Sunteți pe pagina 1din 7

Drtpt fnanciar

Lector univ. dr. Ramona Ciobanu

Cursul nr.2
Drepful financiar - rmur a dreptnlui public

Definitia Dreptului financiar

Dreptul financiar poate fi definit ca fiind format din totalitatea actelor norrnative
care reglernenfeasa relafiile de consfifuire, reparti.care si ufitrisafle a fondurilor banesfi
ale statului si ale instifutiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social - economice
ale societatii.

Izvo arele Dreptului lindirciar

Totalitatea actelor normative care reglementeaza raporturile juridice financiare


alcafuiasc izvoarele dreptuiui financiar.

In raport cu gradul de generalitale sau specificitate aceste izvaare se clasifica in :

- izvoare ale drepflrlui financial comune aitor rarnuri de drept


- im,oare specifice dreptului finariciar

t, Consfitutia- legea frurdamentala a tarii, cuprinde dispozitii referitoare la:


I elaborarea, aprobarea si executarea bugetului prrblic nafional si a contului de

incheiere a exercitiului bugetar


I competentele statului cu privire la gestiunea banului public
+ controlul executiei bugetare
r poiitica fiscala
t politica bugetara
2. AIte izl'oare: - decretele Iege
- Iegile ordinare
- hotararile si ordonantele de suvem
dispozitii referitoare la relatiile financiare.
Legea cadlu - in domeniul finantelor publice o constituie Legea finantelor publice
nr. 500i2CI02. care cuprinde principiile si normele de baza ale activitatii financiare ale

statului. Astfel- Legea finantelor publice cuprinde dispozitii referitoare la: '
- elaborarea, aprobarea si executia bugetuiui public national
- stabilirea si perceperea impozitelor, tielor si altor venituri ale statului
- utlizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, execuve si
judecaloresti
- controlul modului de folosire a mijloacelor materiale si banesti aparlinand
institutiilor publice, regiilor autonome si a capitalului social investit de stat in
societati comerciale.
Alaturi de legea cadru, exista si alte legi care reglementeaza relariile financiare ale
statului, cum ar fi :

- Legea nr.58/1998 privind activitatea bancara


- Legea w.3lZl2)tJ4privind Statutul BNR
- Legea nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar si a

Garzii financiale, rnodifrcata si completata.


De asemenea, importante reglementari ale relatiilor financiare sunl cuprinse'in acte
normative emise de guvern sau organisme de specialitate din dorneniul financiar si
bancar, cum ar fi:
- reglementarile cu privire la ta"rele de timbru
- reglementarile cu privire la tiele consulare
- Regularnentul privind operatiunile curente si transferurile cle capital cu miiloace de
plata straine ( emis de BNR)
- Regulamentul privind operatiunile cll numerar ( emis de BNR)
Izvoare ale Dreptului financiar sunt si Codul fscal si Codul de procedurn fiscal4
adr:ptate in anul 2003, modificate si completate, sare reglementeaza tmpoziteLe si ta:iele
percepute in Romania preurrL activitatea de administrare a acestor4 competenta organelor

fiscale.
Normele Dr"eptului fnaneiar

Norma de drept financiar poate fi definita ca fiind o regula de conduita stabilita


sall recunoscuta de catrc= slal, cuprinzand drepturile si obligatiile subiectelor parlicipante la
rapo$ul de drept financiar 51 6 qXng'r:espectare este asigurata de autoritatru r, ,tx.
Normele juridice financiare sunt adoptate de organul legislatir', de guvern si de alte
organe ale adrninistratiei de sfat. Majorifafen normelor jurirlice financiarc sunt
imperative.
Contilruful norrnei juridice fnanciare. Norma de Drept financiar a:e structrra
logico * juridica alcaturfa d*r:
- ipoteza
- disnoatie
- sanctiune

In ceea ce pdveste constructia extern4 data de modul de exprimare al actelor

normative, acrasls cuprincle:


- capitotre

- secttuni
- articole
- alineate
- paragrafe

Elementul specific al normei juridice financiale este sanctiune, in dreptul financia.r


existand sa:rctiuni specifi ce:

- amenda fiscala
- majorari de intarziere
- suspendarea finantarii
- suspendareacreditarii
- limitarea operatiurilor bancare
- majorarea dobanzilor

- rarnlxu-sarea creditelor inainle de scadenta

- supravegherea activitatii economico - financiare


- vafizarea silita a gararrtiei gajului

Sanctiunile se constata si se aplicade organele financia"re si bancare persoanelor fizice


si juridice, subiecte ale raporturilor juridice fltnanciare.
Raporturile de drept financiar

Raporturile juridice financiare sunt formate din relatile sociale carre iau
nster? si se sfing i* procesul eonsfifuirii, repartizarii si ufilizarii fondurilor banesti
ale sfarului si care sunt reglementate de norrnele juridice financiare.
Raporturile de drept financiar pot fi:
* Raporturi juridice bugetare
r Raporturi juridice irscale
I i;iapofturi juridice de creditare .

