7. Dincolo de piramida rasturnata Dezvoltarea tehnicilor de redactare a stirii Sharon Wheeler Redactarea stirilor este o forma total artificial de scriere, pe care multi incearca sA si-o insugease4, dar putini reusesc cu adevarat; de exemplu, in romane parodierea stilului tabloidelor nu-si atinge tinta decat rareori. Scriitorii cred c& pot maimutari cu usuring% o formulare ca ,preotul homosexual si dezbricat pleact urgent la palat s-o salveze pe regina”, Din picate nu pot. Redactarea stirilor nu seaman cu redactarea unui raport ori cu scrierea unui eseu, a unei cArgi sau a unei scrisori catre prieteni sau rude, ci este o forma de scriere in care o mare parte din informatia efectiva este comprimata intr-un spatiu foarte redus. Este si o forma de scriere foarte criticata care, in cel mai bun caz, sugereaza autoritate, putere, istetime si verva. Vei vedea ca se vorbeste cu usurinta in termeni precum stiri serioase si stiri lejere. Stirile serioase reprezinté painea si cutitul unui ziar si implicd chestiuni importante, care afecteaza vietile oamenilor: crime, politica. $tirile lejere se ocup& de aspectul mai neserios al lucrurilor si se con- centreazi mai ales pe vedete sau pe povesti nesemnificative. intr-o anumiti masur’, aceasta distinctie este falsa de vreme ce fiecare stire ar trebui s8-si capete locul pe care-1 merit. stire serivasa: stire care ras punde la intrebarile cine, ce, unde, cand, de ce, bazandu-se pe de talii efective i pe declarati. Con- tine puyine descrieri si comentarii sau analize jurnalistice tine Iejer’: articol cu nuante infor- mative, care poate fimai calorat, ‘mai jucaus §1 poate contine mai muk te comentarii decdt strea serioasa, Stirile reprezinti oamenii, iar oamenii ar trebui s4 aib& un rol important, fie c& subiectul este o crima sau un mars de caritate. Aspecte ale stirii Stirile sunt recunoscute imediat ca stiri Articolele de opinie, comentariile si materialele sportive au un alt loc in ziar. Primul exemplu este un intro clasic de stire, al doilea este un fel de intro informativ la un material de tip portret, care apare in general in paginile de articole. portret: tablou descriptiv care are de obicei Th prim-plan o per- scana, dar care poate prezenta 1 organizati, magini, cai sau cladin.