Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1. Scopul lucrarii
2. Domeniul de aplicare
Metoda este aplicabila structurilor din materiale metalice si nemetalice, pentru identificarea
discontinuitatilor de suprafata sau interioare.
a) Istoric
Inainte de al doilea razboi mondial, tehnica trimiterii undelor de sunete prin apa si studierea
ecoului pentru a caracteriza obiecte cufundate, au fost inceputul pentru aplicarea ultrasunetelor in
diagnosticul medical. In 1929 si 1935 Sokolov a studiat utilizarea undelor ultrasonice pentru
detectarea metalelor. Mulhauser in 1931 a patentat utilizarea undelor ultrasonice, folosind doua
traductoare pentru detectarea defectelor in solide. Firestone (1940) si Simons (1945) au dezvoltat
examinarea ultrasonica cu impulsuri folosind tehnica impuls/ecou.
La scurt timp dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, cercetatori din Japonia au
inceput cercetarea capabilitatii diagnosticarii medicale cu ultrasunete.
In Statele Unite, cercetatorii au realizat mari progrese, utilizand ultrasunetele pentru a detecta
potentialul cancer si pentru a vizualiza tumori in tesuturi. Introducerea ultrasunetelor Doppler
color a ajutat la indicarea cu ajutorul diferitelor culori a vitezei sangeluisi directia de curgere a
acestuia.
Examinarile nedistructive au fost practicate inca cu cateva zeci de ani in urma. In timpul celui
de-al doilea razboi mondial a avut loc o dezvoltare rapida si de atunci pana in zilele noastre
preocuparea principala este detectarea defectelor.
La inceputul anilor 70, s-a produs o mare schimbare. Continua imbunatatire a tehnologiei, in
particular detectarea micilor defecte, a condus la neplacuta situatie ca din ce in ce mai multe
obiecte sa fie respinse. Acest lucru a dus la o noua filosofie. Componentele care au defecte
cunoscute se pot utiliza in continuare atata timp cat defectele sunt stabilizate si nu vor creste la
un nivel critic.
a) Tipuri de unde
Ultrasunetele sunt vibraii ale mediilor elastice de frecven superioar celei care produce
senzaie auditiv ( 20*103Hz) i inferioar frecvenei hipersunetelor ( 1010 Hz). Ultrasunetele se
propag sub form de und elastic. n scopul defectoscopiei se folosesc dou tipuri de unde
ultrasonice:
- unde longitudinale unde la care direcia oscilaiei particulelor i direcia propagrii sunt
paralele (fig. a)
- unde transversale unde la care direcia oscilaiei particulelor i direcia propagrii sunt
perpendiculare (fig. b).
Fig. a
Fig. b
Oscilatiile se regasesc in directie longitudinala sau in directia propagarii undelor. De cand fortele
de dilatare si de compresie sunt active in aceste unde, ele se mai numesc unde de presiune sau
compresiune. Dealtfel uneori se mai numesc unde de densitate fiindca densitatea particulelor
fluctueaza odata cu miscarea lor. Unde de compresie pot fi generate atat in lichide cat si in solide
deoarece energia merge prin structura atomica ca o serie de miscari de compresie si expansiune.
UNDE TRANSVERSALE (de forfecare) - particulele se antreneaza unele pe altele, deplasandu-
se pe o directie perpendiculara pe directia de propagare, la din viteza undelor longitudinale.
In aceste unde particulele oscileaza la un unghi drept sau transversal cu directia de propagare.
Undele defazate necesita un material solid acustic pentru propagarea efectiva si nu sunt efectiv
propagate in materiale ca lichide sau gaze. Undele defazate sunt relativ mai slabe in comparatie
cu undele longitudinale. De fapt, undele defazate sunt generate de obicei in material utilizand
energie de la undele longitudinale.
Vitezele undelor longitudinale si transversale prin unele materiale
Material Densitate CL CT
[Kg/ ] [m/s] [m/s]
Aluminiu 2700 6320 3130
Argint 10400 3650 1610
Cupru 8900 4700 2260
Aur 19300 3240 1200
Otel turnat 7300 5800 3200
Otel slab aliat 7850 5960 3235
Otel inoxidabil 7900 5790 3100
Plexiglass 1180 2730 1430
Sticla, flint 3600 4260 2560
Sticla, crown 2500 5660 3420
Ecuatia generala, de intelegere a principiului folosirii acestei metode, este cea care leaga
lungimea de unda, frecventa de lucru si viteza de propagare in material:
L = V/F,
unde: L(lambda) - lungime de unda, [m]
V - viteza de propagare a undei, funtie de material si tipul de unda, [m/s]
F - frecventa de lucru a traductorului, [Hz]
Viteza undelor (v)este data de produsul dintre frecventa (f) si lungimea de unda ().
v=f*
Viteza undelor depinde de modulul de elasticitate, de densitate, de coeficientul Poisson.
Reflexia si transmisia undelor la frontiera a 2 medii diferite se face conform legii Snell:
sin / sin = v1/ v2,
unde: / sunt unghiurile de incidenta/refractie, iar v1 si v2 sunt vitezele undelor in cele 2 medii.
a) Ultrasunetele
Sudura articulatiilor
Cele mai obisnuite defecte in sudarea articulatiilor sunt porozitatea, incluziuni de zgura, lipsa
zidului de fuziune, lipsa radacinii de penetrare, subtaierea, crapaturile longitudinale sau
transversale.
Cu exceptia porozitatii celelalte defecte pot fi observate prin ultrasunete. Detectarea fisurilor prin
ultrasunete este de mult metoda preferata pentru examinarea nedistructiva a sudurilor. Aceasta
tehnica sigura si simpla a impins ultrasunetele in fruntea tehnologiei de examinare.
Examinarea prin ultrasunete a sudurii de obicei este realizata folosind traductorul cu fascicul
drept impreuna cu un traductor cu fascicul de unghi. Traductorul cu fascicul drept produce o
unda longitudinala la incidenta normala in piesa testata, in primul rand pentru a localiza orice
laminare in sau langa zona sudata. Acest lucru este important deoarece traductorul cu fascicul de
unghi s-ar putea sa nu fie capabil s-a ofere un semnal de intoarcere de la o fisura laminara.
Pasul al doilea in inspectie implica utilizarea unui traductor cu fascicul in unghi pentru a inspecta
sudura efectiva. Traductorul cu fascicul de unghi foloseste principiile de refractie si modul de
conversie pentru a produce refractie de fazata sau unde longitudinale in materialul testat. Procesul
inplica scanarea suprafetei materialului in jurul sudurii cu traductorul. Cu tehnicile
corespunzatoare de fascicul in unghi, ecourile care se intorc de la locul sudurii permit determinarea
locatiei si tipului de discontinuitate.