Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

CUPRINS

1. INCALZIREA GLOBALA
1.1.COORDONATE DE DEFINITIE;
1.2.CAUZELE INCALZIRII GLOBALE

2.CONSECINTELE ECONOMICO-SOCIALE ALE INCALZIRII

GLOBALE
2.1.EFECTELE INCALZIRII GLOBALE ASUPRA FLOREI
SI FAUNEI;
2.2
2.3
3.EFECTELE INCALZIRII GLOBALE IN ROMANIA
4.CONCLUZII SI PROPUNERI
5.BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1

1
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

Incalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii

inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor.

ncalzirea globala a fost anuntata, din punct de vedere teoretic, inca de la

inceputul secolului 20. Apoi, a revenit "la moda" in anii '60, dar tot numai la
nivelul teoretic. Abia in ultimii 10-15 ani, incalzirea globala a devenit o realitate
masurabila. Nimeni nu poate nega ca acest fenomen exista si ca s-a intensificat,
in ultima vreme. Calculele rezulta dintr-o medie a valorilor masurate pe tot
Globul. (anexa nr.1)
ncalzirea globala, insa, nu a afectat egal toate zonele si nu este lineara.
Sunt zone in care, dupa o perioada mai calda vine una mai rece. Aceasta
problema se va documenta mai bine in 20-30 de ani.
Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze, in urma
dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera
care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen. De foarte
multa vreme in atmosfera exista concentraii naturale de gaze cu efect de sera,
cum ar fi vaporii de apa, gazele carbonice, metanul si oxizii de azot. Razele cu
lungime scurta de unda, numite lumina vizibila a soarelui pot traversa aceste
gaze, nclzind atmosfera, oceanele, suprafaa planetei i organismele vii.
Energia calorica este rspndita in spaiu in form de raze infraroii,
adic de unde lungi. Acestea din urma sunt absorbite in parte de gaze cu efect de
sera, pentru a se reflecta nc odat de suprafaa Pmntului. Din cauza acestui
fenomen natural, numit efect de ser temperatura medie anuala la suprafaa
pmntului se menine la 15 C. Acesta este ceea ce noi numim un climat
normal.
Efectul natural de sera regleaza temperatura Pamantului, mentinand
conditiile de viata. Totusi, cand cantitatile de gaze cu efect de sera (dioxid de

2
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

carbon, metan, oxidul azotos etc) se modifica, capacitatea atmosferei de a

inmagazina caldura este, si ea, afectata.
Activitatile umane determina degajarea unor cantitati semnificative de
gaze cu efect de sera, care raman in atmosfera pe termen lung. Emisiile de
dioxid de carbon, metan si oxid azotos si de gaze industriale cu durata mare de
viata precum freonii (CFC, HFC, PFC) blocheaza caldura (radiatia infrarosie
emisa de pamant) in atmosfera, crescand temperatura la nivel global. Acest
fenomen este cunoscut sub denumirea de efect de sera intensificat, principala
consecinta a acestuia fiind modificarea climatului si, implicit, topirea ghetarilor
si cresterea nivelului Oceanului Planetar.
Intr-o evaluare deprimanta, cei mai importanti oameni de stiinta din
domeniu au concluzionat, pentru prima data, faptul ca incalzirea globala este
fara echivoc, iar activitatea umana este cea care a pus-o in miscare, cauzand
foarte probabil majoritatea cresterilor de temperatura incepand cu anul 1950.
Clima globala se va incalzi probabil cu 3,5 - 8 grade; dar exista mai mult
de o sansa din 10 ca incalzirea sa fie mai mare, o situatie pe care multi oameni
de stiinta o considera un risc inacceptabil. Multi experti din domeniul energiei si
al protectiei mediului considera ca aceasta dublare se va produce undeva dupa
mijlocul secolului, daca nu se schimba prompt si intr-un mod sustinut directia,
de la modelul secolului al XX-lea, bazat pe arderea libera a carbunelui si
petrolului, principala sursa a dioxidului de carbon si daca nu se incepe o cautare
agresiva de optiuni energetice nepoluante, imbunatatite si aplicabile la o scara
extinsa.
Lucrarea Vital Climate Graphics realizata in cadrul Programului
Natiunilor Unite pentru Mediu, pe baza datelor oferite de Comitetul
Interguvernamental pentru Schimbari Climatice si Organizatia Meteorologica
Mondiala, publicata in anul 2001 stabileste principalele domenii in care se vor
resimti efectele modificarilor climatice:

3
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

Agricultura(terenurineproductive,irigatii);
Vegetatie forestiera (compozitia padurilor, desfasurarea latitudinala si
altitudinala,productivitateasisanatateapadurilor);
Apa (resursele de apa dulce, calitatea apei, competitia pentru apa);
Zonele de coasta (eroziunea plajelor, inundatii ale zonelor costiere);
Biodiversitate si arii naturale (disparitia habitatelor unor specii,
diminuareacaloteiglaciare);
Sanatate (raspandirea pe scara larga a virusilor tropicali).
Expertii Grupului Interguvernamental asupra Evolutiei Climei (GIEC) au
lansat un diagnostic alarmant asupra pericolelor incalzirii globale. Potrivit
acestora, o incalzire cu 2 sau 3 grade Celsius pe plan global fata de nivelul
mediu de temperatura din 1990 va avea un impact negativ urias asupra tuturor
regiunilor planetei.
Pana in anul 2080, circa 3,4 miliarde de oameni vor suferi de pe urma
penuriei grave de apa provocata de topirea ghetarilor, iar alti 600 de milioane de
oameni vor suferi de foame de pe urma secetei, degradarii si salinizarii
solului.Seceta va afecta regiuni intinse din sudul Africii, America Latina, zona
mediteraneeana, Orientul Mjlociu si Africa de Nord. Unele studii prezic spre
exemplu ca padurile amazoniene s-ar putea usca pur si simplu, antrenand pieirea
unui numar urias de specii de animale si plante.
Frecventa subnutritiei este, de asemenea, ridicata in multe regiuni ale lumii.
Anemia, malnutritia si, respectiv, subnutritia sunt efecte ale consumului
inadecvat de hrana. Aproximativ doua miliarde de persoane din tarile in curs de
dezvoltare sunt anemice, iar 1,1 miliarde de persoane din intreaga lume sunt
malnutrite.

4
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

CAUZELE INCALZIRII GLOBALE

Cercetatorii se cearta pe temperatura Pamintului de citeva zeci de ani.

