Sunteți pe pagina 1din 32

Timpul in Renastere

Timpul inteles astazi o scurgere permanenta cu 2 granite ce se scurg odata cu timpul


Renasterea percepere diferita a timpului
T- un timp trecut si irevocabil
P ceva ce nu poate fi definit clar
V ceva ce nu poate fi controlat dar care este influentat de prezent

Limita dintre Evul Mediu si Renastere


Se schimba perceptia asupra timpului in Evul Mediu:nu existau granite intre Trecut si Prezent;
traiau in continuitatea antichitatii latine
Toate tentativele anterioare de Renastere ce si-au propus sa invete din Imperiul Latin au esuat=>
pentru a studia trebuie sa existe o distantare de obiectul studiat

Trecerea de la Evul Mediu la Renastere


Renasterea se naste in Peninsula Italica
Dante Aligheri (1263/5 1321)
In Grecia Antica pictura si sculptura nu erau considerate arte
Dante compara 2 poeti cu 2 pictori ( Guido Cavalcanti si Guido Guinizelli cu Giovanni
Cimabue si Giotto di Bondone) => pictura la nivelul de arta
Francesco Petrarca (1304/7-1374)
Observator al realitatii contemporane;
Diferentele dintre Antichitatea Latina si prezentul italian Antichitatea Latina pagana este
superioara prezentului italian crestin:
1) De natura lingvistica: latina din manuscrisele antice si latina vorbita erau foarte
diferite.
2) De natura politica: Imperiul Latin se desfasura pe mai multe continente in timp ce
prezentul latin era format dintr-o aglomeratie de orase stat
Giovanni Boccaccio (1313-1375)
Boccaccio consolideaza comparatia dintre poezie si pictura a lui Dante
Cimabue primul care picteaza la puncte de fuga
Giotto a putut exploata pictura realista
Apar reforme in cultura si in arhitectura se termina in secolul XVI cu reforma ultimei stiinte,
medicina

RENASTEREA DORESTE ECHILIBRUL STABIL

RENASTEREA TIMPURIE
FLORENZA (TOSCANA)

FILLIPO BRUNELLESCHI (1377-1466)


Cupola catedralei Santa Maria del Fiore
Catedrala medievala, cupola GOTICA
In evolutia Renasterii intervin factorul uman si urmele arhitecturii medievale

Ospedale degli Innocenti

Cladire laica administrata de biserica


Fatada regulata
Echilibru stabil intre componentele fatadei nu se bazeaza pe extreme.
Privitorul are senzatia ca poate controla fatada
In Renasterea timpurie arhitectura = intelegerea cat mai completa si mai usoara VS fatadele laice
exprimate de functiuni in Evul Mediu
Fatada ordonata pe verticala prin profilul orizontal (exista 2 niveluri) si pe orizontala prin golurile
porticului (echidistante, incadreaza golurile ferestrelor) => ritm usor de perceput
Planul cladirea se organizeaza in jurul unei curti interioare cu portic
Curtea dispusa in axul principal de compozitie (simetrie), forma patrata (perfect stabila)
In Renastere simetria, instrument al Antichitatii Latine, se impune incet dar sigur ca principiu
compozitional la toate nivelurile
Biserica San Lorenzo
Bazilica cu 4 nave laterale i-a fost
incredintata pentru finalizare
Usa principala centrata pe axul vertical al
navei centrale; mai inalta decat cele secundare
Profile laterale intermediare pe toata
lungimea navei centrale si pe transept; sunt continue
si evidentiate prin contrastul de culoare => echilibru
stabil F
Renuntarea la decoratii pentru evidentierea
profilelor
Raportarea la scara umana (inaltimea cupolei
+ profil)
Perceperea cheii arcelor corespunzatoare
cotei de nastere a cupolei si diametrul cupolei
semisferice dat de diametrul arcelor semisferice

Sagrestia Vecchia

Interventie doar la interior


Spatiul principal cub acoperit cu o cupola semisferica
O caracteristica a Renasterii timpurii o reprezinta reminiscentele medievale
Reminiscente medievale: nervurile cupolei foarte vizibile (contrastul de culoare nervuri inchise VS
panze deschise)

Umanismul = model de educatie (scop set de mijloace)


