Sunteți pe pagina 1din 9

ELEMENTE PSIHOAPTITUDINALE SPECIFICE PERSOANELOR AUTORIZATE PENTRU “LUCRU LA NALTIME"

Ana-Maria Alecsoaie* Ioana Odeta Ionita** Cristina Verza*** Gheorghe Chitu****

Av�nd �n vedere ca avizarea pentru lucrul la �naltime reprezinta un element de noutate �n evaluarea psihologicaa personalului din M.Ap. N., lucrarea �ncearca sa surprinda aspectele psihoaptitudinale specifice necesare pentru avizarea lucrului la �naltime, �n raport de criteriile: categorie profesionala, pregatire scolar-militara si v�rsta.

I. Elemente definitorii ale "lucrului la �naltime"

Evaluarea psihoaptitudinala �n vederea autorizarii pentru “lucrul la �naltime" se efectueaza �n baza urmatoarelor acte normative:

  • 1. Legea protectiei muncii nr.90/1996, republicata �n Monitorul Oficial nr.47/2001

  • 2. Norme generale de protectia muncii aprobate prin Ordinul Comunal M.M.S.S. M.S.F.

nr.508/933/2002

  • 3. Legea nr.53/2003 Codul Muncii

  • 4. Decretul nr.466/1979 privind regimul produselor si substantelor toxice

  • 5. Legea nr.126/1995 privind regimul materialelor explosive.

O etapa obligatorie �n alcatuirea unei baterii de probe privind evaluarea psihoaptitudinala �n vederea autorizarii pentru "lucrul la �naltime"o reprezinta analiza continutului muncii

fiecarei profesii care implica si acest factor de risc.

�n urma analizei profilelor ocupationale elaborate de Ministerul Muncii am realizat ca “lucrul la �naltime" reprezinta un element de risc supraadaugat pe care �l implica mai

multe profesii (electricieni, strungari, podari, macaragiu, sudor, tinichigiu, vopsitor, magazioner, etc), si nu o profesie de sine statatoare. Acest element de risc este echivalent

cu alte elemente de risc (lucru �n mediul subacvatic,subteran, explozibil si noxe biologice). Astfel, acest tip de activitati, includ pe l�nga bagajul de cunostinte de natura profesionala si deprinderile aferente acestuia, si anumite aptitudini, abilitati si elemente de natura psiho-fiziologica, toate conlucr�nd la desfasurarea muncii respective fara incidente (accidente de munca). Ideea de baza devine aceea a �nlaturarii consecintelor negative ce pot aparea, prin prevenire, prin eliminarea lipsurilor de orice natura. Aceasta prevenire, de

fapt, consta �n stabilirea clara a ceea ce presupun meseriile cu factor de risc ridicat.

Asadar, pentru a realiza o baterie de probe comuna tuturor acestor profesii care urmeaza

sa fie autorizate pentru "lucrul la �naltime", am studiat profilele ocupationale pentru

fiecare profesie �n parte si am ales din spectrul larg al atributelor psihoaptitudinale pe cele pe care le-am considerat a fi comune tuturor acestor profesii iar, �n baza acestor atribute, am format o minibaterie de probe psihoaptitudinale care cuprinde: Praga (proba

de atentie distributiva), Kraepelin (proba de atentie concentrata), Bare (proba de reprezentari spatiale), o proba de dexteritete manuala, si un test de inteligenta (matricele progressive Raven).

II. Metodologia cercetarii

2.1.Obiectivele cercetarii

  • a) Obiectivele teoretico-aplicative

    • - surprinderea unor atribute de natura psihoaptitudinala specifice si comune tuturor

profesiilor care implica lucrul la �naltime ca factor de risc.

  • - identificarea asemanarilor si deosebirilor de natura psihopatitudinala la grupurile de

subiecti ce apartin unor profesii diferite av�nd la baza doua criterii: pregatirea scolara si

profesionala (gradul) si specialitatea/arma (meseria).

  • b) Obiectivul metodologic

    • - identificarea acelor teste care sa nu diferentieze �ntre categorii profesionale, dar care sa

semnaleze capacitatea de a face fata factorului de risc “lucru la �naltime".

