Sunteți pe pagina 1din 66

HARUIREA SEXUAL

CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE INTRODUCTIVE

Sectiunea 1.Ilicitul penal

1.1 Ilicitul penal


1.2 Formele fenomenului infractional
1.3 Politici de combatere a infractionalitatii

CAPITOLUL II CONSIDERATII GENERALE PRIVIND OCROTIREA


LIBERTATII PERSOANEI IN DREPTUL PENAL
Sectiunea 1 Despre libertate in general
1.1 Definitie
1.2 Rolul conceptului de libertate
1.3 Evolutia conceptului de libertate

Sectiunea 2 Evolutia reglementarilor privind protectia penala a persoanei.

2.1 Persoana si drepturile acesteia

Sectiunea 3 Despre conceptul de libertate privind viata sexual

3.1 Viata sexuala ca obiect al protectiei penale in legislatia internationala si


legislatia europeana
3.1.1 Legislatia internatioanala
3.1.2 Legislatia europeana
3.2 Viata sexuala ca obiect al protectiei penale romane

CAPITOLUL III ISTORIC


Sectiunea 1 Evoluia istoric a reglemetrii rspunderii penale pentru infraciunile
privitoare la viata sexual pe teritoriul Romaniei

1.1Perioada daco-roamana
1.2 Perioada feudalismului
1.3 Regimul turco-fanariot
1.4 Perioada 1859-1864
1.5 Perioada 1918-1938
1
1.6 Perioada 1968-2002
1.7 Perioada 2002-2014

CAPITOLUL IV NECESITATEA INCRIMINARII INFRACTIUNILOR


CONTRA LIBERTATII SI INTEGRITATII SEXUALE

Sectiunea 1 Trasaturi generale ale infractiunilor contra libertatii si integritatii


sexuale

Sectiunea 2 Necesitatea incriminarii infractiunii de hartuire sexual in Codul Penal

2.1 Despre viata sexuala in general


2.2 Incadrarea infractiunii de hartuire sexuala in Codul Penal

CAPITOLUL V ANALIZA INFRACTIUNII DE HARTUIRE SEXUALA.


ANALIZA COMPARATIVA CU ALTE INFRACTIUNI
PRIVITOARE LA VIATA SEXUALA.
Sectiunea 1.Analiza privind continutul infractiuniilor de :
Hartuire sexuala
Viol
Hartuire
Folosirea abuziva a functiei in scop sexual

Sectiunea 2.Analiza comparativa privind obiectul si subiectii infractiunilor


reglementate la art.223,art.218,art.208,art.229

2.1.Hartuirea sexuala(art.223)-Viol(art.218)
2.2Hartuirea sexual(art.223)-Hartuirea(art.208)
2.3 Hartuirea sexuala(art.223)-Folosirea abuziva a functiei in scop sexual
(art.229)

Sectiunea 3. Analiza comparativa privind continutul consitutiv al infractiunilor


reglementate la art.223,art.218,art.208,art.229

3.1.Hartuirea sexuala(art.223)-Viol(art.218)
3.2Hartuirea sexual(art.223)-Hartuirea(art.208)

2
3.3 Hartuirea sexuala(art.223)-Folosirea abuziva a functiei in scop sexual
(art.229)

Sectiunea 4. Analiza comparativa privind formele,modalitatiile si conditiile


de pedepsibilitate ale infractiuniilor reglementate la art.223,
art.218,art.208,art.229

4.1.Hartuirea sexuala(art.223)-Viol(art.218)
4.2Hartuirea sexual(art.223)-Hartuirea(art.208)
4.3 Hartuirea sexuala(art.223)-Folosirea abuziva a functiei in scop sexual
(art.229)

Sectiunea 5. Analiza comparativa privind sanctiuniile infractiuniilor reglementate


la art.223, art.218,art.208,art.229

5.1.Hartuirea sexuala(art.223)-Viol(art.218)
5.2Hartuirea sexual(art.223)-Hartuirea(art.208)
5.3 Hartuirea sexuala(art.223)-Folosirea abuziva a functiei in scop sexual
(art.229)

CAPITOLUL VI PRACTICA JUDICIARA

CAPITOLUL VII IMPACTUL PSIHOLOGIC ASUPRA VICTIMEI

CAPITOLUL VIII REGLEMENTAREA HARTUIRII SEXUALE IN


LEGISLATIA EUROPEANA

CAPITOLUL IX CONCLUZII

CAPITOLUL X BIBLIOGRAFIE

3
CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE INTRODUCTIVE

Sectiunea 1.Ilicitul penal

1.1 Ilicitul penal

Prin definitia lor,normele juridice,impun membrilor unei comunitati,membrilor


societatii o conduita prin care se delimiteaza frontiera,desi nevazuta dar
existenta,dintre licit si ilicit.1

Frontiera existenta intre licit si ilicit ne indeamna sa plasma in sfera licitului tot
ceea ce conceptele juridice si normele de drept nu opresc sau nu interzic,adica tot
ceea ce este conform cu conceptele de drept costituie sfera licitului.Pe de alta
parte,o conduit a unui subiect de drept este ilicita daca intre ea si dispozitia normei
exista o neconcordanta . Astfel spus prin conduita ilicita se intelege un
comportament contrar unei norme sau prevedere legala.

Asa cum sustin sociologii,exista o zona gria ilicitului,care reprezinta toate


faptele ce au un pericol social redus,dar care constituie o incalcare a normelor
juridice.La fel se intampla si cu ilicitul aparent care este,compus din actiuni sau
inactiuni prin care se ocoleste continutul unei norme prohibitive(opresc subiectul
de la o anumita actiune,il obliga sa se abtina de la a face ceva)sau
onerative(prescriu destinatarului o anumita conduita)ori prin care se speculeaza
anumite neconcordante legislative.

Ilicitul ca fapt antisocial sau antijuridic,in raport de specificul normelor juridice


care sunt incalcate de indivizii care compun societatea imbraca diverse
forme.Putem discuta de un ilicit civil,un ilicit administrativ,unul fiscal si nu in
ultimul rand despre un ilicit penal.

Ilicitul penal reprezinta insa gradul cel mai ridicat,din punct de vedere al
gravitatii,ceea ce inseamna ca ilicitul penal creeaza cea mai mare tulburare a

1
Dr Viorel Paca Prolegomene in studiul Dreptului Penaled.Lumina Lex 2000 p.5
4
ordinii plublice sau juridice.Ilicitul penal este expres si limitativ determinat in
comparatie cu alte forme ale ilicitului juridic ceea ce ii confera o atentie deosebita.

Ilicitul penal este denumit infractiune,provenind din latinescul infractio-onis care


inseamna spargere,frangere,insa fiecare infractiune la randul sau are o denumire
specifica,spre exemplu:infractiunea de viol,infractiunea de talharie,de furt,etc.

Reactia impotriva ilicitului penal apartine statului,actiunea penala fiind de ordine


publica,chiar si cand ilicitul vizeaza un interes privat,el este tot de ordine publica

Ilicitul penal este o forma a deviantei sociala,fara ca acesta sa se identifice integral


cu infractionalitatea,devianta sociala avand si alte forme de manifestare.2

Din punct de vedere al dreptului pozitiv ilicitul penal se deosebeste de ilicitul


nepenal pe baza criteriului formal,normativ,al sanctiunii deoarece in dreptul pozitiv
este considerat ilicit penal orice fapt pentru care normele juridice prevad o
sanctiune materializata printr-o pedeapsa.

1.2 Formele fenomenului infractional

Notiunea de forma este o categorie filosofica care se aplica in orice domeniu al


cunoasterii.Ansamblul caracteristicilor de manifestare a unei entitati desemneaza
forma sa.3

Totalitatea formelor sub care apare ilicitul penal poarta denumirea de


infractionalitate ori criminalitate.Criminalitatea este definita ca fiind totalitatea
infractiunilor savarsite intr-un interval de timp pe un teritoriu dat.In teoria si
practica criminologiei un rol deosebit se atribuie cercetarii formelor

2
Dr Viorel Pasca Prolegomene in studiul Dreptului Penal ed.Lumina Lex 2000 p.6
3
Dr.Gheorghe C.Mihai Inevitabilul drept ed.Lumina Lex 2002 p.94
5
infractionalitatii dupa gradul de cunoastere,descoperire,inregistrare,verificare si
solutionare judiciara.

Idiferent de societatea in care ea exista,niciodata infractionalitatea reala nu a putut


fi si nu este descoperita din diferite motive cum ar fi iscusinta infractorilor.Insa
infractionalitatea descoperita numita si aparenta reprezinta totalitatea
infractiunilor descoperite si cercetate de organele de urmarire penala fie din
oficiu,fie la plangerea prealabila a partii vatamate ori ca urmare a denuntului facut
de o alta persoana interesata sau nu. Desi in doctrina criminologica,se vorbeste
despre criminalitatea descoperita,exista situatii in care nu toate infractiuniile
descoperite ajung sa fie si judecate.Ne referim aici,la anumite situatii cum ar fi
decesul faptuitorului,impacarea partilor,amnistia,dezincriminarea faptei,acestea
toate impiedicand judecarea faptei.

Criminalitatea aparenta are o rata mai mica decat criminalitatea reala,datorita


motivelor care duc la nedescoperirea sau necercetarea lor.In doctrina criminologiei
aceasta diferenta dintre infractionalitate reala si cea aparenta este denumita cifra
neagra a criminalitatii

Societatea in care criminalitatea aparenta este mai apropiata de criminalitatea reala


duce la o buna functionare a organismului judiciar,dar in incercarea lui de a reduce
diferenta dintre criminalitate aparente si cea reala,depinde de o multitudine de
factori cum ar fi:pregatirea si dotarea umana a aparatului judiciar,motivatia
materiala,etc.

1.3 Politici de combatere a infractionalitatii

Reactia sociala impotriva fenomenului infractional reprezinta o necesitate pentru


a fi aparata ordinea sociala reglementata de normele juridice.Lipsa unei reactii
impotriva infractionalitatii ar insemna si in cele din urma ar duce la negarea
dreptului si la destramarea societatii respective.

6
Gassin pune accentul pe intelegerea prevenirii ca orice activitate de politica
penala care are ca finalitate exclusiva sau partiala limitarea posibilitatilor de
aparitie a unui ansamblu de actiuni criminale,facandu-le fie imposibile,fie mai
dificil de realizat,fie improbabile,cu excluderea a ceea ce decurge din amenintarea
unui pedepse,ca si aplicarea sa4.Combaterea apare astfel,ca o actiunea de
prevenire a infractionalitatii,definita ca un ansmablu de masuri,politici si tehnici
care,in afara cadrului justitiei penale,vizeaza reducerea diverselor tipuri de
comportamente ce antreneaza prejudicii considerate de stat ca fiind ilicite.In
doctrina romana s-a evidentiat opinia potrivit careia notiunea de combatere are
doua intelesuri:

a) una cu caracter sociologic si criminologic,care se refera la totalitatea de


activitati derulate in directia identifiicarii,explicarii si diminuarii cauzelor si
conditiilor generale si special,sociale si individuale,care geenereaza sau
favorizeaza manifestari delicvente in societate
b) una cu caracter juridico-penal,ce se refera la efectul pe care legislatia
penala,prin pedepsele prevazute,il exercita asupra conduitei indivizilor si
grupurilor sociale.

Scaderea ratei criminalitatii este posibila ,prin adoptarea si prin introducerea,nu


numai a unor politici penale dominant represive,ci si a unor politici penale
preventive. Masurile legislative si judiciare nu sunt insa singurele in masura sa
stopeze fenomenul infractional.Pentru ca aceste masuri sa fie eficiente in
combaterea fenomenului infractional ele trebuie grupate cu alte masuri cum sunt
cele culturale,cele social-economice,etc.

In ce priveste domeniul prevenirii infractionalitatii,Consiliul Europei a elaborate o


serie de recomandari specifice.Cea mai relevanta este Recomandarea (1987)19 a
Comitetului de Ministrii al Consiliului Europei,Recomandare ce se refera la:

4
R.Gassin,Criminologie,Dalloz,Paris,1988,p.613
7
a) statele membre sa includa combaterea criminalitatii ca misiune permanenta
in programele guvernamentale
b) statele membre sa creeze,sa incurajeze sis a mentina la nivel
national,regional si local organismele de prevenire a criminalitatii
c) sa stabileasca sis a promoveze programe de preventie,care sa vizeze solutii
privind reducerea posibilitatilor de a comite infractiuni si de a mari riscul
pentru delicvent de a fi descoperit

CAPITOLUL II CONSIDERATII GENERALE PRIVIND OCROTIREA


LIBERTATII PERSOANEI IN DREPTUL PENAL
Sectiunea 1 Despre libertate in general

1.1 Definitie

In societatea,moderna democratica,libertatea este acceptata la modul abstract ca o


valoare fundamentala,alaturi de alte valori de baza,ca egalitatea,drepturile umane si
dreptatea.

Libertatea este un concept filozofic,cunoscuta de toata lumea,ea fiind definita ca


posibilitatea de a actiona dupa propria vointa sau dorinta.Desigur aceasta definitie
este o definitie teoretica,pentru ca practic libertatea de care omul dispune,poate
insemna subjugarea libertatii altuia,ceea ce nu ar fi corect.Libertatea fiecaruia
trebuie exercitata in conformitate cu legile statului.

Dupa parerea lui Osho omul este singura fiinta de pe pamant inzestrata cu
libertate.Omul nu este doar liber ci este el insusi libertatea.

1.2 Rolul conceptului de libertate

Una dintre cele mai importante probleme cu care societatea din ziua de azi se
confrunta,este problema libertatii omului.Libertatea omului este raportata la
necesitatea naturala sau socio-naturala a omului.

8
Putem afirma,faptul ca libertatea este ceva esential,deoarece orice individ care este
liber sa cugete si sa actioneze potrivit propriei vointe,dar in conformitate cu legile
statului,se dezvolta armonios atata din punct de vedere fizic cat si psihic.

Libertatea este deci,un proces de independizare a omului si totodata un produs al


independentei relative a omului intr-un complex de determinari socio-
naturale.Libertatea poate fi usor folosita abuziv,caci,oricine poate face o alegere
gresita,tocmai in aceasta constand frumusetea libertatii:in a putea alege intre bine
si rau.

In esenta,libertatea,inseamna sa poti alege intre bine si rau.Cine nu este liber,nu-si


poate folosi gresit lipsa de libertate.Un prizonier nu are de ales,este incatusat si nu
poate face nimic in aceasta privinta.

1.3Evolutia conceptului de libertate

Filozofii au fost intotdeauna de parere ca esenta precede existenta,ca omul se naste


cu un destin predeterminat.

Libertatea a fost mereu o preocupare a oamenilor,atat in privinta modului de a o


obtine,de a o valorifica,de a o define si mai ales de a-i trasa limitele,adica pana
unde poate merge libertatea asta?Libertatea,ca orice alta notiune privitoare la
oameni si la relatiile dintre acestia are foarte multe defintii,defintitii cel putin egale
cu numarul de indivizi care rationeaza cat de cat,existenti atat in prezent cat si in
trecut.Desi fiecare persoana percepe libertatea in mod diferit,de-a lungul istoriei au
fost cateva formule comune acceptate privind libertatea .

Astfel,in Antichitate si in Evul Mediu,libertatea era perceputa in functie de statutul


social si limitata de credintele religioase,in strans raport cu cu existante unui
moharh cu puteri depline,care era perceput ca fiind in stransa legatura cu
divinitatea,uneori devenind divinitatea insasi.Chiar si in societatiile barbareale
vremii,ierarhia ramanea stricta,fara posibilitatea indivizilor de a iesi din tiparele
prestabilite.

Odata cu sfarsitul secolului al XVIII-lea,statele au inceput sa se transforme in


entitati alcatuite prin asocierea libera dintre indivizi,care au scopuri si aspiratii
comune.Astfel incet,incet,religia isi pierde din importanta,insitutiile religioase
devin doar o forma de asociere intre indivizi,fara a avea un rol in stabilirea unor
standarde social-comportamentale ale indivizilor.

9
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea a inceput sa-si faca loc ideea de drepturi
colective.Astfel,statele au inceput sa ia unele masuri precum:interzicerea
slaviei,introducerea votului universal,etc.In acceasta perioada s-a dezvoltat si ideea
de natiune si libertate nationala,concept care a incercat sa creeze ideea ca oamenii
se pot dezvolta echilibrat doar in cadrul propriei natiuni.

In secolul al XX-lea,au existat doua mari tendinte in ceea ce priveste relatia stat-
individ:tendinta raportului colectiv intre individ si stat(in cazul statelor
democratice),tendinta raportului colectiv intre individ si stat(in cazul statelor
comuniste).

Asadar,secolul XXI gaseste statele in stadiul de a face fata unei noi


provocari:globalizarea.Astfel,in zilele noastre,libertatea sau mai bine zis libertatiile
au dobandit un caracter complex,devenind o stare normala a indivizilor.Indiferent
de individ,libertatea a devenit in ultimii ani o realitate pentru tot mai multi
oameni.Totusi,se observa o incercare a statelor de a limita anumite drepturi si
libertati,sub pretextul problemelor de securitate.

Desi in zilele noastre libertatea a dobandit un caracter complex,uneori libertatea


este folosita gresit.Asa se explica haosul din lumea de azi.Inainte omul era mai
putin liber,de aceea haosul nu exista. Oriunde exista libertate apare si starea de
haos.

Sectiunea 2 Evolutia reglementarilor privind protectia penala a persoanei.

