Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Tudor Arghezi
Testament, de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale
literaturii romane din perioada interbelica, alaturi de: Eu nu strivesc corolla de minuni a
lumii, de Lucian Blaga si Joc second, de Ion Barbu. Poezia este asezata in fruntea
primului volum arghezian, Cuvinte potrivite (1927) si are rol de program (manifest)
literar, realizat insa cu mijloace poetice.
In primul rand, poezia Testament este o arta poetica, deoarece poetul isi exprima
propriile convingeri despre arta literara, despre menirea literaturii, despre rolul artistului in
societate. Aceasta sintetizeaza esenta gandirii estetice argheziene. De asemenea, poezia este
o arta poetica moderna, pentru ca in cadrul ei apare o tripla problematica,specifica liricii
moderne: transfigurarea socialului esthetic, estetica uratului, raportul dintre inspiratie si
tehnica poetica. Se evidentiaza o permanenta a preocuparii argheziene de a formula crezul
poetic, Testament fiind prima dintre artele poetice publicate in diferite volume: Flori de
mucigai, Epigraf, Frunze pierduteetc.
Ideea fundamentala a poeziei este legatura organica, statornica intre poet si stramosii lui,
oameni simpli, robi cu saricile pline. Fata de acestia, poetul considera ca are o datorie pe
care trebuie sa o duca la indeplinire, iar astfel, dupa conceptia proprie a lui Arghezi, creatia
sa trebuie inteleasa ca singura mostenire lasata pentru urmasi. Prima idee esentiala este aceea
ca poetul a inaltat prin arta sa prima treapta, care este si cea mai grea, dupa un lung trecut
de truda si suferinta al generatiilor precedente (strabunii mei). Astfel, urmasii poetului au
datoria sa urce cu incredere cat mai sus pentru a imprastia definitive intunericul in care si-au
dus viata inaintasii lor (tanar, sa le urci).
INCIPITUL, conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual, contine
idea mostenirii spirituale, un nume aducat pe-o carte, care devine simbol al identitatii
obtinute prin cuvant. Conditia poetului este concentrate in versul decat un nume adunat pe-o
carte, care sugereaza faptul ca poetul este un om modest si simplu, care lasa mostenire dupa
moarte doar arta. De asemenea, incipitul introduce receptorul in problematica poeziei, in mod
direct, prin referire la atitudinea scriitorului fata de creatie, fata de lume, el avand doar o
avere spirituala: Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte,/Decat un nume adunat pe-o carte.
Tot in incipit se fixeaza idelile de baza ale intregii poezii: succesiunea generatiilor, truda
indelungata a creatorului si importanta cartii (operei) pentru urmasi. Inca de acum se
contureaza prima opozitie a textului, cartea asigurand dainuirea creatorului, chiar daca
acesta va trece in nefiinta.
In concluzie, poezia Testament, de Tudor Arghezi este o arta poetica moderna pentru
ca poetul devine, in conceptia lui Arghezi, un nascocitor, iar poezia presupune mestesugul si
truda creatorului. Valorificarea diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoare, strofele
inegale ca numar de versuri, cu metrica si ritmul variabile, sunt tot atatea argumente in
favoarea modernitatii poeziei. De asemenea, poezia este o arta poetica de sinteza pentru
orientarile poeziei interbelice, cu elemente treditionaliste si moderniste.