Contents

SUCCIUNEA TOTALA................................................................................................................................ 2
ADEZIUNEA ............................................................................................................................................. 2
LINGURA INDIVIDUALA; .......................................................................................................................... 2
CARACTERISTICILE P.P.S. ......................................................................................................................... 2
MODELUL PRELIMINAR (P.P.A.) ETAPE TEHNOLOGICE DE OBTINERE ................................................. 3
PREGATIREA MODELULUI DE LUCRU PENTRU MACHETARE (P.P.A.) ;.................................................... 3
SEILE PROTETICE ..................................................................................................................................... 3
ELEMENTE ANATOMICE NEGATIVE LA MAXILAR ; .................................................................................. 4
MACHETAREA P.P.S................................................................................................................................. 4
PREGATIREA MODELULUI DE LUCRU PENTRU MACHETARE (P.P.A.); .................................................... 4
CRITERII COMUNE ALE CONECTORILOR PRINCIPALI ............................................................................... 4
CROSETELE TURNATE: SPRIJIN, RECIPROCITATE, PASIVITATE ................................................................ 5
CROSETELE DIN SARMA: CARACTERISTICI .............................................................................................. 5
CROSETELE DE SARMA CARACTERISTICI FUNCTIONALE ; .................................................................... 6
CROSETELE MIXTE TIPURI, AVANATJE, DEZAVANTAJE......................................................................... 6
CROSETUL MIXT MC CRACKEN................................................................................................................ 6
CROSETUL CONTINUU CARACTERISTICI ............................................................................................... 7
CROSETUL CADD MORFOLOGIE, INDICATII, ACTIUNE ......................................................................... 7
SISTEME SPECIALE - MAGNETII ............................................................................................................... 7
SISTEME SPECIALE CAPSE ..................................................................................................................... 7
D.V.O. CARACTERISTICI, DETERMINARE ;............................................................................................. 8
R.C. DETERMINAREA D.V.O. ................................................................................................................. 8
DINTII DIN R.D.C. CARACTERISTICI ........................................................................................................ 8
CRITERII ANTROPOMETRICE (BIOFUNCTIONALE) DE MONTARE A DINTILOR FRONTALI ....................... 8
SABLOANELE DE OCLUZIE PARTI COMPONENTE, CARACTERISTICI ;.................................................... 9
MONTAREA DINTILOR LATERALI ............................................................................................................. 9
CARACTERISTICILE MONTARII DINTILOR DUPA GYSI ; ............................................................................ 9
TERMOBAROPOLIMERIZABILA CU INJECTIE: TEHNICA, AVANTAJE, DEZAVANTAJE ............................. 10
PARALELOGRAFUL................................................................................................................................. 10
BARA LINGUALA DIMENSIUNI, TOPOGRAFIE, FOLIERE ...................................................................... 11
TELESCOPAREA...................................................................................................................................... 11
TERMOBAROPOLIMERIZAREA SUB INJECTIE REGIM DE LUCRU, CARACT. ........................................ 12

1
BARA LINGUALA TOPOGRAFIE, CARACTERISTICI ............................................................................... 12

SUCCIUNEA TOTALA
Capacitatea protezei prin presiunea negative de a aspira catre proteza elementele anatomice
ale campului protetic si a realiza o inchidere tip ventil.
Se obtine prin utilizarea portamprentei individuale , amprentei prefunctionale , amprentei finale
, pregatirea modelului de lucru ( gravare , foliere ) , modelaj al machetei ( versante cu planuri
inclinate) favorizante tonicitatii , cu un profil marginal semirotund si o lustruire perfecta

ADEZIUNEA
= forta de atractie intermoleculara ce apare intre 2 suprafete diferite ( fata interna a protezei
totale si a campului protetic), argumentata de interpozitia lichidiana (saliva) . Factorii ce cresc
adeziunea:
- paralelismul intre cele 2 suprafete
- marimea suprafetei
- saliva functie de grosimea ei si vascozitate
- forta de adeziune este mai mare pe campul protetic maxilar. Nu actioneaza adeziunea la
campurile protetice cu creste balante.