  • 2.2. Ipotezele cercetarii

    • - Presupunem ca diferentele de natura psihoaptitudinala existente �n cadrul grupului de

subiecti evaluati pentru lucrul la �naltime, sunt determinate de specificul fiecarei meserii.

  • - Presupunem ca exista diferente semnificative �ntre grupul evaluat pentru obtinerea

avizului de lucru la �naltime si celelalte categorii profesionale similare, dar care nu

implica acest factor de risc (�ntre electricienii care lucreaza numai la sol si electricienii care lucreaza la �naltime; �n cadrul armei "Geniu" �ntre artificierii si cei care lucreaza la

drumuri si poduri).

  • - Presupunem ca pregatirea scolara si profesionala influenteaza rezultatele la probele psihoaptitudinale.

  • - Presupunem ca factorul v�rsta poate influenta performantele obtinute la testele psihoaptitudinale.

    • 2.3. Lotul investigat

Cercetarea s-a desfasurat pe un lot format din 714 subiecti cu o medie de v�rsta de 38

ani, structurat pe doua criterii:

  • - pregatirea scolara si militara (gradul): cadre militare (ofiteri - OF, maistri militari - MM,

subofiteri - SOF, militari angajati pe baza de contract - MAC) si salariati civili SC;

  • - categoriile profesionale (specializare): artificieri (arma geniu)- ARTF, electricieni care

lucreaza la sol (salariati civili)– EL.SOL, electricieni care lucreaza la �naltime (salariati civili) – EL.L�, podari (arma geniu)- PD, personal care apartine armei aviatie,

nonnavigant si care prin specificul muncii are nevoie de aviz pentru lucrul la �naltime –

AV. (Tabelul nr.1)

Tabelul nr.1: Structura lotului

   

Media

 

Grad

de

Specialitatea

 

v�rst�

OF

MM

SOF

SC

MAC

 

ARTF

45

2

7

2

-

41

EL.SOL

-

-

-

  • 40 -

 

44

AV

26

208

17

 
  • 10 15

35

EL.L�

-

5

2

102

19

42

PD

-

-

14

-

190

28

Total

71

215

40

157

224

 

structurat dupa cum urmeaza (Tabelul nr.2)

Pe criteriul v�rsta, lotul este

Tabelul nr. 2: Frecventa pe grupe de v�rsta

Grupa

de

Frecven�a

v�rst�

20-25

164

26-30

115

31-35

102

36-40

136

41-45

60

46-50

78

51-55

44

56-59

15

2.4. Instrumente si metode utilizate �n cercetare Matricile Progresive Raven "R" (forma clasica)

Este o proba nonverbala de nivel mintal, ce permite evaluarea performantelor intelectuale

si ierarhizarea subiectilor; surprinde capacitatea subiectilor de a-si mobiliza imediat calitatile observatiei si claritatea rationamentului.

Proba de atentie distributiva Praga "P"

Aceasta proba urmareste sa surprinda nivelul de manifestare a atentiei distributive,

implic�nd de asemenea si spiritul de observatie si memoria vizuala.

Proba de atentia concentrata Kraepelin "K"

Aceasta proba, pe l�nga evaluarea atentiei concentrate, urmareste sa surprinda si

rezistenta psihica la sarcinile monotone. Implica de asemenea, utilizarea rationamentului matematic pe baza unor criterii de calcul.

Proba de reprezentare spatiala Bare "B"

Este o proba care urmareste decelarea reprezentarii spatiale si a intuitiei tehnice.

Proba de dexteritate manuala "D.M."

Este o proba care urmareste sa surprinda dexteritatea manuala (�n functie de

lateralitatea dominanta) a subiectului investigat. Este totodata o proba care surprinde si

spiritul de observatie, atentia distributiva c�t si reprezentarea bidimensionala, deoarece

rezolvarea sarcinii implica participarea activa a acestor procese psihice.

Nota: Alaturi de aceste probe prezentate anterior au mai fost utilizate: chestionarul de personalitate E.P.Q si chestionarul de interese Holland, dar rezultatele acestora nu au fost

luate �n discutie �n cadrul acestei lucrari.

III. Prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor

Fiind un studiu comparativ, prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor s-a realizat

av�nd la baza cele doua criterii : profesional si pregatirea scolara si militara .

