Sunteți pe pagina 1din 4

Pulsoximetria

Monitorizarea oxigenului
Cea mai importanta functie a ventilatiei este asigurarea unui aport suficient
de O2 necesar SNC si inimii. Eliminarea CO2 din organism este si ea importanta
cu toate ca efectul hipercapniei este reversibil, in timp ce hipoxia, chiar de scurta
durata, poate produce leziuni ireversibile, uneori incompatibile cu viata.
Este cunoscut circuitul O2 in organismul uman: difuzia pulmonara (hematoza) -
transportul O2 la celule (saturatia hemoglobinei) si eliberarea lui la acest nivel.
Tehnicile de monitorizare se vor referi la aceste trei secvente ale circulatiei
O2 si anume: determinarea concentratiei de O2 in aerul inspirat (FiO2), determinata
in amestecul de gaze din circuitul aparatului de anestezie; determinarea saturatiei de
O2 a sangelui arterial (SaO2) sau prin determinarea presiunii partiale a O2 in sangele
arterial (PaO2) realizata cu pulsoximetrul, ori prin recoltarea de sange arterial; in
sfarsit, prin determinarea saturatiei de 02 in sangele venos amestecat (SvO2).
Pulsoximetria
Pulsoximetria vizualizeaza concentratia de O2 (O2 in sange este legat de
hemoglobina si numai o mica parte dizolvat in plasma).

Principiul de functionare a pulsoximetrului se bazeaza pe spectrofotometrie si legea


lui Bees, masurand modificarile de absorbtie a luminii de catre doua forme de
hemoglobina: oxigenata si redusa.
La pulsoximetrie sunt utilizate doua surse de lumina: o sursa invizibila in
spectrul infrarosu si o sursa in spectrul vizibil, cu lungimea de unda pentru lumina
rosie. Sursa de lumina si senzorul sunt montate intr-un cuplu ce se ataseaza la pulpa
degetului sau lobul urechii. Cum absorbtia de fond a radiatiei de catre sangele venos,
tesutul subcutanat si piele sunt practic constante, singura variabila este cantitatea
de Hb (unda pulsatorie) din patul vascular.

Masurarea saturatiei se face in varful undei pulsatile pentru a izola semnalul arterial.
Pentru eliminarea efectelor produse de sangele venos sau alte tesuturi, sunt
masurate diferentele de absorbtie date de pulsul arterial fata de cele doua surse de
lumina utilizate. Microprocesorul ce prelucreaza lumina receptionata de senzor o
exprima atiin procente fata de o valoare presilita obtinuta prin determinari facute pe
un lot de indivizi sanatosi, cifra afisata reflectand o valoare ata.

Valorile SaO2 cuprinse intre 94-l00%, reflecta o saturatie optima a Hb in O2, valorile
de 93-88% definesc hipoxemia usoara, cele de 88-83% hipoxemia medie, iar cele mai
mici de 83% hipoxemia grava. Se considera de diversi autori ca scaderea SaO2 sub
93% trebuie sa fie urmata prompt de masuri compensatorii.
Pulsoximetria poate fi perturbata in anumite conditii: prezenta in sange a unor
coloranti (albastru de metilen, verde indo-cianina), existenta de hemoglobine
anormale, surse de radiatii electromagnetice in vecinatate, absenta pulsului periferic,
congestie venoasa prin utilizarea repetata a garoului.
Pulsoximetria este considerata de multi autori ca fiind cea mai sensibila tehnica de
monitorizare, oferind informatii atat despre SaO2, cat si asupra starii circulatiei
periferice, iar timpul de latenta relatimic - 8 secunde, alarmeaza echipa anestezica
asupra modificarilor hemodinamice (26).
Determinarea saturatiei oxigenului n singele periferic n repaus si la efort
(metoda indirecta)
Procentul de hemoglobin oxidat (HbO2) din totalul hemoglobinei din snge
reprezint concentraia oxigenului din snge i d relaii importante asupra
funcionrii aparatului respirator. Acest parametru poate fi determinat chimic prin
analizarea unei mostre sangvine obtinut prin puncie (metoda invaziv) sau
aproximat fotoelectric n lumin infraroie la nivelul patului unghial prin Puls
Oximetrie digital (metoda neinvaziv), ce se poate efectua n max. 5 minute).
Pulsoximetria digital n repaus d informaii privind capacitatea pulmonului de a
asigura organismului o cantitate de oxigen de ajuns, n absena efortului (SaO2=94 -
98%). Scderea acestui parametru desemneaz o insuficien respiratorie manifest
(SaO2sub 94%).
Uneori, chiar dac oxigenul din snge este ntr-o concentraie normal n repaus, este
necesar efectuarea unui test de efort - Pulsoximetria digital la efort, pentru a
vedea dac n condiii de cretere a necesarului de oxigen, plmnii pot furniza
surplusul solicitat. n cazul scderii saturaiei n oxigen dup efort progresiv i dozat
sub 92% ne aflm n faa unei insuficiene respiratorii latente (declanate doar de
efort).

n ceea ce privete intensitatea i modalitatea efortului necesar descoperirii unei


insuficiene respiratorii latente, nu exist unanimitate ntre specialisti. Sunt
recomandate: mersul pe jos sau pe covor rulant timp de 6 minute, urcarea scrilor,
ergobicicleta, etc.
Dac se folosesc ca metode de testare la efort fie urcatul scrilor, fie
covorul rulant, avem 5 paliere de intensitate, n funcie de gravitatea
afeciunii, vrsta, greutatea i antrenamentul subiectului:
Foarte uor: urcatul a 5 trepte sau 10-20w/s
Uor: urcatul a 10 trepte sau 20-40w/s
Mediu: 20 trepte sau 40-100w/s
Intens: 40 trepte sau100-140w/s
Maximal: 80 trepte sau>140w/s

Dup fiecare treapt se determin concentraia de oxigen din snge prin oximetrie
digital, se ia pulsul i se evalueaz clinic pacientul. Dac apar probleme pe parcursul
probei, se poate recomanda ntreruperea efortului. Criteriile de ntrerupere a efortului
sunt: SaO2 sub 90%, AV peste 110/min, dispnee intens subiectiv, tulburari de ritm.
Metoda poate contribui la depistarea diverselor afeciuni pulmonare
manifeste sau latente i poate aprecia gravitatea lor: astmul bronic de efort,
BPOC, fibroze pulmonare difuze, alveolite alergice extriseci, pneumonii severe,
pleurezii masive, etc. Poate, de asemenea, monitoriza evoluia sub tratament a
bolilor pulmonare, eminenele de acutizare, nevoia de oxigenoterapie de lunga
durat i eficiena ei, supravegherea sindromului de apnee n somn, etc.