Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Asadar, pentru a realiza o baterie de probe comuna tuturor acestor profesii care urmeaza
sa fie autorizate pentru "lucrul la naltime", am studiat profilele ocupationale pentru
fiecare profesie n parte si am ales din spectrul larg al atributelor psihoaptitudinale pe
cele pe care le-am considerat a fi comune tuturor acestor profesii iar, n baza acestor
atribute, am format o minibaterie de probe psihoaptitudinale care cuprinde: Praga (proba
de atentie distributiva), Kraepelin (proba de atentie concentrata), Bare (proba de
reprezentari spatiale), o proba de dexteritete manuala, si un test de inteligenta (matricele
progressive Raven).
b) Obiectivul metodologic
- identificarea acelor teste care sa nu diferentieze ntre categorii profesionale, dar care sa
semnaleze capacitatea de a face fata factorului de risc lucru la naltime".
Media
Grad de
Specialitatea
vrst
OF MM SOF SC MAC
ARTF 45 2 7 2 - 41
EL.SOL - - - 40 - 44
AV 26 208 17 10 15 35
EL.L - 5 2 102 19 42
PD - - 14 - 190 28
Total 71 215 40 157 224
Pe criteriul vrsta, lotul este
structurat dupa cum urmeaza (Tabelul nr.2)
Tabelul nr. 2: Frecventa pe grupe de vrsta
Grupa de
Frecvena
vrst
20-25 164
26-30 115
31-35 102
36-40 136
41-45 60
46-50 78
51-55 44
56-59 15
Nota: Alaturi de aceste probe prezentate anterior au mai fost utilizate: chestionarul de
personalitate E.P.Q si chestionarul de interese Holland, dar rezultatele acestora nu au fost
luate n discutie n cadrul acestei lucrari.
Categorie P K B DM R P K B DM R
prof.
ARTF 44,45 279,39 11,75 11 50,67 13,19 82,9 5,29 8,00 3,21
EL.SOL 53,18 248,81 8,46 42,78 19,53 129,30 4,53 8,97
AV 55,69 322,54 13,49 13,10 48,49 13,89 99,42 7,17 11,29 19,05
EL.L 50,77 241,10 7,85 38,75 15,86 115,63 4,68 11,44
PD 51,99 261,7 10 10,09 46,48 13,60 116,93 4,53 4,85 7,05
Categorie
ARTF. EL.SOL AV EL.L PD
prof.
ARTF. P
Nu
EL.SOL apar
dif.
P,
P, K, K,
AV
B B,
DM
Nu
P, K,
EL.L apar B, R
B
dif.
P, K,
PD P B, R
B, DM
Nota: Simbolurile prezente n tabel ne indica testele unde exista diferente de medii.
Vom ncepe analiza, urmarind diferentele existente n cadrul grupului de subiecti a caror
specific de activitate presupune factorul de risc "lucru la naltime". Acest grup este
alcatuit din trei categorii profesionale: electricieni care lucreaza la naltime; personalul ce
apartine aviatiei si a caruia munca presupune lucrul la naltime; personalul ce apartine
armei geniu cu specializarea drumuri si poduri a caror activitate presupune, de asemenea
lucrul la naltime.
ntre "El.L" si "PD" (geniu) diferentele semnificative apar la nivelul probelor Bare si
Raven, n favoarea celor de la geniu. Pornind de la ideea, ca sublotul de electricieni care
lucreaza la naltime are o medie de vrsta mai ridicata (m=42) dect cea a lotului
format din cei de la geniu specializati pe drumuri si poduri (m=28) este explicabil de ce
rezultatele obtinute la testul Bare si la testul Raven sunt semnificativ mai mari, ele
presupunnd o prelucrare a informatiei nonverbale pe baza vitezei perceptive (perceperea
stimulilor). Nu apar diferente la Praga si Kraepelin, ceea ce conduce la concluzia, ca exista
o dominanta/trasatura comuna n ceea ce priveste atentia concentrata si atentia
distributiva la aceste doua categorii profesionale. Aspectele de diferentiere si
nondiferentiere si pot avea originea n tipul de informatii prelucrate. n aceasta ordine
de idei, testele Bare si Raven, care contin informatii de tip nonverbal, diferentiaza ntre
electricieni si cei care lucreaza la drumuri si poduri (arma geniu), n timp ce testele Praga
si Kraepelin, care contin simboluri (cifre) nu diferentiaza ntre cele doua subloturi luate
n discutie.
