Curs 12

Raspunderea administrative

Formele raspunderii administrative

In cazul incalcarii unor norme juridice, fiind puse in pericol valori sociale aparate de acestea, intervine o raspundere juridica. In
cadrul formelor de rasp juridica, un loc important il ocupa rasp adm, ce intervine in cazul savarsirii unor abateri adm. In doctrina -> 3
forme de ILICIT ADM :
a. Ilicitul administrativ propriu-zis
b. Ilicitul contraventional
c. Ilicitul cauzator de prejudicii materiale si morale

Corespunzator -> 3 forme de rasp adm : 2 f de raspundere caracterizate printr-o SANCT REPRESIVA : rasp adm propriu-zisa si rasp
contraventionala, si o forma de rasp caracterizata printr-o SANCT REPARATORIE : rasp adm-patrimoniala.
Raspunderea adm propriu-zisa : priveste sfera rap de drept adm si se fundamenteaza pe nerespectarea de catre participanti a oblig
ce le revin in cadrul acestor rap juridice. Raspunderea adm propriu-zisa, calificata, de regula, ca o raspundere administrativ-
disciplinara, presupune o procedura ce cuprinde urmatoarele etape :
1. Constatatrea abaterii administrative de catre organul de control
2. Aplicarea sanctiunii administrative
3. Exercitarea cailor de atac
4. Executarea silita

In doctrina adm nu exista o enumerare, nici macar exemplifictiva, a abaterilor adm/a sanct adm, din cauza extremei diversitati,
atat ca denumire, cat si ca regim juridic aplicabil. Rasp adm trb sa intruneasca si ea cdt generale ale oricarei f de raspundere :
- Sa existe ofapta ilicita
- Sa existe o vatamare
- Sa existe rap de cauzalitate intre fapta si rezultat
- Sa existe vinovatia faptuitorului

Definitia si trasaturile raspunderii administrativ-disciplinare

Dr administrativ ii este specifica raspunderea autoritatilor adm publice, autoritatilor publice, in concret a functionarilor publici, pt
incalcarea obligatiilor rezultate din rap administrative de subordonare.

Raspunderea adm-disciplinara = situatia juridica ce consta intr-un ansamblu de drepturi si obligatii conexe, continut al rap juridice
sanctionatorii, stabilite, de regula, intre un organ al administratiei publice/un functionar public si autorul unei abateri administrative
(fct public/persoana publica/structura nestatala), abatere ce nu este contraventionalizata.
Raspunderea adm -> sens larg : forma de raspundere juridica institutita prin normele dreptului adm cu caracter represiv, ce
intervine in cazul incalcarii cu vinovatie a normelor de drept adm, altele decat cele care instituie o raspundere contraventionala/ una
materiala. Temeiul obiectiv al acestei forme de raspundere = abaterile adm; acestea pot fi, in unele situatii, si incalcari ale normelor
de drept penal care, prin pericolul social redus, justifica aplicarea doar a unor sanctiuni adm prevazute de C.pen.

Procesul de tragere la raspundere adm-disciplinara poate fi : COMPLEX > presupune implicarea unor aut publice care constata
abaterea, a altor aut publice care aplica masurile santionatorii, a altor aut competente sa solutioneze caile de atac, precum si a
organelor de executare silita.

Subiectul activ al abaterii poate fi : un organ al adm publice; un functionar public; o structura nestatala; persoana fizica titular al
unei functii publice. In cazul aut adm publice nu are relevata calitatea lor de persoane juridice, ele fiind subiecte pasive ale rasp adm-
disciplinare ca urmare a capacitatii de drept adm de care dispun. Persoana fizica poate deveni subiect al abaterii adm fie prin
nerespectarea unor obligatii legale din continutul unui rap de conformare, fie prin incalcarea unui rap de subordonare.
Abaterea administrativa, ca orice fapta ilicita, este savarsita cu vinovatie => raspunderea administrativa se intemeiaza pe CULPA.

Trasaturi ale raspunderii administrativ-disciplinare :

1. Se fundamenteaza pe existenta si incalcarea unui raport de drept adminstrativ
2. Subiectul activ al raspunderii este, de regula, o autoritate a adm publice
3. Se bazeaza pe vinovatie
4. Sanctiunile aplicate nu sunt privative de libertate
Sanctiunile administrative propriu-zise sunt cuprinse in diferite acte normative si sunt foarte diversificate, atat ca denumire, cat si
ca regim juridic aplicabil; spre ex :
 OUG 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului : o forma de raspundere adm propriu-zisa, rezultat al
savarsirii unor abateri administrative de catre institutia de credit/de catre reprezentantii sai.
Stabilind aut competenta sa constate faptele descrise in capitolul consacrat unor masuri, sanctiuni si alte masuri sanctionatoare
art 233 alin(1) : defineste aceste fapte ca fiind incalcari ale disciplinei bancare.
Printre sanctiunile consacrate, mentionam : avertismentul scris; avertismentul public; amenda aplicabila persoanei juridice in
anumite conditii; amenda aplicabila persoanei fizice ( ce ocupa o fct in intitutia bancara) intr-un anumit cuantum. Aceasta OUG
stabileste si o serie de masuri sanctionatorii ce pot fi applicate in cazul unor incalcari ale disciplinei bancare.