2.1 Persoana si drepturile acesteia

Ocrotirea persoanei prin intermediul normele juridice raspunde in primul rand unui
interes manifestat totdeauna in drept fata de atributele persoanei ca valori general
umane.Apararea persoanei,reprezinta un scop comun tuturor sistemelor de
drept,indiferent de oranduirea sociala,desi pericolul impotriva caruia s-a actionat
si tratamentul juridic aplicat faptuitorilor nu a fost acelasi pentru toate clasele
societatii.

Fara indoiala,scopul principal al dreptului este reprezentat de ocrotirea


persoanelor.Astfel dar,crearea si aplicarea dreptului implica pentru a fi
eficiente,cunoasterea stiintifica a realitatii,a structurilorsi caracteristicilor care
10
carmuiesc dezvoltarea realitatiilor sociale.Pentru a se adapta realitatiilor
sociale,insitutiile dreptului trebuie mereu regandite,trebuie confruntate in
permanenta,sub aspectul rolului,functiilor si interesului lor,cu multiplele aspect ale
realitatii,in scopul adoptarii unor solutii juridice care sa corespunda exigentelor5.

Personalitatea,in cadrul relatiei juridice dobandeste caracterul unor drepturi care


decurg din calitatea de subiect de drept,singura limita pentru exercitarea lor fiind
aceea a legii,care impune respectul datorat acelorasi drepturi recunoscute
semenilor sai.

De-a lungul timpului,istoria a inregistrat lupta neincetata a omului de a crea pentru


toate persoanele cadrul social-politic si juridic favorabil unei vieti mai libere si mai
drepte.Astfel,in oranduirea sclavagista,sclavii,desi oameni,nu erau subiecte de
drept,nu aveau capacitatea de folosinta a drepturilor ci erau considerate animale de
munca sau simple lucruri.Sclavia a insemnat negarea totala a libertatii pentru o
intreaga clasa sociala,precum si dreptul de viata si de moarte exercitat de stapan
asupra sclavului6

Drepturile si libertatiile omului au fost luate in calcul,odata cu aparitia primelor


constitutii cum ar fi:Magna Carta Libertatum din 1215 si Petitia Drepturilor din
1627,toate acestea ca urmare a luptei burgheziei in ascensiune impotriva
absolutismului monarhic.Aceste acte ce reglementau drepturile omului,au avut
izvorul in ratiunea umana,ele fiind esentiale finite umane,drepturi declarate
solemne si intangibile,opzabile statului,superioare legiilor si conventiilor.

Dupa numeroase eforturi,la data de 10 decembrie 1948,Adunarea Generala a


Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat si proclamat Declaratia Universala a
Drepturilor Omului,un act de valoare internationala cu caracter universal,destinat
sa asigure protectia international a drepturilor de care barbatii si femeile se pot
prevala in orice loc.

Victoria revolutiei romane din anul 1989 a scos tara din cosmarul
totalitarismului,idealul drepturilor omului devenind o realitate a vietii.

Noua Constituie a Romaniei,publicata in M.Of.nr.669 din 22 septembrie


2003,acorda o mare importanta ocrotirii drepturilor si libertatilor fundamentale ale
omului,cuprinzand principia care au fost consecrate si in Declaratia Universala a
Drepturilor Omului din 1948.Pentru respectarea acestot principia precum
garantarea dreptului la viata si la integritate fizica si psihica a

5
C.Barbu,Ocrotirea persoanei in dreptul penal al Romaniei,Editura Scrisul Romanesc,Craiova,p.217
6
C.Barbu, Ocrotirea persoanei n dreptul penal al Romniei, Editura Scrisul Romnesc
11
persoanei(art22)libertatea individuala si siguranta persoanei (art.23),etc.,este
asigurata de toate ramurile dreptului potrivit cu specificul lor.

Astfel o contributie importanta in respectarea acestor principii o are si legea


penala.

Dreptul penal roman asigura protectia persoanei umane,prin multitudinea de


incriminari,pe baza carora insituie raspunderea penala pentru faptele ilicite prin cae
se aduceatingere,direct sau indirect,drepturilor si intereselor persoanei.

Doctrina dreptului penal si legislatiile penale fac distinctie intre faptele prin care
sunt atinse sau amenintate nemijlocit atributele persoanei,drepturile sale absolute la
existenta,integritatea fizica si psihica,la libertatea si faptele prin care sunt
periclitate celelalte drepturi si interese ale persoanei7

Primele formeaza o categorie distincta de infractiuni cuprinse in Titlul I din partea


speciala a Codului Penal sub denumirea de:Infractiuni contra persoanei.Prin
acestea este ocrotit omul in sine,ca valoare sociala fundamentala,cat si imensa
majoritate a relatiilor sociale ce se formeaza prin om si in jurul sau.

Sectiunea 3 Despre conceptul de libertate privind viata sexuala

In sfera libertatilor individuale,ca atribute ale persoanei,asigurate,garantate si


ocrotite prin norme juridice,pe langa libertatea constiintei,libertatea de exprimare
se inscrie si libertatea sexuala.Aceasta este un atribut important al personalitatii
umane si o importanta valoare sociala.Orice atingere adusa persoanei pune in
pericol si chiar lezeaza buna desfasurare a relatiilor sociale legate de aceasta.

Viata sexuala a fiecarei persoane in parte,constituie un domeniu deosebit de


important al vietii persoanei.Viata sexuala a persoanei trebuie sa se desfasoare
dupa anumite norme a caror respectare asigura apararea unor valori morale si
juridice de maxima importanta si anume,libertatea si moralitatea vietii sexuale a
persoanei.

In ce priveste,libertatea sexual,fiecare individ are dreptul de a-si allege parteneru;


de viata sexual si acest drept trebuie respectat de cei din jur.Lucrurile nu au stat asa
din totdeauna.

Prima forma de organizare a colectivitatilor umane a reprezentat-o ceata,in sanul


careoa relatiile dintre indivizi se bazau pe obtinerea hranei in comun si aparare

7
Oliviu Augustin Stoica,Drept penal,partea speciala,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1976,p.17
12
reciproca.In aceasta perioada a paleoliticului inferior,relatiile sexuale erau ne-
ngradite8

In epoca paleoliticului superior are loc trecerea de la ceata primitive la organizarea


pe mari grupe de rude,care formau colectivitati umane mai bine omogenizate ai
caror membrii incep sa fie constienti de origine comuna.Relatiile sexual au
inceput sa fie interzise intre persoanle apartinand unor generatii diferite(Parinti-
copii;bunici-nepoti)ajungandu-se la o etapa de dezvoltare care a fost consacrata
sub denumirea de casatorie pe grupe.Aceste grupe,apartinand perioadei
matriarhatului,erau impartite pe generatii astfel ca toti bunicii si toate bunicile
dintr-o astfel de familie erau soti intre ei,formula ce se regaseste la nivelul fiecarei
generatii.Rudenia nu mai putea fi certificata in aceste conditii decat pe linie
materna9

Mai multe ginti matriarhale se puteau grupa intr-o fratrie iar mai multe fratrii
puteau alcatuii un trib.Legaturile matrimonial nu erau posibile decat cu o persoana
din cealalta jumatate.Aceasta era casatoria pereche, ce se caracteriza prin aceea
ca un barbat avea printre mai multe sotii o sotie principal,iar el,la randul sau printre
alti soti,era soltul principal.

In timpul patriarhatului casatoria se facea din initiative barbatului,prin rapirea sau


cumpararea fetei,care reprezenta o forta de munca ce trebuia rascumparata de la
familia ei10

Legaturile sexuale dintre membrii acestor organizatii familial erau stabilite de


conducatorii lor,asadar indivizii nu aveau libertatea de exprimare,de alegere sau
libertate sexuala.

Sensul care a fost dat astazi notiunii de viol este urmare a modului in care s-a privit
in decursul timpului satisfacerea instinctului sexual,in special de catre barbat,dar si
in raport cu pozitia ocupata de femeie in societate.

Oroarea sau spaima de sexualitate a existat atat in comunitatiile religioase cat si in


societatiile pe cale de secularizare din burghezul secol al XIX lea,ori in
comunismele si fascismele secolului nostru.

Acestia considerau ca granite dintre viata publica si viata personala este neglijabila
si trebuie chiar ignorata,autoritatile avand dreptul si chiar datoria de a regal modul
de viata al individului.Lupta pentru emancipare sociala a mers parallel ci cea de

8
Petru Miculescu,Cristian Clipa Istoria dreptului romanesced.Universitas Timisiensis 2002 p.33
9
Ibidem
10
Ibidem
13
emancipare a individului,cu dreptul lui la o viata personala asupra careia sa ia el
singur deciziile pe care le doreste,asumanu-si totodata raspunderea pentru cazul in
care libertatea lui ar leza libertatea altuia.In mod direct sau indirect libertatea
sexuala a fost mereu in central luptei pentru libertatea personala.

Nu poate fi liber un individ care nu este liber in viata lui personala,si aceasta nu
poate fi libera daca nu include libertatea sexuala si dreptul fiecarui de a face ce vre
cu trupul sau.La fel nu poate fi libera o persoana care nu-I accepta aceste
libertati,in aceeasi masura,semenului sai,si cu atat mai mult nu poate fi liber
individual care ii refuza semenului aceste libertati sau cel care ii impune,cu
forta,anumite optiuni.

Astfel spus,libertatea sexuala se afla in central vietii personale a fiecaruia.

3.1 Viata sexuala ca obiect al protectiei penale in legislatile internationala si


legislatia european

3.1.1 Legislatia internatioanala

Infractiunile contra persoanei sunt reglementate intr-un capitol(titlu)distinct in


legislatiile tuturor statelor.In cadrul acestui capitol persoana este ocrotita prin
normele penale privind viata persoanei,integritatea corporala si
sanatatea,libertatea,onoarea sau demnitatea persoanei.

3.1.2 Legislatia europeana

3.2 Viata sexuala ca obiect al protectiei penale romane

Societatea a avut intotdeauna grija fata de om,chiar daca in decursul vremurilor


personalitatea umana nu a fost respectata,iar persoana fizica a fost adesea
batjocorita prin existent exploatarii si asupririi omului de catre om.In cadrul
ocrotirii penale a persoanei,locul central il ocupa apararea vietii omului.Viata,ca
insusire biologica a individului,constituie atributul fundamental fara de care nu ar
putea exista nici una dintre celelalte insusiri ale persoanei.societatea,de
asemenea,nu poate fi conceputa decat prin existanta unor oameni,ceea ce inseamna

14
ca viata indivizilor devine o conditie suprema a existentei societatii insai.Fara
respectarea vietii nu este posibila nici colectivitatea,nici convietuirea sociala.

Legile scrise si nescrise din toate timpurile au ocrotit persoana incriminand pe cei
care atentau la viata,integritatea corporala,sanatatea si demnitatea omului,in acest
din urma aspect incluzandu-se si viata sexuala a individului.

Daca pe scara evolutiei umane,primele trepte au confirmat regula dinte pentru


dinte,iar mai apoi pedepsele de natura corporala au fost cel mai adesea
aplicate,istoria moderna a dreptului roman a asigurat o ampla preocupare pentru
reglementarea vietii intime a libertatii sexuale a individului in perioada
postbelica.Octotirea persoanei prin intermediul legii penale se inscrie printre cele
mai importante obiective ale dreptului penal de-a lungul timpului,omul fiind aparat
atat sub aspectul personalittii sale fizice(viata,integritatea corporala,sanatatea),cat
si al personalitatii sale morale(demnitatea,onoarea,libertate,etc.)

Astfel,la 10 decembrie 1948 Adunarea Generala a O.N.U. a doptat Declaratia


Universala a drepturilor omului,in cuprinsul careia sunt stipulate drepturi
fundamentale aratandu-se,printer altele,ca toate fiintele umane se nasc libere si
egale in demnitate si drepturi;orice fiinta umana are dreptul la viata,la libertate si
securitatea sa;nimeni nu poate adduce atingeri onoarei si reputatiei sale.

Impunand reguli stricte si privind viata intima si adoptand prevederile din Codul
Penal la interesele societatii in perioada de dinainte de anul 1989,infractiunile la
viata sexuala au fost aspru sanctionate,totul fiind insa subordonat intereselor
privind evolutia demografica a societatii.

Noile realitati sociale din Romania dupa 1989 au determinat alinierea legislatiei
tarii noastre la standardele international si in ce priveste apararea drepturilor
omului.

Constitutia Romaniei adoptata in decembrie 1991,fiind legea suprema a


statului,acorda o mare insemnatate ocrotirii drepturilor si libertatilor fundamentale
cum ar fi:garantarea dreptului la viata,precum si a dreptului la integritate fizica si
psihica a persoanei(art.22);garantarea vietii intima familiale si private(art 26)

O contributie importanta la asiguarea protectiei drepturilor si libertatilor omului


consacrate de Constitutie o aduce si legea penala.

15
Cadrul juridic menit sa dea eficenta acestor drepturi si libertati il formeaza Titlul I
din partea speciala a Codului Penal roman.Astfel reglementarea infractiunilor
contra persoanei in noul Cod Penal,este diferita fata de reglementarea din Codul
Penal de la 1968,sub aspectul sistematizarii materiei,al formularii unor norme de
incriminare ca si prin sanctiunile prevazute in cadrul fiecarei norme de incriminare.
Apararea persoanei umane prin dispozitiile cuprinse in noului Cod penal priveste
pe om,in ansamblul atributiilor ce caracterizeaza fiinta umana:integritatea
corporala,libertatea,inviolabilitatea sexuala,demnitatea persoanei.Infractiunile care
aduc atingere persoanei si drepturile acesteia detin un loc prioritar,fata de vechiul
Cod,ce acorda atentie primordiala infractiunilor care aduc atingere statului.
Noua formula a Codului Penal,este o structura ce se ragaseste la majoritatea
codurilor europene recente(Austria,Spania,Franta,Portugalia)si reflecta conceptia
actuala privind locul persoanei si al drepturilor si libertatilor acesteia in ierarhia
valorilor care se bucura de protective,inclusive prin mijloace penale

Infractiunile privitoare la viata sexuala sunt cuprinse in Capitolul al VIII-lea din


Titlul I din Codul Penal.Viata sexuala ca obiect al protectiei penale trebuie privita
in primul rand sub aspectul libertatii si inviolabilitatii intimitatii omului.Viata
sexuala trebuie sa se desfasoare in mod liber, dar in conditii de moralitate si
decenta.Incalcarea libertatii sexuale creeaza o stare de nasiguranta sociala,un
dezechilibru ce anihileaza normalitatea desfasurarii relatiilor sociale privitoare la
viata sexuala,si prin aceasta poate afecta insasi existenta societatii.

Reprimarea infractiunilor privitoare la viata sexuala este o necessitate,societatea


fiind interesata in crearea cadrului de desfasurare normala a rapoturilor
sexuale.Nimeni nu contesta ca instinctual sexual xista ca o conditie inseparabila
vietii,dar constiinta care este proprie oamenilor,face ca acest instinct sa nu se poate
manifesta in foram sa animalca,pur naturala.Manifestarile violente,actele de
inversiune sexuala sau de coruptie sexuala nu tin de natura umana ci sunt rezultatul
lipsei de educatie pentru ca imul nu poate fi privit numai sub raport biologic,ci si
ca fiinta sociala.

Prin incriminarea infractiunilor privind viata sexuala se octotesc si alte valori


sociale legate de persoanele care pot fi lezata prin savarsirea unor agresiuni
sexuale.Se ocroteste deci si sanatatea fiziologica fara de care viata sexuala nu isi
poate realize finalitatea sa fireasca,iar reproducerea fondului biologic al societatii
nu ar fi posibila.

16
CAPITOLUL III ISTORIC
Sectiunea 1 Evoluia istoric a reglemetrii rspunderii penale pentru infraciunile
privitoare la viata sexual pe teritoriul Romaniei

nc din cele mai vechi timpuri, omul a contientizat necesitatea reglementrii


raporturilor juridice cu semenii i astfel a fost creat un drept nescris, cutumiar
pentru ca mai trziu s introduc un drept scris cu caracter de lege
1.1Perioada Daco-Roman

Dreptul penal Geto-Dac cutumiar cuprindea norme aspre ca si celelate drepturi


antice, care o continuat s se menin n timp. Versurile lui Horaiu amintesc
despre pedeapsa cu moartea pentru soia adulter, iar relatrile lui Ovidiu despre
persistena unor elemente de justiie privat11

Odat cu instaurarea stpniri romane pe teritoriul Daciei, s-a alaturat dreptului


local nescris i dreptul roman scris. Potrivit opiniei romane, cutuma locala putea fi
aplic n msura n care nu venea in contradicie cu principiile generale are
dreptului roman. Datorit acestui fapt, la inceput, cele dou att cutuma local ct
i dreptul roman scris s-a aplicat n paralel pentru ca apoi, in cadrul unui proces de
intreptrundere i de influenare reciproc se ia natere un sistem de drept nou,
daco-roman, in cadrul creia conceptele i instituiile juridice au dobndit noi
funcii i noi finaliti12

1.2 Perioada feudalismului

ncepnd cu secolul al XVII-lea, dreptul scris a nceput sa fie numit lege, doar
mai trziu odata cu apariia pravilelor-coduri de legi scrise-cand s-a fcut
deosebirea intre dreptul scris si cel nescris, care s-a numit cu precdere obicei.

