OnE (v2) unde: aes (vi23) a= —— (vi24) aie Saez 1 6 aieiiea Kira! : (¥125) Lae Pentru tei valor alese ale ui z, se va obfine graficul de variaie Q= f(z). Cele doud funefi de varigic, 20 = f(Q) si Q = fi), se tascar& pe acclasi grafic (ie ‘VL8), Punctl de intersectie reprezintdtocmai debitul Q si nivelul 2, cau. TRidulscuN, Popa Hy Munteana A, = FundaicIndramtor de proieaare ‘ugaIGGaNG Popa Manan Funda adramor de prise 30PARTEA A DOUA ANEXE EXEMPLE DE CALCULDate de tem’: Pentru protejaea unui obiectiv industrial Impotriva inundajilor se cere executarea jig de pimant cu umtoarele caracteristic tq = 27,0KN/m'sn, =34%6;w, =12% 54, =22"s¢, “oa = 2OIKN sn = 37%; We, =17%5 9, = 1936, H, =5,3m;H, = 4,3m;b = 14m;d = 3,039 =25kN/m" ‘eren de fndare (acleai craters ca pentru sual 2) Figure A.J. Dig de pat Proicctl va cuprind: A. Piese sorise ~ Predimensionarea pantelor digului; + Verificarea stabilititii digului in ipoteza suprafejelor de alunecare circular cilindrice, utilizand metode fasiilor, pentru cazul digului uscat, B. Piese desenate ~ Seofiune vertical prin dig; + Seefiune eu schema de calcul (implies fn fi), = Graficul cocficentului de siguranta i detzrminarea coeficientulsi de siguani minim, ‘Rudulesca N; Popa H, Munteaau A.~ Fundafik indramitor de proicctare 95PARRA ST STES eee ms ES POW Rezolvare: 1, Predimensionarea pantelor digului de pimént Stabilirea pantelor stabile ale digului de pAmant se realizeaz§ prin metoda Mastoy ‘conform capitolulu 1.1 al prezentului indrumator: - greutetea yolumicd a pliméntului fn stare naturala pentru cele doua straturi: 34 n,% Sim?, 1-22 144) a 27/24 1412} =19,96. iin’ 100 A* 00 100’ Y00, 2%, , w% 7, , 17 : a te{ 1-214 2%) - 61-22) 19,68 ei ronrl -385 58) 294i) i) - efortuile normale la bazaeelordoul statu 0, =4+y, xh, = 30+19,96x53 = 135,79 Jim? 6, = 6, + 7g xh, =135,79 +19,68% 4,3 = 220,49 KNim? - unghiurile si respectiv pantele celor dou taluzuri: Eye. eee LY tg22s 2 |= 0,49 sy He es} ‘eB, eB, fm, = 1 =2,04~20 ‘SB, 1 m, = =25 iB, H=H,+H,=53+4; 2, Verifiearea stabilitayii digului in ipoteza suprafefelor de alunceare circular cilindrice, utilizind metoda fisillor, pentru cazul dig in uscat Se taseazt digul la o scari suficient de mare pentra ea erorile grafice s& fie reduse Is ‘minim t se construieste dregpta Tul Fellenlus pe care se vor uleye veuticle suprafetclor © ccedare cele mai probebile (v.capitolul 2 al prezentului indrumator). “Riduieca N; Popa H Munteana A. Funda ndrumitorde poistare co Pentru determinarea coeficientului de siguranfs minim si aflarea suprafeei de cedare sspuncitoare acestuia, au fost necesare in cazal de fap alegerea a patra suprafee de cedare ‘entrele in 0, Oa, 03 $1 Os Impasfires in fBsii gi determinarea tuturor fortelor care actioneaza la baza fisiilor fiecare suprafeji in parte se realizeaz conform capitolului 12.1 si valorile sunt izate in tehelele Al, A2,A.3 51 AA. in planga A.1 este prezentat calcul grafic al coeficientului de sigorentt pentru prima 8 de alunecare (0) si diagrama de variafie a factorului de stabilitate, In plansa A.2 jprezentat desenu! de executie pentru digul de pamént. in coninare se exemplifies calcul greusilor for, G, al unghiurllor a, pena 11968-3182 KN BEATING 1966-25505 KN CHO veer ws OS8D I i9.68=25072 AN 6, 82225, 9651S, ings s0964 IN 6, OSE ag g5 OSIDAS, 1996-5817 WN 6x 06292128 55, C8BO i996. 5705 WN oq= 2222, 19605 S29"9,059=7002 6, -B28BMD aoesessnisni9g6e1sn25—0113 AN Gy E2595 gsssspasaioserisnase391 3h Gye GAH i EMO igscmis 18 SEAMED, ggg GAAP igopar7e3 iN Gp 282119681 222222 1996013517 AN $ 2 ee 7Halog “N mosinpeH yond 9p sonewaspuy epuns "Yauco : oeesrt ‘ous'o% ee WC Tege4 9001+ @LELL (Tamsin + Tox dione EK We NaS eP o0'9z01 | TLerLE OBTSFI | TP 68E ‘TWLOL oe | wr [reo] on | too FOO Jo] LAL ]Se0S] 9612 | OT cows | ieee | v0 | 896 | ott aio |rov0] ercuco |rerr|crsei| st cose | ores | reo |arue| iciec 1910 fro] srsovo fevor| ose | v1 coos | cout | veo forte | craic 6os'0 [aaso] ¥88290 |e09e| oizr | et 00's! veo | teoce | ze'602 sovo |seso] i9ivso |seze] toe | ct ors | oper | veo |iceoe | ester revo |ycv0] aseovo |scsc| ety | 11 ove | worse | veo |aozer | crave seo |-reo] tsose | roc | cose | ot cose | rie | veo Jorzes | acset u60 |r1zo] Lesizo |rezi |sour9| 6 ooze | coset | reo |zeors | seis 9660 froo0} crrsoo | is |crers| 8 ooze | sesut | v¢0 | rr'o0s wet | ooo fscoo] seazoo | co |roos| ooze | ovsa | v0 | rere oesz | r660 feo} o1civo | s¥9 |zcose| 9 zr | toes | Heo | torte zie | vaeo feevo} oosero |seor|zozre| s oosr | ssc | seo | reac soss | oxo |s¥c0] vusrco Jorvi|sosec} » ove | zrzor_ | #0 | 9896 scout | te60 [sro] eeezeo Jorte|csaic| € woz | ic0s | #0 | sort ove | avo |s9¥0] oossvo | se [eso | c oot | ove | seo | ose soes | eewo [soso] teov0 [ose] oro | 1 a ww [| wy [a ©) [ox pases hhx's=9 | 3405005] 'pa |osoo.5] ms [ous] ‘soo |oms| mp |» | 9 | aN 1g uy ranuso no axesounye ap jafayeudns soqezundso109 yiuesniis 9p mnjmjuaiayooo jaye “1"Y [MIOREL, g 5 & 3 5 3S i 2 ag 3 a < Re & 2 jy i TMT = ol t ee 3 2 9(8 ale BS Se ae gee ue a gt sh a $2 A) is SF S]2 5) § = 82 2 Se Sieol. 4 gt Z 2 5 & 83 fis aie 8 t 38 i s 2 gi gece 2 ¥ 88 4 5 4 ae goge ¢ 2 iso2 & a i ag GU) S sin see te wie og E Pe igied Se fea eG eat a eee i fodieg) Gon. 0S & oa ye PER ia eg 8 ate ae a: 5 8 . 