Paducelul

Denumirea plantei: Crataegus monogyna

Familia: Rosaceae

Denumiri populare: cacadara, gherghin, gherghinar, malai moale, malaiul cucului, malai nesarat, malaiet, maracin.

Ecologia si raspandirea:
Paducelul este un arbust spinos ce ajunge uneori la o inaltime de cativa metri. Are frunze lungi pana la 7 cm, petiolate, asezate
altern, adanc divizate in 3-7 lobi, cu marginile dintate. La baza frunzelor se afla niste frunzisoare mici numite stipele. Frunzele
sunt tari la pipait, lucioase pe fata superioara, mate si acoperite cu smocuri de peri la intersectia nervurilor, pe partea inferioara.
Florile sunt mici cu un diametru de cca. 15 mm, dispuse mai multe la un loc in buchete, fiecare floare fiind asezata pe o coita
lunga de 3-4 cm, uneori acoperita cu peri rari. Sepalele, in numar de 5, au forma triunghiulara. Petalele sunt de 5-6 mm, mai
lungi decat sepalele, rotunjite la partea superioara. Ele sunt de culoare alba sau alb-roz. Atat sepalele cat si petalele sunt asezate
pe un receptacul paros in forma de ulcior, care la maturitate devine carnos, transformandu-se in fruct. Fructul este de culoare
rosie, lung de 7-10 mm, de forma ovala, uneori globuloasa, prezentand la partea superioara resturile caliciului. In interior
contine o singura samanta sau 2-3 seminte.

Compozitie chimica:
se utilizeaza frunzele (Folium Crataegi), florile (Flores crataegi) cu frunzele din imediata apropiere (Folium Crataegi cum
floribus), fructele (Fructus Crataegi), substante de natura flavonica si proantocianide, colina, acetil colina, trimetilena, acid
crataegic, acid clorogenic, acid cofeic, acid citric, acid tartric, adenina, guanina, derivati purinici, acizi triterpenici, hiperozidul,
amine, trimetilamina, amilamina, ulei volatil ce contine aldehida anistica de natura catehica, pectine, substante minerale, etc.
Vitaminele: B1, C. Fructele contin flavonoizi, taninuri, acizi tartric, ursolic, citric, oxalic, nicotinic, clorogenic, colina, acetil
colina, pectina, ulei gras, glucoza, fructoza, substante minerale.

Perioada de vegetatie:
La inceputul luni septembrie, fructele incep sa se coaca. Paducelul infloreste in lunile aprilie-mai. Creste prin paduri si tufisuri,
izolat prin poienile din regiunea de campie pana in regiunea muntoasa.

Perioada de recoltare:
De la paducel se culeg florile si fructele. Florile se recolteaza in momentul in care incep sa se deschida, ceea ce corespunde
lunii aprilie. Ele se culeg numai pe timp uscat, dupa ce roua s-a ridicat, pe cat posibil in zile insorite. Fructele se culeg toamna,
in momentul cand ele se inrosesc.

Afectiuni pentru care se recomanda:

afectiuni buco-faringiene, afectiuni diverse ale inimii sau circulatorii, afectiuni neurologice, agitatii nervoase, ameteli, angina
pectorala, angoasa, astenie, ateroscleroza, bataturi, cardiopatie ischemica, circulatie periferica deficitara, climax,
convalescenta, dereglari de ritm cardiac, dispnee, dizenterie, dureri de inima, fragilitate capilara, hipertensiune, hipertiroidie,
insomnie, iritare, leucoree, litiaza biliara si urinara, nevroze cardiace, palpitatii, stari de nervozitate, tahicardie, tensiune
oscilanta, tulburari cardiace cu substrat nervos, tulburari de menopauza, varice, zgomote in urechi.

Calitati curative si actiune farmaceutica:

tonicardice, hipotensoare, antispastice, hipnotice si sedative, indicat in extra sistole si tahicardii sinusale, antispastic, tonic al
inimii, intareste muschiul inimii, are efecte liticevegetative, febrifuge (florile), astringente si dizolvante ale calculilor (fructele),
cardiodilatator, calmant al sistemului nervos, scade tensiunea arteriala si o regleaza, rezolva tulburarile inimii (in combinatie cu
Roinita). Este un echilibrant psihic. Regleaza bataile inimii. Vindeca foarte multe din afectiunile inimii si vaselor de sange.
Vasodilatator la nivelul vaselor coronare, hipotensiv de intarire si rarire a contractiilor inimii bolnave. Frunzele cu flori intra in
componenta ceaiurilor: antiasmatic si calmant, impotriva tulburarilor cardiace, iar fructele in ceaiul calmant.