I R-aporturi juridice bancare


* Raporturi juridice de orgrurizare a circulatiei monetare

t Raporluri juridice valutare


r Rapofturi juridice de conlrol financiar
Elementele constitutive ale raporhrrilor juridice financiare sunt:
- subiectele

- continutul
- obiectul

Statul: - rcprezerrtat printrun organ de specialitate in activitatea financiara-


investit cu atributii in procesul de constituire, repartrzarea si utilizare a

fondurilor banesti alg statului. Fara exceptie rulul dintre subiecte este
intotdeaun4 statr.rl, printr-un organ de specialitate care intra in rapofful juridic
de pe pozitia de purlator al autoritatii de stat. Aceasta particularitate creaza o
potte de subordonare a celodalte subiecte participante fata de subiectul
purtator al autoritatii de stat. Rapoftudle de drept financiar se nasc. se rnodifica.
si se sting pe baza manifestarii unilaterale de vointa a stg!-ului. Aceasta
particularifate da posibilitatea execufnrii direcfe a ceanfelor fiscale de
catre organele de stat, fara a fi necesara o hotara judecatoreasca,
Persoanele fizice sau persoanele juridice. Persoanele frzice pot fi : cetateni
rornni , persoane fizice sfraine cu domiciliul in Rornania, persoane ltzice straine fara
riomiciliu in Romania. Persoanele juridice parlicipa:rte la raporturile de drept financiar
srurt: regii autonome, societeti comerciale ( cu capital se stat, mixt si privat; romne,
straine sau mixle), institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile obstesti sr
politice, alti agenti economici organizati ca persoane juridice.

subiectel or parLi cip rri ie.

otganizare bugetala, de creditare, de control financiu, de circulatie tnonetara.


nlata u4or sume de bani la care sunt obligate subiectele participante la raporfurile
judiciare bugetare, de finantare, de asigurare, etc.

Activitatea finaneiara a stafului

Statul intervine in economie- direct si indirect, astfel incat:

-- asigura cadrui juridic legislaiv perltru desfasl-rl'area ertir,italir econormcs

- asigura conditiile de exercitare a liberei initiaiive


- ia masun pentru a sustine economia in ansamblu sau numai unele dornenii sau
ztne
- acorda subventii
- mediaza conliicte in munca
4J
Totusi, marja implicarii stafulld in economie este lotusi lirnitata din urmatoarele
moiive:
- este rezultatul unui raport de interese foafte fi'agil, intre cei pro si contra rulei
implicari
- econnomia in ansamblul sau este o realitate formata din actiurea a numerosi agenti

economici, carora statul nu le poate dicta ce sa facq libertatea lor fiind sacra si
inviolabila
- organele administratiei de stat centrale si locale, pot sa actioneze in limita
autonomiei 1or, ceea ce determina o limitare generala a implicarii statului in
economie.

Statul intervine in economie prin diferite mijloace:


- bugetul cenlral
- bugetele locale
- sistemul fiscal
- creditul
- programsleaecolrornica
Cea mai ampla implicare a statului in economie se realizeazaprin resursele saig-. in

mornentul constit.uirii si cel al cheltuirii lor, Bugetul este un tabel cu doua parli: venituri si
cheltuieli, fiecare fiind detaliate pe capitole, adica pe surse de venituri si obiectivi de
cheltuieli. Bugetu! se stabieste anticipat pe un an " ix veniturile si cheltuielile sale sunt in
iie elolutia pe care se estimeaza ra o a avea economia- In elaborarea si executia
fr-urctie

bugetului se urrareste echiiibrarea veniturilor si a cheltuielilor, In teoria si practica


ceoirorn ca se considera ca un bug-et echilibrat are uii efect neutru asupra economiei'
Daca che'lfulelild"depasesc veniturile - bugetul esfe deficitar, iar statul recurge Ia
eirusir,rnea de bmi fara acoperire in btururi si servicii ( generand inflatie) sau la imprumgtlrd(
a cunulancii.l-s e datoria publica).

Daca veniturile depasese cheltuielile - bugeful este excedentar. Peste un anumit


nivel, excedentul br,rgetar ae si el efect negative intrucat lasa nefoiosite sau amana folosirea
unor resurse frnanciare are ar putea contribui ia cresterea productiei de bunun si sen'icii.

Aparatul fnanciar

Lato sensu - aparaIl financiar cuprinde tofuJrtal':ua organelor stafului care contribuie
sau aceiea care inlesnesc infaptuirea activitatii frnanciare, organe prin care se aplica politica

financiara a statului. Acestea sunt organe de competenta generala , cu importante atributii

in domeniul finantelor publice. Din aceasta categorie fac parte: Presedentia, Parlamentul,
Guvemul, Consiliile locale si serviciile publice locale, ministerele, celelalte organe centrale si
locale ale administratiei de stat si institutiile publice de subordonare centrala si locala.

Stricto sensu - aparahrl financiar cuprinde organismele de specialitate ale statului, cu


atributii in domeniul financiar. Este vorba d"tpt" otg*" d" tpt4 cu atributii
"o*p"ttttu
exelusiv ur iiomeniul finantelor publice. Din aceasta categorie fac parte:

itrstitutiile aflate in subordonarea sau coordonarea acestuia" Curtea de Conturi a

Romaniei. aJle organe de specialitate.

jlrdetenesi ale mruricipiului Bucuresti, avand in subordine administratiile


fmanciale rnunicipale si ale sectoarelor capitalei, circurnscriptiile financiare
orasenesti, p erceptiile rurale.
Orgalele statuigi care fac parle din aparatul financiar au drept sarcini:
- administrareafinantelorpurblice
- realizarea si rnentinerpa echilibnilui financiar monetm si valutar al tarii
- asigurarea eficientei economice nationaie
- efectuarea de str.ldi', .uralize, pro{jlloze
- satisfacerea cerinl.elc,r soctale si c,r.ilflrale

- constituirea si repaftizar')it resurseior


- apa.rarea integritatii fondurilor publice etc.

S-ar putea să vă placă și