Universitatea din Pitesti

Facultatea de Stiinte,Educatie Fizica si Informatica

Referat la Kinetoterapie in afectiunile reumatologice

la persoanele cu dizablitati

ndrumtor: conf. univ. dr. ICONARU ELENA IOANA

Student: Andrei Alina Bianca

KPD,An II

Pitesti 2017
 Clasificarea afectiunilor reumatologice

Prin eforturile depuse de cercetatorii din numeroase tari s-au realizat progrese importante
in cunoasterea bolilor reumatice, in precizarea unora din cauzele lor, in imbogatirea arsenalului
terapeutic.

Azi stim ca un grup important de boli reumatice se caracterizeaza printr-un proces

inflamator, proces ce afecteaza articulatiile: sunt asa-zisele reumatisme inflamatoare. Unele
dintre ele au o evolutie acuta, spre exemplu reumatismul articular acut, in timp ce altele au o
evolutie cronica. Acestea din urma pot afecta fie articulatiile periferice, asa cum se intampla in
poliartrita reumatoida, fie coloana vertebrala (spondilita anchilozanta).
Mult mai frecvent decat reumatismele inflamatoare sunt cele in care suferinta articulara
nu este determinata de inflamatie, ci de procese degenerative, de uzura si de imbatranire. Acestea
sunt reumatismele degenertive, numite si artroze.

Reumatismele degenerative sunt mai putin grave decat cele inflamatoare, dar ele sunt
deosebit de importante, datorita marii lor raspandiri. Prin marea lor incidenta, reumatismele
degenerative au importante consecinte sociale si economice.Ca si reumatismele inflamatoare,
reumatismele degenerative pot afecta diverse articulatii sau coloana vertebrala.Dintre articulatiile
periferice, cel mai des afectate sunt soldurile (artroza coxofemurala), genunchii (artroza
genunchiului) si articulatiile mici ale degetelor.O suferinta reumatica extrem de frecventa, mai
ales la varstnici, este reumatismul degenerativ al coloanei vertebrale (spondiloza) cu afectarea
predominantaa unui anumit segment: cervical, dorsal sau lombar.In a treilea rand (pe langa
reumatismele inflamatoare si degenerative), un numar important de boli reumatice sunt
determinate de afectarea tesuturilor moi, din preajma articulatiilor sau chiar la distanta de
articulatii. Acestea sunt reumatismele periarticulare sau abarticulare si sunt determinate de
procese degenerative si infamatoare ale capsulelor articulare, ligamentelor, tendoanelor,
muschilor, burselo, fasciilor. Localizarea lor este variabila, una din formele mai frecvente de
reumatism juxtaarticular fiind periartrita scapulohumerala.
Daca am vrea sa facem o sistematizare a notiunilor de mai sus, clasificarea bolilor
reumatice ar putea capata urmatoarea infatisare:

1. Reumatismele inflamatoare:

- reumatismul articular acut;

- poliartrita reumatoida;

- spondilita anchilozanta;

2. Reumatismele degenerative:

- artroza soldului (coxartroza);

 - artroza genunchiului (gonartroza);

- artrozele degetelor mainii (nodozitatile Heberden);

3. Reumatismele juxtaarticulare sau abarticulare:

- periartrita scapulohemurala;

- nevralgia cervico-brahiala;

- nevralgia sciatica;

4. Reumatismele metabolice:

- guta.

Reumatismul articular acut

Reumatismul articular acut este o boal declanat de infecia cauzat de streptococ.

Boala poate cauza leziuni permanente ale inimii! Se manifest prin artrit tranzitorie, cardit
(inflamaia unor structuri ale inimii), micri anormale (coree), sau prin apariia de erupii sau
noduli la nivelul pielii.

