C7.1-Romania Pana La Razboi PDF

A rhitectura L Oocuire ras
cursul 13
LOCUIREA N ROMNIA
problematica specific
BUCURETI
o perspectiv istoric
ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRE

LOCUINTA MODERNA PANA IN 1944
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
LOCUIREA N ROMNIA
Bucureti o perspectiv istoric
1856 2012
1830: 2009:
Cca 30 kmp, cca 60.000 loc.: cca 20 loc/ha 228 kmp, cca 1.900.000 loc.: cca 85 loc/ha
LOCUIREA N ROMNIA
Bucureti o perspectiv istoric
un ora balcanic / post-bizantin

1459: prima atestare documentar
BUCURETIUL PRE-MODERN
Perspectiva domestic
Organizarea pe cartiere mahalale i parohii
Mahalalele poart nume de meserii, de biserici, de boieri.

Aceasta reflect cteva aspecte definitorii pentru structura
social i administrativ a oraului :
1. O organizare de tip corporatist funciona, chiar dac

primele atestri documentare de bresle dateaz numai
din 1641.
2. Terenurile aparineau marilor boieri i bisericilor /
mnstirilor. Prezena marii proprieti private se va
schimba treptat, dar va persista pana n perioada
interbelic.
3. Rolul bisericii n organizarea social este definitoriu:
parohii.
Parohia = grupare comunitar relativ unitar n jurul unei

biserici, care i d numele, o identific i marcheaz i
silueta oraului.
Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala

poate cuprinde mai multe parohii.
1250 - 1400 1400 - 1450

Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate 1650 - 1750

cuprinde mai multe parohii.
1400 - 1450
1750 1850
Diferena mic ntre esutul major i cel minor
Spaiul public ulie, maidane, cldiri publice
Viaa cotidian Perspectiva domestic
amestec multietnic, colorat,

plin de contraste, relativ repartizat pe
mahalale/parohii;
spaiul public, dei dezordonat, e
populat, glgios, activ;
activitile agricole ocup un rol
important
LOCUINA BUCURETIULUI PRE-MODERN
n 1859:
122 000 locuitori,
16 232 case din care: 58 cu 3 caturi si 1.327 cu 2 caturi
LOCUINA BUCURETIULUI PRE-MODERN
1. locuine individuale izolate, joase, cu mari grdini n esut foarte lax:
- locuinele boierilor, mari conace, adesea nconjurate de ziduri
- locuine mai modeste, aezate pe lot indiferent fa de strzi
2. locuine meteugreti niruite:
- n zona Lipscani = centrul comercial
3. hanurile
- form de locuin de raport
BUCURESTIUL PRE-MODERN
Orasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810, generalul Kutuzov o descrie ca un oras
atat de mare incat depaseste orice oras rusesc cu exceptia capitalei.
Spre 1830 orasul avea: supraf:

3000ha 60.000 locuitori.
(53.888 de rezidenti, 10.000
provinciali, 1.044 straini)
Densitate: 20 loc / ha
Comparaie:
Viena 79 loc/ha
Berlin 119 loc/ha
Londra 288 loc/ha
Paris 316 loc/ha
New York 335 loc/ha
Este cel mai mare oras din sud-estul

european
Atena are in 1836 - 14.000 de
locuitori,
Belgradul, 12.900 in 1838.
BUCURESTIUL PRE-MODERN
cea mai mare capital din Balcani dup Constantinopol
cu pretenia unui mic Constantinopol
Bucurestiul
un mod de viata oriental
o traditie de edificare post-bizantina
Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea),

societatea romana intra intr-un intens si rapid proces
de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) -,
proces in care influenta franceza va juca un rol
determinant.
Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii
romanesti si se reflecta si in arhitectura si
transformarea orasului.
O hart a Europei - 1592
PERIOADA MODERN
paradigma balcanic
Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde se intersecteaza mai multe etnii
cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale intarziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din
punct de vedere economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale Luminismului.
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand spatiul comun al Imperiului in
numeroase entitati, animate fiecare de doua imperative principale:
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala
se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare economica, sociala si culturala, prin
asimilarea accelerata a valorilor occidentale.
(2) construirea unei noi identitati nationale
strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul otoman (administratie, stil de viata, cultura etc.)
ideea de modernizare
Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente de
natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi cauzele. Principalele dimensiuni:
- respingerea patrimoniului oriental si
- asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.
Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea = occidentalizare, conditie sine-qua-non a noii identitati
PERIOADA MODERN
principalele evenimente istorice
VALAHIA VECHIUL REGAT
1821 1859
Revolutia lui T. Vladimirescu Unirea Moldovei cu Valahia sub printul Al.I.Cuza
1848 1866
Revolutia burgheza Carol I de Hohenzollern
1877
Independenta si participarea la razboi
ROMANIA MARE ROMANIA ACTUALA