LINGURA INDIVIDUALA;
Reprezinta un conformator rigid, nedeformabil , rezistent mechanic la tractiuni , rupere utilizat
pentru amprenta functionala a campului protetic edentate total.
Caracteristici:
- sa cuprinda suprafata campului protetic
- sa fie extinsa marginal pana la zona de reflexie a mucoasei unde sunt scurtate cu 1-2 mm
- sa reproduca prin incizuri frenurile si bridele laterale
- sa prezinte un profil semirotund cu o grosime de 2-2,5 mm
- sa prezinte orificii pentru materialele elastic
- sa prezinte accesorii : borduri de ocluzie + nervure

CARACTERISTICILE P.P.S.
- volum mult mai mic , stare de confort crescuta
- ancorare : crosete turnate , bare special , sisteme speciale , eficienta crescuta
- sprijin mixt : dinti-parodontiu + muco-osos
- din punct de vedere mechanic rezistenta maxima- infrastructura turnata din Co-/Cr ( ce a
inlocuit Aur-Pt) ; mai rar Ni-/Cr.
- grosimea mica 0,4-0,8 mm pentru conectorii principali
- igienic : suprafete mici , perfect lustruite ; curatire + autocuratire maxima
- dotare foarte buna , experienta medic-tehnician

2
MODELUL PRELIMINAR (P.P.A.) ETAPE TEHNOLOGICE DE OBTINERE
Reprezinta copia pozitiva a campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei preliminare

Caracteristici :

- modelul preliminar se toarna din gipsuri normale ( beta hemihydrate ) dupa conditionarea
amprentei : spalare , dezinfectie , imersie
- dozarea, prepararea gipsului :tehnica saturatiei progressive
- aplicarea gipsului de consistenta fluida , cu vibrare manuala ( mecanica) in amprenta pana la
umplerea acesteia .
- soclul are o grosime pana la 3 cm , se toarna din acelasi gips, mai vascos , aplicat pe placuta
de sticla in care se introduce amprenta turnata initial.
- turnarea are loc intr-un timp , tehnica criticabila , dar practicabila.
- demularea amprentei are loc in 30-40 de minute . Prelungirea timpului de demulare are effect
reactiv al alginatului de potasiu cu apa din model , rezultand un model preliminar cu proprietati
mecanice inferioare
Rol:
- confectionarea portamprentei individuale
- analiza situatiei clinice pentru diagnostic + solutia protetica finala

PREGATIREA MODELULUI DE LUCRU PENTRU MACHETARE (P.P.A.) ;

Reprezinta copia pozitiva a elementelor campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei
functionale .
Caracteristici :
- se toarna frecvent din gipsuri dure tip moldano-alfa hemihydrate cu proprietati superioare
gipsurilor normale ( beta hemihydrate)
- se toarna ideal intr-un timp cu un material sau din 2 gipsuri dur + normal sau superdur +
dur in 2 timpi
- soclul se toarna dupa priza gipsului superdur/dur
- demularea pentru hidrocoloizi dupa priza primara a gipsului dur (20-30 minute)
- pentru elastomeri demularea 40-60 de minute

SEILE PROTETICE
Caracteristici :

- vin in contact cu fibromucoasa campului protetic

- acopera versantele crestei edentate
- pe sei se fixeaza dintii artificiali
- seile + placa protetica = preiau presiunile ocluzale si le transmit fribromucoasei si
componentei osoase
- prezinta o fata interna (mucozala) si o fata externa (V-O) lustruita

3
ELEMENTE ANATOMICE NEGATIVE LA MAXILAR ;
Parodontiul marginal ( gingia) 0,2 mm
Papilla retroincisiva : 0,2-0,4 mm
Torusul palatin : 0,4 mm
Rafeul median : 0,2 mm
Zonele Schroder sunt ocolite , sunt acoperite ; au maxim de rezilienta , conectorul se infunda
, basculeaza
Exostozele marginale osoase

MACHETAREA P.P.S.
Pe modelul duplicat , tehnicianul deseneaza elementele scheletului cu un creion cu mina moale
si pe baza proiectului va modela machete . La macheta PPS nu se ataseaza canale de evacuare
gaze . Se indica prepararea manuala a masei de ambalat pentru a obtine tipare cu grad de
porozitate mai mare ce permit evacuarea gazelor din tipar.