Pentru criteriul categoriei profesionale, initial au fost calculati indicii statistici pentru fiecare proba utilizata (Tabelul nr.3).

Tabelul nr.3: Indici statistici

Indicatori

 

Media

 

Abaterea standard

 

Categorie

P

K

B

DM

R

P

K

B

DM

R

prof.

ARTF

44,45

279,39

11,75

11

50,67

13,19

82,9

5,29

8,00

3,21

EL.SOL

53,18

248,81

8,46

 

42,78

19,53

129,30

4,53

 

8,97

AV

55,69

322,54

13,49

13,10

48,49

13,89

99,42

7,17

11,29

19,05

EL.L�

50,77

241,10

7,85

 

38,75

15,86

115,63

4,68

 

11,44

PD

51,99

261,7

10

10,09

46,48

13,60

116,93

4,53

4,85

7,05

Nota: Proba “dexteritate manuala"nu a fost aplicata la categoriile “electricieni – sol" si “electricieni – lucru la �naltime"

S-au analizat diferentele de medii calculate �ntre diferite categorii profesionale.

Tabelul nr. 4 : Diferente de medii pe categorii profesionale

Categorie

ARTF.

EL.SOL

AV

EL.L�

PD

prof.

ARTF.

       

P

       

Nu

 

EL.SOL

apar

dif.

         

P,

AV

P, K,

K,

B

B,

 

DM

   

Nu

     

EL.L�

apar

dif.

P, K,

B

B, R

PD

P

 

P, K,

B, R

 

B, DM

Nota: Simbolurile prezente �n tabel ne indica testele unde exista diferente de medii.

Vom �ncepe analiza, urmarind diferentele existente �n cadrul grupului de subiecti a caror specific de activitate presupune factorul de risc "lucru la �naltime". Acest grup este alcatuit din trei categorii profesionale: electricieni care lucreaza la �naltime; personalul ce apartine aviatiei si a caruia munca presupune lucrul la �naltime; personalul ce apartine

armei geniu cu specializarea drumuri si poduri a caror activitate presupune, de asemenea

lucrul la �naltime.

�ntre "EL.L�" si "AV" apar diferente semnificative la un p<0,01, la nivelul rezultatelor obtinute la testele Praga, Kraepelin si Bare, �n favoarea subiectilor de la aviatie. Aceasta diferenta ne spune ca personalul de la aviatie a avut rezultate mai bune, dispun�nd implicit de o atentie concentrata si distributiva mai buna c�t si de o reprezentare spatiala mai dezvoltata. Aceasta concluzie se poate explica prin faptul ca, acest sublot este alcatuit preponderent din ofiteri si maistri militari, a caror pregatire scolara si profesionala este superioara celorlalti. Astfel, se pare ca nivelul de scolarizare si amprenta institutiei militare

pusa asupra individului reprezinta elemente importante �n ceea ce priveste dezvoltarea psihoaptitudinala necesara desfasurarii muncii la �naltime.

�ntre "El.L�" si "PD" (geniu) diferentele semnificative apar la nivelul probelor Bare si Raven, �n favoarea celor de la geniu. Pornind de la ideea, ca sublotul de electricieni care

lucreaza la �naltime are o medie de v�rsta mai ridicata (m=42) dec�t cea a lotului format din cei de la geniu specializati pe drumuri si poduri (m=28) este explicabil de ce

rezultatele obtinute la testul Bare si la testul Raven sunt semnificativ mai mari, ele presupun�nd o prelucrare a informatiei nonverbale pe baza vitezei perceptive (perceperea

stimulilor). Nu apar diferente la Praga si Kraepelin, ceea ce conduce la concluzia, ca exista

o dominanta/trasatura comuna �n ceea ce priveste atentia concentrata si atentia

distributiva la aceste doua categorii profesionale. Aspectele de diferentiere si

nondiferentiere �si pot avea originea �n tipul de informatii prelucrate. �n aceasta ordine de idei, testele Bare si Raven, care contin informatii de tip nonverbal, diferentiaza �ntre electricieni si cei care lucreaza la drumuri si poduri (arma geniu), �n timp ce testele Praga si Kraepelin, care contin simboluri (cifre) nu diferentiaza �ntre cele doua subloturi luate �n discutie.