Analiza diferentelor de medii ntre "AV" si "PD" scoate n evidenta existenta deosebirilor
n favoarea sublotului de la aviatie, la nivelul a patru teste: Praga, Kraepelin, Bare si
Dexteritate manuala. Aceste diferente sunt justificate daca luam n considerare faptul ca,
sublotul de la aviatie este preponderent alcatuit din maistrii militari cu o pregatire scolara
si militara superioara sublotului de podari - arma geniu care este format n principal din
militari angajati pe baza de contract, care nu dispun de acelasi nivel de pregatire.
Au fost realizate de asemenea, comparatii ntre categorii profesionale similare, aici lund
n discutie cele doua subloturi ce apartin armei geniu: artificieri - ARTF si cei care
lucreaza la drumuri si poduri - PD (acestia din urma au n specificul activitatii lucrul la
naltime). Astfel, se observa, ca diferente semnificative apar la nivelul testului Praga, n
favoarea celor de la drumuri si poduri, de unde putem concluziona ca atentia distributiva
trebuie sa fie mai dezvoltata la cei care lucreaza la naltime.
Pe aceeasi directie, a fost luata n discutie comparatia dintre electricienii care lucreaza la
sol EL.SOL si electricienii care lucreaza la naltime EL.L. Se constata, ca nu apar
diferente semnificative la nivelul nici uneia dintre probe, ceea ce nseamna ca nu exista
diferente n ceea ce priveste atentia (distributiva si concentrata), reprezentarea spatiala,
dexteritatea manuala si inteligenta, ntre cei care lucreaza la sol si cei care lucreaza la
naltime. Consideram, pornind de la aceste rezultate ale analizei, ca testele aplicate n
cercetare pot fi utilizate pentru ambele categorii, nefiind definitorii numai pentru lucrul la
naltime.
n urma analizei datelor cuprinse n acest tabel, se poate observa ca apar diferente
semnificative ntre:
- OF si SOF la nivelul probelor Kraepelin, Dexteritate manuala si Raven, n favoarea
ofiterilor
- OF si MAC si OF si SC la nivelul probelor Praga, Kraepelin, Bare, Dexteritate manuala si
Raven n favoarea ofiterilor.
- MM si MAC, n favoarea maistrilor militari, la nivelul testelor Praga, Kraepelin, Bare si
Dexteritate manuala si nu apar si la testul Raven.
- MM si SC, n favoarea maistrilor militari, la nivelul testelor Praga, Kraepelin, Bare,
Dexteritate manuala si Raven.
- MM si SOF numai la nivelul unui singur test, si anume Kraepelin, n favoarea maistrilor
militari.
- SOF si SC, la nivelul probelor Bare, Dexteritate manuala si Raven, n favoarea
subofiterilor.
- MAC si SC la nivelul probelor Bare si Raven, n favoarea militarilor angajati pe baza de
contract.
Datele din acest tabel, evidentiaza si un alt aspect, si anume acela al absentei diferentelor
semnificative ntre anumite subloturile create pe criteriul gradului. Astfel, pot fi observate
urmatoarele situatii:
- OF si MM
- SOF si MAC
Prezenta ct si absenta diferentelor semnificative atrag dupa sine ideea, conform careia
sublotul ofiterilor si al maistrilor militari, pe de-o parte, si cel al subofiterilor si al militarilor
angajati pe baza de contact, pe de alta parte, sunt relativ omogene din punct de vedere al
pregatirii scolar-militare.
