Controlul cu US

1. Scopul lucrarii

Defectoscopia ultrasonic se ulilizeaz la controlul pieselor metalice obinute prin turnare,

deformare plastic, sudare precum i la controlul unor piese nemetalice.
Permind att identificarea ct i localizarea defectelor, defectoscopia ultrasonic prezint o
importan deosebit, motiv pentru care lucrarea de fa0 i propune nsuirea de ctre studeni a
cunotinelor necesare lucrului cu aceast metod.

2. Domeniul de aplicare

Metoda este aplicabila structurilor din materiale metalice si nemetalice, pentru identificarea
discontinuitatilor de suprafata sau interioare.

Domeniul de utilizare al controlului US cuprinde in principal urmatoarele:

Table si benzi, tagle si bare rotunde laminate;

sine de cale ferata si tramvai;
tevi sudate sau nesudate;
imbinari sudate cap la cap prin topire si prin presiune;
componente pentru autovehicule, piese pentru avioane si rachete;
instalatii din domeniul energetic;
componente pentru industria nuclera;
butelii de gaz si tuburi pentru proiectile;
valturi si conducte; determinarea caracteristicilor unor materiale metalice;
materiale placate;
arbori si axe, poansoane, matrite;
in conditii speciale, materiale nemetalice: beton, compozite etc.

3. Principiul fizic al metodei de control cu US

a) Istoric

Inainte de al doilea razboi mondial, tehnica trimiterii undelor de sunete prin apa si studierea
ecoului pentru a caracteriza obiecte cufundate, au fost inceputul pentru aplicarea ultrasunetelor in
diagnosticul medical. In 1929 si 1935 Sokolov a studiat utilizarea undelor ultrasonice pentru
detectarea metalelor. Mulhauser in 1931 a patentat utilizarea undelor ultrasonice, folosind doua
traductoare pentru detectarea defectelor in solide. Firestone (1940) si Simons (1945) au dezvoltat
examinarea ultrasonica cu impulsuri folosind tehnica impuls/ecou.
La scurt timp dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, cercetatori din Japonia au
inceput cercetarea capabilitatii diagnosticarii medicale cu ultrasunete.
In Statele Unite, cercetatorii au realizat mari progrese, utilizand ultrasunetele pentru a detecta
potentialul cancer si pentru a vizualiza tumori in tesuturi. Introducerea ultrasunetelor Doppler
color a ajutat la indicarea cu ajutorul diferitelor culori a vitezei sangeluisi directia de curgere a
acestuia.
Examinarile nedistructive au fost practicate inca cu cateva zeci de ani in urma. In timpul celui
de-al doilea razboi mondial a avut loc o dezvoltare rapida si de atunci pana in zilele noastre
preocuparea principala este detectarea defectelor.
La inceputul anilor 70, s-a produs o mare schimbare. Continua imbunatatire a tehnologiei, in
particular detectarea micilor defecte, a condus la neplacuta situatie ca din ce in ce mai multe
obiecte sa fie respinse. Acest lucru a dus la o noua filosofie. Componentele care au defecte
cunoscute se pot utiliza in continuare atata timp cat defectele sunt stabilizate si nu vor creste la
un nivel critic.
a) Tipuri de unde
Ultrasunetele sunt vibraii ale mediilor elastice de frecven superioar celei care produce
senzaie auditiv ( 20*103Hz) i inferioar frecvenei hipersunetelor ( 1010 Hz). Ultrasunetele se
propag sub form de und elastic. n scopul defectoscopiei se folosesc dou tipuri de unde
ultrasonice:
- unde longitudinale unde la care direcia oscilaiei particulelor i direcia propagrii sunt
paralele (fig. a)
- unde transversale unde la care direcia oscilaiei particulelor i direcia propagrii sunt
perpendiculare (fig. b).

Fig. a
 Fig. b

Oscilatiile se regasesc in directie longitudinala sau in directia propagarii undelor. De cand fortele
de dilatare si de compresie sunt active in aceste unde, ele se mai numesc unde de presiune sau
compresiune. Dealtfel uneori se mai numesc unde de densitate fiindca densitatea particulelor
fluctueaza odata cu miscarea lor. Unde de compresie pot fi generate atat in lichide cat si in solide
deoarece energia merge prin structura atomica ca o serie de miscari de compresie si expansiune.
UNDE TRANSVERSALE (de forfecare) - particulele se antreneaza unele pe altele, deplasandu-
se pe o directie perpendiculara pe directia de propagare, la din viteza undelor longitudinale.
In aceste unde particulele oscileaza la un unghi drept sau transversal cu directia de propagare.
Undele defazate necesita un material solid acustic pentru propagarea efectiva si nu sunt efectiv
propagate in materiale ca lichide sau gaze. Undele defazate sunt relativ mai slabe in comparatie
cu undele longitudinale. De fapt, undele defazate sunt generate de obicei in material utilizand
energie de la undele longitudinale.
Vitezele undelor longitudinale si transversale prin unele materiale