1918 1944
Dupa primul razboi mondial, Insurectia armata de la 23 august
Transilvania devine parte a Romaniei
PERIOADA MODERN
privirea se ndreapt ctre Occident
Cand i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi sacrificase frumoasa barba dupa moda europeana], intrand in
salon [vad] cam zece boieri, toti fumand lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea, fiecare langa scaunul sau, cu
jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa fiu corect, el [gazda] trona drept pe o canapea, dar ceilalti
gaseau mai comod sa stea ghemuiti [], si, fiindca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin
minte ca ar putea sa-si scoata jobenele. (Barabs Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834)
PROGRAMUL IDEOLOGIC DE RESPINGERE A TRECUTULUI APROPIAT I BALCANIC

PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).
PERIOADA MODERN
punctul de nceput
1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et
le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest
Oras de joasa inaltime si densitate redusa

La inceputul sec 19:
- 3000 ha
- 60 000 locuitori
- 10 bariere
1859 :
-122 000 locuitori,
-16 232 cladiri din care,
1.327 cu 2 niveluri
58 cu 3 niveluri
PERIOADA MODERNA
modernizarea oraului
Occidentalizarea modului de via / locuire;
Ordonarea vieii urbane dup modelul de dezvoltare economic modern/liberal:
dezvoltarea mecanismului modern al speculaiei imobiliare i funciare;
Ordonarea spaiului urban dup model occidental, pentru ca Bucuretiul s devin
o capital european: schimbarea relaiei dintre locuin i ora ca urmare a
lucrrilor de nfrumuseare.
Toate vor atrage schimbarea locuinei:
- Introducerea de noi tipologii i modificarea altora,
- Alt relaie a locuinei cu oraul: alte spaii ale vecintii.
n oraul nostru totul trebuie luat de la capt!

PERIOADA MODERN
modernizarea locuinei
Fenomenul afecteaza, n masuri si cu timpi diferiti desigur, toate nivelurile, starile, societatii:
lumea mare sau lumea aleasa (elita boiereasc),
clasa n formare a oamenilor de conditie (liber-profesionisti, functionari, negustori nstariti si cei ajunsi pe cai drepte oameni cu
oarecare avere),
si lumea desemnata de toti acestia ca stare a oamenilor de rnd (cele doua categorii de locuitori ai mahalalelor: cei cenzitari,
nascuti de generatii acolo si proprietari de case, edecuri ai mahalelor - pe care elitele i snobeaza ca mitocani - si chiriasii
mahalalelor, care lucreaza cu ziua pe la altii si care se muta la fiecare Sf. Gheorghe ori Sf. Dumitru).
La nceputul secolului al XIX-lea modul de viata occidental si decorul construit care trebuia sa-l reprezinte sunt preluate n primul
rnd de cei din lumea aleasa, ale caror locuinte snt primele care capata o alura si un fast occidental,
La sfrsitul secolului, lumea de conditie, noua clasa burgheza (la nceput formata mai ales din alogeni) se diferentiaza, se
emancipeaza, si formeaza si consolideaza o constiinta de sine si doreste sa-si consacre noul statut prin locuinta, ceea ce se reflecta
n cresterea numarului de locuinte noi, cu o tipologie foarte variata, cu tot mai multe mprumuturi occidentale si din ce n ce mai
ndepartata, att stilistic ct si distributiv, de cea traditionala. Noul dinamism social si schimbarile de mentalitate ajuta propagarea
fenomenului si n zonele mai marginase ale celorlalti.
Totul se reflecta ntr-o noua diversitate tipologica, foarte deschisa catre schimbare si mpartita ntr-o anume masura pe zone ale
orasului.
BUCURESTIUL EUROPEAN
operatii de modernizare
In general, operatiile de modernizare s-au bazat pe o permanenta negociere cu fondul traditional, astfel incat
orasul a pastrat o anumita unitate pe fragmente, care i-a conferit atmosfera si un caracter specific.
1. EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN

modele urbanistice
2. EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA
tipuri
Pentru paturile instarite (nobilimea si noua burghezie in formare):
de locuinte moderne
IMOBILUL DE RAPORT, desfasurat pe inaltime mai mare, in general in centrul orasului
VILA, mai ales in parcurile rezidentiale de joasa inaltime
Pentru clasele mijlocii si muncitori:
LOCUINTA IEFTINA / POPULARA: proiecte tipde locuinte individuale, zone mai periferice
evolutie stilistica
Dupa prima asimilare a stilurilor occidentale (diversele stiluri de factura clasica, tendintele romantice istoriste,
eclectism), care inlocuiesc arhitectura balcanica traditionala si schimba aspectul strazi,pna la cel de al 2-lea razboi
mondial, arhitectura romaneasca se va alinia la toate tendintele occidentale:
- eclectismul de factura Beaux-Arts,
- cautarile nationale si regionale,
- modernismul
ARHITECTURA LOCUINTEI LE VA PARCURGE SI APLICA NOILOR TIPURI.
Experiena Parisului haussmann-ian
adaptat construciei cheiurilor i tierii marilor bulevarde
noul tip de locuin:

imobilul de raport (de factura haussmann-ian)
1864 - Lege pentru expropriatiune pentru cauza de utilitate publica

1865 - Lege pentru infiintarea de cheiuri pe ambele parti ale raului Dimbovita pe toata partea dinauntrul
capitalei
1878 - Regulament pentru constructii si alinieri (modificat in 1881 + Regulament asupra salubritatii)
1897 - Conditii pentru constructiunile de pe bulevarde si cheiuri
noile cheiuri ale Dmboviei
noile cheiuri ale Dmboviei
noile bulevarde
noile bulevarde: axa E-V
bulevardul Elisabeta
noul perimetru al oraului
1831 - 122 000 locuitori

1878- 177.646 locuitori
1899 - 282.071 locuitori
Ritmul de constructie:
-380 cladiri /an
21.037 cladiri in 1878

Din care:
635 inainte de 1800
3.963 inainte de 1830
noul perimetru al oraului
1831
1929
planurile directoare
1921
PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL
1935
PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE :
clasele de constructii
cele mai importante intervenii

dinaintea primului rzboi mondial
Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza:

1890 generalizarea regimului de inaltime
pentru alte strazi importante din centru
imobilul de raport
La fel ca n Paris, imobilul de raport devine vehiculul acestui tip
de modernizare
Noua tipologie se construiete:
- n regim nchis (imobile iniruite sau cuplate pe trei laturi)
- n front aliniat mai transparent (imobile cuplate)
mbraca - odata cu orasul - toate stilurile:

eclectism de factura EBA, neoromnesc, modernism
Se modernizeaz ca organizare si distributie interioara
imobilul de raport
imobilul de raport
Noua imagine a strzii
imobilul de raport
ca i la Paris, va parcurge
diversele cutri stilistice
i va absorbi modernismul
interbelic
imobilul de raport
Imobilul de raport modernist imobilul de raport
noua imagine urbana - axa N-S, in constructie

imobilul de raport
modernizarea tipologiei imobilului
ex.: imobilele lui Horia Creanga
1929 - Imobilul Pop si Gheorghiu
imobilul de raport
1932 - Imobilul Davidoglu
imobilul de raport
1934 - Imobilul Otulescu

imobilul de raport
modernizarea tipologiei imobilului imobilul de raport
1935-37 - Imobilul Malaxa

Duiliu Marcu imobilul de raport
noua imagine urban
noua imagine urban
Experiena oraului grdin
mai apropiata modului de viata romanesc (Cincinat
Sfintescu)
Cu foarte rare exceptii, se aplica in oras, nu in afara lui ;

Se preia si se adapteaza pentru modernizarea si construirea zonelor
domestice de joasa inaltime.
TIPURI DE ZONE SI DE LOCUINTE:

- zone de vile : locuinta individuala de lux
- zone de locuinte populare : locuinta individuala
Vila i cartierele de vile
Cartierele de vile (parcurile rezidentiale): lotizari noi pe terenuri mai mari, cu
compozitii urbane peisagere, pitoresti.
Front al unor artere importante (bulevardele), pentru care gandirea orasului a
prevazut schimbarea caracterului pe lungimea parcursului lor (ex. Bulevardul E-V,
care se construieste cu vile spre Cotroceni; bulevardul N-S, pe tronsonul dintre
piata Romana si piata Victoriei etc.)
In oricare dintre cazuri se construiesc in regim individual sau cuplat, pe parcele mai
mari. Gradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul de ocupare a terenului) este
considerat, pe drept, un factor de lux.
VILA SI CARTIERELE DE VILE
parcurile rezidentiale
In zonele mai scumpe ale orasului, mai departate de centru, pe parcele mai
mari.
Regim de constructie: individual sau cuplat
Gradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul de ocupare a terenului)
este considerat, pe drept, un factor de lux.
Lotizarile urmaresc in multe cazuri un desen urban mai pitoresc, iar vegetatia
abundenta le face foarte apropiate de atmosfera orasului gradina.
INAINTE DE 1900 - PARCUL IOANID 1912-PARCUL FILIPESCU
Parcurile Bonaparte si Filipescu
bulevardele rezideniale
Bd. L. Catargiu (Colei)
vila
loc de absorbtie stilistica
LOCUINTA POPULARA - IEFTINA
definitii legale
LOCUINTA POPULARA: trei camere de locuit, o bucatarie, o sufragerie, o baie, o pivnita,
pod, sopron pentru combustibil, aria totala nedepasind 150mp. Scutite de impozit pe 20 de
ani.
LOCUINTA IEFTINA: cel mult cinci camere de locuit si o arie totala de maximum 250mp.
Scutite de impozit pe 15 ani.
Deci, e vorba despre subventionarea prin reducerea taxelor, in
vederea facilitarii accesului la proprietate.
1910 - LEGEA PENTRU INFIINTAREA SOCIETATII COMUNALE PENTRU
CONSTRUCTIA DE LOCUINTE IEFTINE
diverse incercari in linia culturalista
Multe lotizari noi, care marcheaza ultima etapa de
parcelare a marilor proprietati private (achizitionate
de primarii, intreprinderi sau organismele /
societatile nou aparute care se ocupa de acest tip
de operatii imobiliare):
- in cea mai mare parte, locuinte individuale cuplate
- foarte rare insiruiri (ex: cateva strazi Vatra
Luminoasa)
- exista si altfel de cautari: mici incinte, cu locuinte
semi-individuale (mici imobile/vile plurifamiliale)
- imobile speciale pentru functionarii publici
1910 - LEGEA PENTRU INFIINTAREA SOCIETATII COMUNALE
PENTRU CONSTRUCTIA DE LOCUINTE IEFTINE
un fel de cartiere-gradina intra muros
1910 - PROIECTE TIP DE LOCUINTE IEFTINE

LOCUINTA POPULARA - IEFTINA Experiena oraului grdin
un fel de cartiere-gradina intra muros
1939 - VATRA LUMINOASA

1939 - VATRA LUMINOASA

locuinte pentru functionarii publici
Statistica 1878: clasifica cei 177 646 de locuitori activi ai
Bucurestiului in 6 categorii socio-profesionale
-proprietari, rentieri, liber-profesionisti - 50 997;
-negustori - 27 100;
-meseriasi si mestesugari - 64 732;
-muncitori - 11 993;
-slugi - 19 531;
-diverse - 3 313.
(Frederic DAME, Bucurestiul in 1906)
Sfrsit de XIX - apar functionarii publici legati de administrarea
statului modern - categorie mai nstarita, cu statut foarte onorabil.
Formata din romni cu acces la studii
- creste ca pondere dupa Primul Razboi Mondial si ca necesitate a
administrarii unui stat mai mare - pune in discutie conditia si
reprezentativitatea functionarului public (apare in discutie
functionarul sarac).
1923 -Lege pt statutul functionarului public
CEVA DIN RETORICA HOF-ULUI VIENEZ
Locuine pentru fucionarii Min. de Finane, Filaret
Negocierea cu fondul existent
Modernizarea zonelor vechi
prin regulamente si tipologii spatiale noi
REZULTA:
- DIVERSE TIPURI DE SPATII URBANE DOMESTICE, SPECIFICE - EX.:
FUNDATURILE
- DIVERSE TIPURI INTERMEDIARE DE LOCUINTE - EX.: IMOBILUL DE RAPORT
DE MICA INALTIME
lotizari moderne
1893 Lotizare moderna 1856, 1867

Lotizarea Gramont Lotizari nereglementate
Tipologii intermediare
intre imobilul de raport si locuinta individuala

IMOBILUL DE MEDIE INALTIME, CU PUTINE APARTAMENTE
Este un vehicul al densificarii (si rentabilizarii terenului urban).