11
A se vedea Vladimir Hanga Istoria dreptului romnesc vol. 1, Ed-Bucureti 1980, pag. 74
12
A se vedea A. D. Xenopol Istoria romnilor din Dacia-Traina, 1914 vol. 1, pag. 163

17
Demarcaia aceasta se constat chiar de la domnitorul Vasile Lupu, cel care s-a
ngrijit de ntocmirea pravilei-cartea romneasca de nvttura i care, atunci
cnd judeca se referea la legea noastr i a tri13

n reglementarea penal a lui Vasile Lupu, legea tri mai pstreaz unele
reminiscene din epocile anterioare, dar in principal se apr valorile i relaiile
interesnd nobilimea feudal i se anun totodat unele inceputuri de moderinizare
judic. Statul caut s pun barier practicii nvechite a talionului prin aplicarea
pedepsei numit zazeasc (amend) celor care mai indrzneau s recurg la
rzbunarea privat.

Se constat inegalitatea in faa legii penale dup starea social a fptuitorului i a


victimei. Aceleai fapte sunt apreciate diferit la fel ca i pedepsele. Infraciunile se
numesc fapte i sunt clasificate dup gravitatea lor n: mari i mici14.

Primele pravile aprute a avut caracter religios i au prezentat un caracter oficial


ntruct au fost ntocmite din ordinul domnitorului sau al mitropolitului i pe
cheltuiala lor. Dispoziiile din pravil erau inpuse att clerului ct si laicilor, n
domeniul religios propriu-zis ct i in domeniul juridic. De altfel, potrivit
conceptiei autorilor de pravi bisericeti, reglemetrile de drept civil, penal sau
procesual penal ineau tot de domeniul religios15

Biserica ncearc s rezolve prin impcare pajnic infraciunile privitoare la viaa


sexual ignornd gravitatea acestor infraciuni. Una din aceste modaliti de mpare
pajnic era cstoria, dar dac victima nu accepta, se cerea rscumprarea victimei
prin plata unei sume de bani care s constituie zestre atractiv victimei 16

ntruct biserica ortodox din rile romne s-a aflat sub autoritatea spiritual a
patriarhului din Bizant, pravilele bisericeti s-au intocmit dupa izvoare canonice

13
A se vedea Gheorghe Hibnescu Surete i Izvode, pag. 90
14
A se vedea E. Cernea i E. Moncu Istoria statului i dreptul romnesc, Casa de Editur i Pres ansa SRL,
Bucureti 1991 pag. 122
15
A se vedea Ioan N. Floc Originile dreptului scris in biserica ortodox romneasca, Sibiu 1989
16
A se vedea Constana Ghiulescu in Biseric, sexualitate, cstorie i divor in Trile Romne in sec. a XVIII-lea
pag. 44-45
18
bizantine i au fost relatate a inceput in limba slavon, iar in limba romn abea
din a doua jumtate a sec. a XVI-lea.

n Moldova, la mijlocul sec. a XVII-lea a fost adoptat cea mai important pravil,
respectiv Pravila lui Vasile Lupu sau Cartea Romneasc de nvtur prima
codificare legislativ cu caracter laic din istoria dreptului nostru.

n primul rnd, titlul lucrrii ne indic faptul c lucrarile strine, bizantine au fost
codificate intr-o viziune proprie, ca urmare a iniiativei domneti i constituie o
opera de sintez cu trsturi originale.

In al doile rnd, termenul de nvrur trebuie neles in sensul de porunc


domneasc de dispoziie obligatorie cu caracter juridic.

Dispoziiile penale sunt formulate pe baza unor principii moderne. Infaciuniile


erau numite vini sau greeli i erau clasificate in vini mari i vini mici. n
codificarea lor se avea in vedere aspectul inteional, locul i timpul, coautorii lor,
caracterul flagrant sau neflagrant.

Violul era reglementat ca infraciune ce purta denumirea de sila fecioarelor.


Subiectul activ al infraciunii de viol putea fi att barbatul, femeia, minorul, fata
fecioara (copila) dar i femeia mritat sau vduva. Cum am menionat i mai sus,
pedeapsa se aplica n funcie de statutul social a celui vinovat: bogatul cu
pierderea unei sumei de bani din averea sa pe cnd celui sarac i se aplica btaia i
scoaterea din comunitate; dup increderea pe care a avut-o infractorul: tutorele cu
confiscarea averii i pierderea calitai de tutore pe cnd sluga cu arderea de viu; in
funcie de condiiile in care s-a comis, cu pedepsa capital in mod neorganizat
dup voia si aprecierea judecatorului; in funcie de locul ales: daca se savrea in
casa infractorului acesta era pedepsit cu moartea, iar daca avea loc in casa fetei,
pedeapsa era aplicat dup aprecierile judectorului. Judecarea infaciunilor
privind viaa sexual intra in competena instanelor statului ct i n competena
biserici. Pe lng pedeapsa penal infactorul era sancionat i civil cu o

19
despgubire material cu obligaia de a inzestra fata cnd se va marita. Cnd violul
era urmat de cstoria legal a prilor fapta nu era considerat infraciune.

Din categoria infraciunilor privitoare la viaa sexual mai erau reglementate in


pravila lui Vasile Lupu i perversiunea sexual i incestul. Pedeapsa pentru astfel
de infraciuni era tierea capului, arderea trupului i confiscarea averii.

n relaiile sexual au loc cu animale pedeapsa era capital prin tierea capului,
arderea trupului att a vinovatului ct i a animalului.

Cartea romneasc de nvatur a lui Vasile Lupu s-a aplicat i n practica de


judecat a celorlalte ri romne circulnd nestingerit chiar i peste graniele
Moldovei.

Autoritatea pravilei s-a impus ca o bun nvtur fiind chemat s indrume


viaa omenilor care triau in comunitatile steti. Fiind nvturi i nu legi,
prevederile pravilei s-au aplicat prin acceptarea lor in msura care corespundeau
rnduielilor locale17.

1.3 Regimul turco-fanariot

n rile Romne Pravilniceasca Condic a lui Alexandru Ipsilanti a fost intocmit


in anul 1775 dar a intrat in viguare abea dupa 5 ani datorit opoziiei Turciei.
Prevederile cu caracter penal din pravil sper deosebire de cele civile erau mai
puin evaluate, astfel nct vechile dispozii penale au fost preluate in lini mari.
Astfel vinile se clasificau in vini mari i vini mici iar noiunea infraciuni nu
desprindea inc de persoana infractorului18

1.4 Perioada 1859-1864 (perioada realizri unirii Principatelor Romne)

17
A se vedea Ioan N. Floc Op. cit. pag. 172
18
A se vede E. Cernea i E. Molocu Op. cit. pag. 158
20
n vremea lui Alexandru Ioan Cuza i din hotrrea sa au fost elaborate Codul
civil, Codul penal, Codul de procedura civil, Codul de procedur penal. Prin
adoptarea acestor coduri Romnia a fost plasat n rndul rilor cu cea mai
evoluat legislaie.

n codul penal din 1864, infaciunile contra viei sexuale erau cuprinse in Titlul IV
intitulat Crime i delicte n contra particularilor, seciunea V denumit Atentate
contra bunelor moravuri

Infraciunile contra vieii sexuale erau cuprinse de la art. 263-268.

1.5 Perioada 1918-1938

n perioada 1918-1938, pe planul reglementri juridice, problema fundamental a


unificri legislaiei pentru a realiza acordul necesar dintre unitate politic si unitate
juridic.

Dup realizarea Marii Uniri s-a constatat c in toate ramurile dreptului existau
reglementri paralele. n vechea Romine se aplica Codul penal de la 1865, n
Transilvania era n viguare Codul penal Maghiar din 1878, n Bucovina Codul
Austriac din 1852 iar in Basarabia, Codul penal Rusesc din 190319.

n acest sens s-a ivit necesitatea extinderii aplicarii unor legi pe parcursul ntregii
tri precum i crearea unor noi reglementri. Acest lucru s-a realizat prin legea din
19 decembrie 1924.

Cu toate ca s-a trecut la elaborarea unui Cod penal nou in 1924, acesta nu a putut fi
adoptat datorit opoziiei naional-rnitilor veni la putere n anul 1928.

Noul Cod a fost adoptat in 18 martie 1936 i a intrat in viguare la 1 ianuarie 1937.
Acest cod este remarcabil datorit faptului ca textele sale sunt precise i clare,
exprimnd astfel nivelul evoluat al tiinei penale. n acest cod (Codul lui Carol I),

19
Ghe. Bonciu Istoria dreptului Romnesc, ed. Carte Universitar 2004, pag. 245
21
infraciunile contra vieii sexuale sunt reglementate n Titlul IX denumit
Infaciuni contra pudorii i bunelor noravuri fiind structurat pe dou capitol:

-Cap. I - Infraciuni contra pudorii (art. 419 art. 428)

-Cap. II - Infraciuni contra bunelor moravuri (art. 429 art. 433)

Codul penal de la 1936 pstreaz clasificarea infraciunilor contra viei sexuale n


atentate contra bunelor moravuri i contra pudorii doar ca le sistematizeaz altfel n
cadrul titlului. Fa de codul penal anterior, acest cod nu mai cuprinde n aceste
capitole bigamia, incestul i adulterul pe cale le-a inclus n titlul urmator intitulat
Delicte contra familiei

1.6 Perioada 1968-2002


1.6.1 Codul penal de la 1968

n codul penal de la 1968, infraciunile privitoare la viaa sexual au fost cuprinse


n Titlul II intitulat Infraciuni contra persoanelor la capitolul III denumit
Infraciuni privitoare la viaa sexual.

n capitolul menionat au fost incriminate o serie de fapte care se refer la viaa


sexual a persoanelor i care pot fi gupate astfel:

-Fapte de constrngere la raport sexual ori de exploatare a starii de incontien sau


a neputinei de a se apra sau consimi la un asemenea raport.

-Determinarea unei persoane la raport sexual prin exploatarea lipsei de experien


i impulsivitii sexuale.

-Determinarea la raport sexual prin aciuni de ademenire sau seducie a victimei.

-Fapte de corupere a pudorii la un minor.

-Svrirea de relaii sexuale anormale ori mpotriva acestei naturi i relaii sexuale
ntre persoane de acela sex.

22
Spre deosebire de codul penal de la 1936 care mprea infraciunile privitoare la
viaa sexual in doua categorii i anume: atentate contra puborii i atentate in
contra bunelor moravuri, Codul penal de la 1968 le-a grupat ntr-o singura
categorie fr o alta submprire, considernd ca toate aceste infraciuni au o
trstur comun i anume se refer la viaa sexual a persoanei.
Spre deosebire de codul anterior care incrima relaiile sexuale nefireti sub
denumirea de Acte de inversiune sexual noul cod actual le schimb denumirea
incriminnd astfel aceste fapte sub denumirea de Relaii sexuale intre persoane de
acela sex, sancionnd totodata i actele de ndamnare sau ademenire a unei
persoane in vedea practicrii acestor relaii. Dac relaiile nefireti au loc intre
persoane de sex diferit, fapta constituie perversiune sexual. n reglementarea
anterioar nu a existat un text similar, intruct codul penal anterior nu fcea
distincia intre relaiile sexuale dintre persoane de acela sex i acte de perversiune
sexual folosind pentru toate aceste situaii expresia de Inversiune sexual.
n codul penal de la 1968 corupia sexual era incriminat ca infraciune contra
bunelor moravuri cuprinznd atat actele cu caracter obscen svrite in public ct
i actele de acest gen comise fa de un minor de orice sex.
n codul penal de la 1968 actele cu caracter obscen svrite asupra unui minor
sunt incriminate in categoria infraciunilor contra viei sexuale a persoanelor, iar
actele cu caracter obscen svrite in public constituie infraciunea de ultraj contra
bunelor moravuri i tulburarea linitii publice.
n codul penal de la 1968, la articolul 203 este reglementat infraciunea de incest
n capitolul referitor la infraciuni contra vieii sexuale, spre deosebire de codul
penal anterior care incrimina aceast fapt n capitolul referitor la infraciuni contra
familiei. n codul anterior noiunea de incest cuprindea i relaiile de sexualitate
spre deosebire de noul cod care nu le mai include in capitolul referitor la
infraciuni contra familiei.

23
1.6.2 Codul penal republicat n temeiul articolului III din legea nr. 6/1973 publicat
n Buletinul oficial partea I, nr. 49/1973.

Legea 6/1973 a aduc o singur modificare a textului art. 197 i anume la litera C
a acestui articol, legiuitorul a introdus mprejurarea agrvant determinat de
savrirea faptei de viol de ctre mai multe persone mpreun. Astfel s-a acceptat
idea de svrire a faptei de viol n participaie, idee care pna atunci a fost negat,
considerndu-se c nu se poate svri violul de ctre mai multe persoane
mpreun.

1.6.3 Legea 197/2000 pentru modificarea i completarea codului penal, publicat


in monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 568/15.11.2000.

Legea 197/2000 a adus modificri infraciunii de viol. Aceasta noutate const n


largirea sferei de cuprindere a faptelor care intr n structura elementului material,
dar i a persoanelor care pot fi subieci activi a infraciuni, violul putndu-se
svri prin acte sexuale de orice natur de ctre oricine mpotriva oricui20.
n acest fel, legiuitorul a elaborat o nou definiie a infraciuni de viol, in care
subiectul activ ala acestei infraciuni nu putea fi dect o persoana de sex masculin
iar subiectul pasiv numai o persoan de sex feminin, nlocuind dup modelul
francez noiunea de raport sexual cu aceia de act sexual21.
Decizia Curii Constituionale nr. 211/1.11.2000 a statuat c modificrile aduse
dispoziiilor art. 197 alin. 1 vizeaz noua concepie despre viol, n concretizarea
careia se folosete noiunea de act sexual, in locul celei de raport sexual pentru a se
incrimina si perversiunile sexuale la care sunt supuse persoanele i care au loc pn

20
Raluca Glvan Violul svrit asupra unei rude apropiate i incestul agresiv; Dreptul anul XII, seria a-3-a, nr.
6/2001, pag. 96
21
Gheorghe Mateu Consecinele abrogrii art. 200 din codul penal, Dreptul anul XIII, revista nr. 11/2002, seria a-
3-a pag. 148
24
la svrirea actului sexual propriu-zis.
Totodat s-a avut in vedere faptul c subiectul pasiv al infraciuni de viol poate fi
nu numai femeia ci i barbatul.
O alt noutate introdus prin legea 197/2000 se refer la sancionarea violului
svrit in snul familiei. Legiuitorul a introdus tot prin modificarea cuprins in
legea 197/2000 persoanele care intra in categoria membrilor de familie. Astfel
prin membru de familie se nelege soul, rud apropiat dac aceasta din urm
locuiete i se gospodrete mpreun cu infptuitorul. Tot prin aceast lege
legiuitorul sancioneaz i violul intre soi. Legea 197/2000 a abrogat aliniatul care
prevedea o cauz de nepedepsire a autorului care se cstorete cu victima violului
inainte ca hotrrea sa fi rmas definitiv.

1.6.4 Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea si


completarea unor dispoziii din Codul penal referitoare la infraciunile contra viei
sexuale, adoptat prin Legea 61/16.01.2002.

Prin O.U.G. 89/2001 a fost abrogat in intregime articolul care sanciona relaiile
sexuale dintre persoanele de acela sex. Totodata, ca urmare a abrogri a
articolului care sanciona relaiile sexuale intre persoanele de acela sex a fost
modificat articolul 197 alin. 1,2,3 Cod penal, fcndu-se precizarea c, constituie
viol actul sexual de orice natur cu o persoan de sex diferit sau de acela sex, prin
constngerea acesteia sau profitnd de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-i
exprima dorina.
Legea 61/2002 a introdus in legislaia romn infraciunea de hruire sexual.
n sistematizarea codului penal, infraciunea de hruire sexual este reglementat
in Capitotul III denumit Infraciuni privitoare la viaa sexual la articolul 203/1
Cod penal i const n: hruirea unei persoane prin ameninare, constrngere n
scopul de a obine sadisfacii de natur sexual de ctre o persoan care abuzeaz
25
de autoritatea sau influena pe care i-o confera funcia la locul de munc.
Formularea existent in codul penal este de inpiraie francez, pretinznd
concomitent, ameninare, constrngere dar i abuz de autoritate, influen pe care i-
o confer fptuitorului funcia indeplinit la locul de munc.
S-a exprimat opinia ca, n aplicarea concomitent a textului art. 203 Cod penal va
fi greu sa diferenieze hruirea de infraciunea de viol, care presupune deasemenea
constrngere i ca exista pericolul ca orice constrngere la actul sexual din partea
efilor sa fie considerat hruire sexual i s fie sanionat cu inchisoarea de pna
la 2 ani sau cu amend, chiar dac, n realitate a fost un viol din partea
constrngtorului22.
Legiuitorul nu a condiionat existena faptei de hruire sexual de aciuni de
ameninare sau constrngere repetate ale infractorului.
Folosirea singularului n textul legal, respectiv hruirea sexual se efectueaz prin
ameninare sau constrngere au dus la interpretarea, in doctrine a ideii ca un sigur
act de acest fel ar fi suficient pentru a fi in prezena hruiri sexuale.23

1.7 Perioada 2002-2014

Prevederile Codului penal din 1968 care au fost abrogate de nou cod includeau
doar hruirea sexual.
Pedepsirea hruiri este una din noutile aduse de Codul penal din 2009 act
normativ intrat in viguare la data de 01.02.2014. Odat cu intrarea in viguare a
acestui cod pe lng multitudinea de modificri efectuate, o important i
binevenit schimbare a fost adus infraciunii de hruire, prevzut in vechiul cod
penal doar in forma hruiri sexuale (art. 203/1), care prevedea o hruire sexual la
locul de munc, prin ameninare sau constrngere, de catre o persoan care

22
V. Dorinoiu, William Brnz Consideraii privind infraciunea de hruire sexual Revista de drept penal, anul
IX nr. 4 octombrie-decembrie, Bucureti 2002
23
Todora Catlina Herlea Hruirea sexual Aspecte controversate Dreptul anul XVII, revista nr. 9/2006, pag.
208
26
abuzeaz de autoritatea sau influena pe care i-o confer funcia, i se pedepsete
cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amend. Astfel, potrivit Codului penal de
la 1968, subiectul activ al acestei infraciuni putea fi doar eful sau persoana care
are o anumit autoritate fa de victim, indiferent de sex, scopul acesteia era sa
obin avantaje sexuale, i toate acestea trebuiau s se svreasc la locul de
munc al personelor implicate pentru a ne putea afla n prezena acestei infraciuni.
Potrivit noului cod penal sunt reglementate in Titlul I cap. VI i cap. VIII
infraciunile contra liberti persoanei i infraciunile contra liberti si integriti
sexuale.
Dupa 01.02.2014, o dat cu intrarea in viguare a noului Cod penal, pe langa faptul
ca infraciunea de hruire sexual ca infraciune contra integritai sexuale
imbrac alta form i este prevzut de alt text de lege, s-a adugat i hruirea ca
infraciune contra libertaii persoanei, prevzut la art. 208 Noul Cod Penal, care
definete hruirea ca fiind fapta celui care, in mod repetat, urmrete, fr drept
sau fr un interes legitim, o presoan sau ii supravegheaz locuina, locul de
munc sau alte locuri fregventate de acesta, cauzndui astfel o stare de temere.
Totodata, se pedepsete si efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin
mijloace de tranzmitere la distan, care prin fregven sau coninut ii cauzeaz o
temere unei persoane.
Spre deosebire de vechiul cod penal hruirea sexual din noul Cod penal, impune
ca favorurile de natur sexual pretinse s aiba loc, in mod repetat, acestea sa fie in
cadrul unei relaii de munc sau similar, iar prin acestea victima a fost intimidat
sau pus intr-o situaie umilitoare, fiind indepartat condiia ierarhiei la locul de
munc. O alta diferen se regsete n limitele de pedeaps legiutorul fiind mai
indulgent n prevederile noului cod penal, aceasta atitudine contrar legii fiind
pedepsit cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda (VCP 3 luni/2 ani sau
cu amenda).

