Sunteți pe pagina 1din 43

PREFA

1
CARACTERISTICILE FONDULUI FORESTIER AL JUD. SUCEAVA

Situat n nordul trii, n inutul Bucovinei, de la rul Siret pn la munii Rodnei i


Climani, Direcia Silvic Suceava, subunitate a Regiei Naionale a Pdurilor-Romsilva, se
ntinde pe raza a apte judee (Suceava-343,0mii ha, Bistria Nsud- 0,251 mii ha,
Botoani-0,017 mii ha, Harghita-4,692mii ha, Iai- 0,4mii ha, Maramure-1,392mii ha,
Neam-0,013mii ha).

Organizare administrativ
0 Direcia Silvice Suceava are n subordine un numr de 24 ocoale silvice, 2
secii de exploatare a masei lemnoase, o pepinier i doua herghelii(2493
ha).

Suprafaa fond forestier administrat de ctre D.S. Suceava


Pdurile sucevene se ntind pe o suprafa de 444.612 ha, reprezentnd
jumtate din suprafaa judeului i aproximativ 7% din suprafaa pdurilor Romniei. Din
acestea 349978 (79% din total) sunt administrate de ctre Direcia Silvic Suceava, restul
fiind administrate de ctre alte structuri silvice autorizate.
n raport cu natura proprietii, suprafaa fondului forestier administrat de
ctre Direcia Silvic Suceva, la data actual se prezint astfel:
280087 ha (80%)- proprietate public a statului administrat de
R.N.P.;
30899 ha (9%) - proprietatea unitilor teritorial administrative,
administrat de R.N.P.;
3883 ha (1%) - proprietate privat a persoanelor juridice,
obti, uniti de cult;
35109 ha (10%)- proprietate privat a persoanelor fizice;

Suprafaa fondului forestier de stat pe grupe funcionale


0 Din suprafaa ocupat cu pdure, 92,4 mii ha (33%) se situeaz n grupa I de
protecie iar 187,6 mii m.c.(67%) n grupa a II-a de producie i protecie.

Suprafaa fondului forestier de stat pe specii


Pe specii, compoziia arboretelor din fondul forestier de stat administrat de ctre
Direcia Silvic Suceava, se prezint astfel:
Rinoase 200.3 mii ha (74%), din care:
2
- molid 164,7 mii ha
- brad 33,5 mii ha
- pin 1,4 mii ha
- larice 0,35 mii ha
- alte rinoase 0,35 mii ha

Foioase 71,8 mii ha (26% ), din care:


- fag 52,4 mii ha
- stejar 3,6 mii ha
- diverse tari 12,9 mii ha
- diverse moi 2,9 mii ha

Suprafaa fondului forestier pe clase de vrst


Pe clase de vrst, suprafaa pdurilor din judeul Suceava, procentual, se prezint
astfel:
Clasa I - 10 %
Clasa a II a 21 %
Clasa a III a 16 %
Clasa a IV a 16 %
Clasa a V a 19 %
Clasa a VI a - 18 %

Suprafaa fondului forestier de stat pe clase de producie


Clasa I de producie 8,6%
Clasa a II a de producie 55,6%
Clasa a III a de producie 31,8%
3
Clasa a IV a de producie 3,4%
Clasa a V a de producie 0,6%

Suprafaa fondului forestier de stat pe categorii de folosin


Din punct de vedere al folosinei, suprafaa fondului forestier de stat este distribuit
astfel:
272,1 mii ha suprafa cu pdure;
1,6 mii ha terenuri care servesc nevoilor de producie silvic;
0,1 mii ha terenuri care servesc nevoilor de cultur;
2,9 mii ha terenuri care servesc nevoilor de administrare forestier;
1,4 mii ha terenuri destinate mpduririi;
0,6 mii ha terenuri neproductive;
1,4 mii ha alte terenuri.

Zone naturale protejate parcuri, rezervaii, monumente ale naturii

Direcia Silvic Suceava administreaz o suprafa de 28.546 ha zone protejate


(legiferate prin Legea nr.5/2000, H.G. nr.2151/2004 i H.G. nr.1143/ 2007), din care
24.041 ha Parcul Naional Climani i 4.505 ha rezervaii i monumente ale naturii situate
pe raza judeului Suceava, clasificate n rezervaii forestiere: Pdurea Zamostea
Lunc 107,6 ha, Fgetum Dragomirna 134,8 ha, Codrii Seculari Giumalu 309,5 ha,
Codrul Secular Sltioara 1064,2 ha, Tinovul Poiana Stampei 681,8 ha, Tinovul arul
Dornei 36 ha, Quercetum Crujana 39,4 ha, Pdurea Voievodeasa 101,9 ha, Pdurea
Rooa 204,8 ha i Codrul Secular Loben 483 ha, rezervaii botanice: Fneele
montane Todirescu 44,3 ha, Rchitiul Mare 116,4 ha i Tinovul Gina-Lucina 1,0 ha,
rezervaii geologice: Moara Dracului 1,3 ha, Piatra Buhii 2,0 ha, Piatra ibului 20,3
ha, Piatra Pinului i Piatra oimului 0,5 ha, Cheile Lucavei 34 ha, rezervaii mixte:
Pietrele Doamnei 971 ha, Cheile Zugrenilor 150,1 ha i rezervaii paleontologice:
Stratele cu Aptychus de la Pojorata 1,0 ha.
4
Parcul Naional Climani