32 siz i a 1 2 28 26 goa : le = i. a bee f ng iaumpoqad 9p songs yS'P601 ove= TWEDI+9L6+ 6GESTI ung ="y muxayany “4 wo puso w uis'p + 15+ HV DOD) RW =f wlowmdis op ymuatouj209 9L6 PS POOL | ZL'E9T TVLOL 0 T0r0 WSC SSD | SeHO ] #86960 | L555 ov toro so'ss 9199 | sec'o | uszovo | zs 99 wreo| sizer | corti 1899 | e600 | sozeso | ray al Oo csv | 919°0 | oveve'0| vs'cv 06 sreo| ecvie | score tat) | co9r0 | suzss'0 | wee ro woeo| acosy | +2207 1889 | ezv'0 | escov'o | zac a weo] vscer | ovat 8669 | ave'o | sesseo | or'0z u treo] orsoe | 91°66 aus) | seco | tee | errr u wot |rreo| sxe | over 266) | 6zt'o | soazr0 | oe zw 1969 |rreo} sezoc | cos 666°) | oro'0 | zose0'0 | eee ae 199 | re0| 6orr61 99 | 666) | 6e00 sve a ov |rveo| r8'61 coz | 4669 | sora | xesoro | co 06 vos |rreo| osssz esa | 1269 | zivo | sverzo| evi co seer |vvco| seca ove | sro | cec'o | tocero | soot 96 seve __|vveo| co'o soe _| 269 | zoe‘ | uvcov'0 | sore wo co) aw | _ aa | ww TO) fo Psa] Lrx'-0 [a 's005| 48 [ps5] “ous fous o| ose | tous | umpa |» | ofan 0 us ns99 no antoounye 9p iojajns sonezundsox0o eles 9p myuuto.14909 HoT) SV H}OgE, Tabelul A.2. Caleu ccorespunzator suprafefei de alunecare cu cent radial [sina,] cosa, ]Gsinayg] Gsinaj, | Geos] ted; | Geos ate 6, (a any, an) D120 [090] Rat _[osaa | 2478 0.40753 | 0.396) 124.49 |0344| 4283 0.28957 | 0279 0.344] 105.91 0165.1 | 0.164 0344 0.09390 } 0,094 0344 0.03979 } 0.040 0344 0.05637 | 0.056 2681 0344 47 |0.179 88.17 0344 0.12601 | 0.126 2.08 0.344 0.42813 }0.415 295.27 0344 059620 | 0.562 286.54 0344 0.49403 | 0.475 70.40 0344 0.72274 | 0.661 177.60 0344 0.75608 | 0.686 116.22 0.344 ogoisa |0.78 99.81 0344 1.00130 [0.842] 0.47 0.404 TOTAL 246.89 | 1293.35 1484.96 LVGsing, 1. _ DC rcosentgh, +e +G,sing,,..) 1484.96 +1047 +246,89 1293.35 = 2415 Tiidulsca N; Popa Hi Municanu A.~ Feadafik Indrumitor de prolectare 100007 #1 Bios - 201TH BPO - TV VSNV'Id SHEEEGEIS BP rayNUAH}B09 jOLOPE Tebelat A, Cali cotiiitll de'gin Socopuncator sialic do shumecars co cat 04 We radunt | sno, [esa] Gsna,,,| Gana, [Gana] we [Gasaea][C=ox]] faisic kN) (kN) (kN) (KN) aN) ic 0.35657] 0.349 [0.937] 22.67 60.86 | 0.344 20.93 96 2 25255] 0.250 [0968] 28.52 T1052 [0344] 3802} 60 3 0.14435] 0.144 0.990] 33.97 233.70 [0.344| 80.39 | 90 r 0.03692] 0.039 [0999] 637 10.02 [0344] —soa8 | 48 3 03892] 0.039 [0.99 Sis [aT [ose] 3967 | ae a 0.09180] 0.092 [0.996 6a [17835 [o.saa] 01.35 [a2 7 0.18978] 0185 0983 Giz [399.34 [asad] 1329 | 7 n 029706] 0293 [0956 Tose | 33095 [0344] 11698 [78 042132] 0.409 "[091t tsa] 1902 |e 0.56444 | 0.535 | 0.845. 0.344, 4119.05, 108 O71750| 0688 [0.753 0344 [78.05 | 96 O0402| 0-0" F0.694 Bid 404] 16.78} 15 087895 | 070 10.638 7993 cao] 2615 | 70 55.37[ 0.96630] 0803 [068 1478 O404[ 412] 45 TOTAL 91.53 907.58 917.66 946 So en Dee oe, Xs, 907.58 =245 Thies N Pop Hy Munieane A. ~ Funda Tadrualtor ds procclare 102‘Desen de executie - dig de pamant ‘Seara 1 : 200 PLANSA A.2 Sess ANEXA A2 q Date de tema Pentru aletituirea unei platforme suprainalate se cere executarea unui zid de sprijin de ‘tip comier din beton armat cu urmatoarele caracterst N=3 1185 kN ¢-30° = 0,1 daN/ cm? 5-01 N=45+0,1-3 m Dim Proietul va cuprinde: A) Plese sctse: ~ _ predimensionarea zidului de sprijin; ~ calculul analitic si grafic al impingerii piméntului in diferite ipoteze (Conlamh ‘si Rankine) ~verficares stability dul de spin (aunscare pe talpa,rastumare, presi peteren = verificarea de rezistenta a sectiunilor caracteristice ale 2idului de spri B) Piese desenate = secfune vertical prin zidul de sprijins |= lange pent ealeulel grafic al. impinges pamfncalu(Culmann yi Mobr ~ Coulomb). [RidulesGUNG, Pops H Manteana A. Fundafis Indramltor de proteciare iosJn-(S A)is-o48 04 io = 2)sa-24032 4m =06+04=05m H=4.8m tb () tpoteza 1 ky =1g? (45-92) =023 (2-y-W ky 1/2 18,5 4,8: 0,33 =70,33 EN P= qhk, =30 48 0,33 = 47,52 kN Grevttti =n Sim $1=3,4-0,5=1,7 m4; Gi" 25-1,7-1=42,54N; Ss-(0,15-43V.2= 03225’; G;=25-0,3295-1 8,06: i] $:03°4,3= 1,29 m"; G $292.5 °43 =10,75 m DG, = 356,69 EN 25-1,29- 1 =32,25 KN; 85 + 10,751 +30-2,5 = 273,88 KN; Verificari LVerificarea la alunecare pe talpa 1,39 2 v. 21,50 Fr =(Gi+ Gz +G:+G,)-£=356,69 0,43 = 15337 KN UF=P!+Pt=70,33 + 47,52= 117,85 kN yi = 153,37 /117,85 = 1,301 1,35 2 1,301 21,30 2Verificarea ta rasturnare 42,5 1,7 + 8,06 0,525 + 32,25 0,75 +273,88 -2,15 ) = 689,51 kNm M,=P!-1Ah+P8-1/2h=48/3-70,33 44,8 /2- 47,52 = 226,57 Nm Vi-= 689,51 / 226,57 =3,04> 1,5, "3. Verifcarea prestuniior pe teren Pentru aceasta se reduc toate forfeleincentrul de preutate a lpi ziduli N=2G,=356,691N M=P'-1Bh+PS-1/2h+G,-0+Gr-1,15 + G5 - 0,95 - G,- 0,45 = 48 /3 - 70,33 + AS /2.-47,52 + 42,5 - 0+ 8,06 1,15 +32,25 -0,95 - 273,88 0,45 = 143,23 KNm And W=(b-1)/6= 3,4/6=1,93 mt Bho =N/ASM/WOkNim?) Prar=N/A+M/W=356,69/3,4+ 143,23/1,93= 179,12 EN / mi? 4-1 = 3,4? "RielicaN, Popa Hr Manisa A Fann Taramor de proieare i "Radulescu N; Popa H Munteaau A. Fundafit ndrumator de proiecare iorria = N/A -M/W = 356,69 /3,8 - 143,23 / 1,93 = 30,69 N/m? ery = 250 KN im? us 179,12 KN / m?< 1,2 Peay = 300 KN / mn? Prin =30,69 KN /m?> 0 ay ipoterat 15-92=85+302- 60 eor=197 teann/25-22-25:17 438 Rha 228m Bun ~hae - hye = 4,3-4,25=0,05 m aomb~ \faas725"]=493m Gs=y-Se°1= 18,5: 10,751 198,88 ie Paeak, Pha=a-baek, fee ‘hye, =18.5-4.3-0.33=26.25, [po =7-H -k, =18.5-4.8-0.33=29.3 P= BBS 95 1213.9 KN 0.93-0.33 =10.2 KN/m? Din eeleul grafic se objine p®™=18 kN? OP = hyg + 9-18.5:43430-=109.55 EN? }09.55-0,33 = 36.2 KN/m? beef -k, in ealeul grafic se objine Be=pPLi=88.74 kn pF 81 gy -tip4en PF =P pcsin6D=112,4sin60=97.34 kN P= P*pceos60=112.4c0s60=56.2 KN sin60=88.74sin60=76.85 kN po PBiceus60-88.74c0s60-44.37 KN erifichri Verificares ta alunecare pe talp MaF/Az13 (Gi +G:+G;+G,+P\+P,) f= (356,69 476,85 + 97,34) -0,43 = 196 PY agP¥ag+PE*P y+Pco+Phey=0.0076+0.495-44.3756.2+13.9+4,95+0.76=119.9 EN Fr/Fe=196/119,9=1,63>13 6,16 kNm =P aod. 76+P'an4.774+P2.63+P “yl 92+P'op0083+P%op.25=0.00764,76+0,4954.77+ 4.372.63+56 24,92+1,090.2+0,760.16=231,63 kNm = M,, | My = 946,16 (231,63 = 4,08> 1,5 Verificarea presiumii pe teren = G.