Daca in anii 70 se temeau de o racire globala, de 20 de ani climatologii declara
ca omenirea trebuie sa acorde o importanta deosebita planetei care a devenit
prea fierbinte.
Primul vinovat pentru ngrijortoarele schimbri ale mediului este omul.
El este cauza efectului de sera, ca principal poluator. Folosirea globala a energiei
a crescut fr precedent in secolul XX. Dar, in ciuda folosirii unor tehnologii
performante, 90% din materia prima provine din utilizarea combustibililor fosili.
In ultima perioada, din cauza ca rezervele de combustibili lichizi sunt limitate, in
multe tari, printre care si Romnia, s-a revenit la folosirea crbunelui, un mare
agent poluator. Mainile adaug un grad la temperatura planetei. In ultimii ani,
numrul de autoturisme din lume aproape s-a dublat, ceea ce a dus, implicit, la
creterea polurii.
"De la erupiile vulcanice pana la experienele nucleare si rzboaiele din
Iugoslavia si Irak, totul contribuie la schimbarea climei. Iar omul este, fr
ndoiala, cel car e distruge".
Revolutiile tehnologice si stiintifice au adus beneficii uriase in domenii
cum ar fi comunicatiile si medicina. In acelasi timp noile tehnologii ne pot
afecta daca nu exista o responsabilitate, trebuie sa stim cum sa folosim
tehnologia noua, astfel incat sa nu afectam Pamantul, sa nu-i distrugem
compozitia. La fel se intampla si cu armele de razboi, care astazi sunt mult mai
performante decat ceea ce exista in urma cu zeci de ani, iar folosirea lor poate
avea consecinte grave asupra Planetei.
Omul e cheia acestui fenomen violent. Incalziri si raciri au mai fost, dar
s-au petrecut in timp geologic, nu pot avea loc schimbari atit de brutale in
natura. Iar efectele sint vizibile, un studiu facut de austrieci si elvetieni asupra

5
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

speciilor de plante care traiesc la limita zapezii in Muntii Alpi a aratat ca

altitudinea la care traiesc aceste specii a crescut cu o suta de metri in zece ani.
Concluziile ultimului raport al Comitetului Interguvernamental pentru
Schimbari Climatice (IPCC), la care 2.500 de experti au lucrat timp de 3 ani,
sint apocaliptice: e 90% sigur ca noi am supraincalzit planeta, temperatura
medie globala a crescut cu 0,74% in ultima suta de ani, 11 din ultimii 12 ani au
fost printre cei mai calzi din 1850 incoace, iar temperatura medie din urmatoarea
suta de ani ar mai putea creste cu pina la 6,3 grade Celsius.
Majoritatea oamenilor de stiinta sint de acord ca in ultimele doua decenii,
si in special in ultimul deceniu, concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a
crescut dramatic din cauza activitatilor oamenilor",
In ultimii 200 de ani, activitatile umane au condus la emiterea in
atmosfera a 2,3 trilioane tone de CO2. Jumatate din aceasta cantitate a fost
emisa in ultimii 30 de ani, cu un maxim absolut atins in 2004, cand au fost emise
in atmosfera mai mult de 28 miliarde tone CO2. In fiecare an, la nivel mondial
sunt emise in atmosfera aproximativ 25 de miliarde de tone de CO2, insemnand
o medie de 800 de tone pe secunda. Acestea rezulta aproape in intregime din
utilizarea combustibililor fosili in scopul producerii de energie.
O contributie are si omul, dar nu trebuie sa o luam ca pe singurul factor,
trebuie sa recunoastem ca si manifestarile naturale sunt de vina. Eruptiile
vulcanice de mari proportii arunca in atmosfera cantitati imense de pulberi si
gaze, al caror efect persista ani intregi si care fac cit emisiile de gaze de sera
provocate de tot traficul auto de pe planeta.
Experienele nucleare, activitatea vulcanica si defririle necontrolate au
determinat o cretere masiva a polurii mediului si apariia fenomenului de sera.
Agricultura este unul din factorii care contribuie intr-o proportie
insemnata la incalzirea globala. Aceasta este responsabila pentru aproximativ

6
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

8,5-16.5 miliarde tone de dioxid de carbon sau 17-32% din emisiile totale de
dioxid de carbon.
Utilizarea fertilizatorilor, dependenta de pesticide, degradarea solului,
defisarile si fermele intensive sunt principalii factori proveniti din agricultura
care cauzeaza efectul de sera. Folosirea in exces a ingrasamintelor este
echivalenta cu eliberarea in atmosfera a 2.1 milioane tone de dioxid de carbon
(CO2)/an. Producerea fertilizatorilor completeaza emisiile cu efect de sera cu
alte 410 milioane tone de Co2.
Potrivit, Greenpeace, al doilea mare responsabil pentru emisiile cu efect de
sera este domeniul cresterii animalelor.
Dejectiile vacilor si oilor produc o cantitate impresionanta de metan, un
gaz periculos care produce efectul de sera. Raportul arata ca, cererea de carne,
care este increstere, va duce la marirea progresiva a emisiilor de metan in
urmatoarele decenii. Fiecare kilogram de carne de vita produs contribuie cu 13
kilograme de emisii de carbon.
Nu doar acesti factori directi contribuie la incalzirea globala. Tairea
padurilor si a altor suprafete pentru a crea terenuri pentru culturi sau pasuni duc
la cresterea emisiilor de CO2, deoarece sunt distruse principalele surse de
absorbtie acestui gaz nociv. S-a constatat ca un hectar de padure defrisat degaja
mai carbon decat inglobeaza un hectar de padure tanara, care tocmai a fost
plantat.
In ultimii 20 de ani, mai mult de 300 milioane de hectare de paduri
tropicale din apropierea Indiei au fost distruse in mare parte, pentru a se realiza
culturi necesare productiei de biodiesel sau pentru furajele animaliere.
Problema incalzirii globale ar putea fi rezumata prin metafora bulgarelui
de zapada: poate ca omul l-a creat, dar faptul ca in vale a ajuns atit de incarcat
cu zapada nu e in intregime vina lui.

7
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

IMPACTUL AGRICULTURII ASUPRA INCALZIRII GLOBALE

Agricultura este unul dintre domeniile cu o contributie puternica la
ncalzirea globala.
Aceasta furnizeaza anual o cantitate impresionanta de gaze cu efect de
sera. Un raport Greenpeace, intitulat Cool Farming, prezinta detalii despre
practicile distructive care se folosesc n agricultura i ofera solutii pentru
reducerea contribuiei agriculturii la schimbrile climatice.
n viziunea ecologitilor, aceste msuri vor contribui la protejarea
mediului i vor aduce beneficii att pentru fermieri, ct i pentru consumatori.
Cel mai important aspect, n viziunea autorilor raportului, este acela c
agricultura se poate transforma dintr-un mare poluator ntr-un domeniu sut la
sut Verde.
Agricultura folosete ngrminte chimice, care degradeaz solurile,
contribuind la distrugerea surselor care absorb dioxid de carbon
Emisiile cele mai multe se nregistreaz din cauza folosirii n exces a
fertilizatorilor. Soluiile se refer la agricultura durabil, care presupune
depozitarea carbonului n sol (prin diferite metode) i utilizarea foarte redus a
fertilizatorilor.
Agricultura practicat intensiv a dus la: utilizarea n exces a
fertilizatorilor, curarea terenurilor de vegetaie, degradarea solurilor, creterea
n mod intensiv a animalelor. Dac le lum pe rnd, n ordinea gravitii, cea mai
important este utilizarea n exces a fertilizatorilor.
Mai mult de jumtate din cantitatea total de fertilizatori folosii n
agricultur ajunge n atmosfer sau n ap. Unul din principalii compui chimici
este oxidul de azot (N2O), gaz cu efect de ser cu impact de 296 de ori mai
puternic asupra atmosferei dect dioxidul de carbon (CO2).
Utilizarea fertilizatorilor elibereaz n atmosfer echivalentul a 2,1
miliarde de tone CO2 n fiecare an. Iar producerea fertilizatorilor adaug

