Sunteți pe pagina 1din 8

ASPECTE MOTIVATIONALE N DINAMICA ORIENTARII

PROFESIONALE A ADOLESCENTILOR
Karmen Ceocea*
Cornel Havarneanu**

Pentru tara noastra, s-au evidentiat o serie de discrepante n domeniul fundamentelor


teoretice si practice legate de motivatie si orientare profesionala, de categoriile de
profesii, de economie a educatiei (acest lucru presupune constientizarea aspectelor
economice ale educatiei, precum si introducerea notiunii de eficacitate interna si externa
n abordarea problemelor educative si de evaluare). (starea initiala a problemei).De
aceea, mi se pare interesant de studiat sa descopar felul n care fiecare dintre noi
reuseste sa se motiveze pe sine nsusi, sa gaseasca energia, timpul si motivul pentru a
trece la actiune.. (starea finala a problemei). Este clar ca un subiect att de complex nu
poate fi epuizat prin acest studiu si, in acest context, am incercat sa raspund la
urmatoarele intrebari :Care este relatia dintre motivatie si orientarea profesionala? Care
sunt motivele reale care determina asemenea orientari la un adolescent? Este vorba de o
alegere reala?,Cnd se pune problema deciziei asupra unei cariere? Ce cauze determina
decizia sau indecizia privind orientarea carierei? Este adolescentul n masura sa decida
singur asupra profesiei?

Argument

1. Polarizare a orientarilor adolescentilor n prag de optiuni profesionale spre domeniile


de activitate cele mai moderne, considerate cu un potential crescut de valorizare sociala,
de reusita materiala,sau spre cele care confera sanse sporite pentru gasirea unui loc de
munca. 2. Adolescentul de azi, speriat de alternativa somajului, sub limita expectantelor
sale, a uitat sa priveasca spre sine pentru a vedea ce-i place, ce i s-ar potrivi, ce aptitudini
are? 3. Perioada adolescentei este ultima perioada n care decizia alegerii unei cariere nu
mai poate fi amnata. 4. Optiunea adolescentului pentru o anumita profesie este
rezultatul unor procese afective, mai mult influentata de dorinta dect de recunoastere
obiectiva a posibilitatilor.
OBIECTIV GENERAL: a) investigarea sferei motivationale a alegerii profesiei la elevii din
clasele terminale ale liceelor din orasul Bacau; b) precum si profesiile spre care se
orienteaza acesti elevi.
OBIECTIVE SUBORDONATE: a1. stabilirea unui numar de dimensiuni motivationale
fundamentale, ce stau la baza deciziei adoloscentilor n alegerea profesiei; a2. influenta
profilului liceului asupra motivatiei alegerii profesiei, a3. masura n care elevul este decis
sa urmeze respectiva profesie; presupunem ca aceasta variabilitate a deciziei afecteaza si
ea sfera motivationala; a4. masura n care genul si clasa subiectilor (a XI-a sau a XII-a)
influenteaza motivatia alegerii profesiei; b1. profesiile spre care se orienteaza adolescentii,
n general, dar si comparativ - n functie de profilul liceului n care sunt integrati, si n
functie de gen;
b2. cele mai importante motive care determina alegerea anumitor profesii care se vor
demonstra a fi cele mai "dorite" de catre subiectii investigati.

I. Obiectivele cercetarii

Lucrarea are drept obiectiv general investigarea sferei motivationale a alegerii profesiei la
elevii din clasele terminale ale liceelor din orasul Bacau. Mai mult, ne propunem sa aflam
profesiile spre care se orienteaza acesti elevi.
Motivatia alegerii profesiei va fi studiata prin stabilirea unui numar de dimensiuni
motivationale fundamentale ce determina aceasta alegere, a celor mai importante motive
ce stau la baza deciziei adoloscentilor n aceasta privinta.
Odata stabilite aceste dimensiuni, vom investiga, n primul rnd, influenta profilului
liceului asupra motivatiei alegerii liceului, adica diferentele dintre elevii de la licee cu profil
teoretic si cei de la licee cu profil industrial n privinta importantei pe care le au pentru
ei, n privinta alegerii profesiei, fiecare din factorii motivationali stabiliti.
O alta variabila introdusa este cea a gradului deciziei, a masurii n care respectivul elev
este decis sa urmeze respectiva profesie; presupunem ca aceasta variabilitate a deciziei
afecteaza si ea sfera motivationala, n sesnul ca importanta acordata diversilor factori
motivationali de catre subiectii decisi, respectiv de cei indecisi, va fi diferita.
Mai mult, ne propunem sa cercetam masura n care genul si clasa subiectilor (a XI-a sau
a XII-a) influenteaza motivatia alegerii profesiei, urmarind, astfel, diferentele dintre
subiectii de gen feminin si cei de gen masculin, pe de o parte, si cele dintre subiectii din
cele doua clase scolare n privinta importantei pe care ei o acorda factorilor motivationali
asociati deciziei de cariera.
O a doua dimensiune a cercetarii este cea descriptiva; ne propunem sa aflam profesiile
spre care se orienteaza adolescentii din liceele din Bacau, n general, dar si comparativ -
n functie de profilul liceului n care sunt integrati, pe de o parte, si de gen, pe de alta.
n fine, vom realiza un profil motivational al celor mai frecvente profesii spre care se
orienteaza subiectii; mai precis, vom stabili care sunt cele mai importante motive care
determina alegerea anumitor profesii care se vor demonstra a fi cele mai "dorite" de
catre subiectii investigati.