Statutul de parc naional, ca zon destinat prioritar conservrii naturii, n cazul


Parcului Naional Climani este cunoscut de majoritatea factorilor interesai din
momentul constituirii Consiliului Consultativ de Administrare.
De asemenea, grupuri interesate constituite la nivel regional sau naional, au
desfurat activiti ce aveau ca scop final cunoaterea patrimoniului natural i
ocrotirea lui pe raza parcului.
n anii 70 s-a declanat n Climani o activitate de mari proporii n scopul
exploatrii zcmintelor de sulf. Aceast aciune, care s-a derulat pe o perioad de circa
20 de ani a avut drept urmare producerea unui dezechilibru ecologic. Prin exploatarea
de suprafa a fost decopertat vrful Negoiu Romnesc i a fost distrus complexul
vulcanocarstic Peterile Luanei.
Atitudinea administraiei silvice pentru terenurile din Parc, a favorizat meninerea
starii de conservare a pdurilor.
Dup 1990, condiiile socio-economice i retrocedarea unor terenuri forestiere au
determinat o schimbare de atitudine a deintorilor/utilizatorilor de terenuri,
presiunea asupra resurselor naturale crescnd n mod semnificativ.
Conform prevederilor OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei salbatice, Parcul Naional Climani
face parte din categoria parcurilor naionale, ce au drept scop protecia i conservarea
unor eantioane reprezentative pentru spaiul biogeografic naional, cuprinznd
elemente naturale cu valoare deosebit sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic,
hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alt natur, oferind
posibilitatea vizitrii n scopuri tiinifice, educative, recreative i turistice.
n perimetrul parcurilor naionale sunt admise numai activitile tradiionale
practicate numai de membrii comunitilor din zona parcului naional i de persoanele
care dein terenuri n interiorul parcului, activiti tradiionale care vor fi reglementate
prin planul de management. Managementul parcului urmrete i meninerea
interaciunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitii habitatelor i
peisajului, promovnd pstrarea folosinelor tradiionale ale terenurilor, ncurajarea i
consolidarea activitilor, practicilor i culturii tradiionale ale populaiei locale.
De asemenea, se ofer publicului posibiliti de recreere i turism i se ncurajeaz
activitile tiinifice i educaionale.

5
n anul 2007, parcul este propus ca sit Natura 2000 de tip SCI (sit de
importan comunitar), o zon care include Parcul Naional Climani i se extinde la
sud i est de acesta
Cea mai dezvoltat form de turism n zonele nconjurtoare parcului este
agroturismul care funcioneaz att n cadrul unor asociaii de turism la nivel
regional i naional ct i la nivel individual. Pe teritoriul parcului cele mai ntalnite
activiti turistice se leag de drumeii i ascensiuni montane precum i de activitile
specifice de camping . Activitile ecoturistice sunt nca ntr-o faz incipient.
Cea mai la ndemn metod de a cunoate caracteristicile, structura activitilor
turistice n Parcul Naional Climani este monitorizarea turismului prin sondaje
efectuate pe baz de chestionare. Chestionarele se adreseaz turitilor ntlnii n parc
iar completarea , centralizarea i interpretarea rezultatelor duc la conturarea imaginii
activitilor i facilitilor turistice din parc i din comunitile locale.

1. CLASIFICAREA INCENDIILOR DE PADURE

Incendiile de pdure se pot clasifica in urmtoarele categorii:


- incendiile de litiera;
- incendiile de coronament;
- incendiile sub ptura de frunzi.

a) INCENDIILE DE LITIERA
- sunt incendii care cuprind vegetaia de pe solul pdurii: arbuti, muchi, licheni, ierburi,
boschete, tufisuri, patura moarta,
uscaturile, resturile ramase de la
exploatarea pdurii si partea
inferioara a copciilor.
Incendiile de litiera pot fi:
- lente;
- rapide.
La incendiile de litiera lente
focarul nainteaz in mare
msura in direcia vntului cu
viteza redusa, flacra atinge o
nlime de 0,1m pana la 2-3m.
n cazul incendiului de litiera rapide focul se poate propaga ctre direcia vntului
cu viteze care pot atinge pana la 1 km/ora, nlimea flcrii depeste 2m.
6
b) INCENDIUL DE CORONAMENT
- se manifesta la partea superioara a copacilor, cnd ard coroanele. Incendiul de
coronament in plina dezvoltare are forma unui zid de foc, care nainteaz pe deasupra
pdurii sub forma unui val uria.
Dup viteza cu care se manifesta incendiile de coronament pot fi :
- lente;
- rapide;
- violente.
In cazul incendiului lent ,care are loc in partea superioara a copacilor, ard coroanele
acestora. Suprafaa focului constituie de sus pana jos, un perete de foc care nainteaz
relativ ncet cu o mica naintare a focului pe vrfuri si rmne in urma pe sol.
Incendiul de coronament lent se dezvolta relativ ncet. Viteza de naintare in
direcia vntului este de pana la 8 km/ora.
La incendiul rapid de coronament ard efectiv coroanele copacilor. Se formeaz un
val de foc care nainteaz rotindu-se parca peste vrfurile copacilor, aruncnd naintea sa
limbi de flcri care se scurge ca un curent peste coroanele acestora.
Viteza de naintare in direcia vntului este de 8-25 km/ora. In cazul incendiului de
coronament violent viteza de naintare a focului este pe fronturi foarte largi si ajunge la
peste 25 km/ora.

c) INCENDIILE SUB PTURA DE FRUNZI


- izbucnesc in special in pdurile seculare
pe solul crora s-a depus de-a lungul
anilor o ptura groasa de frunze uscate,
crengi lemnoase, care au putrezit si au

format un strat de putregai, sau chiar de


turba.
Incendiul are o forma de manifestare
neregulata in funcie de crpturile in
stratul mort si obstacolele pe care le ntlnete n cale.
Viteza incendiului subteran este mica si rar ajunge 1km in 24 de ore.
7
d) INCENDIILE IN ZONELE CU COPACI DOBORAI
- apar in unele masive pduroase, unde pe
suprafee uneori destul de mari, arborii au
fost culcai la pmnt de furtuni puternice.
Un incendiu intr-o zona cu arbori doborai
are aspectul unui rug uria, arborii fiind bine
prini unii de alii prin coroanele respective.

e) INCENDIILE COMBINATE DE LITIERA SI CORONAMENT


- apar mai des la pdurile tinere si de rinoase.
La asemenea incendii aciunea de stingere
este dificila, fiind nevoie sa se combine
diferite metode si principii de stingere.
In cazul incendiilor de coronament, din
cauza perturbaiilor locale neateptate pot
aparea schimbri de direcie ale arderii sub
fora de salturi care pune in pericol viata
echipelor de lucru.

2. CAUZELE INCENDIILOR DE PADURE


Cauzele cere dau natere la incendiile de pdure sunt variate. Din studierea
incendiilor de pdure rezulta ca cele ai frecvente cauze sunt urmtoarele:
- folosirea neglijenta a focului de ctre oameni pentru prepararea hranei sau pentru
nclzit;

8
- igri aruncate la ntmplare;
- arderea rmielor lemnoase rezultate din parchetele de exploatare;
- crearea de suprafee agricole prin arderea sau de mbuntirea punilor;
- folosirea armelor de vntoare sau a artileriei in poligoanele vntorilor de
munte;
- scntei si cenua de la locomotivele folosite in exploatarea forestiera;
- trsnetul;
- incendieri premeditate.