8
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

echivalentul altor 410 milioane de tone de CO2. Asta nseamn c, din toate
produsele chimice care se realizeaz industrial, fertilizatorii contribuie cel mai
mult la nclzirea global.
Al doilea mare productor de gaze cu efect de ser este domeniul
creterii animalelor. S-a constatat c dejeciile animaliere produc o cantitate
imens de metan, un alt gaz cu efect de ser. Pentru c cererea de carne este tot
mai mare n ntreaga lume, se ateapt ca emisiile de metan s creasc progresiv
n urmtoarele decenii.
Bovinele i ovinele contribuie cel mai mult la nclzirea global.
Fiecare kilogram de carne de vit produs contribuie cu 13 kilograme de emisii
de carbon. Fiecare kilogram de carne de miel produs contribuie cu 17 kilograme
de emisii de carbon.
Potrivit unui nou raport publicat recent de FAO (Organizatia pentru
Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite), sectorul zootehnic genereaza mai
multe gaze cu efect de sera, masurate in echivalent CO2 (18%), decat
transportul. De asemenea, zootehnia este si o cauza a degradarii solului si a apei.
Odata cu cresterea puterii de cumparare, oamenii consuma in fiecare an din ce in
ce mai multe produse lactate si carne. Se prevede cel putin o dublare a consumul
mondial de carne, de la 229 milioane de tone in 1999/2001 la 465 milioane de
tone in 2050, in timp ce productia de lapte va urca de la 580 la 1043 milioane de
tone.
Sectorul zootehnic mondial se dezvolta mai rapid decat orice alta ramura
a agriculturii. Constituie mijloc de trai pentru 1,3 miliarde de oameni si
contribuie cu 40% la productia agricola mondiala. Pentru multi fermieri saraci
din tarile in curs de dezvoltare zootehnia este o sursa reinnoibila de energie si o
importanta sursa de ingrasamant organic pentru culturile lor.
Dar o asemenea crestere rapida presupune un cost ecologic extrem de
mare, se afirma intr-un raport FAO, intitulat Efectele pe termen lung ale

9
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

cresterii animalelor Probleme Ecologice si Optiuni. Acesta ne avertizeaza:

Efectele negative asupra mediului trebuie reduse la jumatate in fiecare unitate
de productie, doar pentru a evita o inrautatire a situatiei dincolo de nivelul
actual.
Daca se iau in considerare si emisiile rezultate din folosirea solului si
schimbarea scopului in care este folosit, acest sector genereaza 9% din totalul
emisiilor de CO2 cauzate de activitatea omului si un procent semnificativ din
totalul gazelor si mai daunatoare cu efect de sera. Sectorul genereaza 65% din
emisiile umane de oxid de azot, aceasta avand un potential de incalzire globala
de 296 de ori mai mare ca CO2. Majoritatea oxidului de azot provine din
balegarul folosit ca ingrasamant.
De asemenea, cresterea animalelor este reponsabila pentru 37% din totalul
emisiilor de gaz metan produs de om, care conduce la o incalzire de 23 de ori
mai mare ca CO2-ul. Acesta este in cea mai mare parte rezultat in urma
activitatii digestive a rumegatoarelor. Tot cresterea animalelor genereaza 64%
din emisia totala de amoniac substanta raspunzatoare in cea mai mare parte de
ploile acide.
In prezent, zootehnia foloseste 30% din toata suprafata uscatului,
majoritatea sub forma permanente; 33% din suprafetele arabile sunt folosite
exclusiv pentru cultivarea plantelor furajere pentru animale. Drept urmare,
numeroase paduri sunt distruse pentru a crea noi suprafete arabile, fiind
principala cauza a defrisarilor, mai ales in America Latina, unde 70% din
padurile amazoniene au fost transformate in pasuni.
In acelasi timp, turmele cauzeaza pe scara larga degradarea solului,
aproximativ20% din pasuni sunt considerate ca fiind distruse din cauza
pasunatului intensiv, compactarii si eroziunii solului. Acest procent este si mai
mare in regiunile uscate unde strategiile nepotrivite si managementul defectuos
al cresterii animalelor duc la grave fenomene de desertificare.

10
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

Industria zootehnica este cel mai daunator sector la adresa resurselor de

apa din ce in ce mai rare ale pamantului, contribuind, printre altele, la poluarea
apei, eutrofizare si degradarea recifurilor de corali.
Agentii poluanti principali sunt deseurile de origine animala, antibioticele
si hormonii, substantele chimice provenite de la tabacarii, ingrasamintele si
pesticidele folosite pentru plantele furajere. Pasunatul excesiv pe scara larga are
efecte negative asupra circuitului apei, impiedicand refacerea apelor de suprafata
si subterane. Mari cantitati de apa sunt extrase pentru productia furajelor.
Se estimeaza ca zootehnia este principala sursa terestra de poluare cu
fosfor si azot a Marii Chinei de Sud, contribuind la pierderea biodiversitatii
ecosistemelor acvatice.
Animalele crescute pentru carne si lapte constituie la ora actuala 20%
biomasa animala. Cresterea din animalelor pe teritorii intinse si cerintele de
hrana ale acestora (suprafete intinse destinate cultivarii furajelor) contribuie si
ele la pierderea biodiversitatii; 15 din 24 functii importante ale ecosistemului
sunt catalogate ca fiind in declin, iar zootehnia este responsabila de acest lucru.
Agricultura are i un puternic impact indirect la nclzirea global.
Tierea pdurilor pentru a crea terenuri pentru agricultur sau puni pentru
animale nseamn distrugerea principalei surse de absorbie a dixodului de
carbon din atmosfer i de eliberare a oxigenului. Asta se vede cel mai bine n
distrugerea pdurilor tropicale, unde suprafee nsemnate sunt folosite pentru
cultivarea soiei (folosit n industria alimentar, dar i pentru furaje) sau a
palmierilor (din care se obine ulei care este transformat n biodiesel).
America de Nord i zona Pacificului sunt singurele regiuni dezvoltate
unde cantitatea de gaze cu efect de ser emis n atmosfer crete constant. n
Asia, se ateapt acelai fenomen, ntruct aici este n plin dezvoltare creterea
animalelor.

11
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

Greenpeace prezint cteva metode de rezolvare a problemelor,

considernd c acestea vor duce nu numai la reducerea emisiilor, ci i la
transformarea agriculturii ntr-unul din domeniile care vor absorbi gaze cu efect
de ser.
n primul rnd, ecologitii vorbesc despre reducerea utilizrii
fertilizatorilor. Simpla aplicare doar a cantitii optime de fertilizatori la
momentul potrivit ar reduce semnificativ cantitatea de gaze cu efect de ser
emis. n acelai timp, ar reduce riscul crerii altor dezastre ecologice, cum ar fi
dezvoltarea unei cantiti periculos de mari de alge n lacuri, mri i oceane.
n al doilea rnd, ecologitii vorbesc despre protejarea solurilor, a cror
deteriorare nu conduce doar la nclzirea global, ci i producia de mncare.
Agricultura industrializat a fcut ca solurile s fie necate de nutrieni. A
rezultat c, pe suprafee ntinse din toat lumea, cantitatea de compui ai
carbonului din soluri a fost extrem de redus. Att de redus, c numai n zonele
subdeertice i n cele deertice se mai gsete n cantiti mai mici. Dac
aceast situaie se va schimba, cantiti nsemnate de carbon vor reveni n soluri,
ceea ce va duce la reducerea contribuiei agriculturii la nclzirea global.
n al treilea rnd, Greenpeace vorbete despre mbuntirea producerii
orezului. Zonele de cultivare trebuie inute uscate n afara sezonului de cultivare,
reducndu-se astfel semnificativ emisiile de metan. Alte msuri n acest
domeniu: renunarea la poldere i la fertilizatori.
Ecologitii vorbesc i despre reducerea cererii de carne, mai ales n rile
dezvoltate, care ar reduce emisiile de metan.
Reducerea la jumatate a consumului zilnic de carne de vita in tarile dezvoltate
ar putea ajuta la combaterea incalzirii globale. Daca nu se actioneaza pentru a
reduce volumul de gaze de sera emise de vite si daca populatia gobala va creste
cu 40% pina in 2050, consumul zilnic de carne de vita va trebui sa fie redus la
90 de grame de persoana pentru a limita emisiile in acest sector. Trebuie, de

12
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

asemenea, limitat la 50 de grame pe zi consumul de carne rosie provenita de la

animalele rumegatoare - oi, capre - care emana metan, un gaz cu mare putere de
incalzire.