PREGATIREA MODELULUI DE LUCRU PENTRU MACHETARE (P.P.A.);

Reprezinta copia pozitiva a elementelor campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei
functionale .

Caracteristici :

se toarna frecvent din gipsuri dure tip moldano-alfa hemihydrate cu proprietati superioare
gipsurilor normale ( beta hemihydrate)
se toarna ideal intr-un timp cu un material sau din 2 gipsuri dur + normal sau superdur
+ dur in 2 timpi
soclul se toarna dupa priza gipsului superdur/dur
demularea pentru hidrocoloizi dupa priza primara a gipsului dur (20-30 minute)
pentru elastomeri demularea 40-60 de minute

CRITERII COMUNE ALE CONECTORILOR PRINCIPALI

elemente transversal de legatura intre sei
- asigura rezistenta mecanica a PPS , rigiditatea
Caracteristici generale :
- rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6 la maxilar ; 1,5-3mm pentru
bara lingual
- bioprofilactic conectorii principali sunt plasati in zonele afunctionale ale campului protetic
pentru a nu interfera functiile de baza ale ADM . Conectorii principali sunt plasati la distanta
de zonele negative ale campului protetic ( papile , rugi , torus , exostoze)

4
- confortul asigurat de plasarea simetrica de o parte si de alta a liniei mediane , perpendicular
pe planul M-S , zonele de unire cu conectorii secundari - sei in unghiuri rotunjite ( nu ascutite).

CROSETELE TURNATE: SPRIJIN, RECIPROCITATE, PASIVITATE

1.Sprijinul: - asigura spirjin dento-parodontal si mixt prin pintenii ocluzali ai crosetelor
Pintenii interni asemanatori culiselor si indicate in edentatii L-L si mai rar clasa 4 = sprijin
dento-parodontal pur
Pintenii externi ( principali) cei mai utilizati in tehnologia PPS se aplica in fosele proximale
ale dintilor limitanti (mezial/distal)
Pintenii auxiliari aplicati in fosele ( pe dintii vecini) dintilor limitanti cu effect antibasculant
( pinteni supracingulari ) se indica a se aplica pe praguri , trepte si nu pe planuri inclinate =
effect dizortodontic .
Se adauga gherutele incizale foarte rar utilizate - datorita efectului nefizionomic si datorita
mijloacelor modern suplimentare.
2.Reciprocitate :
Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica asupra dintilor limitanti ) vor fi
proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea effect traumatic asupra dintilor limitanti. Plasarea
inegala nu asigura reciprocitatea ; crosetul va avea prin bratul active effect dizortodontic asupra
dintilor limitanti.
Se obtine prin : - planarea fetei orale si aplicarea bratului opozant la acelasi nivel cu bratul
vestibular - procedeu putin utilizat
- acoperirea dintilor limitanti si modelarea unui prag in dreptul convexitatii maxime a fetei
vestibulare
3.Pasivitatea
Se obtine prin elementele sale ; crosetul in momentul insertiei nu trebuie sa aiba efecte
presionale asupra dintelui limitant .
Cand pe proteza nu se aplica o forta , crosetele circulare sunt mai rigide si grad de incercuire
mai mare , grad de pasivitate mai mic .
Crosetele divizate sunt mai elastic , contact partial interrupt cu fetele axiale , grad de pasivitate
mai mare.

CROSETELE DIN SARMA: CARACTERISTICI

1. Segmentul dentar (subecuatorial):
- are contact liniar cu 2/3 din fata vestibulara
2. Segementul intermediar (elastic):
- asigura elasticitatea crosetului si are diferite forme de : S, Z , V . Se proiecteaza
la distanta de parodontiu 0.5mm.
3. Segmentul retentive (terminal):
- are forma de zig-zag si se termina in versantul seii sau pe mijlocul ei . Segmentul
dentar sic el intermediary sunt mult mai estetice comparative cu crosetele
rutnate de la PPS.