27
CAPITOLUL IV NECESITATEA INCRIMINARII INFRACTIUNILOR
CONTRA LIBERTATII SI INTEGRITATII SEXUALE

Prin dispozitiile constitutionale si ale altor acte normative,sunt reglementate si


garantate drepturile persoanei referitoare la viata sexuala.Prin lege se asigura
persoanei fizice libertatea sexuala si totodata se impune un comportament social
normal,fara excese si abuzuri ori incalcarea drepturilor specifice ale altora

Libertatea sexuala are drept corolar inviolabilitatea persoanei,in sensul ca


aceasta(indiferent de varstra,sex,sanatate)nu poate fi constransa sub nici o forma la
raporturi ori alte acte de natura sexuala.

Ca si in alte domenii sociale,incalcarea normelor care privesc viata sexuala


prezinta pericol social,deoarece faptele prin care se aduce atingere libertatii sau
moralitatii in acest domeniu sunt contrare intereselor intregii societati.Tocmai de
aceea,noul Codul Penal isi deschide partea sa speciala cu infractiunile indreptate
contra vietii persoanei .In acest fel legiuitorul roman accepta ca cea mai
importanta valoare pe care legea penala trebuie sa o protejeze este libertatea
persoanei umane.Astfel sunt incriminate faptele de viol,agresiune sexuala,coruptie
sexuala ,hartuire sexuala.

Sectiunea 1 Aspecte comune ale infractiunilor contra libertatii si integritatii


sexuale

Intre drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei fizice sunt incluse si cele
care privesc libertatea sexuala,adica posibilitatea persoanei,indiferent de sex,de a
hotari singura cu privire la viata sa sexuala,fara temerea ca alte persoane o pot
impiedica sau forta in exercitarea acestui drept.

Infractiunile contra libertatii si integritatii sexuala a persoanei,dupa cum rezulta si


din denumirea lor , sunt grave manifestari contra persoanei,luata in considerare in
mod individual,impotriva unor drepturi,care sunt indicutabil legate de existenta
fizica si de personalitatea ei,dreptul fara de care aceasta nu ar putea fi conceputa.
Ca drepturi esentiale ale persoanei,aceste drepturi au un caracter absolut,sunt
opozabile tuturor,in sensul ca ceilati membrii ai societatii sunt obligati a nu face
nimic de natura sa aduca atingere drepturilor titularului.
28
Obiectul juridic comun tuturor infractiunilor,il constituie ansamblul de relatii
sociale a caror formare,desfasurare si dezvoltare sunt conditionate de existenta
persoanei umane,avand in vedere totalitatea atributelor sale(viata,integritatea
corporala,sanatatea,libertatea vietii sexuale si demnitatea).
Obiectul material al infractiunilor contra persoanei il costituie de regula corpul
omenesc,asupra caruia actioneaza subiectul active,indifferent daca acesta apartine
unei persoane tinere sau in varstra,se afla sa nu in plenitudinea facultatilor fizice
sau psihice.

Subiectul activ al infractiunilor contra libertatii si integritatii sexuale poate fi de


regula orice persoana care indeplineste conditiile generale privind raspunderea
penala.Subiectul pasiv este o persoana asupra careia se exercita actiunea sau
inactiunea subiectului activ si care sufera consecintele actiunii sau inactiunii
subiectului activ.

Elementul material al laturii obiective,al infractiunilor contra libertatii si integritatii


persoanei se realizeaza de cele mai multe ori,prin actiuni foarte variate.Mijlocul de
savarsire a faptei nu prezinta in general relevanta pentru existenta acestor
infractiuni.

Urmarea imediata la toate infractiunile contra persoanei este prevazuta expres in


textul de incriminare si consta fie in producerea unui rezultat,fie intr-o stare de
pericol pentru valoarea sociala ocrotita.

Latura subectiva a infractiunilor este formata din elemental subiectiv,adica forma


de vinovatie,la aceste infractiuni este intentia si cerintele esentiale care privesc de
regula mobilul si scopul.Mobilul este cel care a determinat savarsirea infractiuii,iar
scopul,la anumite infractiuni prevazute in acest titul,este reprezentat de un scop
special urmarit de faptuitor.

Aceste categorii de infractiuni sunt infractiuni comisive.La aceste infractiuni pot fi


concepute si effectuate acte care sa constituie forme de activitate infractionala
imperfect,adica actele de pregatire si tentativa24.Actele de pregatire desi posibile la
majoritatea infractiunilor contra persoanei,nu sunt incriminate,iar in unele cazuri
sunt absorbite in tentativa.

V. Dongoroz i colaboratorii, Explicaii teoretice ale Codului penal romn, vol. III, Partea special, Ed. Academiei
24

Romne, Bucureti, 1971, p. 176


29
Tentativa,posibila la aproape toate infractiunile contra persoanei,este sanctionata
numai la unele dintre acestea.
Consumarea infractiunilor contra libertatii si integritatii persoanei,are loc in
momentul producerii rezultatului socialmente periculos,asa cum este descris in
norma de incriminare.

Sectiunea 2 Necesitatea incriminarii infractiunii de hartuire sexual in Codul Penal

Cineva spunea odata ca unul dintre cele mai mari pacate pe care le poate face un
om este crima.Insa exista si crime care nu se vad,dar ucid sufletul omului.

Hartuirea sexuala in Romania este reglementata in 4 acte normative,atat din sfera


civila,cat si din sfera penala.

Legea 202/2002 privind egalitatea de sanse pentru femei si barbati.


Hatuirea sexuala este situatia in care se manifesta un comportament nedorit cu
conotatie sexuala,exprimat fizic,vebal,nonverbal,avand ca obiect sau ca effect
lezarea demnitatii unei persoane si,in special,crearea unui mediu de
intimidare,ostil,degradant,umilitor sau jignitor.Aceasta situatie se poate patrece la
locul de munca sau in alt loc in care persoana respective isi desfasoara
activitatea,precum si in afara orelor de lucru:evenimente organizate de
companie,cursuri,team-building-uri.Pot fi victim ale hartuirii sexuale nu numai
angajatii unei companii,ci si aplicantii pentru un post,consultantii,studentii care fac
preactica,voluntarii.

Ordoanta 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de


discriminare

Hartuirea sexuala este considerate discriminare bazata pe criteriul de sex.Orice


comportament active sau pasiv care,prin efectele pe care le genereaza,favorizeaza
sau defavorizeaza nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o
persoana,un grup de persoane sau o anumite comunitate fata de alte
persoane.grupuri de personae sau comunitati,atrage raspunderea
civila,contraventionala,daca nu intra sub incidenta legii penale.

Constituie contraventie,daca fapta nu intra sub incidenta legii penale,acel


comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii ori crearea unei
30
atmosphere de intimidare,ostile,degradante,umilitoare sau ofensatoare,indreptat
impotriva unei persoane,unui grup de persoane sau unei comunitati.

Este interzisa de asemenea victimizarea unei persoane,adica tratamentele adverse


aplicate acesteia ca urmare a faptului ca persoana respective a depus o plangere
pentru ca s-a considerat hartuita sexual.

Codul Penal

Hartuirea sexuala devine infractiunne atunci cand in mod repetat se pretend


favoruri de natura sexuala in cadrul relatiei de munca sau a unei relatii similar,daca
prin aceasta victim a fost intimidate sau pusa intr-o situatie umilitoare. Se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Codul Muncii

Codul Muncii contine incriminari indirect legate de hartuirea sexuala,astfel:


Orice discriminare fata de un salariat este interisa
Constituie discriminare directa actele si faptele de
excludere,deosebire,restrictive sau preferinta,care au ca scop sau ca efect
neacordarea,restrangerea ori inlaturarea recunosterii,folosintei sau exercitarii
drepturilor prevazute de legislatia muncii
Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca
adecvate activitatii desfasurate,de protective sociala,de securitate si sanatate
in munca,precum si de respectarea demnitatii si a constiintei sale,fara nici o
discriminare.
Salariatul are in principal urmatoarele drepturi:
- Dreptul la egalitate de sanse si de tratament;
- Dreptul la demnitate in munca;

Hartuirea sexuala exista din cele mai vechi timpuri si reprezinta un complex de
atitudini,exprimate sau sugerate prin cuvinte sau fapte.Cert este ca de cele mai
putine ori aceste manifestari sunt correlate cu seductia sau cu obtinerea de favoruri
de natura sexuala,fiind probabil un mod de confirmare a puterii si suprematiei pe
care agresorul considera ca o are in fata victimei.Cu privire la aceasta
infractiune,trebuie accentuat faptul ca multor cetateni nu le este familiar existenta

31
unei incriminari legale pentru aceasta fapta,cu toate ca mjoritatea ar putea sa ne
spuna cu usurinta in ce consta ea.

In legislatia penala romana,aceasta infractiune a fost incriminata relativ recent


datorita factorilor cu care societatea noastra se confrunta dar si ca o dorinta de a
armoniza intr-o oarecare masura legislatia societatii noastre cu cea europeana.

Despre necesitatea modificarii unor infractiuni privitoare la viata sexuala s-au


purtat discutii intemeiate atat in doctrina cat si in comisiile parlamentare,discutii
care dupa finalizarea lor au dus la incriminarea prin Legea nr.61 dun 16 ianuarie
2002 privind aprobarea O.U.G. nr.89.2001 a infractiunii de hartuire sexuala.

In timp ce societatea noastra se dezvolta pe zi ce trece,este tot mai des faptul ca


atat in Romania cat si in celelate state un numar tot mai mare de indivizi abuzeaza
de autoritatea sau influent ape care le-o confera functia indeplinita la locul de
munca in asa fel incat prin acte repetate de amienintare sau constrangere sa poate
obtine satisfactii sexuale.

Infraciunea de hartuie sexuala isi are locul intre infractiunile privitoare la viata
sexuala si care sunt grupate sub acelasi titlu deoarece scopul pe care autorul il
urmareste este acelasi ca si in cazul violului,adica de a obtine satisfactii de natura
sexuala.

Hartuirea sexuala este sintagma lansata pentru a descrie un comportament de


natura sexuala cu caracter umilitor.Evolutia reglementarilor in aceasta privinta s-a
facut pe un plan mai larg al combaterii disciminarilor de orice fel,ajunganduse,in
final,la particularizarea infractiunii de hartuire sexuala,asa cum este ea
reglementata in codul penal.25

Hartuirea sexuala este reglementata in art.223 Cod penal,dar acest articol trebuie
coroborat cu normele din Legea 202/2002 privind egalitatea de sanse si tratament
intre femei si barbati.

Astfel articolul 223 din Codul penal incrimineaza:hartuirea unei persoane prin
amenintare sau constrangere,in scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala,de
catre o persoana care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-o confera
functia indeplnita la locul de munca.

25
Alexandru Boroi,Gheorghe Nistoreanu Drept penal partea speciala editia 3 ed.All Beck 2005,p.152
32
Legea 202 defineste hartuirea ca:situatia in care se manifesta un comportament
nedorit cu conotatie sexuala,exprimat fizic,verbal sau nonverbal,avand ca obiect
sau ca effect lezarea demnitatii unei persoane si,in special,creearea unui mediu de
intimidare,ostil,degradant,umilitor sau jignitor.

Din aceste definitii putem sa observam ca legiuitorul incearca sa protejeze viata


sexuala a oricarei persoane impotriva unor comportamente considerate
intolerabile.Astfel lasand la o parte latura juridica a acestei infractiuni,hartuirea
sexuala se realizeaza concret prin actiuni cum ar fi:saruturi,magaieri,atingeri de
natura sexuala,discutii cu conotatie sexuala,anumite gesture pein care hartuitorul
creeaza o stare neplacuta,stanjenitoare pentru persoana vatamanata.Manifestarile
hartuirii sexuale pot fi:priviri inistente(focaliate spre decolteu sau spre organele
sexuale),aluzii cu conotatii sexuale,comentarii incommode sau apelative
nedorite.Victimele sale sunt,de obicei,femeile divortate sau singure,dar nu putine
sunt cazurile in care copiii,femeile casatorite sau barbatii sunt hartuiti sexual.

Acest comportament care altereaza relatiile sociale este prezent,de cele mai multe
ori in forme diluate,pretutindeni in jurul nostru.Acest comportament nu se
manifesta intotdeauna in mod public,hartuirea poate avea si un caracter privat.
Multe din victimele hartuite sexual nu au o atitudine ofensiva,ele se resemneaza si
renunta la locul de munca pentru a scapa de alte neplaceri.Sunt si situatii in care
acestea decid sa ramana,dar acumuleaza un nivel de stress ce se va reflecta
inevitabil atat in mediul de lucru,cat si in cel privat.

In prezent desi reglementata in Codul penal,este nevoie ca persoana vatamata sa isi


exprime dorinta pentru ca aparatul juridic sa fie pus in miscare.Din pacate,nu se
acorda importanta prea mare acestui fapt,intrucat in acest moment in Romania nu
se prea cunosc hotarari in sensul condamnarii persoanelor care au savarsit
infractiunea de hartuire sexuala,desi legea prevede ca hartuitorul este pasibil de
inchisoare de la 3 luni la 1 an.

Poate ca unul din motivele pentru care nu sunt consolidate hotorari in aceasta
privinta este si acela ca,de multe ori persoana hartuita nu doreste sa faca public
acest lucru prin inceperea unui proces.Un lucru negativ il reprezinta si atitudinea
populatiei fata de aceasta problema.In acest sens se ridica un obstacol in
sanctionarea faptelor de hartuire sexuala prin existenta atitudinii de blamare fata de
persoana hartuita.Deseori se arunca si pe umerii ei o parte din vina,fiind acuzata
pentru imaginea sa instigatoare care a dus la savarsirea actului hartuitor.
33
Hartuirea sexuala se comite prin pretinderea in mod repetat de favoruri de natura
sexuala in cadrul relatiei de munca,daca prin aceasta victima a fost intimidata sau
pusa intr-o situatie umilitoare.

2.1 Incadrarea infractiunii de hartuire sexuala in Codul Penal

Notiunea de hartuire sexuala apare in SUA prin deceniul opt al secolului trecut ca
o expresie a miscarilor impotriva discriminarilor la locul de munca pe motive de
sex,sanctionand comportamentul de natura sexuala abuziv al angajatotilor26

Definitia infractiunii de hartuire sexuala,introdusa in Codul Penal prin Legea


61/2002,este preluata din legislatia franceza,care incrimineaza aceasta fapta in
Codul muncii,odata cu preluarea definitiei infractiunii fiind preluate implicit si
neajunsurile acesteia27

In reglementarea infractiunilor privitoare la viata sexuala,legiuitorul roman a


implementat de-a lungul timpului obligatii asumate prin Conventiile la care statul
roman este parte semnatara si pe cele din continutul Directivelor emise de forurile
abilitate.In acest context am facut referiri,printre altele,la dispozitiile:Declaratiei
Universale a Drepturilor Omului;Conventiei Europene a Drepturilor Omului;Pactul
International privitor la drepturile civile si politice;Cartei Drepturilor
Fundamentale a Uniunii Europene;Conventia Consiliului Europei pentru protectia
copiilor impotriva exploatarii sexuale si a abuzurilor sexuala,adoptata la Lanzarote
la 25 octombrie 2007 semnata de Romania la aceeasi data.