II. Design experimental si ipoteze

Variabilele cercetarii sunt urmatoarele:


a) Variabile independente:
1. profilul liceului: - teoretic
- industrial
2. gradul deciziei n privinta profesiunii: - indecis
- decis
3. genul: - feminin
- masculin
4. clasa: - a XI-a
- a XII-a

b) Variabile dependente:
1. motivele alegerii profesiei
2. profesia aleasa

Ipoteze:
1. Profilul liceului influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente
ntre subiectii de la liceele cu profil teoretic si cei de la licee cu profil industrial n
privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din cele zece motive posibile.
2. Gradul deciziei influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente
ntre subiectii indecisi si cei decisi n privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din
cele zece motive posibile.
3. Exista efecte semnificative de interactiune ntre profilul liceului si gradul deciziei n
privinta importantei acordate motivelor alegerii profesiei.
4. Genul influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente ntre
subiectii de gen feminin si cei de gen masculin n privinta importantei pe care o acorda
fiecaruia din cele zece motive.
5. Clasa influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei: exista diferente ntre
subiectii din clasa a XI-a si cei din clasa a XII-a n privinta importantei pe care o acorda
fiecaruia din cele zece motive posibile.
6. Profilul liceului influenteaza profesia aleasa: exista diferente ntre distributia profesiilor
alese de subiectii de la liceele cu profil teoretic si cea a profesiilor alese de cei de la licee
cu profil industrial.
7. Genul influenteaza profesia aleasa: exista diferente ntre distributia profesiilor alese de
subiectii de gen feminin si cea a profesiilor alese de cei de gen masculin.
8. Exista diferente n privinta configuratiei motivelor n functie de profesia aleasa.

III. Metodologie

n prima etapa a cercetarii am realizat o pretestare pentru a identifica cele mai


importante 10 motive ce stau la baza optiunilor profesionale ale adolescentilor din liceele
din Bacau. La pretestare au participat 200 de subiecti elevi ai claselor a XI-a si a XII-a
n liceele din Bacau, 100 fiind de la licee cu profil teoretic si 100 de la licee cu profil
industrial. Chestionarul aplicat n pretestare solicita subiectilor sa scrie, n primul rnd,
profesia pe care vor sa o urmeze, si n al doilea rnd 5 motive, n ordinea importantei
lor, pentru care au ales acea profesie. Dupa aplicarea chestionarelor am realizat o analiza
a acestor motive, identificnd sinonimele si grupnd raspunsurile; astfel am obtinut o
lista de 15 motive independente, carora le-am calculat doi indicatori, si anume:- frecventa
numarul de chestionare n care el a aparut;- suma rangurilor pentru fiecare
chestionar raspunsurile au fost cotate cu ranguri de la 1 rang acordat primului motiv din
lista, deci cel mai important pna la numarul total de motive scrise (maxim 5). n a
doua faza aceste ranguri au fost inversate prin operatia 6 rangul, pentru a putea
calcula importanta globala a fiecarui motiv. n acest scop a fost aplicata pentru fiecare
motiv formula frecventa x suma rangurilor.
Din aceste 15 motive au fost alese pentru chestionarul aplicat n cercetarea propriu-zisa
primele 10 n ordinea inversa a frecventei x suma rangurilor. Pentru repartizarea
subiectilor n functie de variabila independenta "gradul deciziei", am aplicat proba
medianei asupra distributiei raspunsurilor acordate de subiecti la itemul viznd masura
n care sunt hotarti n privinta profesiei. Mediana are valoarea 70; subiectii cu scorul
mai mic de 70 au fost inclusi n categoria "indecis", iar cei cu mediana mai mare de 70
n categoria "decis". Un numar de 24 de subiecti au avut scorul egal cu mediana; ei au
fost exclusi din prelucrarile ce au avut n vedere aceasta variabila.