Analiza diferentelor de medii �ntre "AV" si "PD" scoate �n evidenta existenta deosebirilor �n favoarea sublotului de la aviatie, la nivelul a patru teste: Praga, Kraepelin, Bare si Dexteritate manuala. Aceste diferente sunt justificate daca luam �n considerare faptul ca,

sublotul de la aviatie este preponderent alcatuit din maistrii militari cu o pregatire scolara si militara superioara sublotului de podari - arma geniu care este format �n principal din militari angajati pe baza de contract, care nu dispun de acelasi nivel de pregatire.

Au fost realizate de asemenea, comparatii �ntre categorii profesionale similare, aici lu�nd �n discutie cele doua subloturi ce apartin armei geniu: artificieri - ARTF si cei care

lucreaza la drumuri si poduri - PD (acestia din urma au �n specificul activitatii lucrul la �naltime). Astfel, se observa, ca diferente semnificative apar la nivelul testului Praga, �n

favoarea celor de la drumuri si poduri, de unde putem concluziona ca atentia distributiva

trebuie sa fie mai dezvoltata la cei care lucreaza la �naltime.

Pe aceeasi directie, a fost luata �n discutie comparatia dintre electricienii care lucreaza la sol – EL.SOL si electricienii care lucreaza la �naltime – EL.L�. Se constata, ca nu apar diferente semnificative la nivelul nici uneia dintre probe, ceea ce �nseamna ca nu exista diferente �n ceea ce priveste atentia (distributiva si concentrata), reprezentarea spatiala, dexteritatea manuala si inteligenta, �ntre cei care lucreaza la sol si cei care lucreaza la �naltime. Consideram, pornind de la aceste rezultate ale analizei, ca testele aplicate �n

cercetare pot fi utilizate pentru ambele categorii, nefiind definitorii numai pentru lucrul la

�naltime.

Studiul comparativ continua cu analiza diferentelor de medii la probele administrate avand la baza criteriul pregatirii scolare si militare( gradul). Datele necesare interpretarilor sunt prezentate �n tabelul nr.5.

Tabelul nr. 5 Diferente de medii - pe grade

Gradul

OF

MM

SOF

MAC

SC

OF

///////

nu apar dif.

K, DM R,

P, K, B,

P, K, B,

MM

nu apar

///////

K

DM, R P, K, B,

DM, R P, K, B,

dif.

DM

DM, R

SOF

K, R, DM

K

///////

nu apar

B, DM, R

dif.

MAC

P, K, B,

P, K, B, DM

nu apar dif.

//////

B, R

SC

DM, R P, K, B, DM, R

P, K, B, DM, R

B, DM, R

B, R

/////

Nota: simbolurlei existente �n tabel ne indica existenta diferentelor de medii la nivelul

testelor respective.

�n urma analizei datelor cuprinse �n acest tabel, se poate observa ca apar diferente semnificative �ntre:

-

OF si SOF la nivelul probelor Kraepelin, Dexteritate manuala si Raven, �n favoarea

ofiterilor

-

OF si MAC si OF si SC la nivelul probelor Praga, Kraepelin, Bare, Dexteritate manuala si

Raven �n favoarea ofiterilor.

-

MM si MAC, �n favoarea maistrilor militari, la nivelul testelor Praga, Kraepelin, Bare si

Dexteritate manuala si nu apar si la testul Raven.

-

MM si SC, �n favoarea maistrilor militari, la nivelul testelor Praga, Kraepelin, Bare,

Dexteritate manuala si Raven.

-

MM si SOF numai la nivelul unui singur test, si anume Kraepelin, �n favoarea maistrilor

militari.

-

SOF si SC, la nivelul probelor Bare, Dexteritate manuala si Raven, �n favoarea

subofiterilor.

-

MAC si SC la nivelul probelor Bare si Raven, �n favoarea militarilor angajati pe baza de

contract.