+G, 1 Gs 1 Gy | RAL PYY ~42,518,06122,25 1198,88176,85+97,34 ~ 455,08 KN, Taina N, Foye H, Munna A Bandai Traitor drone TaaaIGSe NG Popa, Muntenu A= Fonda faraniior de proietareAnexa A2. Protectarea wmui sid de: 7 5 Pag 71661 P2.63+P 8 SECTIUNE MHGii15+G50,95-G.0.45+P%n4.775*P7 pa 76612. 634P "p92 on SEEN, 4P¥eo0.083+Ptep0.25-P90.47-P"90.88-60,27 km 9 San 120 oH 4-1=34m" 3,4 (6= 1,93 mt Abt W=0 DF pa -N/AEMIW. Pmx=N/A+M/W = 455,88 / 3,4 + 60,27 / 1,93 = 165,31 KN/m? pmin = N/A-M/ W= 455,88 / 3,4 - 60,27 / 1,93 = 102,85. KN/m? Peso = 250 KN fm? Prax™=165,31 < 1,2: Peony™ 300 kN/mn? Pana02,85>0 Calculul impingerii active folosind epura Culmann (6=0) Se caleuleazinaljimes echivalenti de pimént corespunzatoare serciniiq: H.=q/7= 30/185 1,62m Se impart prism de pamént ABC gi se cleuleszd ereutatea fiyilor 8+H) 480 aaies ys EBD ass .gsasa7I +G,= 146.74 N/m G,=220.1 N/m G1~ 293.48 N/m G.7 366.85 KN/m G,= 440.22 KN/m G\=513.6 KN/m + G) =586.96 KN / m G1 = 660.33 N/m. 50 Planga A2.1 ‘ulhlecu NsFopeM, Maniaou A,— Funda Tndrumtor de proktars IDate de tem: Se va proiecia fundaja izoat a unui stp de beton armat (de setiune 40 x30 em’) al i construc industriale incadratt in clas a II - a de importanja. Inctearile de calcul Mj =100+10N=120+10x3=150kNm = Mj =150kNm ~ in gruparea special: Py =13Pj = 1,3x890=1222kN Pf = 1222kN ME LSME =1,5x150=225 kNm M$ =225kNm unde: N=3 (N=nrde ordine) ificasia terenului pe amplasament este dati conform forajulul nr.1.. Caractersticile tence de calcul ale stratului de fundare vor rezulta pe baza preluerati valorilor din fora Proiectul va cuprinde: A. Piese serie: ~ Determinarea caracteristicilor normate side calcul ale terenului de fundare; Prodimensionarea fundafiei pe baza presiunilor convenfionale de calcul; = Verificarea terenului de fundare la stare limita de deformati - Verificarea terenului de fundare la stares limita de eapacitate portanta, 5 - Ammarea fundajei. B. Piese desenate: ~ Sectiune verticals si vedere in plan a fundafei, detalli de armare (se.1:20 sau 1:25), 'RiduleseuN, Popa H,, Munteanu A, —Fundajit Indromtor de proiectare ins7 ee enna Regolvare 1. Determinarea valorilor normate si de calcul ale caracteristicilor terenului de fundare Stabitirea vatorit no saleul pentru greutatea volumicd, x (stratul de argil ‘cafenie, plastic virtoasd - Valorile y determinate prin incerciri de laborator (conform forajului s-au efectuat n 6 incercari: ‘angi esegeld BEN ou sseoue sd neo sy = Fy? t r = =; ae ayy 1 18,3 0,13 0,0169 2 18.4 0,03 0,009. 3 185 407 | 040008 + 187 ~027 | 0.0729, 5 186 O17 | 040289, 6 181 033 0.1089 Total) [110.6 0,02 0,233 =Valcarea medie Y si estimatia deplasatd a abateri medi patratice 8: arepoyoud ap zrgumspuy Tepun ~"y nuwayuNyN “slog “NATHAN DINHALOIO YOLVAOAVT 3G NOTAZITWNV 373LV1INZIN ND VSId DY a Sa-" = 0,233 Kim" t (0-4? fSG-yF Ena = © Verificarea erorilor excesive: = 286 apa ve y din tabelul IIL] rezulta v = 2,07. Conditia : For] is Oe a8 3 =18,3 kN? © Determinarea valri de ealeul pentru verified la SLCP Pentru n-1=5 sia= 0,95, rezulti din abelul IL2, t, =2,01 og 20lx0.22, 3 Prt eine See Tee XN 1 tg19° + 0,075 = 0,109 MPa 12 tgi9° + 0,075 =0,144 MPa Determinarea valor normate side calcul pentru parametiireristentei la forfecare. 6 3 tgl9° + 0,075 = 0,178 MPa ‘ie (ctratul de argilécafenie, plastic virtoasd) Valorile rezistenjei la forfecare q, determinate in aparatul de forfecare directé pentru ceforturile normale egale cu 0,1; 0,2; 0,3 MPa: 1 tg22° + 0,062 = 0,102 MPa pace 2 tg22° + 0,062 = 0,143 MPa fer 03 g2°+062=0,183 MPa Paoba a 420m = ren = 20° < : S= 8 aN? = 68 4Pa=0,068 MPa ee ee es o=0,1 MPa te™ 0,1 t220° + 0,068 = 0,104 MPa — @) pene = 0,2 MPa ‘te 0,2 tg20° + 0,068 =0,141 MPa 2 2.0 0,104 9,141 0177 o=0,3 MPa ‘40,3 120° + 0,068 = 0,177 MPa 3 23 0,104 [041 [ 0,177 lg haa 30—_|_osta 390175 Prob 5 49 oo oes [ars H=2am 6 3 05 [ons a7 7 60 [ on oes [aes = 0,068 MPa 5 ag [oss [1.068 a= 01 Na y=0j1 420° 0068 = 0,104 ma c=O2MP y= 02420°4 0.068 0141 Ma | Rls Popa Hi Montane Funda adrumitor ds promeare ‘Riles Pops HE Maniane A Fenda: ndranitr de prisea A EI PTONEISE TE ROO EEDA liza valrilor t, nen I © Ani lor 7, pentru o = 0,IMPa = nts i na el a Ea =F 54] <3 ~207% 0018-00057 cra fn, Tonos [0901 | 00000010 0 2 0,104 | 0,001 | 0.000001 0 0 ‘© Analiza valorilor 7, pentru 6 =0,3MPa 3__| 0102 | 0,003 | -0,000009 | 0,003 | “.000008 ema 40.1097 [0,008 | “o,000016 | -0,005| 0.000025 ae = ; IT] 50,109" | -a008 | oan0016 | -0.005 | o,000025 El Se rT ee 6 0,102 0,003 0,000009 0,002 0,000004 1 0177, 0,001 ‘0,000001 | 0 0 20177 [0,001 | ,000001 [0 0 Sa 3 [0.175 [0003 | 0,000009_| ooo | 0.00000 Se eee aie sa] 0, 178 aL 0 0,001 [0.000001 Valores metic 7 sist ptratice §reaulés SESE 2 Sa eT e 6 [0,183 | -0.005 | 0,000035_[_-0.006 | 0,000036 ‘000052 =0,003 2; =107 MPa setae YE-+) = 0000036 Mra E(t -ri)” = 0.000052 MPa 1 (xP -;}° =0.000042 MPa Sle} = 0.000058 mre 100036 = 0,0024 Pentru n= 6, din tabelul IIL.1, rezulta v = 2,07 Ni fi-5| Nu se elimind nici o valoare din gir statistic al valorlor + , numarul total de valor ropa = ay CEs ind: T | -oiai | 0.001 | 0.000007 7 n=3x6-18 2 [0.141 [0,001 | 0,000001 0 3 0,139. 0,003 0.000009 0000004 © Determinarca valorilor normate $" si [0,145 [ 0,002] 0,000004 0,000008 a 30144 [0,902 | 0.000008 ,000009, 6 [0.143 | -0.001 | 0.000001 | -0,002—| 0.000004 oF $62 -(h0.)2 nis? -(2o, D708 MPa hile 2 (& -1))? = 0,00002 Pa Te-x,) = 000042 ope | 000002 = 00018 V6 1 _ 18(01x 0,63 + 0,2 0,852 + 0,3 «1,068) - (6x 0,1+ 60,2 + 6 0,3)(0,63 + 0,852 + 1,068) 18(6% 04° +6x0,2' + 6x03)~(640,1+6x0,2+6-0) 0366 Tace Ni Fopa , Manta A= Fanal-raitor eprosclre "ius Fop i Manica A= Fund fdramior de priesare iatwane BAT Pohectaren sare! SunAGHi trolate os eas ens Eades; Tee nko} (03)? Tele (6x0, +50,2' +6x0,3 10,63 +0,852+1068) 18(6x07° +6.0,2' +6203) (6«0,146x0.2+6003) (640414 60246503) 050,63 +-0.2x0,852- 031,068) 18(6% 97° + 6.02" +6:03)~(610346:02+6%03) => c* =0,068MPa or= 20°10 © Determinarea valorilor de calcul d .