IV. Lotul de subiecti

La cercetare au participat 347 elevi din clasele a XI-a si a XII-a din licee ale municipiului
Bacau. nainte de aplicarea chestionarelor am realizat o documentare asupra efectivelor
liceelor de profil teoretic si industrial din Bacau, pe clase, n general, si n special asupra
distributiei n functie de sex ale claselor a XI-a si a XIIa. O prima esantionare a fost
efectuata asupra liceelor; astfel, din cele 14 licee au fost alese 8, repartizate n mod egal
dupa criteriul profilului. Distributia celor 347 de subiecti n functie de cele 4 variabile
independente a fost urmatoarea:
1. profilul liceului: - teoretic: 176 de subiecti;
- industrial: 171 de subiecti;
2. gradul deciziei n privinta profesiunii: - indecis: 155 de subiecti;
- decis: 168 de subiecti;
3. genul: - feminin: 182 de subiecti;
- masculin: 165 de subiecti;
4. clasa: - a XI-a: 157 de subiecti;
- a XII-a: 166 de subiecti.
Distributia subiectilor dupa toate variabilele independente, considerate simultan, este
prezentata n tabelul urmator; mentionam ca din aceste distributii nu fac parte cei 24 de
subiecti al caror scor la itemul de masura al deciziei a fost egal cu mediana.

Liceu teoretic Liceu industrial


Cl a Cl a XII- Cl a XII-
Cl a XI-a
XI-a a a
Sex
20 29 20 14
feminin
Indecis
Sex
19 21 11 21
masculin
Sex
22 18 21 24
feminin
Decis
Sex
18 16 26 23
masculin

Cercetarea a avut loc n perioada ianuarie martie 2005.

V. Rezultatele obtinute si interpretarea lor

Ipoteza nr. 1. Rezultate si interpretare


Pentru investigarea influentei profilului liceului asupra motivelor alegerii profesiunii am
comparat, cu ajutorul testului t Student pentru esantioane independente, cele doua
categorii de subiecti determinate de profilul liceului n ceea ce priveste importanta
acordata de ei fiecaruia din cele 10 motive. Constatam ca exista diferente semnificative
n privinta a 9 din cele 10 motive, si anume: placere t(345) = 3,89, p < 0,01; bani -
t(345) = 3,95, p<0,01; prestigiu, statut - t(345) = 5,53, p < 0,01; cunoasterea de noi
persoane - t(345) = 4,03, p<0,01; conditii de munca - t(345) = 6,26, p<0,01; calatorii -
t(345) = 2,05, p=0,04 < 0,05; sa ajut pe altii" - t(345) = 4,70, p=0,02 < 0,05;
raspunderile asumate - t(345) = 2,20, p=0,02 < 0,05; seriozitatea profesiei - t(345) =
3,55, p<0,01. Observam ca subiectii elevi ai liceelor teoretice au considerat toate cele 9
motive la care s-au nregistrat diferente semnificative ca fiind mai importante dect cei
de la liceele industriale. Putem interpreta aceste diferente multiple ca indicnd faptul ca
elevii liceelor teoretice sunt mai motivati spre alegerea unei profesiuni dect ceilalti, sunt
mai orientati spre urmarea unei cariere. Elevii liceelor industriale sunt deja n mod
semnificativ orientati spre o anumita cariera, data de profilul industrial tehnic al clasei
n care nvata, iar paleta optiunilor profesionale accesibile este mai redusa.

Ipoteza nr. 2. Rezultate si interpretare


Pentru testarea influentei gradului deciziei asupra motivelor alegerii profesiei am comparat
importanta acordata acestora de catre subiectii indecisi cu cea acordata de catre cei din
categoria "decisi",indiferent de celelalte variabile. Constatam ca exista diferente
semnificative n privinta a 2 din cele 10 motive, si anume: siguranta viitorului t(341) =
-3,41, p = 0,001 < 0,01 si bani t(341) = -5,07, p < 0,01.
Analiznd sensul diferentelor, observam ca subiectii decisi acorda o mai mare importanta
dect cei indecisi ambelor motive siguranta viitorului si bani. Putem interpreta diferenta
ca indiciu al faptului ca subiectii decisi sunt cei care gndesc n mod pragmatic, care
urmaresc siguranta - a profesiei si materiala si care si-au ales deja n mod clar si
profesia care le poate asigura aceasta securitate.