Reumatismul articular acut se manifest de obicei printr-o combinaie de simptome, care

poate varia de la un pacient la altul. Urmeaz dup o faringit sau amigdalit streptococic
netratat sau tratat incorect.
Faringita sau amigdalita pot fi recunoscute prin: febr; dureri n gt; dureri de cap; faringe (gt)
rou i amigdale mrite, roii, cu secreii purulente (puroi); ganglioni limfatici mrii n zona
gtului. Totui, aceste simptome pot fi uoare sau chiar absente la copiii de vrst colar i la
adolesceni.
Dup o perioad asimptomatic, scurs de la infecia streptococic, copilul poate prezenta febr i
alte simptome majore ale RAA, i anume: artrita,cardita,coreea si manifestarie cutanate.

Poliartrita reumatoida

Poliartrita reumatoida este o boala inflamatorie care afecteaza articulatiile mainilor si

picioarelor, de unde rezulta tumefactii, dureri si distructie articulara.
Incidenta poliartritei reumatoide este mai mare in randul femeilor decat in randul
barbatilor, iar statisticile arata ca se instaleaza intre 25 si 50 de ani. Poate sa apara si la copii, iar
atunci vorbim despre poliartrita reumatoida juvenila, insa simptomatologia si prognosticul sunt
usor diferite fata de adulti.
Cauza aparitiei poliartritei reumatoide nu se cunoaste, insa boala este considerata a
fi autoimuna. Sistemul imunitar ataca tesuturile articulare moi si pe cele conjunctive din
componenta altor structuri ale corpului, cum ar fi vasele sanguine si plamanii. In final, se produc
eroziuni ale cartilajelor, oaselor si ligamentelor articulare, cu aparitia in articulatiile afectate a
deformarilor, instabilitatii si fibrozei. Viteza distructiei articulare variaza de la o persoana la alta,
tabloul clinic fiind influentat de numerosi factori, printre care predispozitia genetica.

Simptome:
In general, boala se instaleaza fara simptome vizibile, articulatiile fiind treptat afectate.
Alteori, debutul bolii este brusc, cu inflamatia simultana a mai multor articulatii diferite.
Inflamatia apare in mod simetric in cele doua jumatati ale corpului, primele afectate fiind
articulatiile mici, ale degetelor mainilor si picioarelor, ale incheieturilorde la maini, de la
glezne. Zonele afectate sunt dureroase si rigide in special dimineata sau dupa o perioada
prelungita de inactivitate. Unii pacienti pot sa simta dureri in special seara, iar altii au o senzatie
generala de slabiciune si oboseala. In unele cazuri, poate sa apara so o usoara febra.

Tratamentul poliartritei reumatoide poate fi pe baza de antiinflamatoare, corticosteroizi,

imunosupresoare sau alte medicamente care incetinesc progresia bolii. In unele cazuri, este
nevoie de interventie chirurgicala.