3. VITEZA DE PROPAGARE A INCENDIILOR DE PADURE


Cunoaterea vitezei de dezvoltare a incendiilor de pdure este necesara, pentru a
calcula in care moment si in ce numr si cantitate este necesar a concentra forte,
mijloace tehnice si materiale pentru stingerea incendiului.
Viteza de dezvoltare a incendiilor, poate fi exprimata in urmtoarele mrimi:
1.in unitate de drum strbtuta de foc intr-o unitate de timp(m/min, km/ora)
2.in unitatea de cretere a perimetrului intr-o unitate de timp(km/ora)
3.in unitate de cretere a suprafeei intr-o unitate de timp(hectare/ora).
Viteza perimetrica, care caracterizeaz creterea perimetrului, este importanta la
determinarea anoperei, mijloacelor tehnice si materialelor necesare pentru stingerea
incendiilor.
Creterea incendiului in suprafaa este de asemenea interesanta ca indice al
gradului sau de dezvoltare si pentru stabilirea mijloacelor necesare de stingere.
Viteza de dezvoltare a incendiilor depinde in mare msura de tipul pdurii.

C. METODE, SUBSTANTE, MIJLOACE SI ECHIPAMENTE DE STINGERE A


INCENDIILOR DE PADURE

Metodele ntrebuinate in lupta cu incendiile de pdure pot fi mprite in mai multe


categorii, dup specificul acestora si anume:
- stingerea incendiilor cu ajutorul pmntului;
- metoda de stingere a incendiilor cu apa;
- metode de stingere cu substane chimice si emulsii;
- pentru stingere folosind mijloacele mobile de stingere a incendiilor;
- metode de stingere prin explozie;
- metode de stingere cu ajutorul aviaiei.
Fiecare din aceste metode poate sa apar sub doua forme:
a) stingerea directa a focului-lupta activa;
9
b) izolarea incendiului izbucnit de restul suprafeei mpdurite, amenajarea zonelor
de baraj

MANEVRE OPERAIONALE LA INCENDIILE DE PDURE

PRESCURTRI UTILIZATE:

F.D.P. foc de pdure;


Ac.I.P. autocamion de intervenie la pdure;
As.A.P. autospecial cu ap pentru intervenii la pdure;
E.I.P. echip de intervenie la pdure;
Ech.I.P. echipaj de intervenie la pdure;
G.I.P. gard de intervenie la pdure;
P.C.P. punct comand n pdure;
S.I.P. sector de intervenie la pdure;
Z.P.I. zon de pdure incendiat;
Z.P.Pr. zon de pdure protejat

ORGANIZAREA INTERVENIILOR

Principii de baza in tactica stingerii incendiilor de pdure

Condiia de baza pentru stingerea incendiilor de pdure consta in deplasarea in


timpul cel mai scurt la locul incendiului si stingerea lui in primul stadiu de dezvoltare.
Utilajul necesar si materialele de intervenie si stingere trebuie pstrate in stare
corespunztoare, pentru a putea fi ntrebuinate in orice moment.
Fiecare societate comerciala forestiera, trebuie sa-si organizeze in aa fel
intervenia la foc nct cei numii a aciona sa poat pleca la locul interveniei, dup
cteva minute de la anunare.
La locul interveniei conductorul stingerii trebuie s-i repartizeze, cat mai raional,
oamenii ce i stau la dispoziie.
Exista mai multe variante si scheme de repartizare a oamenilor pentru stingerea
incendiului de pdure. Toate au la baza doua scheme principale:
- pentru atacul frontal;
- pentru atacul din spatele incendiului;

10
Atacul frontal consta in aceea ca majoritatea lucrtorilor, utilajelor si
materialelor actioneaza pe direcia in care nainteaz focul.

CONCEPIA DE ACIUNE
Modaliti de intervenie terestr

a) Fore angrenate n aciunile de intervenie:


personal I.S.U.;
subunitatea de intervenie din raionul n care s-a produs
evenimentul;
subuniti ale inspectoratului;
grupa operativ;
inspectorul ef.
Organizarea forelor de intervenie ale ISU
Echipa de intervenie - constituit din 3 militari (un ef de echip i un binom de
intervenie).
Echipajul de intervenie constituit din 6 militari (un ef de echipaj, 2 binoame
de intervenie i un condudtor auto).
Garda de intervenie constituit, dup caz, din minim 3 echipe de intervenie
i un ef gard intervenie.
Subunitatea de intervenie constituit din minim 2 grzi de intervenie.
Sectorul de intervenie este acoperit i arondat unei subuniti de intervenie.
Punctul de comand naintat se nfiineaz de la nivelul interveniei unei
subuniti.
Gruparea operativ de intervenie format din personal de comand i
rspunde de coordonarea forelor, a minim 2 sectoare de intervenie.

DOTAREA FORELOR DE INTERVENIE


Ac.I.P (un ef gard, 3 echipe de intervenie i un conductor auto):
- cele 3 echipe de intervenie sunt dotate astfel:
o o echip cu motopomp (remorcabil sau transportabil) i 2 panglici (40
m.) de furtun de refulare;
o echip cu 3 panglici de refulare, eav de stingere i mijloace de prim
intervenie;
o o echip cu motofierstru i mijloace de prim intervenie;

11
As.A.P. (un ef de echipaj, dou binoame de intervenie i un
conductor auto):
- cele 2 binoame (unul de stingere i unul de asigurare) sunt dotate astfel:
o motopomp transportabil;
o panglici de furtun (160 200 m.);
o mijloace de prim intervenie

Conducerea forelor de intervenie ale ISU


- Echipa de intervenie este condus de eful echipei;
- Minim trei echipe de intervenie sunt conduse de un ef gard intervenie care
dup caz, poate avea n subordine un Ac.I.P. i o As.A.P (trei echipe i un
echipaj);
- Minim dou grzi de intervenie sunt conduse de ctre comandantul (lociitorul)
subunitii de intervenie. Acesta poate avea n subordine i alte fore, funcie de
situaie (C.L.S.U., S.V.S.U. etc.).
- Minim dou subuniti de intevenie sunt conduse de grupa operativ (dup caz
inspectorul ef sau nlocuitorul la comand).