5
 CROSETELE DE SARMA CARACTERISTICI FUNCTIONALE ;
- gradul de flexibilitate mult mai mare ca la crosetele turnate
- effect lezional (erodant) al dintilor limitanti inferiori crosetelor turnate ;
- contact liniar cu dintele
- segmental dentar isi modifica pozitia orizontal ( prin dezactivare de catre pacient) sau vertical
( pe fond de rezorbtie )
- crosetele cu diametrul de 0,8 mm sunt contraindicate , au effect traumatic asupra dintilor
limitanti
Crosetele plasate pe convexitati , activare continua cu effect disortodontic (croset cu actiune
permanenta )

CROSETELE MIXTE TIPURI, AVANATJE, DEZAVANTAJE

Tipuri :

- Crosetul mixt Mc Cracken

- Crosetul Ney nr. 4
- Crosetul Ney combinat (mixt)
- Crosetul mixt (pinten intern + brat de sarma)

Avantaje:

- utilizare mai mare datorita avantajelor , avantajele sunt generate de prezenta bratului elastic
confectionat din sarma
- flexibilitatea bratului elastic+adaptarea
- contactul linear
- fixare in sa facila
- dificultati tehnologice mai putine si posibilitatea de reparare facila
Dezavantaje :
- dezactivare in timp ; sarma sufera fenomenul de imbatranire
- se modifica pozitia bratului elastic prin repetatele tractiuni
- activare este empirica
- fixarea sarmei de corpul crosetului , sa este dificila (lipire, supraturnare)
- controlul activarii este imposibil

CROSETUL MIXT MC CRACKEN

Parti componente:
4 elemente rigide:
pinten, corp, brat opozant, conector secundar (asemanator crosetului Ackers)
bratul circular active (retentiv) din sarma, current este fixat in acrilatul seilor, sub dinte
sau la nivelul versantului vestibular (posibilitatea de a fi inlocuit).
Bratul poate fi si lipit supraturnat sau sudat cu laser.

6
CROSETUL CONTINUU CARACTERISTICI
Element suplimentar de rigidizare al barelor+pprotezelor
Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate , planseu cu isertie inalta , aproape de
insertia gingivala.
Rol:

- rigidizare bare cu cresterea rezistentei mecanice

- este considerate a 2-a bara
- extinderea PPS pe dintii restanti
- effect de solidarizare a dintilor
- effect antibasculant
- stabilizarea protezei in sens M-D
- in edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali
- in treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta dento-mucozala)

CROSETUL CADD MORFOLOGIE, INDICATII, ACTIUNE

- cel mai utilizat
- actiune: - se opune tendintei de desprindere in sens vertical+basculare prin infundare datorita
segmentului dentar plasat 2/3 pe fata vestibulara
- indicat pe dintii cu convexitati crescute + bine implantati ( PM , M.Inf)
- efect semifizionomic

SISTEME SPECIALE - MAGNETII

- au inlocuit capsule
- eficiente + fizionomie
- au volum mai mare decat sistemele capsulare (supraconturari ale dintilor)
Forma de prezentare:
- 2 minimagneti incapsulati situati cu polii invers
- se livreaza incapsulati pentru a se evita corodarea si descarcarea
- mentinerea PPS este asigurata prin forta magnetica dezvoltata intre minimagneti si un
dispozitiv radicular magnetizabil

SISTEME SPECIALE CAPSE

Au dimensiuni mici
Foarte eficiente
Deosebit de fizionomice
Alcatuite din Patrice si matrice
Forme diferite : cilindro-conice , sferice cilindrice activabile matricea/patricea sunt
sectionate(de regula)/inactivate
Pozitionare: patricea se fixeaza de un DCR
Prezinta o tija ce este fixata prin lipire, supraturnare sau sudare cu laser
Matricele au aceeasi forma : cilindrice , sferice , cilindro-conice.