¢ .) «.¢’ (SLD. SLCP, + Se dedue, in prealabi cum urmeazs o=0,1MPa |, valorile normate ale rezistenfei de forfecare, =a tg" + c°, dup = 0,1<0,366+ 0068 = 01 04MPa 2MPa = 020,366 + 0,068 = 0,141MPa. 2 = 03MPa 3 = 0,3x0,366-+ 0,068 = 0177MPa ~ Se caleuleazii abaterea medie pitraticl a unghiului de frecare interioarl si a coeziunii El etag remy) Sigg 7 : e- »ite-(2x) ] (000058 + 0,000026% Sey owtlén og +6x03 46x63) F Te? Gist Saabar eae 7a ya -2)xI0h oi (Ea) Anexa BI. Projectorea unei fundafit izolate (0,000058 +-0,000026 + 0,000042)x (6x9, +6x0,2 +6x03) 16x[18(6x 91 +6x0,2 + 6x03) —(6%01+6x0,2+6x0,6)") 0,0017 MPa. -Pentrun=18 sia=0,85 >t, -Pentru n= 18 si=0,95 = t, 73 Valoril de ale pentrverificaes la SL gd 25Bb) «0.35601 ‘6 em "a —-1882) = 90680 - 1g = 0,357 $= 19°68'= 99° 066 MPa 1,07%0,0081 0366 t= = 0357 Valorile de caleul pentru verificarea la SLCP: ‘gy = 036601~ # = 19° 39219 * 20% (ly = 25,5%), se determina prin ‘Ae =0,708 - Peony 496,95 - 89,451 = 407,5 kPa y= K,7(D, -2)=2 x 18,04 @,5 -2)= 18,04 kPa Ky =2 - pentra aril prafoast, 25,54 kPa - presiunea corecata cu Dr = 18,04 kim, I Pet = Poa + Cy= 407.5 + 18,04 se poate face un calcul preliminar pentru determinarea dimensiunilor bazei fundayiei L si interpola lniartvaloarea lui B., corespinzitoarecaractristclo de caleul ale tatulu de Pr aten fundare (I. 0,813 si = 0,708) Top Pete * Dr Py =940 kN “ye = 201i? Denar Tndicale Consistent . terenului ée poilor [ISO] teeost3 LS sealege Eat fundare e Ban» KPa Ease Brec= 144m _ Be=1.5m ‘Argili prafoast ealenie, [0,6 Eo 496,95 35 reget 8 Oe Lge =173m ~~ Lee = 18m plastic viroasi.ca |” etm 0,708 O75 1, 220% 08 300 Bd 350 © Corectia de ltime: (Ca) Interpotare pe ortzontal penue=dé = Te =1-055= Bro mages Cy = PuwK,(B=1)=4075 x 0,05(15-1) = 10.2 kPa Ale =0813-0; sm Fogg X Bian + Cp +C,= 407.5 +102-+ 18,04 435,78 kPa xe Poays=450+ 4695 = 496,95 kPa Pam Hee) don eerie pentrue=0.8 AT, =1-05=05 Pony = 350 - 300 ~ 50 kPa a ie eae Eaerifia condiflle 11.13 pentra valoerea final (corectath) ali Pw: xe Poqy= 300+ 31,3 =331,3 kPa PES Pow pote FL. S40 2025 ~398,15kPa 1 desl nu mal exe reseee teen ne Pe ip*tmeiPeay eae i Pent. podinensiones Hoc de btonsinplu sey fine seama de vloaca WE = pag 208254 Teg SRS IAPR funghiuluio (cap. 1.2.3.1), astfel: 3 ae = ng 12Pgq, = 112 435,74 = 522,89 kPa eS = PEP 12 Pay = 522,89 KPa ‘Se mfreste lungimea fundatiei la 2,0 m: In final se elege un bloc de beton cu dous trepte de inaltime Heap = O45 mn 3. Verificarea terenului de fundare Ia starea limita de deformatie 13,3KPa< 1,2 Pry = 522,89 kPa Umnttonrele tei eli sau la baza acestei verifesi (cap 1.3) 1) Patan Pp 2) Patmm $120 3) peo 2) | AVeals ‘aan = 8 em (pentna cazul de fa) Post Ppt =m (F-B-N, +q-Nz +¢-Ns), 940 150 |= Pui 1.4 (18,3x1,530,514+-44 4553061665, 66) = 735 kPa i +20%2,5-—— = 213,31Pa>0 Pa 75x20 GueoRe ar 6 “Obs: Pentru umpluturt s-a considerat greutatea volumic& Yempisun = 17 kNim, fn concluzie dimcusiunile finale ale bazei fundatiei vor hi: | unde: m= 1,4 (tabel 1.8), L=20m T= ysiw= 18,3 KNim’ (deoarece pe adncimes B/4 sub tala Fundatiei nu epare Br1Sm ‘ nici o sehimbare de stat); = hat (y= h) y5rp = 1x17 + 1,5x18,3 = 44,45 kim? = 66KNin? sip = 20° = din tabelulIT.9 Ny 3.06; Ns = 5,66, Conform capitolului IL2.3.1 raportul ntre dimensiunile fn plan ale euzinetului si cele PAG PE ale blocului de beton trebuie si se incadreze in intervalul LXB. LxB*'m *Dr Mo= 20x 1,5 x 0.45 + 1.4x 1,1 x0,45=2,05 m? Vo - volum beton simplu b= 0.9 x 0,703 +044 x03 x 1,3 = 0,28 me? Vou = voluu betou aust Vu=2,0%1,5x2,5-Vy- Vn 517m! Va- volum umplutura "HolsceN;Fope Hs Manta A= Fund Tartar de proodare EGUGEGUN, Popa H, Municanu A. ~FundajicTadromator de prolecare iat6x ppaotd op sopyunspuysiopung —"y nuesyuNyA “H edog “N HOmOIMPRRL 1 wog= “Py > woesz='yaeo-Fy (¢ 6 ‘ays myqeqoud wares) eu uy [ 07] sa [sw | ot [mre vat | ost we TFET cei] SS [ao] wp | su | su | s [aca vet | ese ea er ae soo | vcon feves| st [arcu | 22 Ta | wee cca ee al os aro | scorn [ewe | st [omar [SOT a | ones Te fei] [ool 9 cco | won | eee | st | ones | 2S | en | ree Wo] oe ols eo | won [eve] i [we [2 | on few ay st Taf [ool a | won few] a | ou | 2 pen fee 2] eT lei] S |v] « iso | veo [nse | os | eso |B | cor [ore wT Hc |S [ool 2 zi | von | wee ver | SS | ea | ersee [3] [ec] 2 [oo] 0 ) co | 220 | on ow wun a a m Jar | an |W] ] ee a4 i : : : 7 = e389 I 5 4 3 zl ag : 2 lg gi S a t 22k : 4 aoe iy 2 ¢ gx 3 gor ge3.. 2 ao as 2 a, fg ge sees Eeay E Sogn pe s-7P 5 2 og 8 BS get i Teh 0, SaaS ea fg. oe oes i bee oe & gq is3 go" gag8 oRR & Sb Gp aby 2 bast —— z z a 2a § i a4. Verficarea terenului de fundare la starealimiti de capacitate portant Conta care trebuie fndeplints este: Diet SmePer unde: m= 09 3m Pa =1BN,2y +4Nghy +0°NcAe 8,25 KN? B=B=1,5m qr 17x1 = 182581 5 = 44.37 KPa 7 =65 kPa "= 19° = din tabelul IIL13 N, = 0,92; Ny=4,4; Ne= 11,76 dophqeke ~ conform tabeluluiHL14 = B_is Dye) 75 fn final: Pe; =1825-15-0.92-0,632+ 44,37 4411276 + 65-11,76-1,276= 1195,38 kPa = ler = 555A KPa < me Por = 10758 kPa 4, Armarea euzinetului de beton armat ‘Armarea cuzinetului din beton ammat se realizeazh conform capitolului 11.5.2 st prezentului indrumator. YValorile de maxim si de minim ale presiunilor pe talpa cuzinetului sunt: Datoritéfaptului ci presiunes minima este negativa, fa relajia de caleul a momentelor dde armare(v. schema de calcul din capiotul IIS. si formulele I 29 si 1130) se va considera presiunea maxim’ ca fiind egal eu suma celor dowd presiuni, nm si pain (in modul), iar presiunea minima ca fiind egal cu zero. = — Momentele de armare pe cele doué direcfi sunt: ee pe nee [at 3) 4 pion 2pm (2 3 = M7 157.8 kNm 3 4761,22? (1,5-0,257 4476122 (2 piel oy oat = M,~31,74kNm Fa 2380,61-0,2" (3-0,4+4-0,2) Pentru calculul ariei de armatur8 necesard se utlizeaz& relajia: M 0a5-h,-R, ‘M- momentul de armare, My sau My; ‘hs ~inaljimea utila ¢ ewzinetalui, hy=h.