Ipoteza a doua nu se confirma n totalitate, deoarece asa cum s-a demonstrat deja,
ntre electricienii care lucreaza la naltime si cei care lucreaza la sol nu exista diferente
semnificative la nivelul testelor utilizate n cercetare, n timp ce, n cadrul armei geniu,
ntre artificieri si cei care lucreaza la drumuri si poduri au fost semnalate diferente
semnificative n favoarea celui din urma sublot. Acest aspect ne confirma faptul ca, proba
de atentie distributiva Praga poate sa faca parte din bateria destinata evaluarii
personalului care lucreaza la naltime.
n ncercarea de a verifica cea de-a treia ipoteza, am constatat ca lotul mare, supus
cercetarii, se structureaza pe 3 categorii de pregatire scolar militara, evidentiate si prin
trasaturile psihoaptitudinale:
- Categoria ofiteri-maistri militari este categoria caracterizata de nivelul cel mai mare de
pregatire scolara si care a obtinut la probe rezultatele cele mai ridicate. Analiza statistica a
pus n evidenta faptul ca ntre aceste subloturi nu au existat diferente din punct de
vedere psihoaptitudinal.
- Categoria subofiter-militar angajat pe baza de contract aceasta categorie include, n
general, subiectii cu un nivel mediu de pregatire scolara si, dupa cum s-a putut observa
deja, cu rezultate relativ medii la probe psihoaptitudinale. Nici ntre aceste doua subloturi
nu au fost semnalate diferente semnificative, ceea ce ne indica faptul ca este o categorie
relativ omogena din punct de vedere psihoaptitudinal, dat fiind ca diferentele scolar
profesionale sunt numai la nivelul pregatiri militare.
- Categoria salariati civili aceasta categorie, trebuie sa precizam, nu este alcatuita din
subiecti a caror meserii sunt conditionate de studii superioare, fapt ce ne indica un nivel
mediu si sub mediu de pregatire scolara. Rezultatele la probele aplicate ne atentioneaza
cu privire la aspectul psihoaptitudinal relativ scazut comparativ cu celelalte categorii
mentionate.
n sensul celor discutate mai sus, se pune problema raportului dintre pregatirea scolar-
militara si dezvoltarea psihoaptitudinala. Sa-si spuna oare cuvntul institutia militara,
selectia realizata de aceasta a personalului militar, instructia si pregatirea militarilor n
directia dezvoltarii psihoaptitudinale? Banuim, ca raspunsul este "da", chiar daca ramne,
cel putin pentru moment, la un nivel empiric.
Ipoteza a patra, verificata doar pe sublotul "aviatie", confirma faptul ca factorul vrsta
influenteaza rezultatele probelor psihoaptitudinale: Praga, Kraepelin, Bare. Dexteritatea
manuala este independenta de factorul vrsta, deoarece ea este o abilitate motorie
superioara, care conditioneaza miscari precise, rapide si ingenioase. n aceasta ordine de
idei, de exemplu, sunt aptitudinile practice de reparare a unui mecanism, de manipulare a
unui instrument sau utilaj, toate acestea fiind influentate mai mult de experienta, de
cunostintele n domeniul, de abilitatile nnascute pentru un anumit domeniu de
activitate.
Din figura reiese ca fiecare meserie are specificul ei, dar ca exista si aspecte comune
(reprezentate grafic prin spatiul comun hasurat) necesare lucrului la naltime, indiferent
daca este nevoie sa te urci la naltime pentru a repara o retea de curent electric, pentru
a repara motorul unui avion sau pentru a construi sau repara un pod. Este nevoie, dupa
parerea noastra de un bun echilibru emotional, de o buna stabilitate motrica si multa
stapnire de sine n situatii limita. Este necesara, de asemenea, o buna pregatire
profesionala, astfel nct anumite gesturi si miscari sa fie transformate n deprinderi,
astfel nct ele, prin automatizare, sa nu mai necesite mult timp de gndire si actiune,
si nici sa nu distraga atentia de la acele miscari, care asigura stabilitatea si echilibrul pe
locatia care l desparte de sol.
n urma cercetarii reiese ca proba Praga poate fi aplicata pentru lucrul la naltime.
Cercetarea necesita extinderea lotului cu alte categorii profesionale. De asemenea, este
necesarea experimentarea si a altor probe care sa surprinda: rezistenta la oboseala si
monotonie, reactivitatea motorie, timp de reactie, stapnire de sine si echilibru
emotional. Celelalte probe utilizate n cercetare pot fi pastrate n bateriile
psihoaptitudinale specifice fiecarei categorii profesionale n parte, necesitnd etaloane
diferentiate dupa criteriul pregatirii scolar-profesionale si militare si dupa criteriul vrsta.
Bibliografie