personal Direcia Silvic;


districtul unde a avut loc evenimentul ;
districtele din cadrul ocolului silvic fore ocolul silvic;
punctul ntrit arondat ocolului silvic;
punctele ntrite de sprijin din cadrul Direciei Silvice;
directorul Direciei Silvice.
Organizarea i dotarea forelor de intervenie din cadrul direciei
silvice
- personal din cadrul cantonului unde are loc evenimentul (pdurar cu voluntari
din zon) avnd n dotare motofierstraie i mijloace de prim intervenie;
- personal din cadrul districtului unde este arondat cantonul, minim 15 persoane
cu motofierstraie, utilaje de amenajare a surselor de alimentare i mijloace de
prim intervenie;
- personal din cadrul ocolului silvic organizat pe districte, minim 50 persoane cu
utilaje de amenajare a cilor de acces i a rampelor de alimentare,
motofierstraie i mijloace de prim intervenie;

12
- punct ntrit avnd n dotare motopompe i panglici de furtun, butoaie de 100 -
200 lt. pe raza cruia este arondat ocolul;
- puncte ntrite de sprijin din cadrul direciei silvice cu motopompe, panglici de
furtun, butoaie pentru executarea releului.
Conducerea forelor de intervenie din cadrul direciei silvice
- forele din cadrul districtului sunt conduse de ctre eful de district;
- personalul i forele din cadrul districtelor sunt conduse de ctre eful de ocol
sau responsabilul cu paza i protecia;
- punctele ntrite sunt coordonate de ctre directorul direciei silvice
alte fore:
C.L.S.U. - voluntari din cadrul localitii;
S.V.S.U. conform organizrilor;
Jandarmeria plutoane de intervenie i asigurare a pazei i ordinei;
Poliia echipaje de dirijare a circulaiei i pentru asigurarea
ordinei;
Operatori economici cu utilaje necesare suportului logistic.

CRETEREA GRADUAL A FORELOR DE INTERVENIE

1. Intervenia personalului din cadrul districtului, minim 15 persoane.


2. Intervenia forelor ISU din cadrul unei subuniti de intervenie (tur de serviciu),
dup caz, un Ac.I.P. i o As.A.P.
3. Intervenia C.L.S.U. i a S.V.S.U. din localitate.
4. Intervenia personalului din cadrul ocolului.
5. Intervenia agenilor economici cu care se coopereaz n zon.
6. Intervenia subunitilor ISU.
7. Intervenia punctelor ntrite ale ocoalelor silvice.
8. Intervenia tuturor forelor cu care se coopereaz servicii voluntare i fore de
sprijin jandarmi, poliie.
9. Intervenia agenilor economici cuprini n planurile de cooperare.

13
14
CRETEREA GRADUAL A FORELOR DE INTERVENIE

Forele care intervin / Subunitatea de Forte ce mai pot


Echipa de interv. Garda de interv. Sector de interv. Observaii
momentul interveniei interv. interveni
3 militari(1 binom 1 autocamion cu 3 Personal de la silvic
Izbucnirea incendiului
si un sef de echip echipe de interv. din cadrul districtului

1 subunitate de Personal de la silvic


1 autocamion cu 3
1 subunitate pe interv. (Obligatoriu din cadrul ocolului,
echipe de interv/1
Dezvoltarea incendiului zona raionului de s aib i personal din cadrul
autospeciala de apa
interventie posibiliti de C.L.S.U respectiv
i un autocamion
stingere) S.V.S.U.

2 autocamion cu 3 2 subuniti de Personal din cadrul


Incendiu de amploare echipe de interv/1 interv(stingere pe direciei silvice
(posibiliti de extindere) autospeciala de apa mai multe ci de puncte ntrite,
i un autocamion acces) ageni economici
Sectorizarea
incendiului
Activiti de
lichidare
Activiti de stabilira
cauz incendiu

15
ACTIVITATI CE SE EXECUTA PE ETAPE DE INTERVENTIE

La notificare:
- alertarea fortelor specializate;
- prealarmarea fortelor complementare si auxiliare;
- deplasarea la locul interventiei a fortelor specializate;
- executarea recunoasterii, analiza si evaluarea necesitatii interventiei si a altor forte
si mijloace;
- intrarea in actiune a fortelor, conform planurilor de interventie, de actiune si de
cooperare;
- culegerea de date si informatii care justifica declansarea operatiunilor, fortelor
destinate pentru interventia la incendiul de masa.

La declansarea situatiei de urgenta publica generate de incendii in masa:


- autoritatile declara situatia de urgenta publica in zonele periclitate;
- secretariatul tehnic permanent informeaza presedintele comisiei de aparare
impotriva dezastrelor despre situatia creata si asigura activarea acesteia;
- se intensifica fluxul informational decizional, marindu-se frecventa transmisiilor
de informatii, prognoze si avertizari catre populatie, obiectivele si institutii publice
din zonele periclitate;
- se declanseaza actiunile premergatoare operatiunilor de interventie constand in:
recunoasterea si supravegherea continua a zonelor amenintate, prealertarea si
pregatirea fortelor si mijloacelor de interventie, evacuarea daca situatia o impune, a
oamenilor, animalelor si bunurilor, punerea in siguranta a bunurilor ce pot fi
salvate;
- se intensifica actiunile de prevenire in zonele, obiectivele sau pe directiile probabile
de manifestare a incendiilor in masa;
- se asigura conditiile de adapostire, hranire si asistenta in raioanele de evacuare a
populatiei si animalelor;
- se formuleaza, potrivit legii, propuneri de utilizare a rezervelor materiale si a
mijloacelor pentru interventie, pastrarea si refacerea lor prin aprovizionare curenta
in limita fondurilor alocate in acest scop.

Pentru localizarea si limitarea propagarii incendiului in masa:


- limitarea dezvoltarii sau propagarii incendiului;
- protectia constructiilor, instalatiilor si amenajarilor periclitate.