Face o tranzitie gradata intre zonele cu locuinte individuale si bulevardele
inalte care marcheaza centrul si principalele bulevarde.
Se construieste atat in regim inchis (fronturi de medie inaltime) cat si in
formule cuplate sau izolate (fronturi mai transparente)
IMOBILUL DE MICI DIMENSIUNI
Marcel Iancu - imobilul Gold
IMOBILUL DE MICI DIMENSIUNI
vehicul de densificare a tesutului vechi
intre imobilul de raport si locuinta individuala
FUNDATURILE BUCURESTENE: UN SPATIU TIPIC
Sunt un alt vehicul al densificarii si rentabilizarii terenului urban.

Fac o tranzitie gradata intre fondul vechi al orasului si o locuire moderna; este
diferita de close-ul orasului gradina, dar cu o locuire asemanatoare.
Se construiesc atat in regim inchis cu fronturi continui (de medie inaltime), cat
si in formule de fronturi mai transparente; cu locuinte individuale sau cu mici
imobile de raport, in forme de cuplare: insiruite, cuplate si izolate
1896
FUNDATURILE BUCURESTENE
un spatiu specific
1895-99
FUNDATURILE BUCURESTENE Tipologii intermediare
FUNDATURILE BUCURESTENE
un spatiu specific
LOCUINTA PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL

mostenirea este totusi problematica
Modernizarea Romaniei s-a suprapus peste o medievalitate intarziata, cu o economie predominant
agrara.
Multe aspecte contrastante: un Bucuresti elegant si cosmopolit inconjurat de zone rurale si mizere;
imobile de apartamente elegante si vile printre mahalale sarace etc.
O statistica des utilizata de retorica comunista de dupa razboi (cu certitudine reala) arata ca in
Bucuresti
45% dintre case sunt realizate cu materiale inacceptabile,
80% nu au canalizare,
72% nu au apa curenta,
52% nu au curent electric.
Un document din 1941 arata ca numai 6% din populatia Romaniei beneficiaza de electricitate.
PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL
majoritatea transformarilor principale ale

orasului sunt in curs de desfasurare

C7.1-Romania Pana La Razboi PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C7.1-Romania Pana La Razboi PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A rhitectura L Oocuire ras

ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRE

un ora balcanic / post-bizantin

Mahalalele poart nume de meserii, de biserici, de boieri.

1. O organizare de tip corporatist funciona, chiar dac

Parohia = grupare comunitar relativ unitar n jurul unei

Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala

1250 - 1400 1400 - 1450

Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate 1650 - 1750

amestec multietnic, colorat,

Spre 1830 orasul avea: supraf:

Este cel mai mare oras din sud-estul

Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea),

ROMANIA MARE ROMANIA ACTUALA

PROGRAMUL IDEOLOGIC DE RESPINGERE A TRECUTULUI APROPIAT I BALCANIC

Oras de joasa inaltime si densitate redusa

n oraul nostru totul trebuie luat de la capt!

1. EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN

adaptat construciei cheiurilor i tierii marilor bulevarde

noul tip de locuin:

1864 - Lege pentru expropriatiune pentru cauza de utilitate publica

noile cheiuri ale Dmboviei

noile cheiuri ale Dmboviei

noile bulevarde: axa E-V

1831 - 122 000 locuitori

21.037 cladiri in 1878

cele mai importante intervenii

Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza:

mbraca - odata cu orasul - toate stilurile:

Se modernizeaz ca organizare si distributie interioara

noua imagine urbana - axa N-S, in constructie

1929 - Imobilul Pop si Gheorghiu

1932 - Imobilul Davidoglu

1934 - Imobilul Otulescu

1935-37 - Imobilul Malaxa

Cu foarte rare exceptii, se aplica in oras, nu in afara lui ;

TIPURI DE ZONE SI DE LOCUINTE:

INAINTE DE 1900 - PARCUL IOANID 1912-PARCUL FILIPESCU

1910 - PROIECTE TIP DE LOCUINTE IEFTINE

1939 - VATRA LUMINOASA

1939 - VATRA LUMINOASA

Modernizarea zonelor vechi

prin regulamente si tipologii spatiale noi

1893 Lotizare moderna 1856, 1867

intre imobilul de raport si locuinta individuala

Este un vehicul al densificarii (si rentabilizarii terenului urban).

Sunt un alt vehicul al densificarii si rentabilizarii terenului urban.

LOCUINTA PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL

PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL

majoritatea transformarilor principale ale

S-ar putea să vă placă și