Atat denumirea cat si regimul juridic aplicabil acestor abateri administrative sunt foarte diversificate, dupa cum ele se refera la
autoritati publice, fct publici, structuri nestatale sau persoane fizice.
Sub aspectul denumirii, sanct alicabila se aseamana cu sanct penale/ cu cele contraventionale ( ex: sanctiunea amenzii) sau cu
cele disciplinare, specific dreptului muncii pt angajatii cu contract de munca.
Alaturi de denumire, trebuie avut in vedere regimul juridic aplicabil, dar si temeiul aplicarii sanctiunii, pt a putea identifica
forma de rapsundere aplicabila intr-o cauza determinata.

Spre exemplu : L96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor : se refera la regimul disciplinei parlamentare si consacra in art
51 sintagma ,,sfera abaterilor disciplinare si in art 52 enumera sanctiunile disciplinare atentionarea verbala, chemarea la ordine,
retragerea cuvantului, indepartarea din sala, avertismentul scris.
L95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii : sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate de Colegiul Medicilor din
Ro, fiind enumerate mustrarea si avertismentul, pana la sanctiunea retragerii calitatii de membru al Colegiului Medicilor din Ro.

Raspunderea administrativ-contraventionala
Evolutia legislatiei in materie. Aspecte de drept comparat.
a. Perioada interbelica: la origine, in Ro, materia contraventiilor a avut o natura penala, ilicitul contraventional fiind consacrat
de legislatia penala in cadrul impartirii tripartite a ilicitului penal in crime, delicte si contraventii. In statele occidentale,
consacrarea ilicitului contraventional ca ilicit penal cu cel mai mic grad de pericol social a constituit o regula, mentinandu-se
si in present; doar cu titlu de exceptie de admite ca unele contraventii pot fi stabilitae prin regulamente sau ordonante
emise de organele adm, cum este cazul circulatiei pe drumurile publice in Franta.

Codul penal roman din 1865 a introdus contraventia in art 1 care delimita faptele penale in contraventii, delicte si crime, dupa
criteriul sanctiunii pplicate. Dupa modelul Codului Penal Francez din 1964 , contraventia era privita ca infractiunea pedepsita de lege
cu inchisoare politieneasca si cu amenda => trasaturile definitorii ale regimului juridic aplicabil contraventiilor :
- in principiu, contraventiile, fie ca => dintr-o lg speciala, fie ca => din C.Pen erau fapte savarsite fara intentie;
- pers juridice nu puteau fi sanctionate contraventional, ci doar supuse unor despagubiri civile;
- tentativa nu se pedesea;
- contraventiilor li se aplicau circumstante atenuante si cauze de exonerare de raspundere ex: forta majora;
- pedepsele pt contraventii : inchisoara 1-15 intre zile si amenda intre 5-25 lei.

Codul penal roman din 1936 mentine prevederile C.pen. anterior, aducand un plus de precizari : pedepsele impartite in 3 clase :
criminale(crime-cele mai grave), corectionale (delicte) si politienesti (contraventii). Pedepsele pt contraventii inchisoarea
politieneasca 1zi-1luna si amenda 50-500 lei.

b. Perioada postbelica: dupa 1950, in fostele state socialiste, printer care si Ro, a fost declansat un proces de dezincriminare a
contraventiilor care, fiind scoase din sfera ilicitului penal, au fost calificate ca fiind abateri administrartive. Prima
reglementarea in materie : decretul 184/1954 pt reglementarea sanctionarii contraventiilor, care a abrogat dispozitiiile din
C.pen si din lg speciale privnd stabilirea si sanctionarea fapelor ce constituiau contravetii, fiind trecute din sfera penala in
sfera administrativa. Natura adm a contraventiei => fie din calificarile exprese facute de legiuitor, fie din cercetarea
regimului juridic aplicabil.