7
D.V.O. CARACTERISTICI, DETERMINARE ;
- corespunde relatiei de contact interarcadic in pozitia de intercuspidare maxima (PIN)
- se determina cu ajutorul testelor antropometrice , fonetice si estetice
- corespunde dimenisiunii vertical a etajului inferior al fetei , dimensiune masurata intre 2
repere antropometrice : subnazion-gnation
- DVO = DVR DSF ; DVR=pozitia de repaus a mandibulei ; DSF=spatiul minim de vorbire ,
care in zona premolarilor este de 2-3 mm
La pronuntarea lui S = spatiul minim de vorbire interarcadic.

R.C. DETERMINAREA D.V.O.

- corespunde relatiei de contact interarcadic in pozitia de intercuspidare maxima (PIN)
- se determina cu ajutorul testelor antropometrice , fonetice si estetice
- corespunde dimenisiunii vertical a etajului inferior al fetei , dimensiune masurata intre 2
repere antropometrice : subnazion-gnation
- DVO = DVR DSF ; DVR=pozitia de repaus a mandibulei ; DSF=spatiul minim de vorbire ,
care in zona premolarilor este de 2-3 mm
La pronuntarea lui S = spatiul minim de vorbire interarcadic.

DINTII DIN R.D.C. CARACTERISTICI

proprietati mecano-fizice superioare
- indicele de transluciditate , modul de elasticitate asemanator dintilor naturali
- se fixeaza chimic de sei
- conserva zona de stop ocluzal mult mai bine ca rasinile acrilice manufacturate
- se obtin prin termobaropolimerizare (mai mare de 120 grade , presiune 8-10N/m patrat)
- material bifazice (organo-organice), cu proprietati asemanatoare tesuturilor dure (smalt,
dentina)
- se livreaza sub forma de garniture duble
- cei mai indicati sunt cei din rasini diacrilice simple

CRITERII ANTROPOMETRICE (BIOFUNCTIONALE) DE MONTARE A

DINTILOR FRONTALI
Utilizeaza articulatorul mediu tip gnatomat si articulatorul semiadaptabil prevazut cu placate
de control asemanatoare cu placuta lui Pedro-Saizar utila in controlarea montarii.
Pentru dintii superiori placuta este plana si pentru cei inferiori placuta este sub forma unei
calote .
Alegerea dintilor se realizeaza dupa repere antropometrice :papilla incisiva , fovee palatine ,
primele rugi palatine , planul medio-sagital , unghiul dintre planul medio-sagital si prima ruga
palatine ; aceste repere fiind folosite si in montarea dintilor artificiali .

8
 Inaltimea incisivului central este raportata in functie de distanta dintre centrul papilei si foveele
palatine , distanta divizata in 4 zone , inaltimea corespunzand cu latimea acestor zone impartite
dupa divizare .
Incisivii centrali se monteaza de pe o parte si de alta a liniei mediane cu marginea orala a
coletului orientate pe axul ce trece prin centrul papilei incisive , fata vestibulara este la 6-7 mm
de reper , marginea incizala avasata spre vestibular fata de colet cu 1-1,5 mm.
Caninul se plaseaza bilateral la intersectia dintre axul ce trece prin centrul papilei si linia
mijlocului crestei , cu marginea orala a coletului la 1-2mm de marginea libera rugii palatine si
fata vestibulara la 7,5-9 mm
Incisivul lateral se plaseaza in spatiul restant dintre cei 2 dinti anteriori ; montat cu trema sau
inghesuit ; reperul este unghiul format de prima ruga cu linia medio-sagitala .
Rezulta acest arc de cerc simetrizat si controlat pe placuta metalica a articulatorului

SABLOANELE DE OCLUZIE PARTI COMPONENTE, CARACTERISTICI ;

1. baza asemanatoare cu baza portamprentei individuale acopera zona de sprijin a campului
protetic
2. bordura de ocluzie restaureaza in limite asemanatoare arcada dentara
Caracteristici:
- rigide , nedeformabile
- sa acopere intreaga suprafata a campului protetic
- sa nu basculeze pe campul protetic
- sa nu derapeze in angrenaj
- marginal sa aiba grosimea proportional cu latimea fundului de sac vestibular
- inaltimea poate fi scurtata 1-2mm pentru materialele elastomerice , mai mult pentru cele
alginice 3-4mm