Spondilita anchilozanta
Spondilita anchilozanta este o forma de artrita cu o evolutie de lunga durata (cronica) si de
cele mai multe ori afecteaza coloana vertebrala. Poate produce durere, rigiditate, edem si
limitarea miscarilor la nivelul coloanei vertebrale inferioare, mijlocii si la nivelul gatului si uneori
in unele parti cum ar fi mandibula, umerii, coapsele, genunchii si calcaiele. Boala apare mai
frecvent la barbati decat la femei.
Majoritatea pacientilor cu spondilita anchilozanta prezinta dureri de spate cu urmatoarele
caracteristici:
-debut inainte 35 de ani
-debutul si agravarea bolii sunt treptate
-persistenta durerii pe o perioada de 3 luni
-este asociata cu rigiditatea matinala
-se amelioreaza la exercitii fizice.
Cauzele spondilitei anchilozante sunt necunoscute, dar se pare ca exista o prevalenta
genetica in aparitia bolii (transmisa de la parinti la copii). Majoritatea copiilor cu aceasta boala s-
au nascut prezentand o anumita gena HLA-B27. Chiar daca aceasta gena este prezenta nu
inseamna neaparat aparitia bolii. Studii recente au demonstrat ca atat factorii de mediu cat si
infectiile au un rol in declansarea bolii.
Simptome:
Spondilita anchilozanta debuteaza cu o inflamatie la nivelul articulatiei coloanei
vertebrale, dar poate asocia si o inflamatie a ochilor sau a altor articulatii (in special articulatia
coapsei) si ocazional afecteaza inima, plamanii sau cutia toracica. Daca inflamatia continua in
timp, va conduce la cicatrizare si leziuni permanente. La unele persoane, boala este usoara si
progreseaza incet, iar simptomele nu devin niciodata severe. Alte persoane pot prezenta o boala
mai agresiva.
Tratament:
Daca a fost pus diagnosticul de spondilita anchilozanta, exista anumiti pasi care pot fi
urmati la domiciliu, pentru a reduce durerea si rigiditatea si a permite o desfasurare cat mai buna
a activitatilor zilnice. Acesti pasi sunt:
 -educarea pacientului pentru a cunoaste care sunt manifestarile bolii sau complicatiile care pot sa
apara; acest lucru poate ajuta la controlarea simptomelor si mentinerea unei activitati fizice cat
mai bune
-administrarea de medicamente AINS (antiinflamatoare nesteroidiene), sau utilizarea caldurii si
frigului, pentru un control al durerii si rigiditatii; dusurile caldute sau baile in cada sau somnul
sub o patura electrica care emite caldura, pot sa reduca rigiditatea
-efortul fizic regulat ajuta la diminuarea durerii si rigiditatii si mentine o cat mai buna mobilitate
a coloanei vertebrale, cutiei toracice si articulatiilor; se poate ca medicul sa recomande
fizioterapie pentru a se efectua anumite exercitii specifice:
-exercitii de respiratie pentru mentinerea unei cat mai adecvate capacitati pulmonare
-inotul ca parte a exercitiilor fizice necesare, ajuta la mentinerea unei cat mai bune expansiuni a
cutiei toracice si miscari a coloanei vertebrale fara a o leza
-se vor evita exercitiile care implica un contact, intrucat vertebrele fuzionate se pot fractura mai
usor in urma unui traumatism si pe masura ce boala progreseaza, dar se pot practica alte exercitii
ca tenisul sau golful; este nevoie de sfatul medicului inaintea adaugarii si unui altfel de efort fizic
-mentinerea unei posturi cat mai bune a corpului si o cat mai buna expansiune a cutiei toracice
-se folosesc diferite dispozitive in timpul mersului; un fizioterapeut poate sa recomande un astfel
de dispozitiv; daca gatul devine rigid, se va recomanda folosirea unui suport moale, mai ales in
timpul condusului de autovehicule, pentru a se preveni leziunile care pot sa apara in caz de
accident
-evitarea fumatului, pentru a se preveni problemele de respiratie

Artroza soldului
Asemenea celorlalte articulatii care sustin greutatea corpului, soldurile sunt supuse
riscului de artroza (coxartroza). Cartilajul articular, care este neted si lucios, se macina, oasele
venind in contact direct (os pe os"), determinand astfel durerea si "intepenirea soldului"
(rigiditate).
Principalele simptome ale artrozei soldului (coxartrozei) sunt:
- Dureri la nivelul soldului, care iradiaza sau nu in lateral sau la nivelul genunchiului;
- Intepenirea matinala sau generala, dupa un repaus prelungit;
- Mers ingreunat din cauza ridigitatii articulatiei;
- Atrofie musculara la nivelul grupelor de muschi care permit mobilitatea articulatiei;
Coxartroza tratament si diagnosticare
Pentru diagnosticare, sunt urmariti o serie de factori:
- frecventa administrarii medicatiei impotriva durerii;
- schiopatatul la mers;
- distanta parcursa fara dureri;
Tratamentul artrozei de sold (coxartrozei)

Primul si principalul tratament pentru durerea si inflamatia articulara este administrarea de

medicamente. Optarea pentru anumite medicamente condroprotectoare poate duce la protejarea
cartilajului si la incetinirea evolutiei artrozei de sold, dar nu o poate opri definitiv, din pacate.
Pentru a intretine muschii si a le mentine elasticitatea, sunt recomandate gimnastica, plimbarile
pe jos si reeducarea mersului. Retineti insa ca tratamentul medicamentos si recuperarea fizica
doar amelioreaza siuatia pentru o perioada de timp si nu impiedica evolutia artrozei soldului.
Procesul de degradare articulara va continua, din pacate, in mod natural.