Problema respectarii si apararii drepturilor omului s-a impus de-a lungul timpului
determinand fie abrogarea sau amendarea dispozitilor legale existente,care
contraveneau exigentelor impuse,fie adoptarea unor dispozitii noi,in conformitate
cu angajamentele international asumate.Amintim aici,cu titlu
exemplificative,modificarile si completarile aduse in ultimii ani Codului Penal
roman.

26
V Dobrinoiu,W.Branza,Consideratii privind infractiunea de hartuire sexuala,in R.D.P.nr.4/2002,p.22
27
T.-C. Godanca-Herlea,Hartuiea sexuala.Aspecte controversate,in Caiete de drept penal nt.1/2006,p.77;S
Bogdan,op.cit.,p.166
34
Dreptul penal are menirea de a asigura cadrul juridic corespunzator apararii
valorilor sociale fundamentale.Intre drepturile si libertatile fundamentale ale
persoanei fizice sunt incluse si cele care privesc libertatea sexuala,adica
posibilitatea persoanei indiferent de sex

Promovarea egalitatii de sanse si a non-discriminarii constituie una din prioritatile


statelor membre ale Uniunii Europene si se gaseste incorporate in numeroasele
directive care reglementeaza egalitatea de gen.

Traditional,hartuirea sexuala consta intr-un comportament nedorit,de natura


sexuala,comportament ce afecteaza demnitatea victimelor.Victime ale hartuirii
sexuale pot fi atat femeile cat si barbatii,hartuitorii putand fi,la randul lor,de
ambele sexe,dar marea majoritate a cazurilor,implica femeile ca victime.

Tratata uneori ca un comportament normal,hartuirea sexuala a fost considerate,in


tara noastra,multa vreme un moftal femeilor care incearca sa atraga atentia
asupra lor,astfel ca incriminarea ei il legislatia romana a reprezentat un progress
evident avand drept scop reprimarea comportamentului prin care se conditioneaza
ocuparea,mentinerea,promovarea intr-un anumit post,de obtinerea unor satisfactii
de natura sexuala.

Hartuirea sexuala a fost incriminate pentru prima data in legislatia penala romana
in anul 2002 fiind introdusa in cadrul infractiunilor privitoare la viata sexuala prin
Legea 61/2002 de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.89/2001
pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal referitoare la
infractiuni privind viata sexuala.

Prin hartuire sexuala se intelege hartuirea unei persoane prin amenintare sau
constrangere,in scopul de a obtine satisfactii de natura sexuaka,de catre o persoana
care abuzeaza de autoritatea sau influent ape care i-o confera functia indeplinita la
locul de munca.
Asa cum reiese din dispozitiiile art.203 indice 1 VCP pentru existent infractiunii
este necesara indeplinirea unor conditii:existent unei hartuiri constrand din acte
repetate care sa indice caracterul de obicei;hartuirea sa se comita prin amenintare
sau constrangere;hartuirea prin amenintare sau constrangere sa se realizeze in
scopul obtinerii unor satisfactii de natura sexuala;autorul sa abuzeze de autoritatea
sau influent ape care i-o confera functia indeplinita la locul de munca.

35
In doctrina au existat opinii diferite,astfel s-a aratat de catre unii autori ca hartuirea
sexuala nu poate fi conceputa decat in cadrul locului de munca,in timp ce altii
considera ca se pot sanctiona faptele si atunci cand ele depasesc cadrul relatiior
ierarhice de munca,o astfel de abordare fiind mult mai realista si totodata in accord
cu legislatiile altor state.

Probleme ridicate sunt numeroase,dezbateri purtandu-se asupra intelesului


expresieihartuire sexuala,posibilitatii comiterii faptei cu ajutorul constrangerii
fizice,nedefinirea satisfactilor de natura sexuala,nearatarea de catre legiuitor a
beneficiarului acestor satisfactii.Rezolvarea acestor problem,revine instantelor de
judecata ce au rolul sa stabileasca in concret care sunt acele comportamente ce
antreneaza raspunderea autorului lor pentru infractiunea de hartuire sexuala.

Pentru lamurirea tuturor problemelor ce au fost puse in discutie in doctrina cu


privire la aceasta infractiune,dispozitiile infractiunoo cunoaste in Codul penal
roman o noua sistematizare,prin crearea a doua texte,primul text cuprinde hartuirea
propriu zisa,inclusa in randul infractiunilor contra libertatii si integritatii
sexuala,celalalt,referitor la asa numita hartuire verticalacomisa prin abuz de
autoritate,fiind inclus in capitolul destinat infractiunilor contra serviciului.

Facand o analiza intre vechiul si actualul text de lege observam ca legiuitorul


renunta la reglementarea veche,dand infractiunii in discutie un nou continut.Una
din principalele modificari adusa textului de lege,consta in renuntarea la folosirea
notiunii de hartuire,care a determinat in doctrina de specialitate ample
discutii,acest termen fiind inlocuit cu expresia pretinderea in mod repetat de
favoruri de natura sexuala.Legiuitorul a renuntat,de asemenea la conditiile
impuse,adica s-a renuntat la conditia prin care hartuirea trebuia sa aiba loc prin
constrangere sau amenintare,in scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala.

Desi a fost modificat continutul infractiunii,reglementarea legala,este oarecum


incompleta si in actualul Cod penal.Legiuitorul nu precizeaza nici de aceasta
data,cine este beneficiarul favorurilor sexuala fiind de parere ca dispozitiile art.223
Cod penal,trebuie interpretate in sensul ca pretinderea acestora se poate face atat in
beneficial autorului actelor de pretindere cat si in beneficiul altei persoane.

Cu toate acesta,definitia data infractiunii de hartuire sexuala,corespunde mult mai


bine realitatilor sociale actuale,totodata dispozitiile art 223 sunt mult mai apropiate
de definirea hartuirii sexuale in alte legislatii.

36
Astfel Hartuirea sexuala este reglementata in partea speciala,la Titlul I
Infractiuni contra persoanei,in capitolul VIII Infractiuni contra libertatii si
integritatii sexualela articolul 223 Cod Penal.

In Codul penal 2009(Legea nr.286/2009)hartuirea sexuala apare atat ca infractiune


contra libertatii si integritatii sexuale,in art.223,reprezentand pretinderea in mod
repetat de favoruri de natura sexuala in ccadrul unei relatii de munca sau al unei
relatii similar,daca prin aceasta victima a fost intimidata sau pusa intr-o situatie
umilitoare,dar apare si ca infractiune de serviciu,in art 299 folosirea abuziva a
functiei in scop sexual,ca fiind fapta functionarului public care,in scopul de a
indeplini,a nu indeplini,a urgent ori a intarsia in indeplinirea unui act privitor la
indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor
indatoriri,pretinde ori obtine favoruri de natura sexuala de la o persoana interesata
direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu,fiind incriminate tot aici si
pretinderea sau obtinerea de favoruri de natura sexuala de catre un functionar
public care se prevaleaza sau profita de o situatie de autoritate ori de superiorotate
asupra victimei,ce decurge din functia detinuta

CAPITOLUL V ANALIZA INFRACTIUNII DE HARTUIRE SEXUALA.


ANALIZA COMPARATIVA CU ALTE INFRACTIUNI
PRIVITOARE LA VIATA SEXUALA.

Sectiunea 1.continutul infractiuniilor de :

Hartuire sexuala
Art.223 (1)Pretinderea in mod repetata de favoruri de natura sexuala in cadtul unei
relatii de munca sau al unei relatii similar,daca prin aceasta victim a fost intimidate
sau pusa intr-o situatie umilitoare,se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani
(2)Actiune penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Hartuirea sexuala este o sintagma lansata pentru a descrie un comportament de


natura sexuala cu carater umilitor.Evolutia reglementarilor in aceasta privinta s-a
facut pe un plan mai larg al combaterii discriminarilor de orice fel,ajungandu-se,in
final,la particularizarea faptei de hartuire sexuala,asa cum apare aceasta fapta in
reglementarea Noului cod penal28.

28
A se vedea H.Diaconescu,Un alt punct de vedere cu privire la structura juridical si continutul constitutive al
infractiunii de hartuire sexuala,Dreptul nr.1/2004,p.139.
37
Fapta de hartuire sexuala a fost incriminate in vechiul Cod penal prin art.203
indice 1.ea nu figura in variant initiala a Codului,ci a fost introdusa ulterior,prin
art.I pct.4 din Legea nr.61/2002(M.Of.nr. 65 din 30 ianuarie 2002).In actualul Cod
incriminarea a cunoscut o noua sistematizare,prin crearea a doua texte:primul,care
cuprinde hartuirea propriu-zisa,comisa prin acte repetate si care creaza pentru
victima o situatie intimidanta sau umilitoare,a fost inclus in capitolul Infractiuni
privitoare la libertatea si integritatea sexuala,in art.223.

Celalalt text,referitor la faptele ce presupun asa-numita hartuire vertical,prin abuz


de autoritate a fost inclus in categoria infractiunilor de serviciu.In acest fel se pune
capat disputelor din doctrina si practica referitoare la caracterul de obicei al
infractiunii(caracter prezent in cazul art.223,dar absent in cazul art.229),precum si
necorelarile dintre textul care incrimineaza hartuirea in legea in vigoare si
alteinfractiuni(de exemplu:santajul).
In actuala sa configuratie,hartuirea sexuala se departeaza atat de mult de vechiul
text,incat ea reprezinta o noua incriminare care,practic,exclude aparitia situatilor
tranzitorii.Vechea reglementare a hartuirii are corespondenta,mai degraba,cu
variant atenuata a folosirii abusive a functiei in scop sexual,prevazuta la art.299
alin.(2) C.pen.

In multe organizatii, hartuirea sexuala exista.Imbraca forme diferite si ajunge la


nivele de gravitate foarte variate.Modul in care apare,se mentine si se manifesta
depinde de fiecare organizatie in parte,de anumiti parametric precum:dinamica
specifica a locului de munca,numarul si structura angajatilor,sensibilitatea pe care
angajatorii,patronii,sefii,managerii,supervizorii o au in privinta acestei
problematici,cantitatea de informative pe care o detin in consecintele pe care
hartuirea sexuala le poate avea.

Hartuirea sexuala face parte dintr-un continuum de comportamente care pot creste
in gravitate.Desi adesea vedem aceste comportamente ca fiind separate,grenitele
care le separa sunt foarte fragile.

Este posibil ca simplul flirt sa conduca la hartuire sexuala,iar hartuirea sexuala sa


conduca la tentative de viol sau chiar viol.De multe ori violurile debuteaza cu
situatii de hartuire sexuala.Toate aceste degenerari ale relatiilor inter umane sunt
bine conturate in figura 1.

38
FLIRT CRIMA

HARTUIRE VIOL
SEXUALA

AGRESIUNE SEXUALA

Fig.1.Sexualitatea degenerata

Hartuirea nu apare intr-un moment anume.Ea poate aparea chiar din momentul in
care te-ai prezentat la interviu,in perioada de proba sau chiar in colectivul de
colegi.
Hartuirea sexuala se poate manifesta sub forme dintre cele mai diverse,de la forme
considerate usoare,care nu se inscriu in categoria agresiunilor fizice directe,pana
la forme considerate grave,care pot merge pana la tentativa de viol sau chiar viol.

Hartuirea sexuala poate avea forme multiple,adica poate fi pe verticala:de la sef


catre angajat,si pe orizontala:intre colegi.Hartuirea sexuala poate avea loc nu
numai la locul de munca,ci si in afara acestuia,la diverse
conferinte,intalniri,deplasari si chiar dupa terminarea programului de munca.In
unele cazuri,actele de hartuire nu sunt indreptate asupra unei singure persoane,ci
pot crea o atmosfera de lucru ostila pentru mai multe persoane aflate in acelasi loc
de munca.Comportamentele de hartuire se pot manifeste cu intermitenta.Chiar si
asa,un singur incident serios este sufficient pentru a fi considerat hartuire sexuala.

Formele hartuirii sexuala pot fi grupate in cateva mari categorii:


Forme fizice:saruturi,mangaieri,imbratisari,atingeri ale
corpului,ciupituri,atingeri intro- maniera sexuala.
Forme verbale:comentarii nedorite despre viata private sau sexuala a
persoanei,propuneri si avansauri sexuale directe,discutii explicit
sexual,remarci indiscrete,glume si insulte obscene.fluieraturi,amenintari.
Forme nonverbal/posturale:gesturi sexuale sugestive;gesturi cu
mana,degetele,bratele sau picioarele;curtozoaie exagerata,falsa;expunerea
indecenta a unor parti ale corpului;
Forme scrise/grafice:trimiterea unor poze/desene cu tenta
pornografica,adresarea unor scrisori de dragoste indezirabile;trimiterea de

39
mesaje,sms-uri,e-mailuri pornografice si/sau amenintatoare.afisarea de poze
pornografice
Forme psiho-emotionale:amintari,constrangeri,abuz de autoritate prin
conditionarea obtinerii unor beneficii in plan professional de acceptare a
comportamentelor de hartuire;oferirea de cadouri cu tenta sexuala(lenjerie
intima,obiecte sexuale)obligarea angajatilor sa poarte imbracaminte sumara
la locul de munca,sabotarea muncii unei prsoane,umilirea publica a unei
persoane

Noul Cod penal a introdus in capitolul VI,infractiuni contra libertatii


persoanei,incriminari noi,precum hartuirea.In vechiul cod penal,era incriminate
doar hartuirea sexuala.Odata cu intrarea in vigoare a Codului Penal,acesta ofera
cetatenilor posibilitatea de a se lupta impotriva persoanelor care ii urmaresc sau
care ii suna in mod nejustificat,provocandu-le teama sau frica.Se aplica si in cazul
persoanelor care sunt urmarite pe strada sau in locuri publice,agasate de amenintari
sau alte forme de inducere a sentimentului de teama.Pentru a raspunde unor cazuri
aparute in practica,in care dferite persoane,in special femei,sunt asteptate si
urmarite pe strada sau in alte locuri publice,ori sunt tracasate prin intermediul unor
mesaje telefonice sau similare,toate acestea fiind de natura a crea o stare de temere
sau de ingrijorare persoanei in cauza.

Incriminari similare exista si in alte legislatii europene,textul din proiect fiind


inspirat de dispozitiile art.222-16 C.pen.francez,art.179septies C.pen.elventian,
390aC.pen.norvegian si de cele din legislatia engleza(in special Public Order Act
1968 si Protection from Harasment Act1997).

Viol
Art.218 (1)Raportul sexual,actul sexual oral sau anal cu o persoana,savarsit prin
constrangere,punerea in imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa sau
profitand de aceasta stare,se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si
interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2)Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza orice alte acte de penetrare vaginala sau
anala comise in conditiile alin.(1)

40
(3)Pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor
drepturi atunci cand:
a) victima se afla in ingrijirea,ocrotirea,educarea,paza sau tratamentul
faptuitorului
b) victima este ruda in linie directa,frate sau sora
c) victima nu a implinit varstra de 16 ani
d) fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice
e) fapta a avut ca urmare vatamarea corporala
f) fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna.
(4)Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei,pedeapsa este inchisoarea de la 7
la 18 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(5)Actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin.(1) si alin.(2)se pune in miscare
la plangerea prealabila a persoanei vatamate
(6)Tentativa la infractiunile prevaute in alin (1)-(3) se pedepseste.

Violul este una dintre cele mai grave infractiuni contra persoanei avand o profunda
semnificatie antisociala,constituie cea mai brutala atingere adusa libertatii sexuale
care constituie un important atribut al personalitatii umane.

Pericolul social pe care il reprezinta infractiunea de viol consta in primul rand in


raul pe care il produce direct contra persoanei victimei,considerate individual,adica
prin prisma atributelor si intereselor ei.

Violul,ocupa locul principal printre infractiunile privitoare la viata sexuala,aceasta


trebuind a fi privita ca infractiune caracteristica pentru acest grup de infractiuni,el
constituind cea mai grava forma de incalcare a relatiilor sociale si a valorilor etico-
sociale a caror octrotire constituie scopul incriminarii si sanctionarii infractiunilor
privitoare la viata sexuala29.

Infractiunea de viol era prevazuta in vechiul Cod penal la art. 197 din Capitolul III
Infractiuni privitoare la viata sexuala al Titlului II, destinat infractiunilor contra
persoanei. Infractiunile din acest capitol au suferit, in perioada de dupa 1989,
numeroase modificari, prin care s-a incercat, pe de o parte, inlaturarea unei
conceptii bizare si anacronice legate de viata sexuala, iar, pe de alta parte,
corectarea unor erori de tehnica legislativa. Toate acele modificari au indreptat
unele erori, dar le-au tolerat pe altele si au creat noi confuzii. In contextul

29
V.Dongoroz si colaboratorii,op.cit.,p328
41
respectiv, pentru realizarea unei legiferari clare si corecte, era necesara regandirea
integral si concomitenta a tututor incriminarilor in materie30 (V. Cioclei, Curs
2013, p. 165, 166).

Noul Cod penal si-a asumat aceasta sarcina. Revenind la infractiunea de viol,
trebuie semnalat ca si in cazul acestei incriminari au fost necesare importante
modificari. Astfel, pentru a pune capat disputelor si interpretarilor privind notiunea
de act sexual de orice natura, legiuitorul a optat pentru o indicare foarte clara a
actelor sexuale ce pot reprezenta elementul material al infractiunii: raportul sexual,
actul sexual oral si actul sexual anal. In plus, este adaugata o variant similara, a
alineatul al doilea, ce se refera la orice alte acte de penetrare vaginala sau anala.