In prezent, la nivel global, consumul mediu zilnic de carne de vita se

ridica la 100 de grame de persoana, dar exista mari diferente intre tarile
dezvoltate: 200 - 250 de grame si cele sarace sau in curs de dezvoltare: 20 - 25
de grame.
Agricultura agresiv a dus pn acum la distrugerea solurilor i apelor, la
dezastre ecologice i ar putea duce n viitor la srcie i la foamete.

EFECTELE INCALZIRII GLOBALE

Efectele incalzirii globale se resimt asupra tuturor invelisurilor Planetei.

Efectele asupra atmosferei se manifest prin creterea vaporizaiei, a
precipitaiilor i a numrului furtunilor. Dup cum s-a spus mai sus, creterea
temperaturii duce la creterea cantitii de vapori de ap care poate fi coninut
n atmosfer.
In perioada actual vaporizaia crete datorit nclzirii oceanelor. Pentru
a se realiza echilibrul circuitului apei n natur trebuie s creasc i nivelul
precipitaiilor. Creterea precipitaiilor poate duce la intensificarea eroziunii n
unele zone, de exemplu n Africa, ceea de poate duce chiar la deertificare, sau
la favorizarea creterii vegetaiei n zonele aride.
Unii oameni de tiin consider c vaporizaia crescut va genera furtuni.
n general uraganele apreau doar n Atlanticul de nord. Totui, n 2004 a aprut
primul ciclon n Atlanticul de sud, ciclonul Catarina, care a afectat Brazilia. Dei
a avut o vitez a vntului de 40 m/s (144 km/h), unii dintre meteorologii
brazilieni zic c n-ar fi fost uragan. Nu exist consens cum c acest uragan ar fi

13
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

legat de nclzirea global, dar unele modele climatice prevd apariia

cicloanelor n Atlanticul de sud ca urmare a nclzirii globale.
Se spune c n a doua jumtate a secolului al XXI-lea va crete numrul
de furtuni n zonele temperat i arctic din emisfera nordic i n zona
antarctic, ns mecanismul furtunilor nu este limpede. Furtunile care nu sunt de
origine tropical depind de gradientul termic, care scade n emisfera nordic,
deoarece regiunile polare se nclzesc mai mult dect restul emisferei.
Efectele asupra hidrosferei se manifesta prin descresterea grosimii gheturilor,
retragerea si disparitia ghetarilor, topirea zapezilor si ridicarea nivelului marii,
acidifierea oceanelor, oprirea termosifonului salin.
Vrsta medie a gheurilor arctice a sczut n perioada 1988 - 2005 de la 6
la 3 ani. nclzirea climei n aceast regiune este de cca. 2,5 C (n loc de 0,7 C
n medie pe planet), iar grosimea medie a gheurilor a sczut cu 40 % n
perioada 1993 - 1997 fa de perioada 1958 - 1976.
n 2007, observaiile din satelit au relevat o accelerare a topirii banchizei
arctice, cu o scdere a suprafeei sale cu 20 % n decursul unui singur an. Dac
tendina continu, unele observatoare consider c banchiza se va topi complet
vara deja din 2013, n loc de 2030 ct se estima nainte.
i n Antarctica apar fenomene de topire. nclzirea s-ar datora schimbrii
direciei vnturilor dominante, a mririi concentraiei gazelor cu efect de ser i
a deteriorrii stratului de ozon. Desprinderea gheurilor de pe elful Antarcticii a
crescut n ultimul deceniu cu 75 %.
Retragerea ghearilor alpini, n special n vestul Americii de Nord, n
Groenlanda, Asia, Alpi, Indonezia, Africa (Kilimandjaro) i n America de Sud a
fost folosit de IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari
Climatice) n raportul su din 2001 drept prob a nclzirii globale. Kilimandjaro
a pierdut n secolul al XX-lea 82 % din ghearii si, care se estimeaz c vor
disprea complet n jurul anului 2020.

14
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

Unul din efectele nclzirii globale este creterea nivelului mrii, efect care are
dou cauze:

creterea volumului apei prin dilatare n urma nclzirii;

adaosul de ap provenit din topirea gheurilor din calotele polare i
ghearii teretri.

Conform rapoartelor IPCC, n secolul al XX-lea nivelul oceanelor a crescut

cu 0,1 - 0,2 m, ns efectul de cretere va mai dura mult timp. n ritmul actual, se
prevede o cretere a nivelulul mrii de 0,18 - 0,59 m la sfritul secolului al
XXI-lea i de 2 m la sfritul secolului al XXIII-lea.

Dizolvarea n oceane a CO2 suplimentar din atmosfer, presupus de origine

antropic, a dus la scderea pH-ului apei de la suprafaa oceanelor, adic la
acidifierea lor. Se estimeaz c ntre anii 1751 i 1994 pH-ul suprafeei
oceanelor a sczut de la 8,179 la 8,104 (o schimbare de -0,075).

Termosifonul salin este un fenomen de circulaie global a apelor oceanice.

El ncepe n nordul Oceanului Atlantic cu micarea apelor srate reci spre fund,
ape care curg de-a lungul continentelor America de Nord, de Sud i Antarctica
pn n oceanele Indian i Pacific. Acolo se nclzesc i se ridic la suprafa,
urmnd un traseu invers, mpinse i de vnturile alizee. Prin aceast micare o
cantitate imens de cldur este transportat de la ecuator spre nordul Europei,
care astfel are o clim mult mai blnd dect alte regiuni de la aceeai latitudine,
de exemplu Siberia. Prin topirea gheurilor arctice, la apele reci se adaug o
mare cantitate de ap dulce, cu densitate mai mic dect a apei srate, ceea ce
micoreaz presiunea activ care determin scufundarea apelor reci. IPCC
consider c n secolul al XXI-lea circulaia termosifonului salin se va ncetini,
iar pe termen lung este posibil chiar s se opreasc definitiv.

15
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

Efectele asupra litosferei se manifesta prin cresterea temperaturii solului, ceea

ce duce la uscarea lui, favoriznd incendiile de pdure. n afar de perturbarea
ciclului carbonului, acest lucru poate duce la eroziunea solului, analog cu
efectele despduririlor. Dei prin ardere se creeaz un efect sinergic, totui, prin
nclzire regiuni mai nordice devin propice pentru dezvoltarea pdurilor, astfel
c efectul incendiilor de pdure asupra fenomenului de nclzire global este
incert.