16
Pentru stingerea incendiului de amploare:
- se acorda primul ajutor persoanelor afectate in incendiul in masa;
- se concentreaza si organizeaza intrarea in dispozitivele de actiune a fortelor si
mijloacelor stabilite prin planurile de aparare;
- se organizeaza lucrarile necesare in vederea realizarii rezervelor de apa si a
celorlalte categoriii de subsatnte stingatoare necesare in sustinerea actiunii de
interventie;
- se organizeaza si se efectueaza, cu mijloacele aflate la dispozitie, lucrari de limitare a
propagarii incendiilor;
- se asigura conditiile pentru efectuarea manevrelor de forte si mijloace necesare in
vederea desfasurarii actiunii de interventie, in raport cu evolutia situatiei operative;
- se transmit comisiilor de aparare impotriva dezastrelor, superioare ierarhic,
informatii despre situatia creata si despre masurile luate si se formuleaza cereri, in
raport cu evolutia situatiei operative;
- se informeaza populatia despre masurile si comportamentul care trebuiesc
adoptate, in zonele de dezastru.

Dup lichidarea consecinelor incendiului:


- stabilirea cauzelor si imprejurarilor izbucnirii incendiului in masa;
- asigurarea refacerii capacitatii de actiune a fortelor care au intervenit;
- stabilirea masurilor de prevenire a incendiilor si reguli de comportare a populatiei
in zona afectata, pentru preintampinarea izbucnirii de noi incendii.

MISIUNILE FORTELOR PARTICIPANTE

1. Direcia Silvic:
- coordoneaz aciunea de intervenie
- mobilizeaz fore i mijloce, personal propriu i din cadrul CLSU
- particip la cercetarea si stabilirea cauzei de incendiu, impreuna cu cadrele ISU,
organele de poliie i ali specialiti;

2. ISU:
- acorda asistenta tehnica de specialitate, fac propuneri si participa la actiunea de
interventie;

17
- cu efectivele din detaamentele de intervenie acioneaz pentru localizarea i
lichidarea incendiului;
- ia n subordine SVSU-le chemate n sprijin;
- particip la cercetarea i stabilirea cauzei de incendiu, mpreun cu lucrtorii silvici,
organele de politie i ali specialiti;
- echipajele SMURD i SAJ - acorda primul ajutor medical si transport victimele la
spital,
- echipaj pirotehnic sprijin aciunea de dirijare a persoanelor afectate ctre
punctele sanitare, respectiv spital, asigura iluminatul dispozitivelor, efectueaz
asanarea teritoriului in zona cmpului de muniie neexploatat;
- echipaj CBRN.

3. Inspectoratul Judeean de Politie, prin echipajele de la fata locului:


- organizeaz, prin agenii de circulaie, dirijarea forelor participante la locul
incendiului;
- asigura ordinea la locul evenimentului i organizeaz paza bunurilor si a
materialului lemnos;
- mobilizeaza populaia apta de munca pentru a participa la aciunea de localizare si
lichidare a incendiului;
- participa impreuna cu celelalte organe abilitate la cercetarea cauzei de incendiu si la
evaluarea pierderilor materiale.

4. Inspectoratul Judeean de Jandarmi:


- asigura paza perimetrului si limiteaz accesul curioilor n zona de aciune;
- concura la luarea masurilor de meninere a ordinii si pazei bunurilor;
- intervin cu mijloace de prima intervenie pentru stingere ( mijloace de prima
interventie preluate de la punctele ntrite ale ocoalelor silvice, Marginea, Falticeni,
Pojorata).

5. Inspectoratul judetean al Politiei de Frontiera:


- participa alaturi de celelalte forte, cu un elicopter, pentru survolarea zonei si
observarea tendintelor de dezvoltare a incendiului, indeosebi propagarea spre zona
frontierei de stat.

5. Garda de Mediu:
- evalueaza gradul de poluare a zonei in urma incendiului;

18
- stabileste consecintele evenimentului asupra fondului forestier, agentilor economici
si populatiei din zonele limitrofe padurii;
- participa la stabilirea pagubelor materiale.

6. Serviciul de Ambulana:
- asigura acordarea primului ajutor si transportul victimelor la spital.

7. Agenii economici din zona calamitata:


- actioneaza in raport cu sarcinile stabilite prin planul de aparare impotriva
incendiilor in masa al ocolului silvic.

ORGANISME DE CONDUCERE

1. Conducerea intregii operatiuni de interventie:


- prefectul judetului;
- directorul Direciei Silvice
- primarul localitii unde a avut loc evenimentul
- conducerile tehnico administrative ale agentilor economici;
- conducerile tehnico administrative ale institutiilor publice.

2. Conducerea operativa a operatiunilor de interventie:


- Inspectorul Sef al ISU (grupa operativ - eful grupei operative/COJ.

ATRIBUTIILE ORGANISMELOR DE CONDUCERE

a) Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU)


- inventariaza si supravegheaza principalele surse potentiale de producere a
incendiilor in masa;
- coordoneaza pregatirea populatiei pe localitati, institutii, agenti economici si
cartiere de locuinte privind prevenirea, protectia si interventia in caz de incendiuin
masa;
- stabilesc si asigura functionarea sistemului informational pe plan local pentru
alarmare in caz de incendiu in masa;
- elaboreaza planurile judetene de protectie si interventie in cazul incendiilor in masa
si aproba planurile localitatilor si ale agentilor economici;
- urmaresc punerea in aplicare a masurilor de aparare impotriva incendiilor in masa;

19
- asigura culegerea de informatii si transmiterea fluxului informational din teritoriu
spre comisiile centrale specializate pe incendii in masa;
- formuleaza propuneri cu privire la constituirea si utilizarea rezervelor materiale si a
mijloacelor de interventie, pastrarea, refacerea lor prin aprovizionarea curenta si
dupa caz, clasarea sau casarea la depasirea termenelor de functionare sau
valabilitate, in limita fondurilor anuale alocate in acest scop;
- asigura informarea populatiei asupra iminentei producerii unor incendii in masa,
precum si a masurilor luate pentru limitarea acestora.
- Organizeaza, dupa producerea dezastrelor, echipe de specialisti pentru
inventarierea, expertizarea si evaluarea rapida a efectelor si a pagubelor produse, in
vederea comunicarii acestora comisiilor centrale specializate pe incendii in masa si
iau masuri pentru asigurarea functiilor vitale.

b) Autoritatile publice locale:


- organizeaza, controleaza si coordoneaza apararea impotriva incendiilor in masa la
unitatile proprii conform planurilor de aparare, precum si dotarea cu mijloace de
aparare si interventie;
- instiinteaza operativ publicul, pe baza sistemului informational propriu, institutiile
si agentii economici despre iminenta producerii incendiilor in masa;
- asigura conditiile de functionare a comisiilor specializate pe incendii in masa si a
secretriatelor tehnice;
- desemneaza specialisti care fac parte din comisiile centrale specializate pe incendii
in masa;
- elaboreaza norme tehnice, initiaza studii si cercetari in domeniul apararii impotriva
incendiilor in masa.

c) Conducerile tehnico-administrative ale agentilor economici si ale institutiilor


publice:
- stabilesc, prin dispozitii scrise, responsabilitatile si modul de organizare privind
apararea impotriva incendiilor in unitatile lor;
- asigura identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu in unitate;
- solicita avizele si autorizatiile de prevenire si stingere a incendiilor, prevazute de
lege;

20
- asigura mijloacele tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz
de incendiu, corelat cu natura riscurilor de incendiu, profilul activitatii si marimea
unitatii;
- asigura intocmirea planului de interventie si conditiile pentru ca acesta sa fie
operationale in orice moment;
- asigura si pune in mod gratuit la dispozitia fortelor chemate in ajutor mijloacele
tehnice, echipamentele e protectie individuala, substantele chimice de stingere care
sunt specifice riscurilor care decurg din existenta si functionarea unitatii sale,
precum si medicamentele si antidotul necesare acordarii primului ajutor.

d) Inspectorul Sef al ISU:


- conduce nemijlocit sau prin grupa operativa, actiunile pentru stingerea incendiilor,
limitarea si inlaturarea urmarilor provocate de acestea;
- disloca forte si mijloace in zonele unde e posibil a se declansa incendii in masa,
pentru a asigura o interventie oportuna si eficace;
- in vederea elaborarii hotrrii, desfoar activiti referitoare la: nsuirea
misiunii, evaluarea duratei interventiei, orientarea grupei operaive si a
reprezentanilor forelor cu care coopereaz, darea dispozitiilor preliminare, luarea
celor mai urgente masuri pentru asigurarea logisticii actiunilor de interventie,
executarea recunoaterilor, analiza situatiei, ascultarea propunerilor sefului gruperi
operative si reprezentantilor fortelor complementare si auxiliare;
- poarta ntreaga rspundere pentru conducerea operativa a operaiunilor de
intervenie.

ATRIBUIILE I OBLIGAIILE PERSONALULUI DE


INTERVENIE

EFUL ECHIPEI-ECHIPAJULUI DE INTERVENIE


- urmrete i coordoneaz binoamele de intervenie;
- stabilete misiunea echipei funcie de ordinele primite;
- asigur posibilitatea transmiterii operative a informaiilor i ordinelor;
- verific funcionarea motopompelor i motofierstraielor la plecare n teren;
CONDUCTORII AUTO:
- identific sursele de ap existente;
- amplaseaz autospecialele respectiv motopompele astfel nct s fie asigurat
debitul de ap necesar;
21
- controleaz n permanen cantitatea de ap din cazanul autospecialei sau din
rampei de alimentare;
- poziioneaz autospeciala pentru a se putea deplasa n timp operativ n caz de
pericol;
- caleaz autovehiculul n pant, ramp;
- asigur traficul radio cu celelalte autospeciale, membrii echipelor cu ajutorul
aparaturii de pe autospecial.

EFUL GRZII DE INTERVENIE:


- verific echiparea i dotarea echipelor nainte de aciunea n teren;
- stabilete variantele de intervenie i de retragere a echipelor, respectiv
echipajelor;
- ordon verificarea utilajelor premergtor realizrii dispozitivelor;
- stabilete msuri de securitate;
- stabilete,verific modul de realizare a traficului radio;
- coordoneaz i comand echipele stabilindu-le misiunea;
- stabilete punctul de refacere a capacitii de intervenie i eventualele
aliniamente de retragere;
- raporteaz n punctul de comand toate operaiunile executate;
- adapteaz dispozitivele de intervenie funcie de evoluia incendiului.

ATENIE! n caz de pericol anuleaz aciunea i ordon retragerea pn ntr-o zon


sigur pe un alineament pe care adopt o poziie defensiv. Sunt anunai toi membrii
echipelor despre retragere.

EFUL STINGERII (COMANDANTUL OPERAIUNII):


- rspunde de ntreaga operaiune de limitare i lichidare a incendiului
- numete un ofier responsabil cu securitatea
- stabilete cile de acces i de retragere a grzilor de intervenie
- execut manevrele de fore impuse de situaie
- stabilete zonele de incendiu i de protecie
- ordon prin radio misiunile i manevrele astfel nct s fie auzite de tot
personalul
- conduce operaiunile de intervenie n baza unui plan de aciune din punctul de
comand

22
- ordon adaptarea dispozitivelor funcie de situaiile existente i previzionate, dar
mai ales funcie de riscul asupra personalului
- ordon punctele de refacere a capacitii de intervenie i punctul de prim ajutor
- ordon crearea rezervei de stingere cu utilaje, materiale, accesorii
- ordon crearea unor puncte de alimentare suplimentare pe direcia de propagare
a incendiului
- stabilete nlocuirea personalului obosit
- stabilete verificarea permanent a cilor de atac pentru evitarea surprinderii
personalului
- stabilete n punctul de comand zonele sigure de aciune i le comunic efilor
de gard
- raporteaz despre evoluia incendiului ealoanelor superioare
- solicit sprijin aerian n situaii limit sau cnd situaia impune acest lucru

ATENIE-n caz pericol


- anuleaz operaiunile n zona incendiat i ordon retragertea pe aliniamente sigure i
protejate
- reface dispozitivele de intervenie
- creaz noi zone de siguran prin defriri i curire a spaiilor limitrofe( cnd situaia
permite se pot ara terenurile n zona limitrof)

MODUL DE ACIUNE AL FORELOR


AMPLASAREA I ACIUNEA FORELOR N MOMENTUL IZBUCNIRII INCENDIULUI

Funcie de situaia creat, personalul silvic din cadrul cantonului acioneaz pentru
limitarea i stingerea incendiului cu mijloace de prim intervenie. Dup caz alarmeaz
personalul ocolului, respectiv forele I.S.U. i Comitetele Locale pentru Situaii de
Urgen. Personalul districtului iau primele msuri de amenajare a locurilor de alimentare
cu ajutorul utilajelor (TAF-uri), crearea fiilor de siguran pentru limitarea propagrii.
Tura de serviciu din cadrul subunitii de intervenie, dup caz se deplaseaz cu minim 1
autocamion de intervenie la pdure, realiznd dispozitiv de stingere. Sunt prealarmate
turele libere respectiv celelalte subuniti despre amploarea incendiului i implicaiile
acestuia. n limita posibilitilor, cnd deplsarea are loc i cu o autospecial cu ap, se pot
crea dou direcii de atac intervenindu-se simultan cu ap respectiv cu mijloace de prim
intervenie.