Material Densitate CL CT
[Kg/ ] [m/s] [m/s]
Aluminiu 2700 6320 3130
Argint 10400 3650 1610
Cupru 8900 4700 2260
Aur 19300 3240 1200
Otel turnat 7300 5800 3200
Otel slab aliat 7850 5960 3235
Otel inoxidabil 7900 5790 3100
Plexiglass 1180 2730 1430
Sticla, flint 3600 4260 2560
Sticla, crown 2500 5660 3420

UNDE DE SUPRAFATA (Rayleigh):

Strabat suprafata unor materiale solide relativ groase, patrunzand in adancime o lungime de
unda. Miscarea particulelor este de orbita eliptica. Aceste unde sunt foarte precise la defectele de
suprafata si dat fiind faptul ca urmaresc conturul suprafetei, aceste unde pot inspecta zone care
alte unde nu le pot inspecta.

apar la suprafata unui solid de grosime mare, marginit de aer;

se propaga in vecinatatea suprafetei, intr-o zona de grosime aproximativ egala cu
lungimea de unda;
particulele vibreaza urmand o traiectorie eliptica, viteza de propagare este de 90%
din viteza undelor transversale;
se pot detecta defecte de suprafata sau langa suprafata.
UNDE DE PLACA (Lamb):
apar in placi de grosime aproximativ egala cu o lungime de unda;
exista moduri simetrice (unde la care deplasarile perpendiculare pe placa sunt de
sensuri opuse pe cele doua fete ale placii) si moduri antisimetrice (unde de
incovoiere la care deplasarile perpendiculare pe placa sunt de sensuri identice pe
cele doua fete ale placii );

b) Ecuatiile undei; Solutiile ecuatiilor de propagare; Semnificatia parametrilor

Ecuatia generala, de intelegere a principiului folosirii acestei metode, este cea care leaga
lungimea de unda, frecventa de lucru si viteza de propagare in material:
L = V/F,
unde: L(lambda) - lungime de unda, [m]
V - viteza de propagare a undei, funtie de material si tipul de unda, [m/s]
F - frecventa de lucru a traductorului, [Hz]

Viteza undelor depinde de:

materialul structurii prin care se propaga;
frecventa;
unghiul de aplicare a undei incidente;
grosime structura.

Viteza undelor (v)este data de produsul dintre frecventa (f) si lungimea de unda ().
v=f*
Viteza undelor depinde de modulul de elasticitate, de densitate, de coeficientul Poisson.

Reflexia si transmisia undelor la frontiera a 2 medii diferite se face conform legii Snell:
sin / sin = v1/ v2,
unde: / sunt unghiurile de incidenta/refractie, iar v1 si v2 sunt vitezele undelor in cele 2 medii.
 a) Ultrasunetele

Ultrasunetele folosite n defectoscopia metalelor sunt generate cu oscilatoare piezoelectrice.

Fenomenul piezoelectric const n faptul c unele cristale supuse unor eforturi dezvolt pe feele
lor sarcini electrice. Semnul sarciniidepinde de tipul deformaiei ( intindere sau compresiune).
Efectul piezoelectric este reversibil, ceea ce nseamn c aplicarea unei tensiuni pe feele cristalului
se va dezvolta n cristal o for care va duce la deformarea suprafeelor. Dac tensiunea este
alternativ, se vor produce vibraii cu o frecven egal cu cea a tensiunii aplicate. Proprietile
piesoelectrice se manifest mai puternic la urmtoarele cristale folosite n practic: cuar (SiO2)
titanat de bariu (BaTiO3), tartrat dublu de sodiu i potasiu, etc.
Plcuele piezoelectrice sunt montate ntr-un ansamblu numit palpator. Dup destinaie
palpatoarele pot fi normale i nclinate
Ultrasunetele sunt vibratii mecanice cu frecvente mai mari de 20 000 Hz. Ele au de obicei
intensitatea redusa. Ultrasunetele cu intensitate mare se obtin prin procedee electromecanice care
se bazeaza pe fenomenul piezoelectric si / sau pe fenomenul magnetostrictiune.
Proprietatile ultrasunetelor:
nu sunt percepute de organul auditiv al omului;
se pot obtine si sub forma unor fascicule inguste;
transporta o cantitate insemnata de energie;
ele sunt puternic absorbite de substante in stare gazoasa.