Datele din acest tabel, evidentiaza si un alt aspect, si anume acela al absentei diferentelor semnificative �ntre anumite subloturile create pe criteriul gradului. Astfel, pot fi observate urmatoarele situatii:

-

OF si MM

-

SOF si MAC

Prezenta c�t si absenta diferentelor semnificative atrag dupa sine ideea, conform careia

sublotul ofiterilor si al maistrilor militari, pe de-o parte, si cel al subofiterilor si al militarilor angajati pe baza de contact, pe de alta parte, sunt relativ omogene din punct de vedere al pregatirii scolar-militare.

Pentru o analiza de profunzime, studiul continua cu calcularea coeficientului de regresie liniara �n functie de criteriul v�rsta, unde variabila independenta este reprezentata de criteriul v�rsta, iar variabila dependenta de rezultatele la teste.

Av�nd �n vedere caracteristicile fiecarui sublot �n parte (numar de subiecti, intervalul de v�rsta si gradul de scolarizare), influenta factorului v�rsta asupra rezultatelor nu a

putut fi observata dec�t la sublotul "AV", deoarece acesta are un interval de v�rsta cuprins �ntre 20-59 ani (cu o medie de 34,73 ani) si este alcatuit preponderent din maistrii militari de aviatie, fiind astfel relativ omogen din punct de vedere al pregatirii scolare si militare.

�n mod semnificativ, v�rsta influenteaza rezultatele la teste, dupa cum urmeaza:

-

Variabila v�rsta explica �n proportie de 7,3% varianta rezultatelor obtinute la testul

Praga. 10,3% la testul Kraepelin, 6,1% la testul Bare;

-

Nu exista variatie a rezultatelor obtinute la testul Dexteritate manuala.

Toate aceste influente sunt invers proportionale, ceea ce �nseamna ca, o data cu

�naintarea �n v�rsta rezultatele la aceste teste �ncep sa scada. Altfel spus, �naintarea �n v�rsta atrage dupa sine modificari ale performantelor atentiei �n sens descrescator

fiind influentata de scaderea vitezei perceptive vizuale.

IV. Concluzii si propuneri

Prelucrarea si analiza statistica a rezultatelor ne permite sa mentionam faptul ca prima ipoteza se confirma, si anume ca exista diferente semnificative �ntre subloturile de subiecti a caror munca implica factorul de risc generat de lucrul la �naltime. Faptul ca exista at�t de multe diferente, ne subliniaza un aspect important, si anume acela ca, aceste probe pot fi folosite ca fiind relevante si diferentiatoare pe meserii, mai mult dec�t pentru lucrul la �naltime.

Ipoteza a doua nu se confirma �n totalitate, deoarece asa cum s-a demonstrat deja, �ntre electricienii care lucreaza la �naltime si cei care lucreaza la sol nu exista diferente semnificative la nivelul testelor utilizate �n cercetare, �n timp ce, �n cadrul armei geniu, �ntre artificieri si cei care lucreaza la drumuri si poduri au fost semnalate diferente semnificative �n favoarea celui din urma sublot. Acest aspect ne confirma faptul ca, proba de atentie distributiva Praga poate sa faca parte din bateria destinata evaluarii

personalului care lucreaza la �naltime.

�n �ncercarea de a verifica cea de-a treia ipoteza, am constatat ca lotul mare, supus cercetarii, se structureaza pe 3 categorii de pregatire scolar militara, evidentiate si prin trasaturile psihoaptitudinale:

  • - Categoria ofiteri-maistri militari este categoria caracterizata de nivelul cel mai mare de

pregatire scolara si care a obtinut la probe rezultatele cele mai ridicate. Analiza statistica a

pus �n evidenta faptul ca �ntre aceste subloturi nu au existat diferente din punct de

vedere psihoaptitudinal.

  • - Categoria subofiter-militar angajat pe baza de contract – aceasta categorie include, �n

general, subiectii cu un nivel mediu de pregatire scolara si, dupa cum s-a putut observa

deja, cu rezultate relativ medii la probe psihoaptitudinale. Nici �ntre aceste doua subloturi

nu au fost semnalate diferente semnificative, ceea ce ne indica faptul ca este o categorie

relativ omogena din punct de vedere psihoaptitudinal, dat fiind ca diferentele scolar

profesionale sunt numai la nivelul pregatiri militare.