23
Serviciile voluntare sosite n sprijin, respectiv cetenii voluntari, vor primi misiune
de protecie a zonelor limitrofe zonei incendiate. Sosirea celorlalte grzi de intervenie va
duce la crearea sectoarelor de intervenie care se vor mpri n sector de stingere,
respectiv sectoare de protecie i limitare a propagrii.
Autospecialele se vor amplasa, n limita posibilitilor, avnd interpus sursa de ap
ntre acestea i incendiu. Motopompele se vor amplasa n zone ct mai apropiate cursului
de ap pentru a se evita pierderile de presiune.
Model de amplasare a forelor n momentul declanrii incendiului:

200 m.
120 m.
24
160 - 200 m. 160 - 200 m.

Not: Punctul de comand se nfiineaz din momentul ajungerii comandantului


(lociitorului) subunitii i se situeaz n zona punctelor de alimentare, ntr-o locaie ce
ofer vizibilitatea ntregii operaiuni.

MODEL DE REALIZARE A DISPOZITIVULUI DE INTERVENIE

SILVIC

MANEVRE OPERAIONALE

Pentru conducerea aciunilor de intervenie se impune ntocmirea unui plan de


aciune ce va cuprinde:
- amplasarea autospecialeler i a motopompelor la sursele de
ap;
- punctele de trecere, acces i de retragere a forelor de
intervenie;
- zona incendiat i zonele protejate;
- sectoarele de intervenie-stingere i de protecie;
- zonele sigure unde poate fi retras fiecare gard de
intervenie;
- modalitatea de protecie a utilajelor i a autospecialelor;

25
- echipele care transport dispozitive de intervenie(role de
furtun n panglic i traseele acestora);
- zonele unde acioneaz forele de sprijin, serviciile voluntare.

SCHITA

Dispozitive clasice

26
27
Tabel cu ce execut fiecare

Nr. crt. Servantii(binoamele) Conducatorii Seful echipei Seful garzii


auto

2 situaii
Not: cnd tura de serviciu se deplaseaz mpreun cu autocamionul i autospecial
de stingere seful garzii va conduce echipele i echipajul de stingere

MODEL DE REALIZARE A DISPOZITIVULUI CELOR DOUA AUTOVEHICULE

28
29
SCHIA CAND NU AJUNGE DOTAREA CU ACCESORII I SE FOLOSESC
MOTOPOMPE PENTRU RELEU

MODELE DE SCHIE

30
Se pot executa diverse prelungiri de dispozitive dar numai dup un antrenament
sustinul pe timpul exerciiilor. Nu se recomand dispozitive improvizate pe timpul
aciunilor de intervenie n zone le incendiate.
Not: de regul nu se recomand realizarea unor dispozitive comune cu personalul
de la silvic.

31
MANEVRE DE ALIMENTARE

din surse direct


din surse n releu
din autospeciale, din cisterne
prin naveta de autospeciale
transport aerian

Alimentarea din surse


se va evita pierderea coloanei de aspirare prin coborrea motopompelor n
albie
alimentarea de pe poduri, din rpe nu trebuie s depaseasca adncimea de 8
m
refularea apei nu se va realiza perfect vertical cnd nltimea este
considerabil
de reinut c se pierde 1 atmosfer la diferen de nivel de 10 m

SCHITE

32
Not: Pentru eficien se recomand silvicul i ISU s participe la stingere, iar
C.L.S.U. prin S.V.S.U. s acioneze pentru protecia zonelor limitrofe.

SCHI

SCHI

33
Protecia se poate executa realizndu-se un releu n zona drumurilor forestiere,
unde permite spaiul.
Not: este mult mai sigur un releu de 500m. Dect navet pe aceeai lungime. Este
indicat, ntr-o zon sigur, dac poate ajunge o cistern s fie stocat apa folosindu-se un
releu de motopompe i de aici s fie realizat stingerea.

SCHI

34
PROTECIA PUNCTELOR VULNERABILE

Punctele vulnerabile n pduri pot fi rezervaiile naturale, speciile protejate,


pensiuni, cabane ce adpostesc persoane, alte amenajri pentru public i pentru interes
economic (relee, staii, utiliti). Protecia acestora se realizeaz prin:
avertizarea populaiei;
evacuarea total sau parial a populaiei;
verificarea gradului de afectare a cilor de acces;
ntreruperea energiei electrice spre punctele afectate;
stabilirea zonelor sigure pentru evacuare;
crearea posibilitilor de acces cu tehnic de lupt.

Amplasarea utilajelor i autospecialelor la sursa de ap


SCHI

35
Amplasarea are loc astfel nct ntre motopompe, respectiv autospeciale, i mai ales
ntre dispozitivele realizate s nu fie mai mare de 20 25 m.
Not: Se va ine cont la creterea gradual de o distan de circa 50 60m. ntre
forele ISU i silvic, i ulterior se va intercala cte un serviciu voluntar reducnd distana la
20 25 m.