Un efect cert este ns eliberarea metanului prin topirea permafrostului

siberian i a gheii. Se estimeaz c n urmtoarele decenii ar putea fi eliberate
pn la 70 de miliarde tone de metan, un gaz cu efect de ser foarte puternic.
Efectele asupra biosferei se manifesta prin destabilizarea local a climei i
dereglarea anotimpurilor.
Conform IPCC, anotimpurile apar desincronizat fa de prevederile
astronomice, cu un avans local de pn la dou sptmni. Acest lucru
influeneaz de exemplu perioadele de migraie ale psrilor. Un studiu asupra
comportamentului sezonier al 130 de specii de animale a artat un decalaj de
cca. 3,2 zile pe deceniu, iar n unele zone, de exemplu la Torino, chiar mai mult,
de 4,4 zile pe deceniu.
Fenomenul se observ i la plante. n Europa, frunzele i florilor apar n
medie mai repede cu 2,4 - 3,1 zile, iar n America de Nord cu 1,2 - 2,0 zile pe
deceniu. Momentul atingerii maximului anual al CO 2 n atmosfer n emisfera
nordic confirm avansul anotimpurilor, n 1990 el fiind atins cu 7 zile mai
devreme ca n 1960.
Poate ca cea mai covritoare dovad a efectelor nclzirii globale o
constituie schimbrile florei si faunei.
In unele zone nordice, sezonul de cretere s-a prelungit cu 11 zile, pasrile
i depun ouale primvara timpuriu, iar in Peninsula Antarctica vegetaia este

16
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

mai bogata". Toate acestea sunt semnale ale unor semnificative transformri ale
naturii.
Pentru regiunea Europei de Sud-est, unde se afla si Romnia, cercettorii
au constatat si o schimbare a florei. Mai exact, are loc o uscare in masa a
ulmului si a salcmului, in timp ce stejarul si mesteacnul produc semine care
nu mai au capacitate de germinare.
Nici fauna nu va fi ocolita. Cercetrile din ultimii ani arata ca efectivele
de specii rpitoare s-au redus de aproape 10 ori, in timp ce pasrile insectivore
au sczut de 5 ori. In urmtorul secol, este posibil ca in Europa de Est sa creasc
numrul de mistrei, ursi si vulpi, dar si sa apr animale ca antilopa de saiga,
marmota, castorul sau elanul.
Pentru a se putea salva, speciile trebuie sa se adapteze acestor schimbari
sau sa migreze odata cu zonele climatice. Acele specii care nu se pot adapta sau
nu pot sa migreze, risca sa dispara din cauza schimbarilor climatice din habitatul
lor. De exemplu, speciile din zonele montane nu vor avea unde sa se mute in
zone mai inalte si mai reci ceea ce ar duce la disparitia lor daca acestea nu se vor
adapta. O situatie similara se va inregistra in regiunea arctica. Flora si fauna din
zona nu se pot muta mai spre nord pentru a se feri de incalzirea globala si risca
sa dispara.
La nivel zootehnic, in urmtorul secol exista riscul producerii unui
adevrat cutremur. Se ateapt o scdere drastica a numrului de porci si de vaci
si o cretere a efectivelor de oi si capre.
Cercettorii din domeniu avertizeaz asupra dezvoltrii unor culturi de
bacterii si virusuri att in rndul animalelor, cat si la nivelul omului. "Specialitii
susin ca deja au aprut devieri genetice ale virusurilor si organismelor
unicelulare, devieri care nu mai pot fi controlate. Virusul care a provocat
pneumonia atipica este un exemplu. Vor aprea boli pentru care obinerea unui
tratament este aproape imposibila".

17
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

Toate fenomenele produse in ultimele decenii - si, in mod special, in

ultimii ani - anun intrarea planetei intr-o noua era climatica. Efectele, conform
specialitilor, vor fi extrem de grave.
Diminuarea recoltelor, implicit a stocurilor de alimente, si dispariia
habitatelor petilor de apa rece vor fi dublate de creterea vulnerabilitii omului
in fata bolilor si a epidemiilor. In zonele urbane, va creste stresul termic la
cldura, care va afecta mai ales populaia sraca. Totodat, calitatea apei
potabile si a aerului va continua sa scad, iar ngreunarea accesului la hrana va
fora migrri masive ale populatei.
Cercettorul Andrei Palii, din cadrul Universitii Agrare din Republica
Moldova, a fcut unele predicii privind agricultura din Europa de Est. "Se vor
micora culturile de porumb si gru cu circa 10-30%, iar, in paralel, se va
extinde arealul pentru cultivarea plantelor anuale, de genul grului de toamna,
meiului, arahidelor si chiar a bumbacului". In plus, ploile masive vor desaliniza
si decalciniza solul, transportnd spre adncime elementele nutritive din
ngrmintele minerale .

CRIZA DE ALIMENTE
Economistii si expertii in probleme de mediu sustin ca incalzirea globala
este pe cale sa declanseze o serie de crize in domeniul agricol. Criza alimentelor
ar putea mari riscul infometarii a unui miliard de oameni care traiesc deja in
saracie. Asia de Sud si Africa vor fi cele mai afectate de aceste crize.
Productia in crestere a biocombustibililor amenin grav rezervele
alimentare ale Terrei, deoarece cultivarea intensiv a acestora duce la creterea
preului alimentelor. Astfel, atrai de profiturile pe care le pot obine, muli
agricultori au renunat la a mai cultiva unele produse i au nceput s cultive
plante din care se obine combustibil sau, mai grav, vnd plante alimentare

18
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

precum porumbul sau soia nu pentru consum alimentar, ci pentru producerea

acestor combustibili.
Biocombustibili reprezinta un risc pentru tarani intrucat diminueaza
terenurile agricole in favoarea culturilor pentru energie. Estimativ 1% din
terenul arabil al globului este utilizat pentru producerea de biocombustibil, un
procent care va creste intre 2,5 si 3,8% pana in 2030.
Utilizarea hranei ca porumbul, uleiul de palmier si trestia de zahar pentru
producerea combustibililor este blamata in parte pentru preturile in crestere la
hrana, care duc milioane de oameni la foamete.
Pamantul se confrunta cu o criza a preturilor pe piata alimentara la nivel
global si cu moartea in masa datorata foametei in tarile din Lumea a 3-a.
Cresterile preturilor la hrana nu sunt cauzate in principal de
biocombustibili, se arata intr-un raport ONU care subliniaza ca principalele
motive ale cresterilor sunt culturile sarace, stocurile in scadere si cererea in
crestere din Asia.
Orezul, mancarea cea mai consumata in lume, este cultura agricola cea
mai afectata de incalzirea globala. Pretul acestuia s-a dublat in 3 luni, iar pretul
graului intr-un an datorita productiei intesive de biocombustibil, calamitatilor de
genul inundatiilor, secetei, globalizarii.
Recent, s-au inregistrat proteste legate de cresterea preturilor alimentelor
in Guinea, Mauritania, Mexic, Maroc, Senegal, Uzbekistan si Yemen.
Interzicera exportului de orez in importante tari producatoare precum Filipine,
Vietnam, Cambodgia, Egipt si India au condus la continuarea cresterii pretului
orezului.
In Romania producia de gru, porumb i floarea-soarelui a sczut anul
trecut cu 40% pn la 70%, ceea ce a determinat dublarea preurilor la materiile
prime alimentare.

19
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

Romnia se confrunt cu cea mai mare scdere a produciei agricole de

dup 1990, scdere care a condus la pierderi de miliarde de euro i la explozia
importurilor, arat datele Institutului Naional de Statistic.

Cele mai afectate culturi sunt cele de floarea-soarelui i de gru. Producia

de floarea-soarelui a sczut cu 68% (de la 1,6 miliarde de tone la 522 mii tone),
iar cea de gru cu 44%( de la 5,6 miliarde de tone la 3 miliarde de tone),
principalele cauze fiind micorarea loturilor date n folosin, dar mai ales seceta
i diferenele de temperatur cu care s-au confruntat productorii.