Metode de examinare cu ultrasunete

Metoda cu impuls reflectat- (metoda ecoului, puls-echo) metoda de examinare cu ultrasunete,

emise sub forma de impulsuri, la care se inregistreaza, cu acelasi traductor, ecoul primit de la un
reflector (discontinuitate, fundul piesei, muchia tablei, etc).
Metoda cu impuls transmis (metoda umbrei) metoda de examinare cu ultrasunete, la care se
inregistreaza, cu un al doilea traductor, impulsurile care au strabatut materialul examinat, afectate
sau nu de prezenta unei discontinuitati.
Metoda cu ecouri repetate metode de examinare cu ultrasunete, la care se inregistreaza ecourile
multiple (repetate) produse prin reflexia de mai multe ori a impulsurilor pe suprafetele opuse ale
piesei si/sau discontinuitatilor.
Examinare prin contact examinare la care palpatorul se gaseste in contact cu piesa examinata,
prin intermediul unui cuplant.
Examinare prin imersie examinare la care traductorul si piesa examinata sunt cufundate partial
sau total intr-o baie cu lichid.
Examinare cu fascicul direct examinare la care fasciculul ultrasonor ajunge direct in zona care
intereseaza, fara reflexii intermediare.
Examinare cu fascicul reflectat examinare la care fasciculul ultrasonor ajunge in zona care
intereseaza, dupa una sau mai multe reflexii pe suprafetele piesei.
Examinare (cu incidenta) normal examinare la care undele ultrasonice sunt introduse
perpendicular pe suprafata piesei.
Examinare (cu incidenta) oblica examinare la care undele ultrasonice sunt introduse sub un
unghi in raport cu normala la suprafata piesei.
Tehnica de examinare pozitiva mod de examinare la care discontinuitatile sunt evidentiate prin
aparitia unui semnal.
Tehnica de examinare negativa mod de examinare la care discontinuitatile sunt evidentiate prin
absenta sau micsorarea amplitudinii unui semnal.

Aplicatii ale ultrasunetelor (active si pasive)

Propagarea ultrasunetelor este utilizat la msurarea distanelor, a debitelor.

Liliecii utilizeaz ultrasunetele pentru orientarea n spaiu, prin emiterea unor semnale i
recepionarea ecoului generat de obstacole.
Una din metodele de inspectie a liniei este controlul cu ultrasunete. Ambele tehnici, semnal
normal si semnal in unghi se intrebuinteaz, precum si impuls-ecou. Aranjarile traductorului
diferite ofera posibilitti de inspectie diferite. Controlul manual este utilizat pentru a evalua partile
mici de linie, dar controlul cu ultrasunete a fost automatizat sa permit inspectia de cantitati mari
de linie.
Inspectia unei sine de cale ferata
Una din metodele de inspectie a liniei este controlul cu ultrasunete. Ambele tehnici, semnal
normal si semnal in unghi se intrebuinteaz, precum si impuls-ecou. Aranjarile traductorului
diferite ofera posibilitti de inspectie diferite. Controlul manual este utilizat pentru a evalua
partile mici de linie, dar controlul cu ultrasunete a fost automatizat sa permit inspectia de
cantitati mari de linie.
Sperry Rail Services, una dintre companiile care execut inspectia liniilor, foloseste Roller
Search Units (RSU) cuprinzand o combinatie de unghiuri de traductor diferite pentru a realiza
inspectia cea mai bun posibil.

Sudura articulatiilor
Cele mai obisnuite defecte in sudarea articulatiilor sunt porozitatea, incluziuni de zgura, lipsa
zidului de fuziune, lipsa radacinii de penetrare, subtaierea, crapaturile longitudinale sau
transversale.
Cu exceptia porozitatii celelalte defecte pot fi observate prin ultrasunete. Detectarea fisurilor prin
ultrasunete este de mult metoda preferata pentru examinarea nedistructiva a sudurilor. Aceasta
tehnica sigura si simpla a impins ultrasunetele in fruntea tehnologiei de examinare.
Examinarea prin ultrasunete a sudurii de obicei este realizata folosind traductorul cu fascicul
drept impreuna cu un traductor cu fascicul de unghi. Traductorul cu fascicul drept produce o
unda longitudinala la incidenta normala in piesa testata, in primul rand pentru a localiza orice
laminare in sau langa zona sudata. Acest lucru este important deoarece traductorul cu fascicul de
unghi s-ar putea sa nu fie capabil s-a ofere un semnal de intoarcere de la o fisura laminara.
Pasul al doilea in inspectie implica utilizarea unui traductor cu fascicul in unghi pentru a inspecta
sudura efectiva. Traductorul cu fascicul de unghi foloseste principiile de refractie si modul de
conversie pentru a produce refractie de fazata sau unde longitudinale in materialul testat. Procesul
inplica scanarea suprafetei materialului in jurul sudurii cu traductorul. Cu tehnicile
corespunzatoare de fascicul in unghi, ecourile care se intorc de la locul sudurii permit determinarea
locatiei si tipului de discontinuitate.