  • - Categoria salariati civili aceasta categorie, trebuie sa precizam, nu este alcatuita din

subiecti a caror meserii sunt conditionate de studii superioare, fapt ce ne indica un nivel mediu si sub mediu de pregatire scolara. Rezultatele la probele aplicate ne atentioneaza cu privire la aspectul psihoaptitudinal relativ scazut comparativ cu celelalte categorii mentionate.

�n sensul celor discutate mai sus, se pune problema raportului dintre pregatirea scolar- militara si dezvoltarea psihoaptitudinala. Sa-si spuna oare cuv�ntul institutia militara, selectia realizata de aceasta a personalului militar, instructia si pregatirea militarilor �n directia dezvoltarii psihoaptitudinale? Banuim, ca raspunsul este "da", chiar daca ram�ne,

cel putin pentru moment, la un nivel empiric.

Ipoteza a patra, verificata doar pe sublotul "aviatie", confirma faptul ca factorul v�rsta influenteaza rezultatele probelor psihoaptitudinale: Praga, Kraepelin, Bare. Dexteritatea

manuala este independenta de factorul v�rsta, deoarece ea este o abilitate motorie superioara, care conditioneaza miscari precise, rapide si ingenioase. �n aceasta ordine de

idei, de exemplu, sunt aptitudinile practice de reparare a unui mecanism, de manipulare a unui instrument sau utilaj, toate acestea fiind influentate mai mult de experienta, de

cunostintele �n domeniul, de abilitatile �nnascute pentru un anumit domeniu de

activitate.

Pornind de la existenta diferentelor semnificative �ntre meseriile care includ �n activitatea lor ca factor de risc lucrul la �naltime, revenim la ideea prezentata �n

capitolul I, care facea referire la complementaritatea dintre cunostintele specifice unei

anumite sfere de activitate si caracteristicile specifice situatiilor de lucru la �naltime,

comune indiferent de meserie (Figura nr.1)

capitolul I, care facea referire la complementaritatea dintre cunostintele specifice unei anumite sfere de activitate si

Din figura reiese ca fiecare meserie are specificul ei, dar ca exista si aspecte comune

(reprezentate grafic prin spatiul comun hasurat) necesare lucrului la �naltime, indiferent daca este nevoie sa te urci la �naltime pentru a repara o retea de curent electric, pentru a repara motorul unui avion sau pentru a construi sau repara un pod. Este nevoie, dupa parerea noastra de un bun echilibru emotional, de o buna stabilitate motrica si multa

stap�nire de sine �n situatii limita. Este necesara, de asemenea, o buna pregatire profesionala, astfel �nc�t anumite gesturi si miscari sa fie transformate �n deprinderi, astfel �nc�t ele, prin automatizare, sa nu mai necesite mult timp de g�ndire si actiune,

si nici sa nu distraga atentia de la acele miscari, care asigura stabilitatea si echilibrul pe

locatia care �l desparte de sol.

Analiza globala a rezultatelor obtinute ne permite sa consideram a fi necesara o baterie de probe specifica, care sa evalueze aspectele si trasaturile psihoaptitudinale comune tuturor categoriilor profesionale care desfasoara activitati, ce presupun ca factor de risc lucrul la

�naltime.

�n urma cercetarii reiese ca proba Praga poate fi aplicata pentru lucrul la �naltime.

Cercetarea necesita extinderea lotului cu alte categorii profesionale. De asemenea, este necesarea experimentarea si a altor probe care sa surprinda: rezistenta la oboseala si

monotonie, reactivitatea motorie, timp de reactie, stap�nire de sine si echilibru emotional. Celelalte probe utilizate �n cercetare pot fi pastrate �n bateriile psihoaptitudinale specifice fiecarei categorii profesionale �n parte, necesit�nd etaloane diferentiate dupa criteriul pregatirii scolar-profesionale si militare si dupa criteriul v�rsta.

Bibliografie

1. Radu, Ioan (coord.) Metodologie psihologica si analiza datelor, Editura Sincron, Cluj, 1993; *** P.Mu.-1 Instructiuni Privind Organizarea si Desfasurarea Activitatii de Protectia Muncii �n Armata Rom�niei, Bucuresti, 2005;

*** Profile ocupationale elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Tineretului si Sportului.