Violul incestuos devine infractiune complexa, prin varianta agravanta care


stabileste ca subiect pasiv, ruda in linie directa, frate sau sora. Varsta pana la care
se acorda o protectie speciala minorului prin aplicarea variantei agravante a fost
ridicata de la 15 la 16 ani.

Pentru violul in viarianta tip au fost pastrate aceleasi sanctiuni care in


reglementarea anterioara, deci problema situatiilor tranzitorii este exclusa.

Varianta asimilara, fiind practic o incriminare noua, nu genereaza nici ea situatii


tranzitorii.
In cazul variantei agravante de la alin. (2), pentru toate ipotezele care se regasesc
in variantele agravante ale violului din Codul anterior, legea noua este mai
favorabila, deoarece prevede sanctiuni mai putin severe. In ipoteza prevazuta de
art. 5 C. pen. vor fi aplicate dispozitiile noului Cod. Pot fi incidente din dispozitiile
art. 6 C. pen. Astfel, spre exemplu, daca in baza dispozitiilor din vechiul Cod,
pentru viol comis de doua sau mai multe persoane impreuna s-a aplicat o pedeapsa
mai mare de 12 ani (se putea aplica o pedeapsa de maxim 18 ani), acea pedeapsa
va fi redusa la noul maxim special, respective 12 ani.

In cazul variantei agravante de la alin. (3), cand fapta a avut ca urmare moartea
victimei, dispozitiile noului Cod penal sunt de asemenea mai favorabile, prin
prisma limitelor de pedeapsa, si se vor aplica in ipoteza art. 5 C. pen. Orice
pedeapsa definitiva mai mare de 18 ani, se aplica pentru aceasta varianta in baza
vechiului Cod (se poate ajunge la 25 de ani) se va reduce la aceasta noua limita
maxima (18 ani).

30
V.Cioclei,Curs 2013,p.165.166
42
Folosirea abuziva a functiei in scop sexual
(1)Fapta functionarului public care,in scopul de a indeplini,a nu indeplini,a urgenta
ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in
scopul de a face un act contrar acestor indatoriri,pretinde ori obtine favoruri de
natura sexuala de la o persoana interesata direct sau indirect de efectele acelui act
de serviciu se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani si interzicerea
executarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia ori
activitatea in executarea careia a savarsit fapta.
(2)Pretinderea sau obtinerea de favoruri de natura sexuala de catre un functionar
public care se prevaleaza sau profita de o situatie de autoritate ori de superioritate
asupra victimei,ce decurge din functia detinuta,se pedepseste cu inchisoarea de la 3
luni la 2 ani sau cu amenda si interzicerea executarii dreptului de a ocupa o functie
publica sau de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit
fapta.

In principiu, folosirea abuziva a functiei in scop sexual este o incriminare noua,


inspirata de dispozitiile art. 443 C. pen. spaniol, care a fost creata pornind de la
infractiunea de hartuire sexuala in reglementarea actuala, cuprinzand atat asa-
numita hartuire verticala, prin abuz de autoritate, cat si ipoteze noi de incriminare
Hartuirea sexuala era prevazuta de dispozitiile art. 203 C. pen. Din 1968,
actualmente de art. 223 C. pen., iar continutul ei se regaseste, partial, doar in
dispozitiile alin. (2) al textului.

Variantele prevazute de alin. (1) reprezinta, asadar, ipotezele noi de incriminare.


Examenul critic al acestor dispozitii conduce la concluzia ca, in fapt, modalitatiile
de realizare a elementului material pretindere si obtinerea se regasesc si in
continutul infractiunii de luare de mita, prevazuta in art. 289 C. pen.
Circumstantierea folosului, pretins sau obtinut, la favorurile de natura sexuala
(orice raport sau act sexual, dintre cele descrise de dispozitiile art. 218 si art. 219
C. pen.), face din incriminarea de la art. 299 alin. (1) o varinata speciala a
infractiunii de coruptie mentionate.

Aceasta caracterizare face posibila incidenta unei situatii tranzitorii. Astfel, in


masura in care fapta incadrata sub legea veche ca infractiune de luare de mita,
prevazuta de art. 254 C. pen. din 1968, a urmarit obtinerea unui folos constand
intr-un favor de natura sexuala, primit sau pretins pentru exercitarea
necorespunzatoare a atributiilor de serviciu, prin stabilirea legii mai favorabile va
43
fi incadrata in infractiunea de folosire abuziva a functiei in scop sexual, deoarece
limitele de pedeapsa prevazute de legea noua sunt mai scazute,de la 6 luni la 3 ani,
comparative cu 3-12 ani.

In schimb, nu se va pune problema stabilirii legii mai favorabile in situatia in care,


la momentul comiterii, fapta se incadra in infractiunea de hartuire sexuala,
prevazuta de art. 203 C. pen. din 1968, deoarece incriminarea de la art. 299 alin.
(2) C. pen., in care se regaseste, are aceleasi limite de sanctionare inchisoare de la
3 luni la 2 ani sau amenda.

Astfel infractiunea de folosire abuziva a functiei in scop sexual este o infractiune


de serviciu,regementata in Titlul V Infractiuni de coruptie si de serviciu,la
Capitolul II Infractiuni de serviciu.

Hartuirea
(1)Fapta celui care,in mod repetat,urmareste,fara drept sau fara un interes legitim,o
persoana ori ii supravegheaza locuinta,locul de munca sau alte locuri frecventate
de catre aceasta,cauzandu-i astfel o stare de temere,se pedepseste cu inchisoarea de
la 3 la 6 luni sau cu amenda.
(2)Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin mijloace de transmitere la
distant,care prin,frecventa sau continut,ii cauzeaza o temere unei persoane,se
pedepseste cu inchisoarea de la o luna la 3 luni sau cu amenda,daca fapta nu
constituie o infractiune mai grava.
(3)Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei
vatamate.

O incriminare noua. Infractiunea de hartuire nu are corespondenta in legislatia


penala anterioara. Introducerea in acest capitol a unei incriminari noi, hartuirea,
are menirea de a raspunde unor cazuri aparute in practica. Este vorba despre o
fapta indreptata contra libertatii psihice a persoanei, o specie insidioasa de
amenitare. Si in acest caz este vorba despre adaptarea legistatiei penale la
realitatile sociale, stiut fiind faptul ca, in ultimii ani, tot mai multe persoane sunt
agresate prin apeluri sau mesaje telefonice, ori electronice, sau urmarite sau
pandite, uneori in mod obstentativ, in apropierea locuintei, a locului de munca ori
in alte locuri pe care le frecventeaza, toate aceste actiuni la care sunt supuse fiind
de natura a le crea o stare de temere . Aceasta incriminare este binevenita, cu
ajutorul ei legiuitorul reusind sa acopere un alt vid legislativ.

44
Consider ca este necesara precizarea,conform caruia,odata cu intrarea in vigoare a
Noului Cod Penal a fost introdusa infractiunea de hartuire,aceasta neexistand
inainte,nici sub o alta forma nici in legi speciale.Aceasta infractiune este
reglementata in capitolul IV Infractiuni contra libertatii sexuale.

Diferenta intre cele doua infractiuni,Hartuire si Hartuire sexuala,consta atat


in,incadrarea lor in capitole diferite cat si in situatia premisa.Astfel,se observa ca
infractiunea de Hartuire face parte din capitolul IV Infractiuni contra libertatii
persoanei,iar infractiunea de hartuire sexuala,infractiune existenta si inainte de
intrarea in vigoare a Noului Cod Penal,este regementata la art.221,facand parte din
capitolul VIII Infractiuni contra libertatii si integritatii sexuale.

In cazul hartuirii,nu este necesar sa existe un anumit raport de munca sau relatie
similara intre infractor si victima,astfel cum este necesar in cadrul hartuirii
sexuale.Scopul infractiunii de hartuire nu este in mod necesar obtinerea de favoruri
de natura sexuala,insa la infractiunea de hartuire sexuala se pretind in mod repetat
favoruri de natura sexuala.

Sectiunea 2.Analiza comparativa privind obiectul si subiectii infractiunilor


reglementate la art.223,art.218,art.208,art.299

A,Obiectul infractiunii

Atunci cand punem in discutie obiectul infractiunii vom avea in vedere valoarea
sociala si relatiile sociale formate in jurul si datorita acestei valori,impotriva carora
se indreapta fapta ce constituie element material al infractiunii si care sunt
vatamate sau puse in pericol prin savarsirea acesteia.31

In ce priveste obiectul juridic generic al infractiunilor contra libertatii si integritatii


sexuale,acesta este comun tuturor infractiunilor din Capitolului VIII.

31
C.Bulai,Drept penal,partea generala,vol.I,Editura Sansa,Bucuresti,1992,p.45
45
2.1.Hartuirea sexuala(art.223)

Obiectul juridic al acestei infractiuni,asa cum s-a aratat si in doctrina de


specialitate,este unul complex intrucat se pun in pericol mai multe categorii de
relatii sociale,respective relatii sociale privitoare la viata sexuala a persoeni,relatii
sociale a cror formare,dezvoltare si desfasurare sunt dependente de asigurarea
bunului mers al servicilor apartinand autoritatilor sau institutiilor publice ori a
altor persoana juridice.
Prim urmare,infractiunea de hartuire sexuala are ca obiect juridic principal
apararea drepturilor privitoare la viata sexuala a persoanei,legea prin incriminarea
hartuirii sexuale ocrotind libertatea acestor relatii dupa bunul plac al fiecaruia atata
timp cat ele nu contravin legii.

Obiectul juridic secundar ocroteste valori legate de persoana umana,demnitatea


acesteia,de vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii acesteia prin foloirea
constrangerii fizice,fie de protejarea raporturilor sociale care se nasc din
exercitarea unor activitati la locul de munca.

2.2 Viol(art.218)

Articolul 218 din Codul Penal al Romaniei incrimineaza infractiunea de


viol,infractiune a carui obiect juridic il constituie relatiile sociale referitoare la
libertatea si inviolabilitatea vietii sexuale a persoanei,adica drepturl pe care orice
persiana il are de a dispune in mod liber si dupa bunul plac de corpul ei in materia
vietii sexuale,atata timp cat aceasta nu cade sub incidenta legii penale.
Acesta este obiectul juridic principal,insa infractiunea de viol are si un obiect
juridic secundar care poate consta in relatiile sociale referitoare la integritatea
corporala si sanatatea persoanei in cazul in care a avut ca urmare o vatamare
corpora;a grava a victimei,de asemenea poate consta in relatiile sociale care
reglementeaza cadrul familial de convietuire in cazul violului savarsit in conditiile
prevazute de textul de lege in cadrul alin.3 lit.c ).

Faptele mentionate lezeaza nu numai valori sociale importante ale persoanei,cum


ar fi libertatea si inviolabilitatea sexuala,ci pot aduce atingere si altor valori sociale
referitoare la persoana,cum ar fi:viata,integritatea corporala sau sanatatea
victimei,care pot constitui obiect juridic secundar al infractiunii32
32
G.Antoniu,op.cit,vol.I,p.207;Gh.Ionita.Unele consideratii in legatura cu infractiunile privitoare la viata
sexuala,Dreptul nr.3/2003,p.155
46
2.3 Hartuirea(art.208)

La infractiune de hartuire obiectul juridic principal consta in relatiile sociale


referitoare la libertatea psihica a persoanei,libertate care poate fi afectata,atunci
cand asupra victimei se exercita actiuni de hartuire la munca,acasa sau in alte
locuri frecventate de catre aceasta.

2.4 Folosirea abuziva a functiei in scop sexual (art.299)

Obiectul juridic special al infractiunii de folosire abuziva a functiei in scop


sexual,este reprezentat de relatiile de serviciu,care presupun o comportare corecta
si cuvincioasa a functionarului public fata de orice persoana,cu excluderea folosirii
abuzive a functiei in scop sexual.

In ce priveste obiectul juridc al infractiunilor analizate se poate observa ca,la


infractiunea de hartuire sexuala si viol se ocroteste libertatea sexuala a persoanei,in
timp ce la viol avem si un obiect juridic secundar,care consta in dreptul persoanei
la inviolabilitatea sexuala,la viata,integritatea corporala si sanatate,drepturi care pot
fi incalcate prin savarsirea faptei.

Din analiza obiectului juridic al infractiunilor de mai sus,se observa ca exista


diferenta intre obiectul juridic al infractiunii de hartuire sexuala si infractiunea de
hartuire.Astfel cum am precizat mai sus,la infractiunea de hartuire sexuala este
ocrotita libertatea sexuala a persoanei,pe cand la infractiunea de hartuire este
ocrotita libertatea psihica a persoanei.Aceasta diferenta reiese si din faptul ca
acestea sunt regelementate intr-un capitol distinct.In timp ce infractiunea de
hartuire sexuala e la capitolul Infractiuni privind libertatea si inviolabilitatea vietii
persoanei,infractiunea de hartuire este in cadrul capitolul Infractiuni contra
libertatii persoanei.

In ce consta diferenta intre hartuirea sexuala si folosirea abuziva a functiei in scop


sexual,exista diferente intre cele doua infractiuni,atat in incadrarea lor in capitol
distincte cat si in continutul obiectului juridic.Daca la infractiunea de hartuire
sexuala se ocroteste libertatea sexuala a persoanei,la infractiunea de Folosire

47
abuziva a functiei in scop sexual sunt protejate relatiile de munca,adica acestea sa
se desfasoare in condintii normale pentru fiecare persoana in parte.

A.1 Obiect material.

Hartuirea sexuala.

In doctrina de specialitate,au existat si inca mai exista pareri diferite in ce priveste


obiectul material al infractiunii de hartuire sexuala.S-a sutinut ideea,ca
infractiunea, nu are obiect material,deoarece actiunea prin care se realizeaza
elemental material nu este indreptata asupra unui luru,bun sau
persoana,vatamandu-l sau expunadu-l unui pericol.De cealalta parte se sutine
ideea,ca infractiunea are obiect material,cand infractiune se realizeaza prin
constrangere fizica,exercitata asupra victimei,corpul acesteia devine obiect
material.
Ne raliem opiniei,conform careia,infractiunea nu are obiect material,deoarece
fapta se indreapta impotriva libertatii victimei,iar constragerea este de natura
morala.

In ceea ce privete coautorul la infraciunea de viol, n doctrina exist opinii


controversate. Potrivit opiniei dominante, se consider c infraciunea se svrete n persoana
proprie, iar coautoratul nu este posibil, nefiind conceput consumarea simultan a violului de
mai multe persoane concomitent.

Viol

Prin savarsirea infractiunii de viol sunt lezate valori etico-sociale inseparabile de


corpul persoanei care va fi in mod inveitabil atins prin manifestarea fizica ce
constituie latura obiectiva,materiala a infractiunii de viol.
Intrucat actual reglementare a infractiunii de viol nu distinge cu privire la sexul
persoanei impotriva careia se exercita constrangerea in vederea realizarii actului
48
sexual,obiectul material il va reprezenta corpul persoanei indiferent de sexul
acesteia.
Pentru a se retine infractiunea de viol,persoana trebuie sa fie in viata,astfel,se va
retine savarsirea infractiunii de profanare de cadavre sau morminte.

Hatuire
Infractiunea de hartuire,reglementata de art.208 Cod Penal.,nu are obiect material.

Folosirea abuziva a functiei in scop sexual

La fel ca si infractiunea de hartuire,infractiunea de folosire a functiei in sop sexual


nu are obiect material.

Dupa cum se observa,din cele prezentate mai sus,doar infractiunea de viol are
obiect material,reprezentat de corpul persoanei,iar celelalte trei infractiuni nu au
obiect material,actiunea faptuitorului indreptandu-se spre libertatea persoanei.

B.Subiectii infractiunii

Potrivit Codului penal,participantii sunt persoanele care contribuie la savarsirea


unei fapte prevazute de legea penala,in calitate de autori,instigatori si complici.

B1 subiectul activ

Infractiunea de hartuire sexuala se savarseste de o persoana care abuzeaza de


autoritatea sau influenta pe care i-o confera functia indeplinita la locul de
munca.Subiectul activ este,deci o persoana care are capacitate penala,indiferent
de sex,care se afla cu victima intr-o relatie de munca sau relatie similara celei de
munca si care nu are in acest cadru o situatie de autoritate sau superioritate fata de
victima.Spre deosebire de vechea reglementare,intre subiecti nu este necesara
existanta unui raport de autoritate sau influenta conferit de functia indeplinita.

49
Inexistenta raportului de autoritate face ca hartuirea sexuala sa nu fie inclusa in
cadrul formelor de discriminare prin abuz de autoritate din partea faptuitorului si sa
fie plasata in cadrul infractiunilor contra libertatii si integritatii sexuale.33

Daca intre subiectii infractiunii exista un raport de autoritate si daca sunt intrunite
si celelalte conditii necesare,fapta ar putea fi incadrata in dispozitiile art.299.La
hartuirea sexuala,subiectii se afla pe pozitii de egalitate,sau,chiar daca aceste
pozitii difera,subiectul activ nu se afla intr-o situatie de autoritate ori de
superioritate asupra victimei,situatie de care profita sau se prevaleaza,cum se
intampla in cazul variantei attenuate de la folosirea abuziva a functiei in scop
sexual prevazuta in art.229 alin (2) Cod penal.
La infractiunea de hartuire sexuala participatia este posibila sub forma
complicitatii si a instigarii.