-a=30-3,5=26,5 cm ‘a acoperitea amnituii eu beton; R,=210 Nimm - rezistenja de calcul a armaturii de tip OB 37. ‘in coneluzie: oe 15 ** "9,850,265 -210000 pei "= 985-0,24-210000 0003335 m? = 33,35 em? 000740 m? = 7,40¢m* ‘in final se considera: = pedirectia x 7925 10,5 em = = pedirecfiay-y: 7912 1135 em > Aeer=7.92em?> Any Procentele de armare pe cele dou direcii sunt: Ae Ayer = 34,36 om? > Aa ve3436 100 = 2438 190 = 1.85% > Fo. BEF OO = 18% Pm 792 = 222-109-036 > pa 008% ra uc cncaoa e @ 157) Pinole 4441.22.09) Pion +P'mx — 4320,58+441,22 om Feral ena re dptath, Senza 008.07 -2350y Resear eer TES socae om =pr0090 = °8 Se considers 248 cu Ayer= 1,01 cm?> Aa nee ‘Lungimes de ancorare necesar’ este: unde: ‘se 0,08 (pentru OB 37) ~ coeficient de aderenfl armituri- beton; dao 12 ~coeficient de aderenfa armatura - beton; Ry=210 Nimm? -rezistenja de calcul a armaturii; R,=0,5 Nimm®- rezistenfa de calcul la intindere a betonului; d=8 mm - diametrul armiurii, . => 1.=3648em ‘in final se considera o hungime de ancoraj l, ¢ = 40 cm. ‘Obs: Desenul de execute al fundatieiizolate este prezentat in planga B2. iu op H, Munieanu A, Fane dudes N. Popa Hi CaF 3141s PLANSA B.1‘DESEN DE EXECUTIE Scara1: 50 On ANEXA B2 Date de tema Si se potecteze fundatia continua din beton ermat sub un sr de stlpi ei nei bale industrial. Stratifcaia amplasamentulu este cca indicat la tema B.1 ‘Numarul de slp, disana ite stip, incarctrile de caleul si cota de fandare vor f indicate fcr student in pate Projectl va cuprinde A) Piese scrise: “Fredimensionareagrinai de fundate, aleululpresiuni pe tere sl efoturilr fn grind pect inia: ‘Caleta pesiunli pe teren 5 eforcuilorn grind prin metoda cofiientlu de pat “Armarea grin de fendaie B) Piese desenate: {agramele presiunilor pe tren s eforurilor in grind fn cele dou ipoteze decal; ‘Redkee in plan si lateral grini si seofune ranversalagrinai; Ny Pr=2100+10N KN =13m 1=(58+0N), m = (53+02N), m Peony = 250 KN /'m* Py = 2000+20N =21 15D KN Py= 2100 + 10N~2100 + 103 ~2130 kN Wy=13m 1)= (5,8 40,1N b= (53 +02N) Bidulece2130KN 2060 kN 2060 kN 61m 13m 2-2060 +2: 2060 +2:2130 95. 9.5 _ 8380 You Dy B07 B207 +50<250>8,, 220 B, =3.0m Considerim cunoscute dimensiunile stlpilor b=bo+(0,1- 02) m=b) +02 m: Cateullpresiunilor pe tren sia efrturilor i grind prin metoda aproximatva -presiunea pe tlpl: p~ incarcarea pe unitatea de lungime. ( i }s9=(6:96-098)-19m (a ( ~The (0.63+0.5)=0.8m> 0.3m 2, +2”, 22060 42-2130 _ 8380 B:20,7 3520.7 134 9kN fm? RIGalGGiN, Roya Manian A= Fonda. Tndrantor ds protare i ee eee 2130kKN 2060 kN 2060 KN 2130 kN alee al eprint patra itoreao rs ahh TS Mi=0 1404,81/2 = 202,4 KN m 1,3404,804,3/2 = 342 KN m (404,84,6°) /2 ~21300,3 M= (404,84,35%) /2—21303,05 Mo= (404,87,1°) /2— 213058 M7=(404,87,4") /2 ~21306,1 ~~ 1909,6 kN m ‘M= (404,87,7°) [2 ~21306,4 -20600,3 = - 2249,7 KN m My=(404,840,35°) /2 ~21309,05 -20602,95 =- 3671,9 KN'm T=0 To = 404,81 = 404.81N T3=T;—P 404.8 1.62130 404.8 4.35 —2130= 369.1 KN y= 404.8 7.1 ~2130= 744.1 KN T= 404.8 7.4 ~2130= 865.5 KN 1194.4KN 1073.0 KN, (13 +x) 4048 -2130=0 96 ‘Agus Pope, Manfeane A Funda Idramtor eproieciareoro SS orrrerrreervreeDowe Minx = (404,85,267) / 2 —21303,96 = - 2834,9 Nm Scctiunea 1 Py x | wax, a i oP; BP, Pi Hl a Ol ae ae 25454 v1 61 | O78 | 0 W335 ia 9a, ky 827.8 o 936.27 pe ao_| 13 [one 0e ‘aa8_ | 37OG_|- 498.6 | T0RDaE zoeo_| 7:4 | 0.956 | -0.005 [o269-|--#7,38 | 230,79 554.18 gull Cd at 060 | 133-718 | 0051 0,075 | =108 06 | 26,78 19 mapa] 7is0_| 194 [35 | -0029 008 [61,77 | 70.29 % | 2658 | 3463 | -0,005 ~002 pages ais: sais [gar ani [var aA] seas] aa] aon a aa oy : ra jaune 3 0 30 (0052, +370.02- 47.38 -105.06~ 61.77 0.005, +0.002V, =0 0.002V, -O.161V, +894.6+230.72-26.78 -7029 -0.015V, ~0.003Y, ~0 CCaleulul presiunilor pe teren sa efortrilor in grinda prin metoda WINKLER 2545.4 5827.8kN Yo= (-3,080,95) /(1,10,95+3095) =- 0,585, , 161 Km poet S08 +3-0.8-0.365* = 0.84m* +0.8-1.1-05857 + 2 1,2 (E te or | oe "EBS | =i29.81_| 30.54 | 201.08, rakes =116,55_|-681.85_ | 1602.64 Beane 496.29 | 1022.4 | 1058.61 1, =0.84m'; 103 [30488 | 630.36 Oe a Gat 2060 | 125, “107.12 | -6.18 | 203.94 k, B= 2M, =2-93.75-10" =18750KN/ Spr Ties =e Sa BIOS oo 3821, |_258 —aog2 |W | aes V 1875-107 2545, [31,9 254 [12.72 [30.54 [2] 45.58 [3539.45 3539,451 7,743 = 152,43 KN 174 =6.1 ‘Ty= 485.58 KN; Mo = 7.7420, Serene pel x Te { g ee ; aa ee oe oo Cale gc engine Hn aeons lan or snenet fee aoe aes an oe [ee tase = CT Me IMs 201! 2000)8) F% Z060KN 2150s Ves geo | ey bone 0 Papas ore | ae {vee 2060 | 12 | _1,55 | -0.052 | 0,001 | 0.108 | 107,12 | -2,06 | 222.48 2130, | 181 | 2.338 | 0.034 | -0.034 | 0.001 | 7242 [72.42 [2.13 5827, |25,5_| 3.294 | -0,008 | -0,018 | -0.021 | -46,62_ | -104,9 | -122.38 2545, [31,6 | 4.082 | 0,001 | -0,005 | -0.012 | 2.54 | 12,72 |" -30.,54 [38591 | 3385.14 7 Tavis N, Popa, Munteanw A= Funda drumior de prokears [RidulescuN, Popa H Munteanw A, ~ Funda Tndrunitor de protectare 139Anexa B2. Proiectarea wie fndatt continue Anexa B2. Projectarea snsi fundayii contirnes Ty = 485.58 KN; T's = 1544,1 kN; My = 7.7447,57= 368,19 Kam; p, = 338514) 7,743 = Sectiunea 7 145.8 kN? Be [wt i z Tale, Fi 2545_|196 {23532 | -o.028 | 0.032] ool | 727 | 14s | 05.45 Sectiumea 4 S827 135 | 1744 | 0.05 | 0.015 | 0072 | 291,39 | 87.41 | 4196 Le x | vee B oP BP, 2, 2130. | 61 | 0.788 | 0. 