Sub aspectul modului de reglementare a contraventiei -> 2 sisteme :

a. Sistemul unei legi-cadru in materie, care sa prevada regulile principale de stabilire si sanctionare a contraventiilor, urmand ca
faptele ce constituiau contraventii sa fie enumerate in alte acte normative (ex:Bulgaria,Ro)
b. Sistemul unui cod contraventional care sa contina, pe langa regimul juridic aplicabil, si principalele contraventii, alaturi de
sanctiunile aplicabile
Decretul 184/1954 a stabilit regulile principale privind constatarea contraventiei, aplicarea sanctiunii, exercitarea cailor de atac si
executarea sanctiunilor. Spre deosebire de reglmentarea anterioara, decretul 184/1954 a admis si posibilitatea sanctionarii
persoanelor juridice, in cazurile prevazute de lege/de alte acte normative. S-a stabilit ca sanctiunea amenzii->caracter
ADMINISTRATIV, iar alaturi de amenda, ca sanctiune principala -> avertismentul si confiscarea, ca sanctiune complementara.
Contraventiile, fiind scoase din sfera dreptului penal, trecute in sfera abaterilor adm, stiinta dreptului adm a preluat institutia
raspunderii contraventionale, calificand-o expres ca forma a raspunderii administrative.

Ulterior : L32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, prin care s-a urmarit intarirea legalitatii, reducerea nr de
reglementari ce prevedeau contraventii, precum si stabilirea mai judicioasa a faptelor pt care autorul urma sa fie tras la raspundere
administrativa. In ciuda intentiei legiutorului de a scadea nr contraventiilor, ilicitul contraventional a crescut treptat, considerabil,
ajungandu-se la un nr mare de acte normative in aceasta materie.

De-a lungul timpului, au fost adoptate si alte acte normative in materie, ce cuprindeau regimul derogatoriu : decretul 153/1970,
inlocuit in prezent prin L61/1991 pt sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala a ordinii si linistii
publice, act ce a reglementat procedura aplicarii sanctiunii inchisorii contraventionale, sanctiune desfiintata in 2003.

c. Perioada postdecembrista: dupa decembrie 1989, in cdt unui nou regim constitutional si a unor noi realitati social-politice si
economice, L32/1968 a fost modificata si partial abrogata, iar unele acte normative adoptate dupa decembrie 89 au introdus
norme derogatorii de la respectiva lege=dr comun in materie. S-a pus problema unei noi reglementari in materie, care sa
constea in reablitatea principiilor de drept, in abordarea fenomenului contraventional, definirea stiintifica a conceptelor
esentiale ale raspunderii contraventionale si instituirea unui statut autonom in ceea ce priveste raspundere contraventionala.
OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor dr comun in materie, aprobata cu modificari+completari prin L180/2002. A
fost afectata de o serie de decizii ale CCR, intervenind chiar si decizii ale Conventiei europene a drepturilor omului.

Regasim fundamente constitutionale in materie contraventionala in art.15 alin (2) Ct Ro lg dispune numai pt viitor, cu exp lg
penale/contraventionale mai favorabile , dar si in art.44 alin (9) Ct Ro : bunurile destinate/rezultate ca urmare a savarsirii unor
contraventii pot fi confiscate numai in cdt legii.
In jurisprudena Curtii Europene a drepturilor omului, contraventia este considerata o fapta penala; totusi, CCR a subliniat in deciziile
sale ca, prin jurisprudenta sa, CEDO a statuat ca nimic nu impiedica statele sa isi indeplineasca rolul de gardieni ai interesului public
prin stabiirea/mentinerea unei distinctii intre diferitele tipuri de infractiuni. In pp, Conventia Europeana a dr omului nu se opune
tendintei de dezincriminare existente in satele membre ale Consiliului Europei, iar aceste fapte intra sub incidenta art.6 din
Conventie, dupa cum s- pronuntat curtea in caza ozturka impotriva Germaniei.

In doctrina recenta : problema aplicabilitatii jurisprudentei CEDO in materie, pe baza celor 3 criterii conturate :
o Criteriul calificarii faptei potrivit dreptului national : cu privire la acest criteriu, legiutorul roman considera ca domeniul
contraventional nu apartine, in dreptul intern, materiei penale
o Criteriul naturii faptei : contraventia este singura forma de ilicit, alaturi de infractiune, care aduce atingere unor valori
sociale
o Criteriul naturii si al gradului de gravitate al sanctiunii ce urmeaza sa fie aplicata autorului faptei : daca, sub aspectul
sanctiunii, este indiscutabil ca toate sanctiunile contraventionale au un caracter punitiv, sub aspectul gravitatii sanctiunii, dr
contraventional prezinta un nr foarte mare de sanctiuni principale si complementare. Chiar daca nu toate contraventiile
reglementate in dr romanesc pot fi incadrate in notiunea autonoma de materie penala, acest lucru nu inseamna ca
legiutorul nu trebuie sa reglementeze aceasta materie in ansamblul ei, in conformitate cu garantiile prevazute de Conventia
Europeana a dr omului care ar fi aplicabile in materie penala, deoarece CEDO nu interpreteaza prevederile conventiei in
abstract, ci prin raportare la o situatie concret.