Renasterea si-a ales doua modele de educatie:
1. GREC: legatura directa cu arhitectura si spatiul
2. LATIN: recunoasterea limitelor, depasirea sau respectarea lor
Model educational renascentist modalitate de cunoastere de sine
Spatiul de tip central omul in centrul Universului pentru a putea invata despre sine si pentru a fi demn de
intalnirea cu Dumnezeu => biserica de tip central = spatiu optim in Renastere. Biserica Catolica a
considerat ca arhitectura renascentista il pune pe om in locul lui Dumnezeu.
Concluzie: arhitectura renascentista incearca sa medieze relatia dintre Biserica Catolica si oameni,
obisnuindu-i cu acest tip de spatiu dar in acelasi timp fiind supusa anumitor compromisuri.
Capela Pazzi din curtea interioara a manastirii Santa Croce
Spatiu de tip central autentic

Proportii inversate: ax tranversal de compozitie > ax longitudinal


Intersectia axelor se naste axul vertical de compozitie => prezenta puternica
Fatada capelei exprimata clar; logica structurii de rezistenta trebuie sa se conformeze legilor
gravitatiei; decoratie dinamica

Santo Spirito

Bazilica cu 3 nave, incredintata pentru finalizare


Incearca sa diminueze aspectul de bazilical => spatiul interior identic pe tot perimetrul trimitere la
tipul central
Santa Maria degli Angeli

Spatiu de tip central autentic


Nu exprima clar prin silueta axul vertical pentru a diminua puterea expresiei
Nu a fost finalizata conform cu proiectul initial oamenii nu erau inca pregatiti sa vada bisericile asa

Palazzo Pitti

Resedinta nobilliara comandata de familia Pitti


Se stabilesc principii ale arhitecturii de fatada
Fatada: amestesc intre principiile noi si reminiscentele medievale
Cateva secole nobilimea a locuit in resedinte fortificate, chiar daca in Renasterea timpurie nu mai erau
necesare, nu s-a putut renunta brusc la ele.
Rosturi adanci => grosimea peretelui
Ferestre mici cu cota de parapet mare + ferestre mari => ideea de fortificatie nu este functionala
Suprapunere riguroasa a golurilor > ordine (si la Ospedale degli Innocenti)
MICHELOZZO DI
BARTOLOMEO
(1396 1471)
Palazzo Medici-Ricardi

Melanj intre arhitectura renascentista si reminiscentele medievale: ferestre bifore + ferestre cu


frontoane triunghiulare > templu latin tip megaron
Porticul: adancimi diferite evidentierea formei patrate a curtii interioare (asezata in axul intrarii)

BENEDETTO DA MAJANO (1441-1497)


Palazzo Strozzi
In Renasterea timpurie cornise exprimate excesiv
(inalte, iesite in consola sau ambele); neaga ideea de
echilibru stabil.
Cotele nesemnificative ale golurilor de ferestre
Profile orizontale nu reflecta corect structura de
rezistenta

LEONE BATTISTA ALBERTI (1404-1472)


De re aedificatoria tratat scris pentru beneficiari => cea mai stralucita definitie a esteticii
Renasterii: acea stare a unei cladiri la care nu poti adauga/extrage nimic fara a-i strica echilibrul
compozitional
Constient ca nu era un arhitect => isi asuma
anumite experimente pe care arhitectii
profesionisti nu si le-au permis

Sant Andrea (Mantova)


Fatada: ordinul colosal forma excesiva
Santa Maria Novella (Florenza)
Voluta trecere mai putin sacadata de la nava
centrala la laterale
Nu este o forma stabila
Dinamica precum si excesul pot pune in pericol echilibrul
compozitional

Palazzo Rucellai
Fatada camp
compozitional supus
celor 2 directii
fundamentale dictate de gravitatie : verticala si orizontala
Limita inferioara tratare de tip soclu
Limita superioara cornisa excesiva
Introducerea verticalelor tangibile
2 directii exprimate in mod echilibrat
Limitele laterale nu sunt exprimate clar
Renasterea timpurie nu s-au exprimat decat limita superioara si cea
inferioara a campului compozitional

Venetia ( Veneto)
raportul plin-gol este clar in favoarea golului
Palazzo Ducale si Basilica San Marco au influente gotice prelucrate atent de venetieni
Elementele de factura bizantina dau specificul arhitecturii Venetiei introduse inca din Epoca
Medievala

PIETRO LOMBARDO (1435-1515)


Palazzo Ducale (+Antonio Rizzo)
Cladire gotica
Curtea de forma neregulata
Lombardo transforma spatiul in doua curti, cea principala de forma rectangulara nu se mai percepe
impreuna cu cea secundara
Elementul separator = scara
Scara este un element dinamic; arhitectura care cauta echilibrul stabil va evita expunerea scarilor.
Scara lui Lombardo = exceptie acceptata prin amplasament (este perceputa frontal numai din gang)
Se sclupteaza 2 figuri umane amplasate la piano nobile (distrag atentia)
Lombardo arce frante la piano nobile; arcul semicircular la nivelul ochiului