3 1 0 =338,67_| 692.25 2545. | 138 | 1783 | 0049 | G018 | 0.064 | 124.72 [45.81 | i629 iD 9 0,25) 315 =o 1030 5827, [7.7 | 0994 | -0028 | -0.1 | 0.254 | -168.17 | -582,78 | 1480.26 2060 | 5.9_| 0762_| 0.003 e18_| 3502 | 6708 2130 [03 | 0.038 | 0233 | -048_|_ 0.497 | 496.29 | 1022.4 | 1058.61 3130] 12 |1.55 | 0,082 Sane Tal MESEORnE ST 20607| 5:8 [0.75 [0008 |-0.172|0337 | 10,3 | 35432 | 69422 $827, 19,4 [3.5 | 0.029 Peers [2060 | 11.7 | 1.511 | 0052 | 0007 -| 0,115_| 107.12 | 14.42 | 236.9] peas aes 37 ferent [ean east | 6 A CT Cl 2h Be es 5827, | 22 [3255 | 0009] 0.019] 0021] 52.45 | 110,72 | 122.38] ran ze 2545, [313 | 4084 | 0001 | -0.005_| 0.013 |_254 [12.72 [331 TeLasise-[ 3485 35 Tya070.140N; T= 060.861; = 03m, y= 1384,36 KN; Me = 7.74(-12,83)=-99,3 km; pa= 3485,93) 7,743 = 150,12 KNini 926 17/ 7,748 = 126 kim Seetiunea § Sectiunea 8 mT xe [eee 3 Tal p, BR | x [vet To B elo Pi 35a5_| 1655 | 21381-0082 | 0031 Toss [789 3545. | 199] 2571 | 0026 | 0.032 -| oor | 66.18_|~ 81.43 _| -30.54 5897, [10.48 -| 135] -0,05 1-003] 391.39 | 74.85 5827, | 13.8 | 1.783 | -0,05 | 0.018 | 0.064 | -29139 | 1049 | 372.98 2130 [3.05 [094] 0,091 | 031 T9383] 660.3 2130 | 6.4 | 0826 | -0.005 | -0.148 | 0.306 | -10.65_| =31524 | 651,78 3060 [3.057] 0394 | 0081 | 031 1e7a7 [6386 2060 -[ 03 | 0038 | 0233 | 048 | 0497 | 479.98 | 9888 | 1023.8 3060 [895 [1156] 0,04 | 0,062 “gaan 2060 | 56 | 0723 | 001 | 0187 [0344 | 20.6 | 385.22 | 708,64 31301805 | 1.944 | -0,046 1 -0.026 “5798 | 5538 230 [11.7] 1.511 | -0.052 | 0007 | 0,116 | 110,76 |_ 1491 | 247,08 ser, | 22.45-|_29 | -0.017 | -0.027 =99,07 7] 8735 5827, | 19.1 | 2.467 | -0.03 | -0033 | -0.007 | -17483 | 192331 | -40,79 2545, | 2855 13.688] -0.002 | -0.011 509 [28] 2545, | 252° | 3.255 | 0.009 | -0.02 | 0021 | 22.9 | 509 | ~ =201,53_| 230,64 2703.85 176.13 | 960,77 | 287955 | ‘Ts -230,64 KN; Ms = 7.74(-301,53)= -2333,8 kNmps= 2703,85/ 7,743 = 116,44 Nim" (Mg = 7.74(176,13)= -1363,24 kNNms py = 2879,5/ 7,743 = 124 kNin? Sectiunea 6 Pi x] =x B x ge 7545 | 19312493 | -0.029 | a033 | 0008 [73.01 | 34 =a. 7 oP. Be. 5827, | 132 | 1,705_| -0051 | 0012 | 0079 | 297.21 | 6995 2913 | 0016. ~o.02 | 40.73 | 68.7 2130 [58 [0.75 | 0.005 | -0.172 | 0335 | 10.65 | -366,36 2,125 [0.041 0,019 | 238,94 | 180.66 2060 | 03 | 0.038 [0232 [0.68 0.497 | 477.92 | 988.8 1,170 | 0.041 0205_[-87.33 | -127.8 2060 |" 6, 0.8 | -0,002-|0157-[ 0312 | -4.12 | -323.42 Sn PDS 0381S 0,005. oad | 195.7 | -646,84 2130 | 123 [1.59 | -0.052 | -0.003 | 0,098 | 110,76 | -6.39 2060 [2,95 [0381 {0,095 044 [195.7 [646.84 3827, | 19.7] 2.545 | -0.028 {0,032 |_-0.01_| -163,17_| =186.69 2130 {9.05 [ 1.170 | -0,041 0205 [87.33 [1278 2585, | 258. | 3.333 | -0007 | 0.017 | 0.021 | 17.81 | 43.27, 527, [16,45 [2.125 | 0.081 0,019 | 238,94 | 180.66 “eat 863.6 2585, | 2255 | 2913 | -0016 0,02 | -40,72_| 68.72 "T=863,64 KN; Mg = 7.74(-178,31)= -1380,12 kNm; po= 2917, 14 7,743 = 125,63 KN 342,58 | 0 Ty 0 EN; Mo =7.74(-342,58)= -2651,57 kNmy; py= 2805,76 / 7,743 = 120,83 Nim” TRAguIEKuN Popa H, Munteanu A.— Fonda: Tndrumitor de proiestare ‘40 "alice Popa, Mavteanw A= Fund Trantor de prolesareea eee cue ae a eg gi om, 2130 36 0.465 | 007 | -0,282 [0.42 149.1 | -600.66 SECTIUNE TRANSVERSALA aa T=0 kN; M=7.74(307,37)> -2379 kNm; p=307 -230,7. 8367 ‘Rita N Pope Hi Montene A -FunailIdrunor de proieiare 05 x=3,6m, 1743 = 132,5 kNim? Notl: Pentru aflarea distanfl x de la rezzem pant la T=0 se interpoleazA valorile forfeit jetoare de la stinga si de la dreapta secfiunii im care T= 0 ne | in __, VEDERE IN PLAN VEDERE LATERALA Planga B24 —Fundap: fadrumior de proieetare Radulescu N Popa Hi, Munteane A 143er ee eS eee IAGRAMA DE MOMENT PRIN METODA APROXINATIVA Discrana ne FORTA leroaRe Priv HETOOA appacmarivk Planga B22 Plansa B23 alu Pop Hy Manteane A Fenda drum de poectare Riduleseo N Popa Hl, Munteanu A. ~Fandaj Indramitor de prolectare 145Anaxa B2. Protectarea wnel fundoyit continue DIAGRAMA DE PRESIUNE PRIN METODA APROXINATIVA DIAGRAMA DE PRESIUNE PRIN METODA WINKLER Planga B24 re Date de tema SA se proiecte7e fundafia de adincime sub un stdlp care transmite terenului de fundare lurmftoarele inelroiri de calcul aplicate le nivelul terenului + incArcarea vertical (3000 + 200N) KN momentul incovoietor - M= (900 SON) kNm fora thietoare T=(22045N) KN Se va proiecta fundatia : ) pe piofi prefabricayi ')_pe pilofi confectionayi pe loc prin batere (Franki ) 52.em; Terenul de fundare are urmBtoarea stratificaie: 1 O+lm uumpluturd EN; 100 dan / em in beton armat. 35x35 em ; Mo -1s3m gill = 0,7 ,28+0,01N, WM -3:9m —_prafargilos TY 9:50m __nisipmedin indesat_E= 300 daN / em’ Proiectul va cuprinde A) Piese scrise -Caleulul expacitiii partante» pilarui izat Ia solicitariaxiale si lateral : “Dimensionarea si armarea radierulul Calculul grupei de pilot. B) Piese desenate : Secjiune verticala prin fundatia de pilofi. Detalii constructive si armarea radierului si pilotior. Se consider’ N =3, '3000 + 200N) = (3000 + 2003) = 3600 kN ‘M= (900 + 50N) = 900 + 503 =1050 km T~ (220+5N) =220 +53 =235 kN Pentru stratul I, 1.