Gonartroza

Gonartroza este o afeciune cronic a genunchiului, invalidant, cu evoluie progresiv

prin care cartilajul articular se degradeaz progresiv cu apariia durerii i limitarea mobilitii.
Gonartroza este o problem de sntate important ce afecteaz peste 60% dintre persoanele
trecute de 65 de ani. Netratat, poate produce dezaxri ale membrelor inferioare i chiar
invaliditate. Cauze:
Factorii principali ce duc la apariia gonartrozei sunt vrsta naintat i
anumite boli inflamatorii, ns aceasta poate fi cauzat i de:
Factorii genetici apare la persoanele n a cror familie exist predispoziie la articulaii slbite;
Vrst i sex riscul de a dezvolta gonartroza crete proporional cu vrsta i, dei este mai
frecven la femei, gonartroza debuteaz la brbai datorit suprasolicitrii articulaiilor;
Traumatisme nevindecate - o fractur la nivelul genunchiului afecteaz cartilajul articular i
crete riscul de apariie al gonartrozei;
Obezitate
Pentru diagnosticarea gonartrozei medicul ortoped va efectua un examen clinic complet,
evalund mobilitatea genunchiului i axarea membrului inferior.Pentru confirmarea
diagnosticului medicul va solicita efectuarea unei radiografii a genunchiului pentru a vedea dac
exist modificri ale articulaiei sau dac exist malformaii congenitale.
Tratament:
- Kinetoterapia
- Scderea n greutate
- Medicamentele
- Folosirea ortezelor i a dispozitivelor ajuttoare la mers

Artroza la nivelul degetelor mainii

La nivelul mainilor, ca de altfel si la celelalte articulatii, instalarea artrozei este

asimptomatica mult timp. Debutul este lent, insidios, bolnavul nu poate preciza momentul
aparitiei primelor simptome. Artroza la nivelul mainilor este mult mai frecvent intalnita la femei
in comparatie cu barbatii.
Sunt afectate in special articulatiile interfalangiene proximale si interfalangiene distale
(articulatiile dintre falange, adica oasele degetelor) si articulatia carpometacarpiana a policelui (a
degetului mare). Artroza instalata la aceasta articulatie a degetului mare se numeste rizartroza si
este mai frecventa la persoanele care desfasoara activitati profesionale in care mainile sunt intens
solicitate.
Durerea cauzata de artroza la nivelul mainilor nu este atat de intensa precum se intampla
in cazul artrozei localizate la nivelul genunchilor sau soldurilor, de exemplu.
Ceea ce domina tabloul clinic este aparitia nodulilor artrozici la nivelul articulatiilor
interfalangiene proximale si interfalangiene distale si deformarea articulara, vizibile cu ochiul
liber. Durerea la nivelul nodulilor artrozici este usoara, dar exista si situatii in care pacientii au
durere importanta si tumefactie a unor articulatii mici ale mainilor (secundare unei reactii
inflamatorii locale). Deformarile articulare sunt frecvente, degetele sunt deviate in plan orizontal,
in directii diferite, apare un aspect de degete serpuitoare si ceea ce deranjeaza cel mai tare un
pacient cu astfel de modificari este faptul ca nu-si mai poate folosi in mod corespunzator mainile.
Pacientii cu artroza a mainilor au redoare matinala (senzatie de intepenire a
articulatiilor mici ale mainilor dimineata la trezire). Spre deosebire de redoarea matinala din
cadrul bolilor inflamatoare (cum este cazul poliartritei reumatoide, in care redoarea este resimtita
de pacient in jur de 30 minute sau mai mult), in cadrul artrozei, redoarea este una de scurta durata
(de cateva minute).