Basilica San Marco


Basilica bizantina, de tip cruce greaca cu
5 cupole
Spatialitatea se exprima in fatada
in fatada exista 5 timpane ierarhizate din
care se poate distinge cel putin cupola
principala

Santa Maria dei Miracoli


Acoperirea cilindrica nu se observa dar se vede in
fatada timpanul semicircular (reminiscenta medievala)

MAURO/MARIO CODUCCI (cca 1440-1504)


Palazzo Corner-Spinelli
Resedinte nobiliare venetiene nu exista
fortificatii

Urbino (ducatul Urbino)


Omul medieval se transforma in omul
renascentist
Temere de natura => Renasterea timpurie introvertita
Deschidere spre natura
LUCIOANO DA LAURANA (cca 1420-1497) si FRANCESCO DI GIORGIO MARTINI (
1439-1501/2)
Palatul ducal

Suprapunere de logii => viitoare schimbari in arhitectura


Curtea interioara patrata toate elementele renascentiste
Curtea interioara nu pare sa mai aiba reminiscente medievale (exceptie: acoperirea porticului,
pozitionarea fantanii defazata)
Simetria curtii pavaj
Ancadramentele intrarilor in ganguri: fusul pilastrilor tratat cu o decoratie dantelata

Lombardia (Milano)
Arhitectura medievala este exact ca arhitectura din Europa Centrala si de Vest

ANTONIO dAVERLINO detto IL FILARETE (cca 1400-1469)


Nu apuca sa construiasca =>scrie
Renasterea timpurie este obsedata de ideea orasului ideal
Filarete gandeste, proiecteaza si descrie orasul ideal
Experimente arata ca un oras ideal nu poate supravietui (ex: Palma Nova)
Filarete considera ca arhitectura este apta sa transmita propriul ei mesaj

RENASTEREA DE APOGEU
Renasterea de apogeu se desprinde complet de stramosul medieval
Ramane introvertita evita relatia cu contextul pentru a nu afecta echilibrul arhitectural
Fenomen centralizat centru care le dicteaza celorlalte
Roma devine in pragul dintre XV-XVI un centru cultural major

DONATO BRAMANTE (1444-1514) = Donato di Pascuccio dAntonio


Santa Maria presso San Satiro (Milano)

Perspectiva falsa pictura murala si stucatura =>adancime inexistenta


Iluzia creata de Bramante perfecta doar din mijlocul navei centrale
Mod de exploatare vizuala a spatiului focalizarea atentiei asupra absidei altarului

Santa Maria della Grazie (Milano)

Interventie pe o basilica cu 5 nave finalizata in Evul Mediu


Ax longitudinal foarte clar exprimat prin cele 4 siruri de coloane
Cupola de latimea navei centrale si a primei nave laterale => spatiu central suficient de amplu cat
sa poata concura cu impactul axului longitudinal

Curtea manastirii bisericii Santa Maria della Pace (Roma)

Ansamblul curtii perfect patrat


Pavaj 2 diagonale (axe principale) si centrul
spatiului
Structura de rezistenta exprimata sincer in
fatada
Coloane suplimentare (sprijina pe gol) stau pe
o masa plina => echilibrul static nu este in pericol
Dublarea consolelor in dreptul pilastrilor
Imaginea capata varietate
Tempietto, curtea manastirii bisericii San Pietro in Montorio
(Roma)
Ideea de centralitate functie comemorativa (axul
vertical axis mundi)
Centralitate proces de aditie pe verticala: 2 cilindri cu
diametre diferite si o semisfera ( cilindrul mare este mai
mult gol si deci favorabil aditiei)
Prin aditie intelegerea obiectului de arhitectura devine
foarte facila.
Lipsit complet de ornamente
Lipsa ornamentelor permite exprimarea mult mai clara a
volumetriei si a procesului de aditie.
Blazonul nu este un element decorativ in Renastere
Balustrii, triglifele, metopele fac parte din ordinul de
arhitectura
Tratarile de tip scoica profunzimea cladirii
Renasterea timpurie fatade plane cu exceptia cornisei
(perceptia din forul roman a templuui ). Renasterea de
apogeu priveste spre Antichitatea Greaca cand templul era
perceput in perspectiva.