Importurile pentru produsele alimentare i animale vii au crescut cu 28%

fa de aceeai perioad a anului trecut, atingnd o valoare de 1,37 miliarde de
euro, asta n condiiile n care exporturile pentru aceste produse au ajuns la 289
milioane de euro.

Cea mai mare dinamic s-a nregistrat la cereale, unde s-au importat de
165 milioane de euro, cu 120% mai mult dect n 2006.

Deficitul comercial la produsele alimentare i animale vii a avut astfel, n

primele apte luni ale anului, o contribuie de 10% la deficitul comercial al
Romniei, care s-a ridicat la 11,4 miliarde de euro.Pe ansamblu, producia
agricol (vegetal i animal) este prognozat s scad anul acesta cu circa 11%
n termeni reali, comparativ cu creterea de 3,3% de anul trecut. Ponderea
agriculturii n Produsul Intern Brut (PIB) va fi de numai 6,5% n urm cu 10 ani,
agricultura reprezenta 18% din PIB, iar n 1990, ponderea acesteia n PIB era de
aproape 22%.

In SUA recoltele de porumb vor scadea cu 5% in urmatorii ani datorita

temperaturilor ridicate provocate de emisiile de gaze cu efect de sera. Multe

20
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

culturi, precum cea de porumb deja cresc la limita cea mai ridicata a
temperaturilor pe care le pot suporta.

Criza mondiala a alimentelor, cresterea preturilor la bunurile de larg

consum si distrugerea mediului afecteaza tot mai multe zone.

In urma unui studiu efectuat in Londra s-a constatat ca n fiecare zi,

britanicii arunca la gunoi 220.000 de franzele, 1,6 milioane de banane, 550.000
de pui, 5,1 milioane de cartofi, 660.000 de oua, 1,2 milioane de crnati si 1,3
milioane de cutii de iaurt.

Valoarea n bani a produselor alimentare irosite ntr-un singur an n Marea

Britanie este de 10 miliarde de lire sterline.
O singura familie britanica iroseste, n medie, alimente de peste 420 de lire
sterline pe an. Suma se ridica la 610 lire sterline pentru familiile care nu au
copii.

Studiul a fost realizat pentru a evidentia contrastul dintre tarile

puternicdezvoltate si tarile sarace, n care milioane de persoane se confrunta cu
o criza a alimentelor, cauzata n special de cresterea populatiei si seceta.
Inclzire progresiv a atmosferei i reducerea cantitilor de precipitaii
conduc la apariia secetei. Permanentizarea acestui fenomen determin
producerea aridizrii, ca o prim faz n instalarea unui climat secetos, iar,
ulterior, a deertificrii, care se recunoate prin scderea drastic a
disponibilitilor de ap, prin reducerea produciilor culturilor agricole, a
biomasei necesare ca material furajer i a biomasei lemnoase, precum i prin
extinderea zonelor nisipoase.
Pe lng schimbrile climatice globale, accentuarea secetelor i
deertificrii

21
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

se datorete i presiunii antropice. Avem n vedere exploatrile forestiere

excesive, extindererea suprafeelor agricole i managementul defectuos al
terenurilor, creterea demografic rapid i, nu n ultimul rnd, srcia.
La scar global, terenurile supuse deertificrii ocup o ptrime din
totalulsuprafeei de uscat a Terrei i afecteaz circa 1 miliard de locuitori din
cele peste 110 state ale lumii atinse de deertificare, dintre care i ara noastr.
Deertificarea produce serioase pagube materiale, care sunt estimate anual la
42 miliarde dolari SUA. Dintre acestea, circa 9 miliarde de dolari SUA
reprezint pierderi care se nregistreaz, anual, numai n Africa.
Principalele efecte ale secetelor constau n distrugerea recoltelor,
diminuarea numrului de animale, prin pierderea lor i reducerea resurselor de
ap, care afecteaz n fiecare an milioane de oameni din rile n curs de
dezvoltare.
Populaia cea mai srac din aceste ri este i cea mai vulnerabil, pentru
c este nevoit s triasc n condiiile oferite de un mediu natural fragil,
predispus la uscciune. Amploarea situaiei este evideniat de numrul
urgenelor datorate fenomenului de secet.
China a resimit, de asemenea, seceta prelungit, care a lovit zone extinse
din nordul, sud-vestul, precum i zonele aride din nord-vest. n anul 2001, peste
16 milioane de chinezi i 12 milioane de vite au suferit din cauza lipsei de ap
potabil.
n Pakistan fost scderea preurilor la animale, ceea ce a lipsit pe muli
oameni de venitul necesar pentru cumprarea hranei.
Afghanistanul, cu o capacitate redus de a nfrunta seceta, a suferit, n
anul2000, o scdere a recoltei de gru, orz, orez i porumb.
n Iran, 18 dintre cele 28 de provincii au fost lovite de seceta din anul
2000. Producia de gru a nregistrat o reducere de 25%. Efectivul de animale s-
a diminuat i el cu aproximativ 800 000 de animale, ceea ce i-a determinat pe

22
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

fermierii afectai s migreze la ora, n cutare de lucru.

Temperaturile foarte mari (peste 400C), nregistrate n anul 1998, au
afectat considerabil statele americane Carolina de Sud, Texas i Oklahoma. n
Carolina de Sud, au fost compromise culturile de porumb, soia i bumbac.
Aceast situaie a impus msuri de asisten a fermierilor ale cror culturi au fost
calamitate, prin acordarea de credite cu dobnzi prefereniale. n statul Texas,
valul de cldur a cauzat pagube agriculturii a cror valoare s-a ridicat la 1 500
milioane dolari, n timp ce n statul Oklahoma, pierderile nregistrate n
agricultur i zootehnie au depit 2 000 milioane dolari.
n anul 2000, seceta a lovit unele ri europene, ntre care s-au numrat
Romnia, Bulgaria, Cehia i Polonia. Condiiile meteorologice nefavorabile din
Bulgaria i Cehia au determinat scderea produciei de cereale cu 9%, respectiv
7%, cu toate c suprafaa cultivat n ambele ri a crescut.
n Polonia, producia agricol s-a diminuat cu 13% n 2000, fa de 1999,
un rol important n generarea acestei situaii avndu-l seceta
n Frana, n 2003, producia agricol a sczut din cauza celor ase luni de
secet. Recolta de porumb a nregistrat o scdere cu 25% fa de anul 2002.
Fermele de psri au avut, de asemenea, de suferit datorit valului de cldur,
nregistrnd pierderi de 3,4 milioane de psri, mai ales n regiunile Bretania i
Loara. Se estimeaz c pagubele provocate fermierilor sunt cuprinse ntre 1 i 4
miliarde euro. Situaia creat de condiiile meteorologice neprielnice a
determinat guvernul francez s acorde despgubiri n valoare de 500 milioane
euro fermierilor afectai, precum i scutire de taxe, sub forma renunrii la
anumite contribuii sociale.
i Italia a resimit acut efectele secetei din anul 2003. Regiunile Piemont,
Emilia Romagna, Lombardia i Veneia, prin guvernatorii lor, au fost nevoite s
cear instaurarea strii de urgen, care le permite obinerea de fonduri pentru a
contracara efectele nefaste ale secetei.