Viol

Subiectul activ al infractiunii de viol poate fi orice persoana,atat de sex masculin


cat si de sex feminin,care prin constrangere sau profitand de imposibilitatea
victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa,o supune unui act sexual.Subiectul
activ al infractiunii poate fi si minorul care intruneste conditiile raspunderii penale.
In cazul violului,participatia este posibila sub forma instigarii si a complicitatii
deoarece violul este o infractiune cu autor unic.

In aceasta calitate,participantul este orice persoana,fiind irrelevant daca persoana


este femeie sau barbat.

Faptele inculatilor de a fi avut,prin constrangere,relatii sexuale cu victima si de


asemenea de a-si fid at pe rand,in mod reciproc sprijin la comiterea fiecarui act
sexual,constituie infractiunea de viol si nu complicitate la aceasta infractiune.

Legea considera aceasta pluralitate de fapte ca o infractiune unica.34

33
Mihail Udroiu,Drept penal.Partea speciala,Noul Cod penal,Ed.C.H.Beck,Bucuresti 2014 p.167
34
Tribunalul Suprem ,decizia 656/1981, n Arhiva de jurispruden Minnisterului de Justiie

50
Savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane(coautorat sau complicitate
concomitenta)constituie o variant agravata a violului.

Hartuire

Subiectul activ al infractiunii de hartuire,poate fi orice persoana fizica sau juridica


cu capacitate penala
Participatia penala este posibila in toate formele sale.

Folosirea abuziva a functiei in scop sexual

Acesta este calificat, fapta putand fi comisa doar de un functionar publicin intelesul
art.175 C.pen sau de catre una din persoanele aratate in art. 308 C. pen. In plus,
pentru a comite fapta incriminata de alin. (2) se mai cere intrunita conditia ca,
faptuitorul sa aiba fata de victima o pozitie de autoritate (de exemplu, politistul in
raport cu o persoana depistata conducand un autoturism fara a poseda permis de
conducere) sau de superioritatea (victima sa fie subordonata ierarhic
faptuitorului)35
In variant atenuata,subiectul activ este despre o persoana care se prevaleaza sau
profita de o situatie de autoritate ori de superioritate asupra victimei.
Participatia penala este posibila in toate formele sale.

B2.Subiectul Pasiv

In principal, subiectul pasiv la infractiunea de hartuire sexuala,viol si


hartuire,poate fi orice persoana fizica in viata,indiferent de sex,stare
civila,moralitate sau alte particularitati,inclusiv sotul(sotia) faptuitorului,daca sunt
indeplinite cerintele normei de incriminare36

La infractiunea de hartuire sexuala ,subiectul pasiv nu trebuie sa fie doar o


oarecare persoana,ci victima sa se afle intr-o relatie de munca sau similara celei de
munca cu subiectul activ,pe acelasi palier sau chiar pe un palier superior.

35
Georgiana Bodoroncea,Valerian Cioclei,Irina Kuglay,Lavinia Valeria Lefterache,Teodora Manea,Iuliana
Nedelcu,Francisca-Maria Vasile,Codul Penal Comentariu pe articole,editura C.H.Beck,Bucuresti 2014,p.667
36
P.ciocia,Modificarea continutului infractiunii de viol prin Legea nr.197/2000,in Dreptul nr.3/2001,p.4
51
Subiectul pasiv al infractiunii de Folosire abuziva a functiei in scop sexual este
total diferit de cele trei infractiuni analizate mai sus.Astfel,subiectul pasiv al
infractiunii este, in primul rand,insitutia in cadrul careia isi desfasoara activitatea
functionarul public,iar,in secundar,se aduce atingere persoanei care este obligata sa
presteze sau sa ofere favoruri de natura sexuala,daca nu este participant la fapta
savarsita de subiectul activ.

Diferenta intre infractiunea de hartuire sexuala si folosirea abuziva a functiei in


scop sexual consta in aceea ca,la hartuirea sexuala,subiectii se afla pe pozitii de
egalitate,sau,chiar daca aceste pozitii difera,subiectul activ nu se afla intr-o
situatie de autoritate ori de superioritate asupra victimei,situatie de care profita
sau se prevaleaza,cum se intampla in cazul variantei atenuate de la folosirea
abuziva a functiei in scop sexual,prevazuta de art. 229 alin (2)Cod penal

Asa cum se poate observa,infractiunile analizate sunt diferite si din punct de


vedere al paticipatiei penale.Astfel,infractiuniile de hartuire si folosire abuziva a
functiei in scop sexual,se pot savarsi sub toate formele de
participatie,adica,coautorat,instigare si complicitate.

Din punct de vedere al participatiei penale,infractiunea de hartuire sexuala si


infractiunea de viol sunt aproximativ identice.Ambele se pot savarsi sub forma
instigarii si complicitatii,singura diferenta dintre ele,este faptul,ca la infractiunea
de viol instigarea si complicitatea sunt anterioare savarsirii infractiunii.

52
Sectiunea 3. Analiza comparativa privind continutul consitutiv al infractiunilor
reglementate la art.223,art.218,art.208,art.229

Latura obiectiva este formata din:


Elementul material
Urmarea imediata
Legatura de cauzalitate

3.1.Hartuirea sexuala(art.223)

Sub aspectul elementului material infractiunea prevazuta in art.223 alin 1 Cod


penal se realizeaza printr-o actiune de hartuire a unei persoane in scopul de a
obtine satisfactii de natura sexuala37

Legea penala nu explica semnificatia verbului a hartuisexual pe cineva dar in


dictionarul explicative al limbii romane este definit ca:a necaji pe cineva,a nu-i da
pace,a se lua la cearta,a da atacuri repetate de mica amploare,a cicali,a pisa pe
cineva38.
Actiunea de hartuire sexuala se poate realiza prin mijloace variate:oral,in scris,prin
semne,atitudini,gesture,direct sau nemijlocit,formulate explicit sau abuziv in
scopul obtinerii de satisfactii sexuala39.

Actiunea descrisa in textul de lege trebuie sa fie savarsita in una din cele doua
modalitati alternative expres si limitative prevazute de lege:prin amenintare sau
constrangere.

Amenintarea,ca modalitate alternative se savarsire a infractiunii de hartuire


sexuala,spre deosebire de semnificatia pe care i-o confera dispozitiile art.210 Cod
penal,are o sfera mult mai cuprinzatoare primind semnificatie juridical in raport de
fiecare caz in parte.Amenintarea poate face refereire fie la savarsirea unei
infractiuni fie la o fapta pagubitoare.amenintarea poate fi savarsita pe cale orala
sau pe cale scrisa si poate fi transmisa victimei nemijlocit sau printr-o alta

37
Revista de Drept Penal nr.4 din 2003 ed.R.A Monitorul Oficial Bucuresti p.91
38
Dictionar al limbii Romane contemporane ed.Stiintifica si eniclopedica Bucuresti 1980
39
Petre dugan Drept Penal partea speciala vol.I ed.Lumina Lex 2006,p.284
53
persoana,si ea trebuie sa fie apta sa produca o temere,o alarmare a victimei ori de a
ingrijora victim deoarece temerea ei este in legatura cu o alta persoana cu care
victima se afla in anumite relatii.

A constrange ca modalitate de realizare a infractiunii inseamna a oblige o alta


persoana sa faca ceea ce i se cere,in scopul de a obtine satisfactii de natura
sexuala.Daca,insa,prin constrangere fizica se infrange rezistenta fizica victimei si
se produce raportul sexual fapta va constituii infractiunea de viol,in forma
tentative sau a faptei consummate.Deoarece la fel ca notiunea de act sexualsi
notiunea satisfactii de natura sexuala are o sfra de cuprindere foarte vasta cu
lagaturi in plan sexual,de la individ la individ,savarsirea ei prin constrangere poate
pune in discutie savarsirea altei nfractiuni decat cea de hartuire sexuala,cum ar fi
pe langa viol si cele de sataj,perversiune sexuala sau coruptie sexuala.

Pentru intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii se mai cere ca autorul sa

Viol(art.218)

Elementul material si conditiile atasate acestuia. Evolutia in timp a elementului


material al infractiunii de viol exprima, in mod condensat, evolutia conceptiei
legiuitorului cu privire la protectia libertatii sexuale, in general, cu privire la toate
infractiunile din aceasta materie.

In textul initial al vechiului Cod penal, elementul material al violului era limitat la
raportul sexual, inteles in sensul de conjunctie dintre organele sexuale barbatesti cu
cele femeiesti, facandu-se asftel deosebire fata de celelalte activitati sexuale

54
incriminate la vremea respective (relatiile intre porsoane de acelas sex,
perversiunile sexual etc.)

In paralel cu abrogarea si modificarea altor infractiuni din capitol, elementul


material al violului a fost modificat, devenind actul sexual de orice natura, cu o
persoana de sex diferit sau ce acelasi sex. Notiunea de act sexual de orice natura a
iscat numeroase controverse in doctrina, precum si solutii contradictorii in practica.

Noul Cod penal rezolva problema exprimand clar si fara echivoc elemntul material
al violului.

Astfel, conform noii incriminari, in varianta tip, elementul material al violului


consta intr-o actiune ce se poate realiza in trei modalitati: raportul sexual, actul
sexual oral, actul sexual anal. Toate cele trei modalitati presupun acte de penetrare
in care se utilizeaza fie organule sexuale (in cazul raportului), fie organul sexual
(in cazul actului oral sau anal).

Din redactarea normei juridice se observa ca elementul material al acestei


infractiuni consta intotdeauna intr-o actiune si niciodata intr-o inactiune.

Aceasta imprejurare rezulta, intre altele, si din formularea utilizata de legiuitor in


cazul variantei asimilate, care se refera la alte acte de penetrare. Astfel, prin raport
sexual se va intelege conjuctia dintre organul sexual masculin si cel feminin.
Evident ca, in acest caz, subiectii sunt de sex diferit, iar fapta poate fi comisa atat
de un barbat cat si de o femeie. Prin act sexual oral se intelege conjunctia dintre
organ sexual si cavitatea orala a unei alte persoane indiferent de sex. In acest caz
subiectii infractiunii pot fi de sex diferit sau de acelasi sex. Prin act sexual anal se
va intelege conjunctia dintre organul sexual barbatesc si cavitatea anala a unei
persoane, barbat sau femeie. Si in acest caz subiectii infractiunii pot fi de sex
diferit sau de acelas sex.

In variante asimilata,elementul material il constituie orice alte acte de penetrare


vaginala sau anala. Prin aceasta varianta, legiuitorul a inteles sa completeze sfera
elementului material, acoperind in mod util un vid legislativ, ce impiedica
sanctionarea corespunzatoare a unor fapte grave, indreptate impotriva libertatii
sexuale a persoanei.

Intra in aceasta categorie de acte, penetrarea vaginala sau anala a victimei cu


ajutorul unor segmente corporale (spre exemplu, degete) sau cu diferite obiecte).
Atat pentru varianta tip, cat si pentru varianta asimilata, conditia atasata
elementului material, pentru existenta laturii obiective a infractiunii, este ca fapta

55
sa se realizeze fara consimtamantul victimei, intr-una din cele trei modalitati
alternative indicate prin norma de incriminare, respectiv, fie prin constrangerea
victimei, fie prin punerea in imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa.

Punerea victimei intr-o astfel de stare nu era indicata expres, dar putea fi
considerate drept o forma directa sau indirecta de constrangere. Pentru a se risipi
orice dubiu, legiuitorul a adaugat in mod explicit si aceasta conditie.

Cele trei conditii sunt, fireste, alternative. Constrangerea poate fi de natura fizica
sau poate fi de ordin psihic (constrangere morala). Imposibilitatea de a se apara
indica o stare de vulnerabilitate fizica a victimei care, din diferite motive
(infirmitate, epuizare fizica, imobilizare corporala etc.) este incapabila sa
reactioneze, sa opuna rezistenta faptuitorului. Imposibilitatea de a-si exprima
vointa indica o stare de vulnerabilitate psihica a victimei care, din diferite motive
(maladie psihica, stare de betie sau intoxicatie cu substante stupefiante, stare de
hipnoza sau somn profund etc.) nu are reprezentarea exacta a ceea ce i se intampla
.Punerea victimei intr-una din starile mentionate presupune o interventie activa din
partea autorului care prin diverse procedee provoaca o astfel de stare.

A profita de imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa


presupune ca faptuitorul sa se foloseasca in mod constient de starea de
vulnerabilitate a victimei. Aceasta folosire reprezinta, de fapt, o constrangere
mijlocita, fiindca a abuza de o stare care face imposibila opunerea inseamna a
realize in mod insidios o constrangere .

Infractiunea de viol,absoarbe in continutul sau,in mod natural,lipsirea de libertate


in mod ilegal prevazuta de art.205 Cod penal,necesara realizarii actului sexual prin
constrangere.Daca dupa consumarea violului victima este retinuta in
continuare,atunci infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal va intra in
concurs cu infractiunea de viol.

Variantele agravate. Unele elemente circumstantiale din vechiul text au fost


pastrate ca atare, altele au fost modificate si, in plus, a aparut un element
circumstantial nou.

Astfel, prima varianta agravanta, din alin. (3), cuprinde sase elemente
circumstantiale:

a)Victima se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul


faptuitorului.
Aceasta ipoteza este preluata identic din vechiul text [art. 197 alin. (2) lit. b)].
56
Ratiunea agravanta este data de relatia dintre autor si victima, o relatie de
dominare, ce confera faptuitorului o anumita putere sau influenta asupra victimei.
Astfel de situatii au la baza fie unele relatii de serviciu, fie unele raporturi
contractuale, in care faptuitorul are fata de victima: obligatia de a o ingriji,ocroti,
educa, pazi, trata,etc.

Se va retine agravanta nu numai in ipoteza in care persoana aflata in vreuna din


situatiile de mai sus actioneaza ca autor, ci si atunci cand participa la comiterea
faptei ca instigator sau complice. Rapoturile sale cu victim constituie insa o
circumstanta personala, care nu se rasfrange asupra altor participant

b) Victima este ruda in linie directa, frate sau sora.

Aceasta ipoteza este corespondenta partiala a violului comis asupra victimei


membru al familiei din vechiul text [art. 197 alin. (2) lit. b)]. Este de remarcat din
primul rand ca, in aceasta varianta, daca fapta se realizeaza prin raport sexual,
violul incestuos devine infractiune complexa. Rezulta astfel, in mod direct, ca
aceasta fapta absoarbe incestul, punand astfel capat incertitudinilor din practica
judiciara cu privire la acest aspect.

c) Victima nu a implinit varsta de 16 ani.

Acest element circumstantial are corespondent partial in art. 197 alin. (3) teza I C.
pen. din 1986, care se refera la victima care nu a implinit varsta de 15 ani. Se
observa o largire a sferei de aplicare a elementului circumstantial,adica,noua
reglementare se refera la victim care nu a implinit varstra de 16 ani, ceea ce este de
natura sa acorde o protectie sporita minorilor victime ale violului. Pentru existenta
agravantei este necesar ca faptuitorul sa cunoasca varsta victimei, sau sa fi existat
suficiente elemente care sa ii permita sa o aprecieze corect.

d) Fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice .

Aceasa ipoteza nu are corespondent in textul anterior de la viol. Ea se regasea ca


varianta agravanta la infractiunea de act sexual cu un minor in vechiul Cod.
Legiuitorul a pastrat agravanta la infractiunea de act sexual cu un minor in noul
Cod, dar, din identitatea de ratiuni privind gravitatea acestei imprejurari, a inteles
sa o prevada si la viol.

e) Fapta a avut ca urmare vatamarea corporala.

Aceasta ipoteza corespunde variantei din vechiul test ce facea referire la


vatamarea corporala grava, varianta prevazuta la art. 197 alin. (2) lit c) C. pen. din
57
1986. Diferenta dintre cele doua ipoteze se rezuma la diferentele dintre vatamare
corporala grava din vechiul Cod (art. 182) si vatamarea corporala din actualul Cod
(art. 194).

f) Fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna.

Ipoteza are corespondenta totala in varianta prevazuta in Codul anterior la art. 197
alin. (2) lit. a). Spre deosebire de alte infractiuni, la care nu a mai fost preluata din
vechile texte aceasta varianta agravanta, considerandu-se ca ea este suplinita prin
dispozitiile din Partea generala [art. 77 lit. a) C. pen.], la viol legiuitorul a ales sa o
pastreze. Optiunea este data de gravitatea sporita a faptei, de particularitatile
criminologice si victimologice ale violului in grup, care necesita o atentionare prin
agravarea faptei, in chiar textul incriminator.

Amintitele particularitati ale violului fac din aceasta infractiune, o infractiune


defectiva de coautorat. Libertatea sexuala a persoanei se manifesta in raport cu
fiecare alta persoana.

Fiecare autor al violului comite o fapta unica, pentru ca lezeaza, individual si


separat de alt autor, libertatea sexuala a victimei. In acest spirit de respect fata de
libertatea sexuala a persoanei, trebuie sa se considere ca, in ipoteza in care doua
sau mai multe persoane, prin constrangere, comit acte sexuale asupra victimei,
chiar daca aceste acte diferite se comit simultan, cum ar fi obligarea victimei,
concomitent, la un raport sexual si la un act sexual oral, fiecare participant va
raspunde ca autor al infractiunii de viol, in varianta agravata. In aceasta ipoteza,
actele de complicitate reciproca ale faptuitorilor vor fi absorbite in cele de autorat.