Curtea: adaugarea unei mase construite modelate in colturi


=> zidul = unealta fundamentala

Catedrala San Pietro etapa intermediara (Vatican)

Papalitatea demoleaza biserica paleocrestina


Proiectul lui Bramante perfect inscriptibil in
cerc
axul longitudinal este subordonat axului
transversal
Spatiu central obtinut prin insumarea a 5
componente distincte
Factorii aditiei trebuie sa fie autonomi si
independenti
Crucile secundare cupole secundare => pot exista independent

Palazzo della Cancelleria (Palatul Cancelarilor) (Roma)

Prima cladire care aplica complet armonia definita de Alberti


Limitele laterale exprimate (decrosarea traveilor laterale)
Fatada plata nu exprima profunzimea spatiului

Palazzo Caprini (Roma)

Limita inferioara: tratare de tip soclu


Limita superioara: cornisa
Limite laterale: bosaj puternic al parterului
Renasterea de apogeu trebuie sa ofere
vitalitate prin exprimarea acelorasi principii in
mod diferit
Echilibru intre verticale si orizontale
Coloane => deschideri mari la piano
nobile incarcare mare asezata pe un
parter solid (bosaj)

RAFFAEL / RAFFAELLO SANTI/(SANZIO) (1483-1520)


Palazzo Pandolfini (Florenza)
Verticale tangibile
Prelungirea limitelor ancadramentelor
ferestrelor => echibilibru intre verticale
si orizontale
Ritm diferit alternarea frontoanelor
ferestrelor
Ancadramente exprimate pronuntat
(zidarie portanta foarte solida)
ANTONIO da SANGALLO = ANTONIO GIAMBERTI il GIOVANE (1485 1546)
Palazzo Farnese (Roma)
Resedinta nobiliara
Elevatie principala > orientata spre centrul orasului

Exista limita inferioara, soclu, limita superioara, cornisa si limite laterale prin fasiile verticale de
bosaj
Organizare interioara inteligibila din fatada: 3 niveluri
Ierarhia nivelurilor: etajul intai ancadramentele ferestrelor tratate diferit => cel mai important; etajul
2 are ancadramente mai sensibile fata de cele de la parter
Ax de simetrie puternic exprimat trece prin 3 goluri => dublarea coloanelor, balconul, blazonul
Coloane spatiile interioare principale concepute simetric
Simetria si ierarhia principii caracteristice Renasterii.
informatiile din elevatie sunt confirmate si consolidate pe masura ce patrunzi in cladire
Axul vertical din elevatie (1) este preluat
prin rabatere in plan, simetria fiind intarita de
curtea principala
Partea neacoperita a curtii forma
geometrica stabila marcata prin diagonale
Axul de simetrie (1) este consolidat prin
inca un ax de simetrie (2) marcat in pavaj identic
cu primul si definit ca un segment de dreapta ce
are in capete 2 accese (1+2)
Elevatiile curtii interioare sunt identice pe
toate laturile
Elevatiile respecta logica structurala:
parterul doric, etajul intai ionic cu coloane
dolofane, etajul 2 corintic cu pilastri aplatizati
Arhitectura de fatada > nu exista un al
treilea etaj retras
Circulatia verticala principala in imediata apropiere a accesului principal
Echilibru foarte puternic prin permanenta confirmare si consolidare a elementelor
Edificiu > stare emotionala constanta
Monumentalitatea Renasterii impresioneaza prin constanta emotionala.Renasterea comunica prin monolog.
Michelangelo realizeaza lipsa unui echilibru stabil promovat de Renasterea de apogeu => continua
in interior in maniera renascentista dar spre piata introduce un semnal (dezechilibrul compozitional al fatadei
mascat.
MANIERISMUL SI PROTOBAROCUL
Procesul de schimbare intre starea Renasterii de apogeu (starea A) si ceva inca necunoscut
manierismului (starea B)
Michelangelo inventeaza Manierismul si Barocul (starea B)

MICHELANGELO BUONOROTTI di SIMONE (1475-1564)


Biblioteca laurentiana manastirii San Lorenzo (Florenza)

Prima incapere = vestibul


Densitatea elementelor de vocabular arhitectural - pana atunci folosite doar in fatade
Nod structural fragil: coloanele peste capacitatea portanta a consolelor; coloanele inglobate in
peretele portant
Vestibulul proportii atipice: inaltime foarte mare dar care ajuta pentru gasirea accesului in sala de
lectura prin ancadramentul triunghiular nobil
Se anticipeaza o sala de lectura si mai inalta si impresionanta

Sala de lectura: mai scunda decat vestibulul se dezvolta excesiv pe directie longitudinala
Biblioteca: contraste si tensiuni
Mesajul transmis este foarte diferit: lumea caracterizata de conflicte si tensiuni. Dinamica
caracteristica a procesului de schimbare; ideea de istorie proprie + proces evolutiv.
Sala de lectura > module
Paramente identice (2 intrari=2 iesiri)
Se pot adauga sau extrage module > ambiguitate
Manierismul procesul de schimbare; nu cunoaste starea la care se va ajunge.

