NVMNTUL N EVUL MEDIU

n Evul Mediu coala a funcionat, mai nti, pe lng mnstiri i biserici.

coli elementare n care copiii nvau s scrie, s citeasc i s
socoteasc au existat n spaiul romnesc nc de la nceputul epocii
medievale. Treptat au aprut i coli de nivel mediu, iar pentru nvturi
mai nalte tinerii se ndreptau ctre universitile din Polonia, Italia,
Constantinopol, Viena, Paris i Praga.

n secolul al XV-lea este atestat coala de pe lng Biserica din cheii

Braovului, apoi cea de la Biserica Sfntul Gheorghe Vechi din Bucureti,
ct i cele de pe lng episcopii. Pentru a putea fi neleas de popor,
cruia i se adresa, n Biseric, limba slavon a trebuit s-si asocieze limba
vorbit de obte, astfel nct nvmntul a devenit n mod necesar mixt,
adic slavo-romn. Manualele folosite erau textele bisericeti (ceasloave,
psaltiri etc.), iar dasclii erau recrutai din rndul preoilor, cntreilor i
copitilor de manuscrise.

n Transilvania, primele informaii privind coala se afl n legtur cu

Biserica, att cea ortodox ct i cea catolic. Cea dinti coal atestat
documentar este cea din Cenad, unde exista o veche mnstire i
episcopie ortodox care, dup ocupaia maghiar, a fost nlocuit cu o
mnstire i o episcopie catolic. Viaa Sfntului Gerard amintete de
coala din Cenad, existent n prima jumtate a secolului al XI-lea,
frecventat de 30 de elevi. Mai trziu sunt atestate coli i n celelalte
reedine episcopale catolice: Alba Iulia i Oradea.
Limba de predare era latina, iar materiile de nvmnt erau grupate n
dou cicluri: primar era numit trivium, cu trei materii (gramatic, retoric,
dialectic), iar al doilea quatrivium, cu patru materii (aritmetic, geometrie,
astronomie, muzic). Cei care voiau s-i desvreasc studiile urmau,
ntr-un ciclu superior filosofia i teologia, considerate atunci ca o
ncununare a cunotinelor umane. Au funcionat, de asemenea, coli cu
predare n limba german la Oradea (1447), Sibiu (1471), Braov,
Sighioara, Sebe i Fgra. n ara Romneasc i Moldova, pe lng
colile romneti au funcionat i coli pentru locuitorii minoritari, sai i
armeni.