= 0,28+0,01 3 = 0,31 Rida 0X Popa Hi Manian Funda Tarumtor de proetare "REINER Popa, Manta A Fanai: Tndramor de proetre2) Pilot prefabricast 1L,Caleutul eapacitatit portante a pilotulut Ry= Py +Pi= k(mepyA +mz U EG) fn care: k=0.7 (coeficient de omogenitae ); 1m, =m) = I (Coeficient ai condigilor de luca, tabelul V.2 eapitolul V); ‘A= 035? = 0,1225 mi (aria seojuniitransversale a pilot ); U=4-0.35=1,4 m(perimetm) ; roreziaten} a conven ionalka pdnvintulni sah varfilpilotului, datéintabelul V.2 (eapitolul V), in kPa; fi-rezisten} a conven} ionalape suprafst a lateralda pilotului tn dreptul stratului i, conform ‘abelului V.3,(capitolul Y),in kPa: 1,=Iungimea pilotului in contact cu stratl i Jan =2 1)s15m Sat | Swat | Admin | Ie) fm) | HiGNm) [ps geologic | clementar | Mlle Zn) (Nim?) 1 i 215 OF 35,74 T6875 rig 2 40 Oar 3 108 iit 3 60 Oat 6 138 | = 30 Oat Ts 1546 v 5 100 6 130 v 6 120 os 1556 Vv 7 140 706 12 Vv 8 1575 732, 109.8 4000 B= 573.54 Rie=0,7(1 4000 -0,1225++1 -1,4 573.54) =905 KN Res Ry [Ry —capacitatea portant la compresiune a seeyiuni de beton ;, R=A Gage A=0,1229 em? as ~ 100 daN fom? Tila N Popa Monten A; Fenda: fdrumitor de proieare ec asasca—aaaaimum_" Ry = 0,1225 -10*= 1225 KN Rj, = 905 KN'< 1225 KN, 2.Caleulul numirulu de pilot i stabilirea dimen 1p = numrul de plofi; mp=P (1,2+1,5)/Ratl...2pilos m24L2B; tm=15 45 342454; P=3600KN; Ry = 905 KN 3600 (1,2 +1,5)/905+1 Se aleg 8 pilot. D= 035m t= 1,5d=1,5-0,35=0,5 1m; 1d +4,5) d= (3-+ 4,5) 0,35 = 1,05 + 1,575 m 2=4.77 45.96 +1... 2 piloli=7 = 8 pilot = 0m; xs xy a +1. Sm. 5-24241.5—4m 5-2415=25m (03 +0,35)L=@3 +0335) H=(12+ 18) H=0,65 + 0.43=05m 1244-13 m Se considera cungscute dimensiunile stilpului y=by=0.7 m 3, Caleulul grupei de pilof loti N=P+B-L-Dp yu =3600+25-4°2,5-20=4100 EN My=M+T- D;= 1050 +235 2,5 = 1635,5 Kn m ‘iulscu Popa, Menten A= Fund Inramaior de prioareARE Ch Projectared wnei fundapit de adéincime Sen20 =x} $)=S: “S.-H 00/ 8— (163755 1.5) 135 =330.561N=S.an> 0 S.=$,=4100/8 =5125 iN So Sy =Sy-4100/ 8+ (1637,5 1.5) /13.5 694.45 kN 1.5°=13.5m Se compara foria axiala maxima (S;) eu cepacitatea portanté a pilotului izolat care Ioeretea in grup RD) Rem, unde, este coefistentl condor de hur al plolorn grup Jn cazl ploilorpunatri pe vif my=1; Veriticarea necesrk ext repeat 694 45905 >acitatea portant pilotului izolat le solic unde: 4k -coeficienti ai condiilor de luera; m=k=07; P, fore critica erizonala. Pilotul se considera ariculat i radier = fimate pe ploy din beton armat : 12 mm A=038m? Po May (ls Mey = momientulcapabil al sefiuni de beton ammat la incovoiete; 1b= lungimea convenfonelt de incastrare ; €=0,35m b=3-d=3:0,35=1,05 m Determinarea lui May se face conform STAS 10107/0-90 Be2S R=13 N/mm? PCS? R= 300N/mm? AvrAg=3012=339 mm? N= Spuc= 694.45 EN = 694450 a= 25+12/2*31mm oe a a [694450 aay N90 436 | -paew, 308 AL Ry 539.300. yogal bak, 30" 21 qos | 350 J 0,171 b-k-R,=0,171 3507-13 = 95,31-10°N mm 130 = 350/30 = 11,66mm ;considerim 20 mm=0,02 m M,—N-l,= 95,31 - 694.45: 0,02 = 81,421 KN-m Rose 0,7 0,7 (81,421 / 1,05 )=37,996 KN Verificarea Ia solicitirilaterale a Tiny sRaw 235 /8=29,37 KN < 37,996 KN 4, Verificarea la stripungere a radierului ESeasH-U-R, ‘Nu exist pilogi in afara perimetrului => nu mai este necesar’ verificarea la stripungere. 5, Armarea radierului = Sectiunea 1- Mx =3-694,45-1.15=2395.85kNm Seotiumen 2—2 » My = 694.45-1.15+330,56-1.15+512.5.0.4 =1383.76kNin ho =h-3,5=130-3,5 = 126,5 om a=3,5cm he 2395.85 *~O85-h,-R, — 085-1265: 200-10" '=0,00874m? = 87.4em? M, 1383, O85-h,-R, 085-1,265-300-107 tes .0,004289m? = 43cm? RAGIN Popa, Montean Fendi Tr TRiduseu N; Popa, Munteanw Av Fondafil Indrumitor de proiecare isteee ee en AS. = 18925 = 88.20m? Agl= 29414 = 48:37 om \ ») Pilofi Franki 1.Capacitatea portant a pilotuluiizolat Ia solicit R, =P, +P=K (my PyAsms-U-E fh) K-07 my =m=1 3.267 = 0.2123 m? U=2-n-0,26=1,63 m Tine = 2,0. L, <15m 1m si my se ian din tabelele V4 si V5 (capitolul V), Ry=0,7 (1 A000 0,2123 + 1 1,63 573.54) = 1248.8KN ResRy Rs= A Gain n= 100° 10° LN / ma? A= 02123 mi? Ry= 02123 10*=2123 kN Re 123,56 < 2123 KN 2. Caleulul numirului de pilot si stabilirea dimensiunilor r ny = numrul de piloji; n,=P(1,2+1,5)/Re +1... 2pilojiny2 4 L>B; t= 1S ds ti=3d-245 d5 P= 3600 KN; Re 1123,56 KN; y= 3600- (1,2+1,5)/ 1248.8-+1 ...2=3,84+4,8 +1... 2pilopi=5 + 6 pili Se aleg 6 piloji = 0,52 m; t= 1,5 d=1,5-0,52=0,78 m, Tia Pop nea A Ronn drome de priomare 152. i t= Gd 245) 6=(3 #45) 052-156 234m 32 my = 1,64 ms 232m; x3=X4~ Om xs=%—=+232m. 1=0,78-2+1,64-62m B=0,78-2+1,0432m H=(03 + 0,35) L= (03 + 0,35 )62= 1,86+2,17=2m H=(12+18)H=1+066=1m ‘Se considera cunoscute dimensiunile stélpului g=by-0.7 m. 3. Caleulul grupet de inarea for SmaSRy Snn20 Ex! =42,32°+20=21,53m $= S; = 4592/ 6 ~ (1637,5 - 2,32) /21,53=588,9 KN=Sin> 0 y4592/ 6765.4 KN S; = Sq 4592) 6 ~ (1637,5 -2,32) /21,53=941,8 KN 941,8 KN < 12488 KN= Ry Capacitatea a pilotuluiizolat la solicitari orizontale Ros =mk “Py ‘m,kc-coeficiengi ai conditilor de luera m=k=0,7 P, ~ fort eriticd orizontala Pilotal se considera articulat in radier = flundafic pe pilofi din boton armat: 618 mm A=02123 m? ‘Ridalescu N; Popa Hi, Munteano A,— Funda: Indramitor deprolestare 153a i Pu= Mow lly ‘May = momentul capabl al sectiunii de beton solicitate Ia ncovoiere ; 1)=lungimea conventional de ineastrare ; 4=0,52m =3-d=3-0,52=1,56m ‘Determinarea Iui Mz Se face conform STAS 101070-90. Be25 R= 13 N/mm? PC52 R= 300N/mm* Ay=Ag=7018=1781 mm* N= Spx =941,8 KN =941 800. a= 25+18/2=34mm __ 941800 314 ba ua 1781__300 B 0,146; M,=m+b-xD'/4-R,=209,510°N mm 1,=D/30 =520/30 = 17,33 mm se consider’ 20 mm=0,02 m_ Mey = MeN = 209,5:108 -941 800 - 20 190,7-10°EN mm Roie= 0,7 0,7 -(190,7 1,56 )= 59,9 KN Verificarea la solicits aterale a piloilor T/ ty S Rove 235 /6=39,16KN < 59.9 KN 4. Verificarea la stripungere a radierului 2SasH-U-R, ‘Nuexista pilof im atara penmetrulut => nu se face veniicarea la strapungere oe 5. Armarea radieralui M, =2-941,8-197=37107 Nm Sectiunea2—2 M, =1.29.(688.9+ 765.4+941.8) = 2961.97kNm ho=h-a=200-3,5 96,5 em a=35em a i 3710.7 Ama ____37797 __.,00780255m* = 78.03em* = O85-by R, _0,85:1,865-300-10" 2961.97, = 01 =0,00591123m? =59.2em* (85 1,965-300-10" Agi = 16925 =78,4em* AS = 40pt4 =61,2em idulescu N Pope Hy Menteanw A.