PROTOBAROCUL (Creatia baroca a lui Michelangelo)


Protobarocul lui Michelangelo nu este un baroc imatur.
San Pietro
Ingrosare a elementelor portante => nu se mai
pot distinge clar cele 5 elemente distincte
initiale
Dispare aditia => contopire

Cupola
Cupola lui Bramante > semisferica; cea a lui
Michelangelo usor ovoidala
San Piedro VS Santa Maria del Fiore
Asemanare: structura cu nervuri
Deosebiri:
Santa Maria del Fiore:
Nervuri - contrast puternic; elemente de structura exprimate estetic
Se poate observa cum functioneaza nervurile
Tambur consolidat local cu pilastri
Cupola de la San Piedro:
Nu se vede modul de descarcare al eforturilor / articularea cu tamburul
Nu se observa relatia cupolei cu biserica
Ascunderea structurii de rezistenta pare ca pluteste => cupola insasi
semnifica inaltarea si divinitatea
Piata Capitoliului

Creatie baroca la scara urbana


Piata socheaza prin scara pozitionata strategic pe axul longitudinal al celei mai importante cladiri
Michelangelo ofera dinamism ansamblului prin a doua scara care insoteste palatul Capitoliului (mai
dinamica asezata in profil) => coerenta arhitectonica
Dinamica controlata printr-un turn
Elipsa pavajului > dinamism; miscarea fizica a persoanelor
Elipsa 2 focare; miscare de pendulare intre cele 2.
Statuia lui Marc Aurelio rupe miscarea de pendulare

MANIERISMUL

BALDASSARE PERUZZI (1481 1536)


Palazzo Massimo alle Colonne (Rome)

Arata diferit in functie de unghiul privirii > mister


Privire superficiala => 4 registre de goluri pe orizontala VS privire atenta => un singur profil orizontal
intermediar
Organizare simetrica ax de simetrie grav virtual
Fatada plata > masca
Manierismul aceleasi elemente de vocabular arhitectural ca Renasterea, sintaxa diferita
Fatada antireper urban
Axul vertical preluat prin rabatere in plan de portic si de gangul acoperit
Curte dezaxata fata de ax => virtualitatea axului
Casa nici simetrica, nici asimetrica (ambiguitatea apanajul manierismului)
Elevatia posterioara a curtii interioare in favoarea golului VS fatada principala in favoarea
plinului
Contrastul atentia asupra distributiei golurilor: fatada principala 4 registre de goluri VS elevatiile
din curte 3 registre de goluri -> cladirea invita la dialog prin reluarea unor intrebari
Manierismul aceeasi atitutdine
fata de dinamica => circulatiile pe
verticala (o schimbare prea mare
poate duce la disolutie)
Inaltimile difera in functie
de functiunea spatiului

Manierismul descopera ca exista foarte multi parteneri de dialog pe care ii exploreaza omul insusi.
Omul si cerul sunt parte din contextul unei cladiri.

GIORGIO VASARI (1511-1574)


Palazzo Uffizi (Florenza)

Extindere a vechii primarii din Florenza


Dincolo de fatada deschisa prin portic la front continuu => o bariera
3 aripi (arhitectura celor 2 aripi lungi este aproape identica)
Dialog multiplu: exista un dialog din curtea interioara intre Uffizi si primarie
Fatade identice > ambiguitatea oscilatie intre spatiu de circulatie si spatiu de stat (curte)

GIULIO PIPPI/ GIANUZZI = GIULIO ROMANO (1499 1546)


Palazzo del T (Mantova)

Proiectata si construita pentru nunta ducelui de Mantova => casa de vacanta lipsa etajului
Plan patrat
Raport suprafata desfasurata construita curte interioara => inversat fata de palatele renascentiste
(care aveau etaj)
Inaltime redusa membrii trebuie sa fie la acelasi nivel
Suprafata acoperita cu gazon concureaza cu inaltimea redusa a cladirii
Dialog intre curtea interioara si obiectul de arhitectura
Manierismul curtea interioara = element obligatoriu pentru resedintele nobiliare

BARTOLOMEO AMMANATI (1511 1592)


Gradinile Boboli ale palatului Pitti (Florenza)