Mentiuni:
Inainte de folosire va rugam consultati medicul de familie.
Preparare:
in toate cazurile frunzele si florile pot fi inlocuite cu o cantitate dubla de fructe.

- Intern -
- Ceai -
- O lingurita de flori si frunze se vor pune in 250 ml apa clocotita. Se vor acoperii ulterior dupa care se vor lasa timp de 10
minute. Se strecoara si se consuma 2-3 ceaiuri pe zi.
- 2 lingurite de planta maruntita se va folosi la afectiunile mai grave sau extern. Se pune in 250 ml apa clocotita. Se va acoperi
timp de 10 minute dupa care se va strecura. Se vor putea consuma si din acesta 2-3 ceaiuri pe zi, chiar si in cure de lunga
durata.

- Tinctura se vor pune 50 grame de planta maruntita in 250 ml alcool alimentar de 70. Se va tine apoi timp de 15 zile la
temperatura camerei agitand des. Se va strecura dupa care se pune in sticlute de capacitate mai mica.
Se va putea lua in functie de gravitatea afectiuni intre 10 picaturi si o lingurita de tinctura luata de 3 ori pe zi inainte de mesele
principale diluata cu putina apa.

-Vin se va pune intr-un litru de vin 100g de frunze si flori maruntite. Se astupa si se va lasa timp de 8 zile la temperatura
camerei agitand des. Dupa 8 zile se va strecura.
Se poate consuma apoi din acesta 50 ml de trei ori pe zi inainte de mese in afectiunile mentionate mai sus. Se mai poate adauga
si 50 g de patrunjel radacina, curatata si rasa la cei care au si edeme din cauzele afectiunilor inimii. Se va tine si in acest caz tot
8 zile si se va administra la fel.

-Vin preparat din fructe Se vor pune la 2 kg de fructe zdrobite 2 kg de zahar, 10 litri de apa si 30g de drojdie. Se va pune
totul intr-o damigeana de sticla. Se pune un dop prin care este trecut un furtun de cauciuc, care are un capat intr-un vas cu apa.
Se va lasa timp de aproximativ 15 zile (in functie de temperatura), dupa care se va trage de pe drojdii si se pune in sticle de
capacitate mai mica.
Se va putea lua din acest vin cate 50 ml de trei ori pe zi in afectiunile mentionate mai sus.

- Extern -
- In otet se pot pune cateva frunze si flori. Se vor tine timp de 8 zile, dupa care se pot folosi la bataturi, veruci, negi.

In traditia populara: din flori se preparau ceaiuri contra insomniilor, in boli de inima si de ficat. Decoctul fructelor se lua
contra diareei si a bolilor de rinichi.
Decoctul frunzelor sau al varfurilor ramurilor se folosea contra bataturilor pe talpi, facandu-se spalaturi si legaturi cu resturile.
Unii ardeau ramurile, iar din cenusa faceau lesie cu care spalau bataturile. Scoarta de pe radacini se punea proaspata tot la
bataturi.

http://www.tratament.net/paducel/

....................................................................................................................................................................................

Suc de Flori i de Fructe de Pducel

Sucul de flori i fructe de paducel influeneaz pozitiv asupra cordului, tensiunii arteriale, sistemului nervos central, organele urogenitale.
Sucul de flori de paducel se obine n modul urmtor: se stoarce din flori proaspete n perioada nfloririi. Se bea cte 10-20 de picturi de 3
ori pe zi, dup masa.
Sucul de fructe se pregtete n felul urmtor:
Se spal 1 kg de fructe de paducel, se toarn o cantitate nu prea mare de apa, se fierbe la foc mic pn la 2 ore, apoi se trece prin
sita, n suc se toarn 1 litru de apa i 50 g de zahar, se nclzete pn se da n clocot i se rcete. Se bea cte o lingura de 3 ori pe zi.
http://www.ghidmedicina.ro/diete-si-nutritie/suc-de-flori-si-de-fructe-de-paducel.html

