Sunteți pe pagina 1din 2

Ungherul linitit

i.
n vltoarea vieii mele, asudat i colbit,
Nevzut eu m apropii de ungherul linitit.
Scot armura de pe mine i o las de stnga mea
Obrzarul meu n lume, masc trebnic i grea.
Eu m spl de praful lumii i de brazdele-i lsate
i rmn singur cu mine, reintrnd ncet n pace

ii.
Acum tiu i vd aievea unde-s breaz, unde-s calic;
Bisturiul corijrii tiu acum un s-l aplic.
De am timp, stau mai departe, i acum de dreapta-mi pun
Ceea ce sunt pentru mine eul nsumi, ru i bun;
Dezbrcnd a doua masc a mea strun principal,
M avnt `n-ntunecime, drept n lumea-arhetipal

iii.
Valul linitii intense m nvluie, m-neac
Ca s uit de-a mele simuri i raio-nalitate,
S m leie i refac, bage minile n cap,
Ocrasc i ndrepte, s m-nal n zbor, s cad
Doar apoi fui apt s-aspir Armonia cea divin
i-n ungherul linitit s-o aduc ca dar cu mine

iv.
M mbrac apoi pe mine mi pun masca cea din dreapta;
i m pregtesc de lume pun din stnga prima masc.
i n-oi fi eu gur spart, i-oi purta adnc n mine,
Divulgnd prin aciuni doar darul lumilor divine.
De-s n greu, corect sau strmb, njosit sau ispitit,
Eu descui i inspir darul din ungherul linitit

Andrei Onea
2 Iulie 2017