Gradina partener de dialog pentru obiectul de arhitectura


Gradina geometrica
Vegetatie dispusa dupa 2 regului geometrice si clare aplicate simultan:
1. Distanta fata de cladirea principala
2. Inaltimea vegetatiei
Langa cladire vegetatie joasa > spatiu de emisie intre partenerii de dialog
Distanta medie vegetatie medie (1.5 m 2.5 m)
Distanta mare vegetatia de inaltime maxima: copacii si arborii

RENASTEREA TARZIE
Vila de tip castel ansablu format din mai multe corpuri de cladire percepute impreuna; se afla in
apropierea unei asezari umane dar este extravilan VS palatul amplasat in cadrul unei asezari

ANDREA di PIETRO della GONDOLA = ANDREA PALLADIO (1508 1580)


Vila Barbaro (Maser)

Organizata simetric fata de un ax definit de vila


Forma de exprimare a principiilor maniersite retragerea de la circulatia principala => evidentierea
vilei in peisaj
Ecran intunecat de vegetatie in spate evidentiaza vila
Ordin monumental => elevatie monumentala
Silueta nobiliara asemanarea cu imaginea templelor grecesti

Vila Trissino (Meledo)


Asemanatoare cu Vila Barbaro

Vila Capra (La Rotonda) (langa Vicenza)

Vila templu templul antic de tip megaron


Exista anexe vila nu se percepe niciodata impreuna cu ele => prezenta nu ii este subminata
Exprimarea tridimensionala a 4 bucati de templu
Renasterea tarzie profita de Manierism si in alt mod
Manierismul ideea de relativitate; existenta cupolei semisferice (cupola renascentista) apanajul
arhitecturii europene religioase
Cupola apare intr-o contructie laica

San Giorgio Maggiore si Il Redentore (Venezia)


2 manastiri amplasate fata in fata cu piata San Marco
Piata se oglindeste in cele 2 manastiri prin accentul de masa si de verticala

S-a intervenit si asupra bisericilor


Intre altar si nava principala un filtru (colonada) => altarul ramane in absida
Biserica ortodoxa nu-si arata mereu altarul => caracter mistic
Altarul ascuns produce curiozitate
Filtru => dialog prin evitarea contactului direct intre participanti

Quattro libri dellarchitettura 1570


Tratat de Renastere cu ilustratii manieriste tratatului lui Alberti din Renasterea timpurie
Alberti mai pragmatic si mai practic

BAROCUL

FRANCESCO BORROMINI (1599-1667)


San Carlo alle Quattro Fontane (Roma)

Fatada ondulata (curbe si contracurbe)


Contrast intre curbe si planele normale din restul corpului
Concavitatea adaposteste ferestre; spatiul ma obliga sa ma misc (controlarea dinamicii)
Spatiu exterior spatiu exterior => atitudine baroca
Relatie plan vertical plan orizontal fatada > ideea manierista de masa
Fatada: peretii pulseaza fiind totusi stabili (multe coloane monumentale)
Dinamica permanenta > miscare ondulatorie care se produce in timp dar nu si in spatiu
Miscare in plan >conturul in plan al spatiului central
Modul de combinare al sferelor si al elipselor = contopopire
Dinamica permanenta pana cand se observa cupola (controleaza prin forta divina)
In planul celest exista claritate spre deosebire de planul terestru unde nici nu se pot identifica
componentele
Claritate: elipsa cu nervuri consistente

Sant Ivo della Sapienza (Roma)

Curte rectangulara
Capela universitatii > in fata accesului principal
Biserica dinamizeaza curba
Concavitate se dezvolta pe inaltime => forta de suctiune (miscare dezvoltata pe axul longitudinal)
Miscarea patrunde in interior
Cupola marcheaza o modificare a directiei de miscare
Dinamism controlat prin lanternoul luminos (in exterior are o spirala conica)

GIANLORENZO BERNINI (1598 1680)


SantAndrea al Quirinale (Roma)

Contopire interior exterior


Gard > concavitate => spatiul public inainteaza spre interior
Trepte => apropiere de spatiul privat
Consola > apropiere de interior (acoperire + 2 elemente structurale)
Prezenta simultana in interior si exterior
Elipsa la interior => dinamica
Altarul > citirea axului E-V; spatiul se dezvolta mai mult pe directie transversala
La intersectia celor doua directii => axul vertical (cupola)

PIETRO da CORTONA
Santa Maria della Pace (Roma)
Contopire interior-exterior
Spatiu stramt al pietei => stie cum va
fi perpecuta biserica pentru a accepta sa-o
mutileze (poza 2)
Copertina = consola mare care
necesita sprijin (mai multe coloane cu fusuri
solide)
Experienta prezentei simultane in
interior si in exterior
GIANLORENZO BERNINI, FRANCESCO BORROMINI SI CARLO MADENO/A (1556-
1692)