Definitia si trasaturile contraventiei :

Majoritatea specialistilor considera contraventia o institutie a dr adm cu trasaturi specifice, existand autori ce au conturat chiar
propuneri de desprindere a unei noi ramuri de drept dr contraventional. Ca fenoment juridic, contraventia = o fapta ce consta intr-
o actune/inactiune imputabila autorului ei, prevazuta de norma de dr adm, si pt savarsirea careia se aplica o sanctiune.
Asemeni vechii reglementari, si reglementarea actuala defineste contraventia in art. 1, renuntand la criteriului gradului de pericol
social din continutul definitiei vechi => legea contraventionala apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin lg penala.
DEF: Contraventia = fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata ca atare prin lege, ordonanta, HG, HCJ, HCL al
comunei/orasului/municipiului/sectorului mun. Bucuresti sau HCGMB.
Fata de varianta initiala a OG, legea de aprobare -> 2 noi elemente :
a. A fost mentionat expres rolul legii contraventionale de aparare a val sociale care scapa de sub incidneta dreptului penal
b. A fost adaugata in enumerarea actelor normative care pot stabili contraventii si sanctiuni pt autorii acestora, ORDONANTA.

TRASATURI:
a. Contraventia = fapta savarsita cu vinovatie (starea sub a autorului faptei licite in momentul incalcarii ordinii de drept, exprimand
o atitudine psihica negativa a acestuia fata de valorile sociale aparate prin norma incalcata). Are un caracter ilicit = ataca valori
 sociale neocrotite de lg penala; ilicitul contraventional actiune, inactiune, fapte comisiv-omisive legate de o anumita atitudine
psihica autorului lor fata de consecintele negative. Ca si in dreptul penal, vinovatia 2 forme : intentia si culpa.
b. Contraventia poate fi prevazuta printr-o serie de acte normative identificate in definitia din ordonanta, ce trebuie raportate la
autoritatile competente sa le emita. Art. 2 alin (1) : contraventiile pot fi stabilite prin legi, ordonante sau HG in toate domeniile
de activitate, fiind vorba de o competenta materiala generala; alin (2) : prin hotarari ale aut adm publice locale/judetene se
stabilesc si se sanctioneaza contraventii in toate domeniile de activitate pt care acestora le sunt stabilite atributii prin lege in
masura in care, in domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante sau HG.
Din aceste prevederi PRINCIPIUL LEGALITATII CONTRAVENTIONALIZARII.

OG 2/2001 a introdus disp speciale privind administratia locala a M.Buc. potrivit unei prevederi a CL de sectoarelor M.Buc, pot fi
stabilite si sanctionate contraventii in mai multe domenii, precum: salubritate, activitatea din piete, intretinerea parcurilor/sp verzi.
In plus, CGMB poate stabili si alte domenii de activitate din competenta CL de sector in care acestea pot stabili si sanctiona
contraventii, fiind necesara o delegare de competenta. CL/HCJ/CGMB prin care s-au stabilit contraventii cu incalcarea pp prevazute
la alin 2 si 4 sunt NULE DE DREPT-> nulitatea se constata de instanta de CA la cererea oricarei persoane interesate.

Regimul aplicabil actelor normaltive ce reglementeaza contraventiile

Actele normative prin care se stabilesc contraventii vor cuprinde DESCRIEREA FAPTELOR CE CONSTITUIE CONTRAVENTII si
SACTIUNEA CE URMEAZA SA SE APLICE pt fiecare dintre acestea. In cazul sanctiunii cu amenda se vor stabili si limita minima si
maxima a acesteia sau, dupa caz, cote procentuale din anumite valori. Se pot stabili si tarife de determinare a despagubirii pt
pagubele pricinuite prin savarsirea contraventiilor. Actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii intra in
vigoare la 30 de zile de la publicare, OG mentionad ca poate fi stabilit un termen mai scurt, dar nu mai mic de 10 zile. In ceea ce
priveste actele aut locale prin care se stabilesc si sanctioneaza contraventii, acestea intra sub incidenta termenului de 5 zile prevazut
de art. 49 alin (1) L215/2001 adm publica locala.

Raspunderea contraventionala a persoanei juridice

Opereaza numai daca in actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei se prevede expres ca persoana juridica raspunde
contravetional, raspunderea acesteia neexcluzand raspunderea persoanei fizice care a savarsit contraventia.