Aceeasi solutie este valabila si in ipoteza in care faptuitorii realizeaza succesiv acte
sexuale asupra victimei, sprijinindu-se reciproc. Se aplica agravanta si in cazul in
care exista mai multi autori si mai multe victime, chiar daca fiecare dintre ei au
avut raport sexual doar cu una dintre victime, iar faptele s-au consumat in locuri
diferite, daca initial s-au exercitat violente asupra tuturor victimelor de catre toti
infractorii. In aceasta ipoteza, temerea insuflata victimelor prin violentele
exercitate de inculpat reduce capacitatea acestora de a se opune, ceea ce intra in
logica agravantei 40. Aceasta varianta agravata nu presupune insa ca toate
persoanele care au participat sa fi realizat un act sexual asupra victimei.

Se va retine agravanta si in ipoteza in care, pe langa autorul faptei, participa o alta


persoana care, spre exemplu, imobilizeaza victima. In acest caz autorul va

40
a se vedea, in acest sens, C.S.J., decizia nr. 1955/1995, www.legalis.ro
58
raspunde pentru viol in varianta agravata, iar participantul pentru complicitate la
viol in varianta agravata41 .

Cea de a doua varianta agravata, prevazuta la alin. (4), ce se refera la fapta ce a


avut ca urmare moartea victimei, are corespondenta in varianta prevazuta in
vechiul Cod la art. 197 alin. (3) teza a II-a. Din punct de vedere obiectiv,
caracteristica acestei variante este data de existenta unei urmari imediate adiacente,
ce consta intr-un rezultat mai grav decat cel urmarit sau acceptat de faptuitor.

Atunci cand faptuitorul urmareste sau accepta rezultatul mai grav, moartea
victimei, se va retine un concurs de infractiuni intre viol si omor calificat, comis
pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei.

Prin intermediul urmarii immediate se produce o grava incalcare a libertatii


sexuale a persoanei,a dreptului acesteia de a dispune de corpul sau dupa bunul plac
in material vietii sexuale.In plan secundar se poate produce si o incalcare a
dreptului persoanei la viata sau cauzarea unor vatamari corporale simple sau grave.

Intre actiunea inculpatului si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de


cauzalitate,care va fi demonstrata in fiecare caz in parte.

Hartuirea(art.208)

Hartuirea este incriminata in doua variante distincte: o varianta tip, cea de la alin.
(1) si o variant speciala, cea de la alin. (2). Aceasta din urma nu poate fi calificata
drept varianta asimilata, deoarece prevede o sanctiune diferita, mai mica fata de
variant tip, si nici varianta atenuata, deoarece nu se raporteaza la varinata tip, nu
este construita pe elementele acesteia.

La varianta tip, elementul material consta intr-o actiune, ce se poate realiza prin
doua modalitati distincte:
1. urmarirea penala a unei persoane
- urmarirea se poate realize atat in locuri publice,cat si in diferite spatii
private

a se vedea, in acest sens, Trib, Suprem, Sectia penala, decizia nr. 295/1976,
41

Repertoriu 1976-1980, p.404


59
- urmarirea trebuie sa aiba un caracter repetat,cel putin doua acte,un singur
act nefiind suficient pentru retinerea infractiunii de hartuire,chiar daca
inca de la sesizarea primului act victim s-a aflat sub o stare de temere
- caracterul repetat al actiunii infractionale conduce la concluzia ca
infractiunea de hartuire este o infractiune de obicei

2supravegherea repetata a locuintei, locului de munca, sau altui loc frecventat de


o persoana.
- supravegherea poate avea loc prin orice mijloace ,(vizuala,prin
intermediul diferitelor echipamente tehnice etc.)
- urmarirea trebuie sa aiba caracter repetat,un singur act nefiind sufficient
pentru retinerea infractiunii de hartuire
- in cazul in care pe langa supravegherea repetata a locuintei persoanaei
vatamate,faptuitorul fotografiaza,capteaza,ori iregistreaza,fara
drept,imagini ale persoanei aflate in locuinta se poate retine concursul
intre infractiunea de hartuire sic ea de violarea vietii private.

Latura obiectiva este intregita prin doua conditii negative atasate elementului
material (indiferent de modalitatea lui).

O prima conditie este ca fapta se realizeaza fara drept, adica sa nu existe o


dispozitie legala care sa permita urmarirea ori supravegherea. Nu este indeplinita
aceasta conditie, spre exemplu, in cazul in care se deruleaza activitati operative
specifice urmaririi penale, sau activitati operative specifice culegerii de informatii,
in baza legii privind securitatea nationala.

A doua conditie se refera la inexistenta unei interes legitim. Interesul legitim


poate fi privat (legat de realizarea unui drept subiectiv) sau public (legat de
respectarea ordinii de drept si a dreptului fundamental). Nu este indeplinita aceasta
conditie, deoarece exista un interes legitim (privat), in cazul in care, spre exemplu,
parintele urmareste sau supravegheaza pe copilul sau minor, in exercitarea
dreptului la educatie. De asemenea, nu este indeplinita conditia, deoarece exista un
interes public. La cadrul in care, spre exemplu, jurnalistul urmareste sau
supravegheaza o persoana, in cadrul unei anchete de presa, ce vizeaza obtinerea
unor informatii de interes public.

La varianta speciala, elementul material consta tot intr-o actiune, ce se poate


realiza in doua modalitati: efectuarea de apeluri telefonice sau efectuarea de
comunicari prin mijloace de transmisie la distatanta. Apelurile telefonice se refera
60
atat la retelele fixe, cat si la retelele de telefonie mobila. Comunicarile prin
mijloace de transmitere la distanta se refera la o gama larga de posibilitati
tehnologice, in principal cele legate de utilizarea internetului (e-mail, programe
speciale de transmitere audio, video, audio-video, retele de socializare etc.).
Conditia atasata elementului material,este ca frecventa sau continutul apelurilor
sau comunicarii sa fie deosebite, astfel incat sa cauzeze temere unei persoane.

In cazul acestei noi infractiuni practica va avea rol deosebit de important. In timp,
jurisprudenta va determina criteriile pe baza carora se va putea stabili in ce masura
anumite conduite se incadreaza sau nu in tiparele acestei noi infractiuni.

Urmarea imediata in cazul ambelor variante ,este starea de pericol create la


adresa libertatii psihice a victimei;incalcarea libertatii psihice cauzeaza o stare de
temere cu privire la existent unui pericol viitor.

Legatura de cauzalitate intre actele de hartuire si starea de pericol creata,trebuie


sa existe.

Folosirea abuziva a functiei in scop sexual (art.299)

Elementul material este reprezentat de fapta functionarului public care,in scopul


de a indeplini,a nu indeplini,a urgeta ori a intarsia indeplinirea unui act privitor la
indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor
indatoriri,pretinde ori obtine favoruri de natura sexuala de la o persoana interesata
direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu.

Elementul material consta,in ambele variante de comitere,intr-o actiune de


pretindere ori obtinere de favoruri de natura sexuala.

A pretinde ceva presupune a cere cuiva in mod staruitor,respective se


formuleaza o anumita pretentie.Aceasta pretindere,insa,nu implica neaparat
satisfacerea pretentiei formulate de faptuitor.

Elementul material. Cele doua variante de incriminare fac din infractiunea de


folosire abuziva a functiei in scop sexual cu continuturi alternative, intre
61
incriminarile prevazute de alin. (1) si (2) neexistand suprapuneri din punct de
vedere al conduitelor sanctionale. Aceasta inseamna ca este posibil un concurs de
infractiuni daca, de exemplu, un functionar obtine un favor sexual de la o persoana
careia i-a facilitate angajarea la locul de munca in care si acesta lucra, iar ulterior
pretinde sau obtine de la aceasta,favoruri de aceiasi natura, folosindu-se de
autoritatea sau superioritatea sa.

Pretinderea sau obtinerea de favoruri sexuale de la o persoana interesata direct


sau indirect de efectele actului de serviciu reprezinta cele doua posibilitati de
realizare a elementului material in ambele varinate de comitere a infractiunii.
Pretindereaare acelasi inteles ca in cazul infractiunii de luare de mita,altfel spus
pretinderea presupune solicitarea,direct sau indirect,pentru sine sau pentru altul,a
unor bani sau foloase necuvenite.Obtinerea este, practic, echivalenta actului de
primire specific infractiunii de coruptie, Aceasta fie succede unei activitati de
pretindere, fie reprezinta urmarea unei atitudini de oferire a favorului sexual de
catre victima. Termenul de obtinere acopera, asadar, si situatia de acceptare a
ofertei, cu conditia ca favorul sexual oferit sa se si consume (se obtine). In caz
contrar, fapta nu va constitui infractiune prevazuta in art. 299 alin. (1), deoarece nu
este indeplinita conditia obineri, pecizata expres de text.Apreciez ca in acest caz,
fapta ar putea fi incadrata in infractiune subsidiara de abuz in serviciu, daca se
obtine si urmarea prevazuta in art. 297 C. pen.

In cazul faptei prevazute in art. 299 legiuitorul a pastrat formularea din legea
veche, astfel incat primirea sau obtinerea de favoruri sexuale se va face in scopul
de a indeplini, a nu indeplini etc. actul necorespunzator in legatura cu indatoririle
de serviciu. Consecintele juridice constau, pe de o parte, in faptul ca, pentru
realizarea elementului material, actul comis trebuie sa isi pastreze anterioritatea
sau concomitenta in raport cu activitatea ce urmeaza sa fie desfasurata, iar pe de
alta parte, in aceea ca pretinderea sau obtinerea de favoruri sexuale dupa
efectuarea actului nu va putea fi sanctionata conform art. 299 alin. (1) C. pen. In
masura in care o astfel de pretentie va produce o vatamare a intereselor legitime
ale persoanei de la care se solicita favorul de natura sexuala, fapta va fi incadrabila
in infractiunea de abuz in serviciu ori,daca se folosesc si alte actiuni decat simpla
pretindere,intr-o infractiune contra integritatii fizice sau libertatii persoanei.

Actul de pretindere sau obtinere a unui favor de natura sexuala trebuie realizat in
raport cu o persoana care, direct sau indirect, este interesata de efectele actului de
serviciu al functionarului. Aceasta nu poate fi decat o persoana fizica, beneficiarul
62
serviciului, iar interesul poate fi de natura patrimoniala (de exemplu, obtinerea
unui contract avantajos) sau nepatriminiala (cum ar fi obtinerea unei note de
trecere la un examen).

Pretinderea sau obtinerea de favoruri de natura sexuala in conditiile prevazute de


alin. (2) al textului realizeaza continutul incriminarii chiar daca se savarseste un
singur act material, spre deosebire de infractiunea de hartuire sexuala, prevazuta,
art. 223 C. pen. care impun conditia repetabilitatii actului. Totodata, realizarea
elementului material in varianta prevazuta de art. 299 alin. (2) impune si intrunirea
cerintei ca pretinderea sau obtinerea de favoruri sexuale sa aiba loc in conditiile
folosirii pozitiei de autoritate sau superioritate pe care autorul o are asupra
victimei. Daca nu exista o astfel de relatie fapta nu va putea fi incadrata in varianta
prevazuta de alin. (2), dar poate sa intruneasca conditiile de tipicitate ale
infractiunii prevazute in alin. (1) sau ale altei infractiuni (abuz in serviciu).

Sectiunea 4. Analiza comparativa privind formele,modalitatiile si conditiile


de pedepsibilitate ale infractiuniilor reglementate la art.223,
art.218,art.208,art.229

4.1.Hartuirea sexuala(art.223)-Viol(art.218)
4.2Hartuirea sexual(art.223)-Hartuirea(art.208)
4.3 Hartuirea sexuala(art.223)-Folosirea abuziva a functiei in scop sexual
(art.299)

Sectiunea 5. Analiza comparativa privind sanctiuniile infractiuniilor reglementate


la art.223, art.218,art.208,art.299

5.1.Hartuirea sexuala(art.223)-Viol(art.218)
5.2Hartuirea sexual(art.223)-Hartuirea(art.208)
5.3 Hartuirea sexuala(art.223)-Folosirea abuziva a functiei in scop sexual
(art.299)

Infractiunea de hartuire este pedepsita mai usor decat cea de hartuire sexuala, astfel ca infractiunea
de hartuire este pedepsita cu maxim 3 luni inchisoare, in timp ce cea de hartuire sexuala cu maxim 2
ani inchisoare.

63
CAPITOLUL VI PRACTICA JUDICIARA

Dupa o perioada de dispute parlamentare si controverse teoretice purtate pe


marginea acestui subiect,a fost adoptata Legea nr.61 din 16.01.2002 privind
adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.89/2001 pentru modificarea si
completarea unor dispozitii din Codul penal,referitoare la infractiuni privind viata
sexuala,prin care a fost introdusa pentru prima data in Codul penal roman,in
art.203 indice 1,iar in Noul Cod penal la art.223,infractiunea de hartuire
sexuala.Incriminarea hartuirii sexuale este una din initiatvele legislative demne de
a fi appreciate,intrucat are menirea de a armoniza dreptul penal intern cu cel
European si in primul rand,de a reprima comportamentul abuziv al unor angajatori
care conditioneaza ocuparea unui loc de munca de obtinerea unor favoruri sexuale.

O alta lege care face referire la hartuirea sexuala este Legea nr.202/2002 privind
egalitatea de sanse intre femei si barbate,care reglementeaza masurile de
promovare a egelitatii de sanse,interzice discriminarea directa si indirect dupa
criteriul de sex in domeniile muncii,educatiei,sanatatii,culturii si
informarii,stabileste modalitatile de solutionare a sesizarilor privind discriminarea
si desemneaza autoritatile publice responsabile cu aplicarea legii.Conform acestei
legi,hartuirea sexuala este o masura de discriminare pe baza de sex,si consta in
orice forma de comportament in legatura cu sexul,despre care,cel care se face
vinovat,stie ca afecteaza demnitatea persoanelor,daca acest comportament este
refuzat si reprezinta motivatia pentru o decizie care afecteaza acele
persoane(art.4).De asemenea,art.10 din legea mentionata prevede ca este
considerate discriminare dupa criteriul de sex si hartuirea sexuala a unei persoane
de catre o alta persoana la locul de munca sau in alt loc in care acesta isi desfasoara
activitatea.

In urma studiilor realizate in numeroase tari cu privire la acest subiect,a rezultat ca


88% dintre 9000 de femei interrogate,au declarat ca au fost victim ale unei hartuiri
sexuale la locul de munca.Un alt studiu efectuat in S.U.A a constatat ca 60% dintre
cei chestionati credeau ca nu are nici un sens sa formuleze o plangere sau o
sesizare in cazul in care ar fi fost hartuiti la serviciu,ci dimpotriva,daca ar fi
procedat astfel,si-ar fi agravat situatia economica si sociala.Faptul ca in Romania
nu au fost efectuate studii cu privire la hartuirea sexuala si nu se cunoaste exact
amploarea acestui fenomen,nu inseamna ca nu ne confruntam cu astfel de situatii.

64
La ora actuala pe rolul instantelor din Romania exista doar doua astfel de
procese,unul la Tribunalul Buzau si unul la Tribunalul Sibiu.
Un professor de matematica de la un liceu din Buzau este acuzat de catre elevi
de hartuire sexuala si coruptie,faptele fiind confirmate in urma unei anchete
efectuate de Politia Buzau,care a trimis dosarul Parchetului de pe langa
Tribunalul Buzau.

Impotriva profsorului Paul Stoienica de la Grupul Scolar D.Filipescu au depus


plangeri 30 de elevi care au fost deja audiati.Potrivit declaratiilor adolescentilor
,profesorul i-ar fi constrains sa faca meditatii cu el.Totodata,mai multe eleve au
spus ca profesorul de matematica ar fi avut un comportament indecent fata de ele si
le-ar fi hartuit sexual.Ofiteri din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor au
facut cercetari in legatura cu un cadru didactic,initial pentru hartuire sexuala,abuz
in serviciu contra intereselor persoanelor,fals intelectual si instigare la fals
intelectual.Pentru ca pe parcursul cercetarilor au reiesit fapte de coruptie,dosarul a
fost declinat Parchetului de pe langa Tribunalul Buzau,a declarat,ieri,purtatorul de
cuvant al IPJ Buzau.

Act sexual cu un minor.Perversiune sexuala.Coruptie sexuala.Hartuire


sexuala.Trefic de minori si tentativa de trecere frauduloasa a frontierei de stat
a Romaniei.

Magistratii Curtii de Apel Alba Iulua au mentinut mandatul de arestare,in


lipsa,emis pe numele lui Gregorian Bivolaru.Masura judecatorilor a fost luata
pentru ca,in cazul in care Bivolaru ar mai ajunge in Romania,sa intre direct in
inchisoare.

Dupa cum se stie,Gregorian Bivolaru este judecar,de catre magistratii


sibieni,pentru act sexual cu un minor,perversiune sexuala,coruptie sexuala,hartuire
sexuala,traffic de minori si tentative de trecere frauduloasa a frontierei de stat a
Romaniei.Liderul spiritual al MISA a fost arestat,in martie 2004,sub acuzatia ca a
intretinut relatii si perversiuni sexuale cu Madalina Dumitru,folosindu-se de
influenta pe care o avea asupra adolescentei,in calitate de profesor de
yoga.Bivolaru a fost insa eliberat din arrest dupa ce,la 1aprilie 2004,Curtea de Apel
Bucuresti a constatat ca emiterea mandatului a fost facuta de o instant a
necompetenta.Bivolaru a fugir din Romania,a fost retinut la Malmo,in
Suedia.Ulterior,statul suedez i-a acordat azil politic.

65
66

S-ar putea să vă placă și