~ Funda fndrumivor de prolectare iss ‘Riduleseu N Popa Hi, Munfeanu A, ~ Fundafit fndrumior de proiecare iss222 Sse Sem eccrine LET, SECTIUNE VERTICALA PRIN GRUPA DE PiLOTi PREFAGRICATI FRANK ScARA 100 SCARA 7-100 = mt | mae 3 t a as Rea all ae Mi doce, OH eae ec i v i } on 8 pa Pala a ee ty F wv | tl . zi | = | q ala I | oT . eel Planga C11 Plansa C12. Tiduiece Ny Popa Hy Munteanw A, Funda Indrumitor de protect a r Sa iscuN Popa HM=a ECE Ar DUR ges a TE ORS ENE ee VEDERE DE SUS PILOT PREFABRICATI. SCARA 1:50 SCARA 10 520 He10 1-262 SECTIUNE TRANSVERSALA PRIN PILOT FRANK e 13925 _L=583 = ere ISITUDINALA PRIN PILOT PREFABRICAT ___VEDERE 0 SUS . i Ht PILOTL FRAKI 5 1 Scapa 150 £ | 3EE) 62 : Sa Seana Tt = area ¥ ia = 2 ] & i 5 a8 | : | g 8g 3 ok i iB g g8 5 2 Planga C13 Planga 1.4 Raduieen Ny pa Hy Manian A= Funai drumitar de prossare asa N, Popa Monten Fda Taran dpa 58——— ee ANEXA C2 Pentru realizarea fundajiei unei prese hidraulice rebuie si se realizeze o sipaturi vind dimensiunile in plan de 4,50 x 7,50 m? si adéncimea de 4,50 m. Nivelul apei subterane afléndu-se la 0 cot superioari fundului stpiturii, pentru efectuarea Iuctirilor in uscat se impune realizarea unui epuisment indirect in varianta eu pujuri Glire sau filtre acicular. Pentru menjinerea perefilor gropii de fundare se va utiliza o sprijinire simpla (cu dulapi). Caracterisicile geotehnice si hidrogeologice ale terenului sunt: ‘> strat 1 - cuprins intr cotele 40,00 + -10,00 m (cota +0,00 se afl la supraata terenului). -nisip fin: - greutatea volumicd in stare naturala'y = 17,8 N/m"; ~unghiul de frecare interioaré 6 = 30°; + coeficientul de permeabilitate k = 25 cmizi = 2,89x10* m/sec. » stratul 2 cuprins inte cotele-10,00 ~-15,00 m. + argill gras (impermeabila. ‘Nivelul apei subterane se afl la cota-1,50 m, Projectul va cuprinde: A. Piese rise: Caleulul epuismentulu indirect; = Calealul impingerii pamantului pe sprifinire; ~ Dimensionarea sprifinri simple. B, Riese desenate: ~ Seofiune transversal prin groapa de fundare; - Vedere in plan. Tduieseu N, PopsSESE raibeclaar eee WPT Epi seni the Rezolvare: 1, Caleulul epuismentului \direet in varianta eu pufuri filtre Pastrénd notayile din capitolul VIL1.4 al prezentului indrumator, pentru cazul temei ‘mfirimile geometrice sunt H=10-1,50=8.50m SoH he 880-5-3.50m = 3000e = 3000-350 000289 = 1785 m se conse yaza pouir= 0,15 = debitul q pompat dintr-un pug ese: i 1785 t 015 - debitul maxim ee se poate extrage dint-un put este: ak +5-0,000289, = (2H s5)oy = OO (2.5.5-35)35 = 0.00606 mee k max = 27th -—== 4,71 msec, ae csv ‘ei 4 momentul maxim in filate este 1,40? SATE NAO" 65039 kN = 1039 daNem ack se considert seejiunea uneifilate de 16 x 16 em? = W = 682,66 om? BoB ada fan? og nin aN fen? ‘Se miteste dimensiunea filatei le secfiunes 20 x 20 em? => W = 1333,33 em! M __85039 Sef = W 133333 638 daN/om? < oy, =120daN/em? in concluzie dimensiunile unei filete pentra latura scurt& sunt in secfiune: 20 x 20 em? B, Caleutul pe tatura mare a gropii ce fundare (7,50 m) Pe aveasti laturt se consider o distanfa inte spraifur egald cu 2 = 1,80:m => momentul maxim inflate este: Dect se considers secjiunea unei filate de 20 x 20 em? => W = 1333,33 om? ‘M_ 140575 W 7133333 > oe= = 1054 daN /em? DESEN TEHNIC DE CONSTRUCTHL. ELEMENTE INTRODUCTIVE « Prey 54000 et ‘Cis -cos EFECTUAREA Sl VERIFICAREA EXPERTIZELORIMOBILIARE (vai) 1. George D Stian- coesia EVALUAREA RAPIDA A CONSTRUCTIILOR G3 bro) Marin Gheorghe - VALORIFICAREA DESEURILOR $1 SUBPRODUSELOR INDUSTRIALE IN CONSTRUCT « Pr} 94000 le ‘Mihai Manole - CONSTRUCTIL ALCATUIRI CONSTRUCTIVE ALE PRINCI-PALELOR SUBANSAMBLURI « Pref 48000 li “Midalin Mihgilovici - INGINERIA APELOR SUBTERANE. INFLUENTA ACUMULARILOR DE SES STA SISTEMELOR DE TRIGATII SUPRA REGIMULLT APELOR SUBTERANE Pr S200 Manusla Neolae-Posesu - TOPOGRAFIE « Pre 76000 ek ‘AlotandstaPrarian- PROIECTARFA CONSTRUCTIILOR CIVILE (ol. 2) «Pret: 8000 ei Gabriela Prova - CONSTRUCTIL« Pret 48000 et Gabriela Proca - SILICONI IN CONSTRUCT « Pret:32000 lei [ilina $orban- MATERIALE DE CONSTRUCTIE + Pet 52000 [tefinesu, N, Georgese,D.Sioian-INDICI DE CONSUMURI DE RESURSE PE GRUPE DE COBIECTE DE CONSTRUCT » Pret 75000 li tolecia TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR. "Terasemente. Consoldiri de renri gh exectafundalor special » pret: 4500 Ii “ Cofaie Armatari pentru bon arma Preparareabetoaneor si morarlor et, 5000 I { Consruci:metalice si procedee de sudare pret 35000 let “Zain frente ore et 2000 “att pre 39000 “Pardes pret: 45000 et {Zagnivel voto «pe: 29000 lei % colectia INDRUMARE DE LUCRU PENTRU MUNCITORI §I TEHNICIENI Constructorr «Andrumarul zidarului + pret: 99000 let « indrumarul dulgherului © pret: 70000 lei «= Andrumarul mozaicarulut si faiangarului » pret: 70000 lei « Andrumarul betonistulud + pret: 50000 \ci_—_. Indrumarul tinichigitlui » pret: 70000 lei colegin NORME ORIENTATIVE DE CONSUMURI DE RESURSE PE ARTICOLE DE DEVIZ (edt 9296) (25 volume) tulecja INDICATOARE DE NORME DE DEVIZ (dia 198, ictsv complete din proade 1982:1985) 20 volume) colejia CATALOAGE DE REEVALUARE A CLADIRILOR $I CONSTRUCTILOR SPECTALE DIN GRUPELE 1 $12 DE MLILOACE FIXE- eda 1964 ‘Apu periodic. Bale achnle de prea n mica constr i reparitn construct fndreptar tehnic evaluare costuri elemente si constructii de locuinte 1 Gattogdeoferte material de construc into (Ofer omplat gpundepe dameal vp st tone Acinaen orate edt deta se eas prin or pose eu pla amr per wel omen srs Cll prnse psc {nformafi despre noe lerr apirute santa eursdeaparifi. Prednis ev 1102100 F FeSSes Fo Soe SoH oe ee