23
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

n Rusia, conform estimrilor, producia de gru a nregistrat o scdere de

33%, fa de cea din anul 2002. Situaia a fost determinat att de reducerea
suprafeei cultivate, ct i de condiiile meteorologice nefavorabile.
Randamentul sczut datorat secetei, combinat cu diminuarea suprafeelor
cultivate au avut un efect devastator asupra produciei de gru a Ucrainei, n
2003, care reprezint doar 30% din cea a anului 2002. Declinul produciei
mondiale de gru cu 20 de milioane de tone n 2003 fa de 2001 se repercuteaz
direct asupra pieei grului i asupra preului de achiziie a acestuia.
Diminuarea produciei de gru are un impact direct asupra rezervelor de
hran ale lumii, n condiiile n care, pe plan mondial, grul, alturi de orez i
porumb, constituie alimentul de baz pentru doi din trei oameni. Prin impactul
asupra produciei agricole, seceta reprezint principalul factor de risc n
reducerea potenialului de producere a hranei. Diminuarea capacitii rilor
afectate de secet i deertificare de a produce hran determin deficite de
alimente, cu efecte asupra rezervelor de hran ale lumii i asupra comerului cu
cereale.
Asigurarea hranei reprezint o problem major pentru multe state. n
lume exist 86 de ri srace i n curs de dezvoltare care nu dispun de mijloace
suficiente de producere a alimentelor, dar nici de fonduri pentru importul
alimentelor deficitare. Prin impactul asupra produciei de hran, seceta poate
avea efecte devastatoare asupra sntii umane. Aceasta cu att mai mult cu ct
seceta este un fenomen cu frecven mare n zone extinse din state n curs de
dezvoltare, cu populaie numeroas.
Insuficiena de hran determin un nivel mai ridicat al morbiditii, cauzat
de o serie de afeciuni, ntre care se deosebesc pelagra, anemia feripriv,
hipocalcemia, hipomagnezia, coninutul sczut n macro- i, mai ales,
micronutrieni (vitamine, sruri minerale), dar i slbirea rezistenei
organismului fa de factori patogeni.

24
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

Anemia, malnutriia i, respectiv, subnutriia sunt efecte ale consumului

inadecvat de hran. Aproximativ dou miliarde de persoane din rile n curs de
dezvoltare sunt anemice, iar 1,1 miliarde de persoane din ntreaga lume sunt
malnutrite. Frecvena subnutriiei este, de asemenea, ridicat n multe regiuni ale
lumii.
Valurile de cldur consecin a nclzirii globale implic unele riscuri
pentru sntatea populaiei, mai ales n zonele urbane, unde temperaturile sunt
mai ridicate. Se cunoate c vremea canicular poate crete riscul de deces,
ndeosebi la persoanele susceptibile de sensibilitate la efectele stresului termic.
Cea mai mare vulnerabilitate este manifestat, n general, de persoanele din
grupele de vrst care depesc 65 de ani.
Dimensiunea creterii riscului de deces este pus n eviden de rata
mortalitii, care poate depi, n timpul vremii clduroase, cu 50% nivelul
general. Organizaia Meteorologic Mondial semnaleaz, n acest sens, situaia
nregistrat n Chicago (SUA), cnd, datorit valului de cldur din timpul verii
anului 1995, s-au nregistrat excedentar peste 500 de decese.
Potrivit unui studiu un miliard dintre cei mai saraci oameni ai lumii sunt
vulnerabili in fata impactului incalzirii globale asupra agriculturii, tradus prin
degradarea pamantului si pierderea biodiversivitatii. Cresterea temperaturilor si
intesificarea rafalelor de ploaie vor conduce la raspandirea unor boli infectioase
specifice zonelor tropicale. De asemenea, intensificarea razelor solare poate
duce la cazuri grave de arsuri solare si cancer al pielii la persoanele neobisnuite
cu o astfel de clima. Un studiu realizat de catre Centrul de Epidemiologie si
Santatate a Populatie din Australia, arata ca efectele schimbarilor climatice
ameninta intr-un grad mult mai mare sanatatea populatie decat economia
mondiala. Raportul estimeaza ca pana in anul 2080, peste 70 de milioane de
oameni vor trai in zone infestate de malaria.

25
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

Socurilor climatice precum seceta, inundaiile i furtunile, care se vor

intensifica i vor aprea mai frecvent odat cu evoluia schimbrilor climatice,
se numr deja printre cauzele principale ale srciei i inegalitatii.Cei care au
contribuit cel mai puin la schimbrile de climat copiii cei mai sraci ai lumii
sufer cel mai mult
In proiectul Millenium Goals (proiect de ntrajutorare a rilor srace) se
urmareste eradicarea srciei excesive i a foametei, reducerea mortalitii
infantile cu dou treimi i stoparea rspndirii unor boli precum SIDA sau
malaria.
nclzirea global face i mai greu de atins aceste obiective. In Africa,
Asia de Sud i America Latin productivitatea agricol a scazut considerabil
datorita acestor fenomene climatice nefavorabile.
ri ca Zambia se confrunt deja cu o reducere semnificativ a ploilor, iar
ameninarea unor boli nscute n ap, precum holera, e posibil s creasc. n
plus, un raport de acum doi ani a concluzionat c schimbarea de climat ar putea
spori numrul copiilor decedai anual n Africa subsaharian i Asia de Sud la
160.000 doar n urma scderii PIB-ului.
Expertii fac presiuni asupra guvernelor din tarile mari poluatoare pentru a
actiona cat mai rapid in oprirea emisiilor de dioxid de carbon, responsabile de
incalzirea globala.

EFECTELE INCALZIRII GLOBALE IN ROMANIA

De civa ani, lumea ncepe sa vorbeasc din ce in ce mai des despre

starea vremii si despre ceea ce se ntmpla cu temperaturile care oscileaz din ce
in ce mai brusc.
Primul "indiciu" este tendina de dispariie a primverii si chiar si a
toamnei in ultimii ani. De la temperaturile sczute si foarte sczute ale iernii,

26
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

"tendina meteorologica" a ultimilor ani este de trecere foarte brusca la

temperaturi specifice verii. Daca singura consecina a nclzirii climei ar fi doar
dispariia unor anotimpuri, poate ca fenomenul nu ar fi chiar att de ngrijortor.
Insa, o data cu creterea temperaturilor, flora si fauna Terrei sunt din ce in ce mai
afectate.
Numai in Romnia, de exemplu, anul trecut, specialitii au semnalat un
fenomen ciudat: din cauza cldurii excesive, algele verzi din Marea Neagra s-au
nmulit peste msura, ceea ce a dus la moartea petilor prin asfixiere, lucru rar
ntlnit. Tot anul trecut, in tara s-au mai nregistrat si alte fenomene ciudate. Ploi
toreniale de cteva minute au blocat strzi ntregi, dup sptmni de cldura au
venit inundaii care au afectat zonal sate ntregi.
Conform unor opinii quasigenerale cauza principal a acestor dereglri
climatice ar fi accentuarea efectului de ser, cauzat, la rndul lui, de creterea
concentraiei n atmosfer a gazelor care l determin.
n tara noastra, s-a observat deja o usoara tendinta de crestere a
temperaturilor, accentuata de efectele poluarii in zonele industriale, cum ar fi
Bucuresti sau Baia Mare. De asemenea, s-a inregistrat o scadere a nivelului de
precipitatii, indeosebi in zonele de munte, ceea ce ar putea duce la uscarea
brazilor. Se pare ca aceasta tendinta va continua sa se manifeste si in viitor.
In urmatoarea suta de ani, Romania va avea temperaturi mai mari cu 5
grade Celsius, ajungand la temperaturi medii anuale specifice zonei tropicale.
Astfel, in Romania se va putea ajunge la o aridizare a unor suprafete, in
conditiile in care precipitatiile se vor reduce cu 20-30 la suta. Consecintele
pentru agricultura si pentru alimentarea cu apa pot fi importante, daca nu se vor
face impaduriri si daca nu se vor gospodari mai bine rezervele hidrologice.
Solutia cea mai eficienta in stoparea cresterea temperaturilor in Romania
este folosirea eficienta a surselor energetice regenerabile. Aceasta consta in

27
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

construirea de cladiri cu sisteme de incalzire bazate pe energie regenerabila

proprie si schimbarea masinilor cu unele mai putin poluante.