MONTAREA DINTILOR LATERALI

Se aleg dinti proportional cu latimea crestei edentate
Se monteaza dintii pe mijlocul crestei edentate astfel incat santul M-D sa coincide cu mijlocul
crestei edentate
Se angreneaza 2 dinti maxilari cu un dinte mandibular (sau invers),cu exceptia incisivului
central inferior si a molarului 3 superior care nu formeaza unitati masticatorii .
In sens vertical vom realiza contactul cuspid-fosa
In sens sagital ocluzie neutral cu inocluzei sagitala , cu grad de acoperire
In sens sagital , odata cu montarea inferiorilor se realizeaza mai intai cheia lui Angle.

CARACTERISTICILE MONTARII DINTILOR DUPA GYSI ;

- foloseste dinti anatoformi , cuspidate , de regula medii
- cuspidajul accentuat se indica la cazurile clinice cu panta condiliana , curba de compensatie
accentuate , mare si unghi Benett mai mare de 60 de grade.

9
- Gysi utilizeaza articulator mediu , tipul de montare , dupa evaluarea raportului interalveolar
cu rigla lui Gysi .
- se indica unghiul format de crestele interalveolare cu planul de orientare ocluzala mai mare
de 80 de grade
- se indica montare inversa cand unghiul este mai mic de 80 de grade.

TERMOBAROPOLIMERIZABILA CU INJECTIE: TEHNICA, AVANTAJE,

DEZAVANTAJE
- este o termobaropolimerizare cu 3 procedee de injectare a rasinii special:
- IVOCAP PRESS
- PALAJET
- UNIPRESS

Avantaje:

- proteze foarte exacte ( grad de succiune maxima + inchidere zona AH)

- se introduce prin injectie
- asigura rasina pe toata durata polimerizarii
- se obtin baze foarte rezistente mechanic
- cantitatea de monomer residual este scazuta la 7 zile
- prelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult scurtat ( 30 de minute pana la o ora)

Dezavantaje:

- dozare empirica
- polimerizare incomplete
- contractie de polimerizare crescuta
- prelucrare laborioasa (margini groase + plusuri)

PARALELOGRAFUL
Parti componente:
- stabilizator ce asigura pozitia stabila a sa , cu 4 picioruse
- Masuta (suportul) pentru modele . La anumite paralelografe este fixa si este mobile in toate
sensurile datorita unui system articulat . Se fixeaza in pozitia stabilita cu ajutorul unui surub in
pozitia de tripodare (axul de insertie)
- cilindrul ce contine accesoriile
- bratul vertical cu inaltimea de 30-35 de cm , fix pe platou . De el se articuleaza bratul
orizontal mail at , articulat , cu 1 sau 2 articulatii.Bratul orizontal poate fi nearticulat , orizontal
la paralelograful cu support magnetic . In capatul bratului orizontal se afla tija vertical ,
prevazuta inferior cu un system de prindere , tip menghina , pentru accesorii . Tija vertical este
mobile in sens vertical si revine in pozitia initial datorita unui resort.
- accesorii:
Tija detectoare cu diametrul de 2-3mm
Tija grafica pentru marcarea ecuatorului protetic

10
Tijele retentivometrice (retentiometre)-0,25-0,75 mm
Tija active (razusa=spatula). Mai nou exista paralelografe cu tije electrice.

BARA LINGUALA DIMENSIUNI, TOPOGRAFIE, FOLIERE

Topografie:
- forma arcuate , in relatie cu planseul buccal limita inferioara , limita superioara la distanta
de insertie gingivala -5mm
- dimensiunea conditionate de inaltimea procesului alveolar=9mm
- latimea = 4-5mm
- grosimea = 1-3mm
- superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal , inferior in fundul de sac lingual fara
a interfera planseul si frenul limbii in functionalitate
- forma semipiriforma cea mai rezistenta +confortabila ; ovalara + semirotunda au fost
utilizate , actualmente abandonate .
Topografia barei : functie de creasta alveolara este variabila.