Ipoteza nr. 3. Rezultate si interpretare


Pentru analiza efectelor de interactiune ntre profilul liceului si categoria de decizie n
privinta fiecareia din cele 10 dimensiuni motivationale am utilizat procedura ANOVA
Univariate. Un singur efect de interactiune s-a dovedit a fi semnificativ, pe dimensiunea
prestigiului: F(3,322) = 4,79, p = 0,02 < 0,05.
a)influenta deciziei la elevii liceelor industriale: Diferenta nu este semnificativa statistic;
prin urmare, n cazul elevilor liceelor industriale, importanta acordata prestigiului nu
variaza n functie de gradul deciziei.
b)influenta deciziei la elevii liceelor teoretice: Diferenta este semnificativa statistic
t(161) = -3,82, p = 0,001 < 0,01. n cazul elevilor liceelor teoretice, cei decisi acorda o
importanta semnificativ mai mare prestigiului n alegerea profesiei, dect cei indecisi.
Diferenta poate fi privita ca un indice al faptului ca n cazul elevilor liceelor teoretice
prestigiul se adauga celorlalte doua dimensiuni motivationale care i separa pe cei
indecisi de cei decisi, si anume siguranta viitorului si banii.

Ipoteza nr. 4. Rezultate si interpretare


Pentru testarea influentei genului subiectilor asupra motivelor alegerii profesiei am
comparat importanta acordata acestora de catre subiectii de gen feminin cu cea acordata
de catre cei de gen masculin.
Constatam ca exista diferente semnificative n privinta a 5 din cele 10 motive, si
anume:"placere" t(345) = 2,27, p=0,02 < 0,05; "bani" - t(345) = -2,44, p=0,01 <
0,05; "cunoasterea de noi persoane" - t(345) = 4,28, p < 0,01; "calatorii" - t(345) =
5,35, p < 0,01; "sa ajut pe altii" - t(345) = 6,02, p < 0,01.

Ipoteza nr. 5. Interpretare


Pentru testarea influentei clasei subiectilor asupra motivelor alegerii profesiei am
comparat importanta acordata acestora de catre subiectii din clasa a XI-a cu cea acordata
de catre cei din clasa a XII-a. Nici una dintre diferente nu este semificativa statistic.
Putem interpreta absenta diferentelor ca dovada a faptului ca motivatia alegerii profesiei
nu este afectata de trecerea de la clasa a XI-a la clasa a XII-a, ea ramnnd n mare
parte constanta n a doua jumatate a perioadei de liceu.

Ipoteza nr. 6. Rezultate si interpretare


Influenta profilului liceului asupra profesiei alese a fost testata prin calcularea frecventelor
cu care au fost alese diversele profesii de catre subiectii de la licee teoretice n
comparatie cu cei de la licee industriale.
a) liceele teoretice: numarul total de profesii alese de catre elevii liceelor teoretice a fost
de 38: dintre acestea, cele care au depasit 5% din totalul alegerilor au fost cele de
operator PC, avocat, informatician, economist si inginer. Este evident pentru elevii liceelor
teoretice, care au orientari spre domenii umaniste si stiintifice, sa constatam n structura
intereselor acestora , pe primele locuri, interese si valori teoretice care, n momente de
optiune profesionala, sa fie n concordanta.
b) liceele industriale: numarul de profesii spre care se orienteaza elevii liceelor industriale
este semnificativ mai redus: 21. Dintre acestea, cele care depasesc 5% din alegeri sunt
cele de inginer, mecanic auto, constructor masini, manager, operator PC si informatician.
Comparnd optiunile cele mai frecvente ale elevilor celor doua tipuri de liceu constatam
ca cel putin jumatate dintre ele inginer, operator PC si informatician sunt comune (3
din 5 n cazul celor de la liceele teoretice, respectiv 3 din 6 pentru cei de la liceele
industriale).