Palazzo Barberini (Roma)

Primul palat baroc


Retras de la strada; concavitate => 3 corpuri
contopite
Portic lung si adanc (spatiul exterior este deja
contopit aripile scurte)
Dispare curtea interioara
Curtea de onoare in forma de U
In baroc circulatiile verticale ocupa un loc important
Circulatia verticala capat de perspectiva al axului
principal
Scara dimensiune considerabila => dinamism
(miscare ascendenta a rampei elicoidale VS miscare
descendenta a razelor de lumina)
GUARINO GUARINI (1624 1683)
Palazzo Carignano (Torino)

Prima cladire laica cu o fatada ondulata


Mecanism de acces (contopire interior exterior)
Formule ale aparatului de acces 2 principii:
1. succesiune de contraste dimensiuni si luminare; contopire anularea constiintei asupra trecerii
timpului
2. spatii solicitante => complexitatea distorsioneaza trecerea timpului
Vestibul mic, putin luminat > spatiu mult mai bine luminat si mult mai generos ca dimensiuni
(elipsa dinamica + scara)
Rampa de acces cu podest intermediar: doar podestul si anticamera salonului bine luminate =>
incurajeaza inaintarea in salon

San Lorenzo (Torino)


Arcul tridimensional echilibru fragil perceput dinamic

Arce tridimensionale + cupola + tambur => tensiune


Barocul incearca sa imbine arta cu stiinta (de exemplu: arcul tridimensional, constructiile foarte
geometrice ale lui Borromini).

URBANISMUL BAROC
Sf sec XVI reforma-constrareforma => transformarea Romei intr-un spatiu de pelerinaj
Pelerinaj al intregului oras, nu al unei sume de biserici
DOMENICO FONTANA (1543-1697) PAPA SIXT AL V-LEA: 1585-1590
Planul Marii Rome
Circulatii rectilinii intre biserici
Distante prea mari => repere (exemplu: Colosseum)
Puncte cheie marcate prin obeliscuri

GIANLORENZO BERNINI (1598 1680)


Piazza San Pietro (Roma)
Biserica San Pietro capata si axul
longitudinal de compozitie (Michelangelo)
Piata: doua parti meniri proprii (dinamica)
Spatiu dezvoltat transversal => apropierea
de cladirea de cult este decelerata
Prima parte: elipsa (atat de mare incat
focarele au avut nevoie de o concrectizare materiala)
Pendularea intre focare instrument de
decelerare
Centru artificial al elipsei => extrage
observatorul din miscarea de pendulare
Al doilea spatiu al pietei: trapezoidal isoscel
cu latura mare egala cu lungimea elevatiei principale => catedrala pare mai aproape (perspectiva
inversa: profunzimea spatiului perceput ca mai mica)
Surplus de timp => dinamica asigurata

CARLO RAINALDI (1611-1691)


Bisericile gemene din Piazza del Popolo (Roma)
Poarta Poporului extremitate nordica a orasului
Sec. XVII limite materiale tangibile ale orasului
Spatiu vast neconstruit > accent vertical suplu in
centru
In lungul celor 3 artere privirea batea pana la
orizont
2 biserici gemene => motivul
tridentului, (motiv folosit des in
baroc)
Amplasamentul celor 2 biserici
fixeaza perspectivele nascute
din acea origine
Cap de perspectiva = infinit
In Renastere perspectiva are un capat, in Baroc ea are o origine.
Organism urban infinit cuprins intr-un perimetru finit = gest fundamental baroc

FRANCESCO de SANCTIS (1693 1740)


Piazza di Spagna ( Roma)

Pe scara Spaniei => dinamica


Forme tensionate combinarea de curbe
si contracurbe

NICOLO SALVI (1697 1751)


Fontana di Trevi
Originea in planul Marii Rome
Piata este oglinda de apa
Contopirea elementelor
diferite : suprafata de calcare si
oglinda de apa
In ansamblul statuar sunt
contopite toate tipurile de lumi
cunoscute pana atunci: naturala,
fantastica, divina, artificiala.