.......................................................................................................................................................................................
PDUCELUL
Pducelul este un arbust spinos foarte raspndit la marginea pdurilor ncepnd din zona de cmpie i pn n cea de munte.
Descriere si parti folosite
Exist mai multe specii denumite popular ,, pducel ", toate fcnd parte din familia Rosaceae. Cele mai raspandite sunt
Crataegus monogyna i Crataegus oxycantha. Se recolteaz att florile i frunzele, ct i fructele mature - viu colorate n rou .
Florile (Flos Crataegi) se culeg n lunile aprilie sau mai. Frunzele (Folium Crataegi) se pot recolta fie mpreun cu florile, fie
singure. n acest caz, recoltarea este indicat dup nflorire,pn n luna iulie. Fructele (Fructus Crataegi) se culeg fr codie,
dup ce se coc, n lunile septembrie-noiembrie.
Substante active
n ultimii 15-20 de ani, pducelul a devenit una dintre cele mai studiate plante medicinale . Cercettorii au descoperit o bogie
neateptat de mare de substane active n florile, frunzele i fructele de pducel i majoritatea farmacologilor consider c
acestea nu acioneaz separat, ci asemenea unui adevarat fitocomplex. Produsele plantei contin acid crategic,acid ursolic,
flavonoizi , baze purinice, steroli vegetali, ulei volatil,taninuri , pectine, vitamina C.
Aciune, proprieti
Cele mai importante proprieti terapeutice ale pducelului se manifest n ceea ce privete aparatul cardiovascular . Paducelul
are multiple aciuni benefice asupra inimii. Preparatele din pducel au o aciune tonic asupra muchiului inimii, ducnd la
o cretere a capacitii acestuia de a se contracta i de a pompa sangele n organism. Remarcabil este ca aceasta proprietate se
coroboreaz cu alte dou proprieti cu rasunet pozitiv asupra inimii bolnave: dilatarea arterelor coronare , ceea ce duce la o
mai bun irigare a inimii, i economisirea consumului de oxigen de catre miocard . De fapt, datorit proprietilor sale anti-
aritmice, pducelul poate s amelioreze chiar i unele tulburari de ritm cardiac . n sfarit, trebuie mentionate nc dou efecte
importante, si anume: diminuarea tensiunii arteriale generale i efectul de sedare a sistemului nervos central.
Indicaii terapeutice
Preparatele din pducel au o larg utilitate n afeciunile cardiace cu substrat nervos .Pducelul este indicat n special n angina
pectoralis, tulburrile de ritm cardiac ,ateroscleroza coronarian i hipertensiunea arterial . Unii autori consider c pducelul
are multiple indicatii fitoterapeutice n ceea ce privete tulburrile circulatorii survenite n special la persoanele mai n vrsta
sau la cele slabite. Nu ntamplator, specialitii n fitoterapie din Frana numesc preparatele pe baz de paducel ,,laptele
btrnilor".
Preparare i administrare
Infuzia de paducel se prepar dintr-o Iinguri de flori sau frunze , la 250 ml de ap. Infuzia se poate face i din fructe de
pducel , dar n acest caz este nevoie de 2 lingurie. Se d n clocot, se las 15 minute n repaus, dup care se strecoar. Din
infuzia astfel preparat se bea 1 can dimineaa i 1 can seara , cu nghiituri mici i rare .
Se poate administra i pulberea obinut prin zdrobirea fructelor uscate. Doza recomandata const ntr -un vrf de cutit, de 3
ori pe zi.
Eficiena tratamentului cu preparate din pducel presupune administrarea pe o perioad ndelungat, de cel puin 6 luni pe an.
Extractul de paducel intr n compoziia drajeurilor Cradil, a granulelor Aqua-sedin si Sedinstant, a siropului Eficardin,
acompri-matelor Fitolip, Imunovit, Sedocalm si Nervosedin, precum si a ceaiului calmant .
Precauii, contraindicaii
Ca ntotdeauna, s nu uitm c pot exista i contraindicaii. Pducelul nu se administreaz la bolnavii cu cardiopatii valvulare,
la cei cu edeme cardiace , la pacienii cu afeciuni cardiace n stadiu avansat. Oricum, regula general este valabil i n cazul
preparatelor din pducel i anume: consultarea n prealabil a medicului si folosirea remediului respectiv cu acordul si sub
supravegherea acestuia.
Diverse
n vechime, pducelul era considerat un simbol al speranei i al rodniciei. Grecii obinuiau s foloseasc ramurile nflorite ale
arbustului ca ornament, cu ocazia nunilor, iar romanii le aezau n leaganul sugarilor, avnd credina c astfel vor ine la
distan spiritele rele . Dar poate cea mai emoionant informaie legat de paducel este c din ramurile acestuia a fost mpletit
cununa de spini care a nsngerat fruntea lui Isus Christos.

http://www.pcfarm.ro/articol.php?id=379#TAG
.......................................................................................................................................................................................