Profesiile specifice fiecarui profil sunt cele de avocat si economist n cazul profilului
teoretic, respectiv de constructor de masini, mecanic auto si manager, n cazul celui
industrial. Desi aria de optiuni profesionale este mai larga n cazul elevilor liceelor
teoretice, si n ciuda diferentei considerabile de programa scolara ce se reflecta n
registrul aptitudinilor formate n aceasta perioada totusi, o buna parte din profesiile
alese frecvent de elevii celor doua profile este comuna. Diferenta ntre cele doua
categorii de subiecti nu rezida, asadar, att n profesiile pentru care se considera
pregatiti, sau pe care doresc sa le urmeze, ci cu precadere, n ceea ce priveste motivatia
lor pentru a ndeplini profesia aleasa. De asemenea, aceasta diferenta reflecta
posibilitatile si aspiratiile elevilor n concordanta cu schimbarile inerente n profilul
liceului, n profilul profesiunilor sau n piata muncii; OP se face spre un grup de
profesiuni nrudite.

Ipoteza nr. 7. Rezultate si interpretare


Influenta genului asupra alegerii profesiei a fost verificata prin calcularea frecventelor de
alegere a diverselor profesii de catre subiectii de gen feminin n comparatie cu cei de gen
masculin.

a) profesiile alese de fete: Numarul total de profesii spre care se orienteaza fetele este de
43. Cele care depasesc 5% dintre alegeri sunt: inginer, manager, operator PC, constructor
masini, asistent social, la care se poate adauga si cea de avocat, cu 4,9% din alegeri.
Surprinde prezenta profesiilor alese de cel putin 3 subiecti, adica 1,6% din esantion, a
unor profesii n general privite ca masculine, cum ar fi cea de sudor, tinichigiu auto si
mecanic auto(alese de fetele ce se pregatesc deja pentru ele n liceele industriale).

b) profesiile alese de baieti: Observam, n primul rnd, diferenta dintre sexe n ceea ce
priveste numarul total de profesii alese: n cazul baietilor, acesta este de (23), adica
putin mai mult de jumatate n raport cu cel al fetelor (43). Dintre acestea, cele care
depasesc 5% din alegeri sunt cele de inginer, operator PC, mecanic auto, informatician,
constructor masini, manager, la care se poate adauga si avocat, cu 4,8%. Comparnd
cele doua distributii, constatam ca marea majoritate a profesiilor care au primit peste 5%
din alegeri din partea reprezentantilor celor doua categorii sunt comune, si anume:
operator PC, manager, constructor masini, avocat si inginer. Profesiile specifice sunt cele
de asistent social, n cazul fetelor, si de informatician si mecanic auto n cazul baietilor.
Pe ansamblu, putem conchide ca fetele au o mai mare variabilitate n optiunile
profesionale, ceea ce determina o concurenta mai redusa ntre ele pe aceste profesii
dect n cazul baietilor; totusi, ele concureaza cu baietii, deoarece mare parte din
alegerile importante ca frecventa ale celor doua grupuri sunt, dupa cum am vazut,
aceleasi.

Ipoteza nr. 8. Rezultate si interpretare


Influenta profesiei alese asupra configuratiei motivelor a fost testata prin compararea
distributiei importantei motivelor alegerii profesiilor. Pe ansamblul tuturor categoriilor de
subiecti, profesiile ce au fost alese cu frecventele cele mai ridicate peste 4,5% - au fost:
Inginer(14,1%); Operator PC(10,1%); Mecanic auto(8,1); Manager(7,2%);
Informatician(6,9%); Constructor masini(6,3%); Avocat(4,9%).
Constatam o polarizare a orientarilor adolescentilor spre domeniile de activitate cele mai
moderne, de viitor, considerate cu un potential crescut de valorizare sociala, de reusita
materiala sau, mai ales, spre cele care le ofera sanse sporite pentru gasirea unui loc de
munca. Profesiile alese de subiectii care au participat la aceasta cercetare consider ca
exprima inventarierea de catre acestia a variabilelor profesionale legate de satisfactie n
concordanta cu efectele tuturor factorilor motivationali care se nscriu pe aceeasi
dimensiune. n tabelul de mai jos am incadrat profesiile alese, cu frecventele cele mai
ridicate (peste 4.5%), pentru toate categoriile de subiecti, precum si factorii motivationali
identificati pentru fiecare profesie n parte, n ordinea importantei lor:

Profesie Motiv 1 Motiv 2 Motiv 3 Motiv 4 Motiv 5


Inginer seriozitate plcere responsa- bani

biliti
Operator PC siguran bani plcere seriozitatea
profesiei
Mecanic auto siguran plcere responsa-

biliti
Manager responsa- seriozitate bani prestigiu cunoatere
de noi
biliti persoane
Informatician bani siguran plcere prestigiu seriozitatea
profesiei
Constructor plcere seriozitate
maini
Avocat bani prestigiu seriozitate

VI. Concluzii

Studiul materialului bibliografic, pe care l impune tema abordata, m-a condus spre
proiectarea acestei cercetari constatative pentru a raspunde macar partial la ntrebarile si
deschiderile operate de contextul teoretic. Valoarea formativa a motivatiei n contextul
dinamicii orientarii profesionale la adolescenti a fost pusa n evidenta att prin lucrarile
teoretice de specialitate ct si prin evidentierea unor date de cercetare obtinute prin
studii experimentale realizate anterior anului 1989, n domeniul aspiratiilor, intereselor,
valorilor. In etapa pretestarii (200 elevi) s-au identificat cele mai importante 10 motive
care stau la baza optiunilor profesionale ale adolescentilor. Datele de cercetare obtinute la
nivelul esantionului de elevi (de la licee teoretice si industriale, din orasul Bacau) raspund
la unele ntrebari ale noastre si evidentiaza unele aspecte motivationale, precum si
diferente semnificative ntre acestia din perspectiva variabilelor analizate. Componenta
volitionala cuprinde contradictiile dintre motivele si tentatiile care aduc n atentia elevului
cteva profesiuni din care va trebui sa aleaga una, fixarea asupra uneia dintre ele,
puterea de a mentine aceasta decizie, concentrarea eforturilor n scopul ndeplinirii
hotarrii luate si a nvingerii obstacolelor ce le poate ntmpina. Aceasta framntare
interioara se poate manifesta si sub forma de conflict, cnd apare dezacordul dintre ceea
ce doreste si ceea ce poate elevul.
Astfel, decizia poate fi definita si ca modalitate de depasire a unui conflict cognitiv sau
afectiv, care defineste totodata si conceptul de autorealizare". Pentru adolescent,
importanta cunoasterii mecanismelor psihologice de luare a deciziei este extrem de vitala.
Actul decizional, uneori ireversibil, deseori imprevizibil poate sa-i marcheze viata
tnarului.

VII. Observatii si recomandari

Din discutiile cu adolescentii participanti la acest studiu s-a constatat:


- OP a adolescentilor nu se mai poate rezuma doar la asistarea unor momente n
alegerea carierei, ci trebuie sa devina o modalitate de dezvoltare a abilitatilor necesare
pentru construirea propriei cariere;
- Identificarea unor aspecte motivationale actuale precum si a categoriilor de profesii
alese, n dinamica orientarii profesionale a adolescentilor, dezvolta competente n
urmatoarele domenii: - autocunoastere si dezvoltare personala, - comunicare si
relationare interpersonala, - managementul informatiei si al nvatarii, - planificarea
carierei, - stimularea interesului fata de oportunitati, - calitatea stilului de viata;
- Greselile privind decizia asupra unei cariere se resimt dupa mai multi ani, daca individul
este nemultumit de munca sa,de sine,de cei din jurul sau,daca nu face fata cerintelor
meseriei pe care o practica.
- ncepnd cu propria experienta de viata si continund cu experientele absolventilor de
licee si de facultati am observat ca multi nu au luat o decizie n cunostinta de cauza,
constientiznd aceasta mult mai trziu.
- Lipsa de informare la nivelul elevilor n problema alegerii si deciziei pentru profesie;
- Informarea si consilierea n cariera lipseste partial sau total din cadrul procesului
instructiv-educativ;
- Uneori familia e cea care influenteaza sau chiar decide asupra carierei adolescentilor. n
unele familii exista chiar o manipulare a adolescentilor n sensul impunerii unei cariere;
- Adolescentii nu cunosc etapele luarii unei decizii,nu au abilitati decizionale,aceasta fiind
una din carentele nvatamntului romnesc;
- Decizia precum si indecizia sunt influentate de o serie de factori, care trebuie sa fie
identificati si amplificati daca au efect pozitiv si nlaturati daca au un efect negativ. Este
deosebita importanta studiului acestor factori sub aspect conceptual, ct si
comportamental.
- OP a adolescentilor nu se mai poate rezuma doar la asistarea unor momente n
alegerea carierei, ci trebuie sa devina o modalitate de dezvoltare a abilitatilor necesare
pentru construirea propriei cariere.