Caracteristici foliere:
- la PPS cu sprijin dento-parodontal 0,2-0,3 mm clasa 3 kennedy
- cand exista sprijin mixt edentatii L-T 0,3-1 mm
- edentatii T-T + rezilienta a mucoasei 1-1,5 mm
- edentatii T-T + process alveolar concave +rezilienta crscuta grad de foliere maxim 2 mm
- bara lingual se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este scurt si bara este mai
mica (3mm).
- zonele de minima rezistenta la jonctiunea cu seile , la zona de unire cu conectorii secundari
sip e linia mediana
- orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fracturarea pe linia mediana
- tehnicienii vor ingusta zonele de jonctiune . Cand bara este extinsa , mai lunga , polul inferior
va fi modelat mai gros .

TELESCOPAREA
Livrate in variant prefabricate / manufacturate
Parti componente:
1. Coroana primara = capa ce se fixeaza prin cimentare pe dintele stalp;
2. Coroana secundara = reface morfologia dintilor ce se fixeaza de schelet.
E un system rigid, frictiune mare initial, ulterior se anuleaz.
Se indica electiv in edentatii L-L datorita rigiditatii mari
Frictiunea se reduce in timp
Se indica utilizarea de sisteme telescopate cu mijloace suplimentare retentive (bila+ resort).
Coroana secundara e prevazuta cu un lacas ce contine un resort si o sfera (bila) activabila.
Sfera patrunde in momentul agregarii intr-un lacas in 1/3 cervicala a capei
Aceste sisteme se intalnesc la capele cu forma cilindro-conica care usureaza insertia scheletului
cu acest system de telescopare.

11
 TERMOBAROPOLIMERIZAREA SUB INJECTIE REGIM DE LUCRU, CARACT.
- este o termobaropolimerizare cu 3 procedee de injectare a rasinii special:
- SR IVOCAP-IVOCAP PRESS (Ivoclar)
- PALAJET (Kulzer)
- UNIPRESS (Schutz Dental)
Avantaje:

- proteze foarte exacte ( grad de succiune maxima + inchidere zona AH)

- se introduce prin injectie
- asigura rasina pe toata durata polimerizarii compensant contractia
- se obtin baze foarte rezistente mechanic : structure dense , fara porozitati , incluziuni
- cantitatea de monomer residual este scazuta la 7 zile 1%(Kulzer) si 2% (Ivoclar)
- prelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult scurtat ( 30 de minute pana la o ora)

BARA LINGUALA TOPOGRAFIE, CARACTERISTICI

Topografie:
- forma arcuate , in relatie cu planseul buccal limita inferioara , limita superioara la distanta
de insertie gingivala -5mm
- dimensiunea conditionate de inaltimea procesului alveolar=9mm
- latimea = 4-5mm
- grosimea = 1-3mm
- superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal , inferior in fundul de sac lingual fara
a interfera planseul si frenul limbii in functionalitate
- forma semipiriforma cea mai rezistenta +confortabila ; ovalara + semirotunda au fost
utilizate , actualmente abandonate .
Topografia barei : functie de creasta alveolara este variabila.
Caracteristici foliere:
- la PPS cu sprijin dento-parodontal 0,2-0,3 mm clasa 3 kennedy
- cand exista sprijin mixt edentatii L-T 0,3-1 mm
- edentatii T-T + rezilienta a mucoasei 1-1,5 mm
- edentatii T-T + process alveolar concave +rezilienta crscuta grad de foliere maxim 2 mm
- bara lingual se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este scurt si bara este mai
mica (3mm).
- zonele de minima rezistenta la jonctiunea cu seile , la zona de unire cu conectorii secundari
sip e linia mediana
- orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fracturarea pe linia mediana
- tehnicienii vor ingusta zonele de jonctiune . Cand bara este extinsa , mai lunga , polul inferior
va fi modelat mai gros.

12