Sunteți pe pagina 1din 2

308

Tmchiaru shi cscngioia


25

Un vcot n un tsar mpiratu sh vea doi izmichiar. Muljts anj ia


vea mpiratu lang iel di la li shtiia tbietulur. Di tse, mpiratu fesi niet
sla li spun greshchili la doi, di sish li vead shi si pridun, sla vin
crelu.

Unu izmichiar fostau mult tmchiar. Un dimnets la vicni


mpiratu shi i zisi:

-Sculta ua, frtati, tse am nmislit di tini tseasta nopti. Dica tu ai


tricut mult vcot tse sirbesh la mini, io voi sti dar avut uom, cu mari
imanj sti fac, di si zits vrinuar Domnu smi iart. tsi cmo ubide tse
tsaer sits dau, lafu meu sla tson, ama va si shtii ca di tse tsi svear tu, la
sotsu toi, dou uor mai mult sii dau. Shi lant, acu i la spunj la tou sots
tsista laf, nuari tseva sits dau la tini. Trei zoli muvlet ts dau di si
mislesh shi si vinj sinj spunj tse tsear sits dau.

Li sculto tmchiaru lafurli da mpiratu shi sdusi si mislesc tse


sii ubidesc.

Moinista la vicni mpiratu lantu izmichiar cari ra mult cscngioi,


shi la iel i spusi ca la tmchiaru shi la trimesi si misleasc trei zoli tse
sva sii da, ama la sotsu lui dou uor mai mult sii da.

n tseli trei zoli doi izmichiar monc mnciau tse si ubidesc da


mpiratu, cotsi tsela lantu dou uor mai mult si lea. Bun ca iel si aib mari
imanj, cot siish va, ama, lucru i cum di cum lantu snu lea tseva.

Dupu trei zoli sau vinit doi izmichiar ntru mpiratu, shi pishim ra
ntribat tmchiaru, tse ari smislit sii da.

-E, frtati, spuni tse smislish sits dau?

-Mult bun smislii, cistiti mpiratuli zisi tmchiaru bun ma, con
nj vini pri minti ca la sotsu sii dai dou uor mai mult, io voi la mini
sinj dai un sut di tuioz pristi picior, ama la lantu dou suti. Etca, tse
tsear sinj dai, cistiti mpiratuli.

-mi, shi io zic mult bun, nuca tsea vear, tsea sits dau. Ia tu bra
frtati la ntribo cscngioia izmichiar spuni shi tu tsea vear sits dau,
cafcu imanj vear, ili shi tu tuioz pristi picior vear?

1
-Nu, cistiti mpiratuli rspusi cscngioia mi io voi sinj la
scots unu uocli ama, la sotsu doili. Etca, tse tsear sinj dai, cistiti
mpiratuli.

Ca ia dsculto mpiratu izmichiari la mari ciudii sfesi.

Tuf bre, ghidi sh zisi mpiratu n crel veaz cot sa uroti


cscndisetsa shi tmchiarlacu. Ia zshtet sla zculc unu, sla zspar,
di belchim si rnisesc di tseli lor ludurii.

-E, dimi ca sha tsireats, frtats, sva dau la zisi mpiratu ai


culc ti ua bra, sits dau un sut di tuioz, di napta sii dau dou suti la tou
sots. Dats nj li tuiozli bra, voi poartats nju falaca la zisi la lanjtsli
izmichiar di svead dali si culc tsista frtati.

Anc nidusi tuiozli shi falaca, si culco tmchiaru shi singur sh li


rdico piciorli, santr n falaca, zor sla bat. Ca vizu sha mpiratu si
puciudi la lui inat shi i vicni la csngioia izmichiar si shad pri vrin
scand.

-Dats nj un shil bra, la zisi la lanjtsli izmichiar sii la scot unu


uocli la tsista frtati, di napta siiia scot douli uocli la tsista tse i culcat
ua pri spots shi shtet sii dau un sut di tuioz.

Cscngioia izmichiar shzu pri scand shi zor shteta sii la scot
mpiratu unu uoclju. Dicon vizu mpiratu pana undi sau dus doi
izmichiar, cafcu urot injm au, ia sculo doi ntru iel shi zctso sia
judic shi sia nvets sha:

-E cari chiar si ai tu, bra frtati, acu ts dau un sut di tuioz, ar la


tou sots dou suti? mi tu bra uomuli, tse faid si fats ca sits la scot
unu uocli, ar la tou sots douli? Nitsicafcu faide nuari si drats, mi
salde ziian sva drats, btuts shi uorb sits, a nu avuts, ca cum va zish. E,
di tse sha va zish la doi, la unu cot sii dau, la lantu dou uor cti cota sii
dau. Shtiiam ca unu di voi i tmchiar ar lantu cscngioi. Vream sva
la spun tsela lucru di shimidoi sva li videats greshchili. Ai, di cmo sva
iart, ama lant uar tsista lucru snu la drats. Na va cmo cti zetsi mii di
groshur shi duts va cu sntati, si zctsats cti vrin lucru, si sirbits shi
smi veats pri minti.
Pricazma i zpisiit pri limba makedoneska da Marco Tsepencov
Trdusit pri limba Vlshesca, Meglenitu dialect da Georgi D.Tumbov

S-ar putea să vă placă și