PROPUNERI
Majoritatea studiilor arata ca desi au existat in istorie perioade in care au
avut loc cresteri de temperatura, niciodata nu s-a intamplat ceea ce se intampla
in ultimul deceniu. Criza climei poate sa fie rezolvata. Fiecare dintre noi este o
cauza a incalzirii globale. Schimbarea modului de viata ne face sa depasim acest
moment.
Plantarea unui simplu copac, conducerea unei masini eficiente in ceea ce
priveste consumul de combustibil, mersul pe jos atunci cand se poate va
conduce la scaderea dioxidului de carbon.:

Plantezi un copac, este o metoda foarte simpla, un copac absoarbe o

tona de dioxid de carbon pe parcursul vietii lui.
Cumpara produse proaspete in locul celor congelate- mancarea
congelata consuma de 10 ori mai multa energie.
Reciclarea deseurilor- ar putea fi una din solutiile reducerii efectului de
sera (a incalzirii globale); o ton de hrtie reciclat salveaz 17 copaci,
iar reciclarea unei tone de hrtie reduce emisiile de carbon cu 95% i
nseamn un consum de ap cu 3.000 de litri mai mic dect este necesar
pentru a produce o ton de hrtie.Atunci cnd putrezete, hrtia emite
metan, gaz cu efect de ser, responsabil pentru nclzirea global. Pe de
alt parte, reciclnd hrtia i cartonul, salvm i copaci i economisim i
ap.

28
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

Foloseste o franghie de rufe in loc de un uscator.

Mai ales cand vremea iti permite este indicat sa lasi rufele sa se usuce
singure decat sa le usuci cu un uscator. Se mai spune ca si pentru rufe
este bine cand sunt lasate la uscat in aer liber, deoarece prind si un
miros de curat, depinde si locul unde le lasi, dar daca toata lumea lasa
rufele sa se usuce singure, poluarea o sa scada si ea.
Schimba becurile cu lumina incandescenta cu becurile cu lumina
fluorescenta. Acestea consuma mai putina energie decat becurile
normale. Studiile arata ca becurile cu lumina fluorescenta consuma cu
60% mai putin decat cele normale. Aceasta schimbare reduce cu pana la
300 de kilograme de dioxid de carbon pe an. Introducerea becurilor
ecologice se ncadreaz ntr-o propunere legislativ a Parlamentului
European, potrivit creia, din anul 2009, nu se vor mai produce becuri
incandescente pentru a se reduce poluarea mediului nconjurtor.
Becurile ecologice consum mai puin, rezist mai mult, dar dau o
lumin mai slab dect cele clasice, cu filament, folosite pn acum, i
sunt mai scumpe.
Schimbi masina sau cumperi o masina noua?
Pot fi reduse mii de kilograme de dioxid de carbon prin cumpararea
unei masini care are un consum cat mai redus!
Mergi mai mult pe jos, cu bicicleta, cu mijloacele de transport in
comun.
Scoate din priza ceea ce nu folosesti.
Chiar daca este inchis, televizorul consuma energie, incarcatorul de la
mobil uitat in priza dupa ce ai scos telefonul, uscatorul de par.; se
foloseste energia pentru a pastra aprins un beculet al aparatului, a arata

29
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

ceasul sau pentru cipul de memorie.Doar daca scoti din priza

calculatorul, DVD playerul, televizorul, electrocasnicele cand nu le
folosesti salvezi sute de kg de dioxid de carbon pe an!
Reducerea consumului de carne de vita-

Trebuie sa ne gandim ca Planeta este caminul nostru, aici traim si aici

urmeaza sa traiasca si copiii nostri. Impreuna putem sa producem schimbarea, sa
traim intr-un loc mai bun, sa fim responsabili.

BIBLIOGRAFIE

30
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

1. Al Gore Un adevar incomod, ed. Rao, 2007

2. Al Gore Pamantul in Cumpana, ed. Tehnica 1995
3. Neil Roberts Schimbarile majore ale mediului, ed.All Educational 2002
4. Adevarul

5. COTIDIANUL

6. GARDIANUL

7. SOFTPEDIA

8. ECOSEMNAL

9. ALTERMEDIA INFO

10.Fermierul

11.Universulpadurii.ro

12.Partidul verde.ro

13.Lumina de Duminica

31
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

ANEXE Suprafetele agricole influentate de schimbarile climatice

SUPRAFATA CULTIVATA CU CEREALE

- (1000HA) -

ANUL 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 200

Romania 5841,3 6328,5 5920,6 5370,7 5655,2 6294,9 6001,9 5501,4 6230,3 5828,8 5078,2 513

PRODUCTIA MEDIE DE CEREALE

-(t/ha)-

ANUL 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Romania 2,43 3,5 2,61 3,17 1,85 3 2,4 2,36 3,92 3,32 3,1 1,52

SUPRAFATA CULTIVATA CU GRAU

-(1000HA)-

ANUL 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

32
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

Romania 1781,7 2407,9 2019,8 1675,3 1940,2 2546,3 2297,5 1735,2 2295,9 2476 2012,6 1904

PRODUCTIA MEDIE DE GRAU

-(t/ha)-

ANUL 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Romania 1,76 2,97 2,57 2,81 0,23 3,04 1,92 1,43 3,4 2,95 2,75 1,61

SUPRAFATA CULTIVATA CU VIE

-(1000ha)-

ANUL 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

ROMANIA 273,7 275,4 273,8 269,7 265,1 239,3 233,1 223,1 196,7 187,8

33
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

PRODUCTIA MEDIE DE VIN

-(hl/ha)-

ANUL 2000 2001 2002 2003 2004 2005

ROMANIA 22,83 21,27 12,65 24,47 28,24 32,83

34
Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

35
 Impactul incalzirii globale asupra pietelor agricole

Temperaturi medii globale

n tabelele urmtoare se prezint temperaturile medii globale pe intervalul 1860-

2000, preluate de la dou agenii diferite. Dei nu sunt identice, rezultatele
msurtorilor ilustreaz o tendin cresctoare a temperaturilor.

enviroweb.org gcrio.org
An Temperatu An Temperatur
ri i
1860 14,6 1860 13,6
1870 14,8 1870 13,7
1880 14,5 1880 13,8
1890 14,5 1890 13,7
1900 14,5 1900 13,75
1910 14,6 1910 13,55
1920 14,7 1920 13,65
1930 14,8 1930 13,8
1940 15,2 1940 14
1950 14,8 1950 14
1960 15,1 1960 14
1970 14,9 1970 13,95
1980 15,3 1980 14
1990 15,4 1990 14,2
2000 15,5 2000 14,3
enviroweb.org

36