Sunteți pe pagina 1din 3

Depasirea metafizicii prin analiza logica a limbajului

Rudolf Carnap

Rudolf Carnap (nascut in 18 mai 1891, Ronsdorf, Germania decedat in 14 septembrie,


1970, Santa Monica, California) a fost un filosof si logician german, naturalizat in America,
membru al Cercului de la Viena ( activ intre anii 1923 -1938, indeosebi prin afirmarea
orientarii analitice ca stil de gandire ) si sustinator al pozitivismului logic, fiind considerat unul
dintre cei mai mari ganditori ai secolului XX.

Pentru Rudolf Carnap, filosofia trebuia neleas ca activitate de clarificare a limbajului


prin analiza logic. Analiza const n cercetarea logic a fundamentelor limbajului, n
construirea unei sintaxe logice n care sunt admise doar tautologiile (propoziii analitice) i
propoziii prin care se descrie experiena empiric. Sensul unei propozitii consta in metoda
verificarii sale. O propozitie exprima numai ceea ce este verificabil in ea.

Carnap prezinta metoda analizei logice, ca modalitate de cunoastere, in lipsa unui sistem,
unei teorii sau a unor enuturi, bazata pe o cunoastere rezultata din experienta imediata. Metoda
analizei logice diferentiaza empirismul si pozitivismul prezent de versiunile lor anterioare, care
sunt orientate mai mult spre domeniul biologiei si psihologiei, si demonstreaza ca in cadrul
teoriei metafizice exista doua greseli fundamentale ale logicii: o legatura prea stransa cu forma
limbajelor traditionale si o confuzie in ceea ce priveste posibilitatile logice ale gandirii

Analiza logic a limbajului poate oferi nu numai rezolvarea atitudinilor antimetafizice


care nu au putut fi justificate de-a lungul timpului, ci poate arta c aa-zise propoziii ale
acestui domeniu sunt cu totul lipsite de sens. Atat din punct de vedere empiric, ct i din
punct de vedere logic, propoziiile metafizice sunt de fapt pseudo-propoziii n care sunt
instrumentalizate concepte goale.

Prin intermediul acestei analize, Carnap stabilete doar cum pot fi nlturate sau evitate
cuvintele fr semnificaie dintr-o propoziie; ns Carnap vorbea despre doua tipuri de
pseudo-propoziii, iar cea de-a doua este privitoare la sintaxa unei limbi, adic la modalitatea
n care sunt asociate cuvintele ntr-o limb. Chiar dac topica cuvintelor dintr-o propoziie este
corect, totui exist propoziii care din punct de vedere sintactic nu sunt corecte.

Carnap face o analogie ntre basm i metafizic; chiar dac propoziiile unui basm nu
sunt adevrate, totui au sens; pe cnd metafizica nu are niciun sens. Mai mult dect att,
enunurile metafizice nu trebuie considerate nicium ca ipoteze de lucru pentru c propoziiile
empirice sunt eseniale.

Conform lui Carnap metafizica nu mbogete cunoaterea deoarece opereaz cu


concepte lipsite de orice semnificaie. Modalitatea n care nelege Carnap limbajul, poate
ascunde presupoziii ale vremii cu privire la acest subiect, deoarece el il percepe precum o
convenie, fie c este vorba de o convenie stabilit ntre membrii unei comuniti tiinifice,
fie c este vorba de o convenie stabilit tacit de ctre membrii unei societi tradiionale.

Rezultatul analizei lui Carnap este acela c metafizica este fundamentat pe dou tipuri
de erori: pe de o parte, folosete cuvinte lipsite de semnificaie, iar pe de alt parte, enunurile
sale sunt lipsite de sens.
Bibliografie:

Rudolf Carnap, Vechea si noua logica Carnap prin el insusi. Bucuresti, Editura
Paideia, 2001;
https://en.wikipedia.org/wiki/Rudolf_Carnap.