FILIPPO RAGUZZINI (1680 1771)


Piazza San Ignazio (Roma)
Cladirile sacrificate => spatiu neconstruit cu o anumita forma (observabil la cornisa)
Spatiul neconstruit la fel de important ca cel contruit => calitati estetice
Esenta urbanismului: relatia dintre spatiul construit si cel necontruit

FRANTA
cea mai mare putere centralizata post-antica
functioneaza ierarhic: exemplul puterii centrale dat de coroana regala era urmat de nobilime

RENASTEREA TIMPURIE DE INFLUENTA ITALIANA (cca 1500-1550)

Castelul regal din Blois, aripa Francisc

Registre suprapuse cu reminiscente medievale


Scara dezaxata
Cornisa > prezenta foarte puternica; fermitatea
limitei superioare redusa de dantelarie
Echilibru intre verticale, orizontale si coloanele
Prezenta acoperisurilor inalte in Franta nu este o
reminiscenta medievala ci un dat climatic.
Lucarne asezate in dreptul golurilor
Decoratii gotice

Castelul din Chambord

Resedinta nobiliara principala => aparenta fortificata


Organizare simetrica
Organizat in registre suprapuse profile orizontale
Orizontale contrabalansate verticale materiale
jungla de gotic in centru
RENASTEREA DE APOGEU SCOALA RENASTERII
FRANCEZE (cca 1550-1600)
Francezii studiul sursei antice; apeleaza la orgoliu
Franta: cariera de piatra nu se pot extrage fusuri
intregi de coloane
Ordinul francez: fiecare tambur decorat diferit
Maturizarea Renasterii franceze > ordinul de
arhitectura, cupola semisferica.

JEAN BULLANT (cca 1520/25 1578)


Palatul de la couen

Nu mai este o resedinta


regala, ornamente mai
putine
Intalnim ordinul colosal
(element ce apartine
manierismului)

Primul val al pietelor regale (Henric IV)


Places des Vosges (Paris)
Forma geometrica regulata
Centru statuia regelui
Fronturile identice, => controlul si echilibrul

BAROCUL
Barocul >mijloc de propaganda foarte
eficient
Arhitectura baroca franceza: religioasa si
laica

LOUIS LE VEAU, ANDR LE NOTRE si CHARLES LE BRUN


Resedinta Vaux le Vicomte
Curte de onoare: anexe determinante pentru planul in forma de U al locuintei (contopirea interior-
exterior)
Vestibul vitrat spre gradina (forma elipsoidala)
Circulatii verticale exprimate neclar
Volumetria volume diferite
Salonul principal peste vestibul; forma de elipsa cu dinamism propriu

CLASICISM REGAL FRANCEZ (= Renasterea tarzie) (cca 1670-1715)


Ludovic al XVI concurs international > noua aripa a palatului Louvre
Bernini: o varianta pur baroca si una de Renastere tarzie

CHARLES PERRAULT (1613-1668)


Colonada de la Palatul Louvre

Silueta echilibrata
O singura mega-lucarna > acoperis frant
Stuctura ierarhica registre si travei
Compozitia isi subordoneaza restul detaliilor
Francezii scobesc in peretele de fatada VS italienii care adauga materie
Sculpturi in nise => profunzimea spatiului
BAROC CLASICIST / CLASICISM BAROC (cca 1670-1715)
LE VEAU, LE NOTRE, LE BRUN, JULES HARDOUIN MANSART (1646-1708)
Palatul de la Versailles

Amestesc intre Clasicismul regal francez si


Baroc
Cea mai importanta resedinta regala
Relatie puternica cu orasul
Dormitorul etajul 1, piano nobile in axul
longitudinal
Fatada dinspre gradina Clasicism francez,
restul ansambului este baroc

Pietele regale, al doilea


val
J. H. MANSART
(1646-1708)
Place Vendome (Paris)
Formele sunt
mult mai
complexe prin
departarea de Renasterea de Apogeu si apropierea de Baroc
Primul sentiment vid urban

Arhitectura militara
Zidurile devin foarte vulnerabile => principiul de aparare
cu elemente verticale trebuie sa se schimbe
SEBASTIEN LE PRETRE VAUBAN (1633-1707)
Neufbrisach
Conflictele permanente => depopulare in partea Frantei
Orase fortificate cu o garnizoana permanenta

ROCOCO (cca 1700-1770)


Rococoul arhitectura de interior menita sa readuca intimitatea in spatiul locuintei
Pentru exterior Rococoul se ajuta de Baroc
Conditii de intimitate: spatiu inchis perimetral si acoperit, spatiu de dimensiuni mici
Decoratie fina in culori pastelate ascunderea componentelor portante ale structurii
Exemplu: Hotel de Soubise : exterioare PIERRE-ALEXIS DELAMAIR (1675/6-1745)
interioare GERMAIN BOFFRAND (1667-1754)