Periartrtitascapulo-humerala

Periatrita scapulo-humeral const n apariia unor leziuni degenerative ale tendoanelor,

cu favorizarea ruperii unor fibre i apariia unor calcificri ce duc la inflamaia tendoanelor,
burselori capsulei articulare.

Simptome

durere n articulaia umrului

limitarea micrilor
Cauze:
- leziuni degenerative asimptomatice
- traumatisme
- efort marcat pe articulaiile umerilor
Tratament:
acupunctur
reflexoterapie
masaj
tratament fitoterapeutic
 Nevralgia cervico-brahiala

Nevralgia cervico-brahial este o afeciune frecvent ntlnit, manifestat prin dureri la

nivelul bazei gtului, iradiind pe unul dintre membrele superioare.

Cauze
osteofite (ciocuri)
artroz
poziia defectuoas pe perioad ndelungat
sportivi care fac performana cu haltere

Simptome
durere la nivelul bazei gtului, care uneori coboar i pe bra.

Tratament clasic pentru nevralgia cervico-brahial

medicamente antiinflamatoare steroidiene i nesteroidiene
fizioterapie
diadinamice infraroii i ionizrii
tratament chirurgical, n situaii foarte rare
cnd cari ceva pe umeri, mut alternativ greutatea de pe un umr pe cellalt
Nevralgia Sciatica

Este o boala ce afecteaza, in principal, persoanele de sex masculin si se caracterizeaza

prin durere in zona lombara, iradiata pe unul dintre membrele inferioare, ca rezultat al iritarii
radacinii nervului sciatic.
Principala cauza a nevralgiei sciatice este hernierea unui disc intervertebral care intra in
contact cu o radacina a nervului sciatic, cel mai frecvent la nivelul discului intervertebral L5-S1.
Cea mai eficienta modalitate de diagnosticare este cu ajutorul investigatiei
RMN(Rezonanta Magnetica Nucleara) care ne poate furniza detalii amanuntite.

Guta

Guta este o forma de artrita (inflamatia articulatiilor), caracterizata prin episoade

dureroase secundare inflamatiei articulatiilor.
 Boala este caracterizata prin durere, edem, roseata si caldura locala (inflamatie) precum si
prin impotenta functionala a articulatiei.
Cauza principala a gutei este concentratia mare a acidului uric sanghin (hiperuricemie).
Urmatorii factori sunt considerati de risc in aparitia bolii, fie prin favorizarea hiperuricemiei, fie
prin cresterea susceptibilitatii articulare la depunerea cristalelor de acid uric:
- sexul masculin
- istoria familiala pozitiva pentru guta
- obezitatea
- consumul moderat - excesiv de alcool
- dieta alimentara bogata in carne sau produse alimentare de origine marina (au un continut
ridicat in purine)
- tratamentul cronic cu diuretice (medicamente care elimina excesul de apa si sare din organism,
folosite deseori in bolile cardiace, renale si in hipertensiunea arteriala)
- utilizarea cronica a aspirinei (1-2 comprimate pe zi)
- episoade frecvente de deshidratare
- boli intercurente sau boli infectioase acute
- intoxicatia cu plumb (saturnism), cel mai adesea accidental
- diete cu continut caloric foarte mic (cure)
Bibliografie

1 . Popescu E.D.,Ionescu R. ,(2002), Compediu de reumatologie, Ed. Tehnica, Bucureti;

2. Ionescu Ruxandra Esentialul in Reumatologie, editia a 2-a revizuita, editura Amaltea 2006;
3. http://www.elipetromed.ro/clasificarea-bolilor-reumatismale.html