SCHI

36
Manevre ofensive:
- vor fi adoptate n situaiile n care exist sigurana lucrului cu ap;
- de asemenea este optim manevra ofensiv cnd relieful
permite deplasarea n zon a personalului de intervenie pentru a se realiza un
dispozitiv circular;
- atacul incendiului se va produce progresiv i simultan de echipele, echipajele de
intervenie pentru a nu fi nvluii militarii;

SCHI

37
manevra ofensiv va fi precedat obligatoriu de protecia zonelor pentru a nu
surprinde personalul;
se recomand, pentru manevrele ofensive, crearea unei rezerve de utilaje,
fore pentru a putea interveni n locaiile cu probleme;
n permanen se va ine cont de posibilitile de retragere a forelor,
inndu-se cont de izbucnirea unui vnt puternic, schimbarea propagrii,
ajungerea ntr-o zon foarte accidentat sau ntmpinarea unei mari cantiti
de material;
se impune pentru salvarea unor obiective importante, grupuri de persoane
etc.
MASURI PRINCIPALE DE PROTECTIE A PERSONALULUI DESTINAT
INTERVENTIEI

- asigurarea echipamentelor adecvate pentru personalul destinat interventiei cat si a


rezervei de materiale, accesorii si substante de stingere necesare;
- acordarea asistentei medicale de urgenta;
- asigurarea iluminatului pe timpul interventiei;
- efectuarea de masuratori privind identificarea concentratiilor de gaze, fum si noxe
din atmosfera in zona de risc, periculoase pentru sanatatea personalului.

MASURI PRINCIPALE DE PROTECTIE SI ASISTENTA A POPULATIEI,


ANIMALELOR, BUNURILOR MATERIALE, AGENTILOR ECONOMICI SI
INSTITUTIILOR PUBLICE

- evacuarea populatiei, salariatilor, bunurilor materiale si animalelor din raioanele


afectate de incendii in locuri mai sigure;
- cautarea si salvarea supravietuitorilor;
- asigurarea si amenajarea locurilor de cazare pentru sinistrati;
- asigurarea spatiilor si silozurilor pentru depozitarea bunurilor materiale ale
sinistratilor, a materiilor prime si finite ale agentilor economici precum si a
produselor agricole;

38
- asigurarea si amenajarea adaposturilor pentru animalele evacuate;
- asigurarea pazei;
- finantarea actiunilor de evacuare;
- punerea in aplicare a masurilor logistice (echipament, hrana, apa potabila);
- prevenirea panicii si masuri de asistenta psihologica;
- monitorizarea permanenta a fenomenului si a altor factori de risc si prevenirea
aparitiei unor efecte complementare (explozii, scurtcircuite, intoxicari);
- intreruperea alimentarii cu energie elctrica, gaze naturale si alti combustibili si
evacuarea substantelor toxice industriale, ingrasamintelor chimice si a aaltor
elemente si mijloace explozive;
- asigurarea fluentei circulatiei, cu prioritate pentru mijloacele de interventie pe caile
de comunicatie catre raionul de distrugeri.

ACTIUNI SI MASURI ULTERIOARE, PENTRU RECUPERARE SI


REABILITARE

- refacerea cailor de comunicatie;


- refacerea instalatiiilor pentru alimentarea cu apa, gaze naturale si electricitate a
zonelor afectate;
- verificarea si consolidarea structurilor de constructie;
- evecuarea elementelor distruse, efectuarea lucrarilor de degajare a saptiilor si de
refacere a solului si vegetatiei;
- igienizarea spatiilor de locuit;
- ecologizarea zonei afectate si alte masuri de protectie a mediului;
- acordarea in continuare a sprijinului persoanelor afectate;
- reconstituirea mijloacelor materiale necesare pentru interventie si trecerea acestora
in stare operativa;
- stabilirea pagubelor din punct de vedere cantitativ si valoric, determinate de
dezastru.

AUTOPROTECIA PERSONALULUI

- reprezint masurile individuale realizate n sistem de urgen de ctre personal n


momentul unui risc iminent de surprindere(nvluire)de ctre incendiu
- aceasta se realizeaz prin:

39
anticiparea dezvoltrii incendiului
asigurarea unei rezerve de ap
regruparea forelor spate n spate i meninerea refulrii apei
refularea apei de la autospeciale aflate pe poziie ofensiv
utilizarea prelatelor ignifuge de protecie
solicitarea sprijinului aerian pentru limitarea radiaiei termice n
zon
pervenirea panicii n rndul personalului
meninerea contactului radio cu punctul de comand sau ntre
membrii echipelor

AUTODEFENSIVA
- este dispozitivul adoptat de echip, gard cu accesorii sau doar de amplasament, n
scopul protejrii fortelor de intervenie n faa unui risc imediat
- aceasta se realizeaz prin:
- refacerea dispozitivelor pe poziii sigure de lucru;
- meninerea forelor n aciune i asigurarea unor noi posibiliti
de manevr;
- Sefii de gard adopt dispozitiv defensiv n orice situie de moment de risc
crescut pentru personal indicnd operatiunile i activitile ce garanteaz
securitatea acestuia;
- se stabilete un semnal acustic de retragere pe care l poate auzi tot
personalul;
- dispozitivul ulterior se comunic n timp operativ personalului.

SCHITA CU ALINIAMENTUL

40
- regruparea fortelor pe aliniamente sigure se face doar cu asigurarea alimentrilor
la sursa de ap
- protecia autospecialelor , camioanelor prin deplasarea acestora n zone sigure

SCHITA cu retragerea

41
DE REINUT:
- retragerea se poarte executa prin crearea unui dispozitiv n
form de triunghi cu vrful nainte cu baza de sprijin la sursa
de ap
- pe versant acesta se poate realiza i cu meninerea poziiei
cnd exist sigurana c focul nu poate *sri* peste personal
- n caz contrar retragerea se execut pn la sursa de ap

SCHIA TRIUNGHI

IMPORTANT
Autoprotecia se poate executa i cu un aliniament liniar pe o latur cnd
propagarea incendiului se face pe o lungime apreciabil

SCHITA

42
Dup caz protecia se va realiza funcie de configuraie i peste sursa de ap dac se
afl pe flancul opus

Manevre defensive - aeriene:


Se execut, de regul, n urmtoarele situaii:
- accesul nu poate fi realizat terestru;
- nu exist surse de ap;
- incendiul este de mare amploare;
- nu au eficien mijloacele de prim intervenie;
- exist risc iminent pentru personalul de intervenie;
De regul, se are n vedere:
- posibilitatea de propagare a incendiului;
- zona afectat i cele limitrofe;
- eficiena refulrii apei asupra incendiului;
- posibilitatea executrii alimentrii n zon;
- folosirea apei sub diferite forme (saci ap etc).

43