Sunteți pe pagina 1din 287

Carmen Adriana Gheorghe

SUPORT DE CURS LA DISCIPLINA DREPT


BANCAR

Ciclul de licenta
2017

Prezentul material are in vedere prevederile din Legea nr. 29/2015 pentru
aprobarea O.U.G. nr. 113/2013 privind unele msuri bugetare i pentru
modificarea i completarea O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i
adecvarea capitalului (M. Of. nr. 1027 din 27 decembrie 2006).

1
CUPRINS

I. Notiuni de drept bancar..................................................................3


II. Bibliografie recomandata...............................................................162
III. ANEXA. Legislatie bancara.......................................................165
-O.U.G.nr.99/20006 privind instituiile de credit i adecvarea
capitalului
-Legea nr. 29/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 113/2013 privind
unele msuri bugetare i pentru modificarea i completarea O.U.G.
nr. 99/2006

2
I. Noiuni introductive n dreptul bancar

Cuprins

Dreptul bancar: definire, obiect, delimitare, izvoare .................................................................. 5


Raportul juridic de drept bancar................................................................................14
Sistemul bancar. B.N.R.i bancile din Romnia........................................................22
Rezumat...........................................................................................................................30
Teste de verificare a cunostintelor I.....................................................................................31

Introducere
Cursul de Drept bancar are in vedere prezentarea principalelor institutii de drept
bancar si a reformei institutionale aflata in curs de derulare.
Principalele modificri legislative cu caracter bancar ce impun evidenierea lor ntr-
o lucrare de specialitate au intervenit, pe de o parte, odat cu instituirea unei strategii
de ansamblu, european i intern, n vederea asigurrii stabilitii financiare, iar pe
de alt parte, odat cu unificarea legislativ intervenit odat cu intrarea n vigoare
a Codului civil la data de 1 octombrie 2011.
Sfera reglementrii activitii bancare continu s prezinte acelai caracter de
extraordinar mobilitate pe fondul adaptrii continue la fenomenul de circulaie
liber a capitalurilor, a accesului controlat la activitatea bancar i la supravegherea

3
instituiilor de credit, la prudenialitatea activitii de creditare i la asigurarea
garantrii depozitelor bancare, precum i la impunerea msurilor de stabilizare a
bncii n scopul de a se evita declanarea procedurii de faliment.

Dreptul bancar: definire, rol, delimitare, izvoare

Cuprins

Introducere ...................................................................................................................... 5
Definitia si delimitarea dreptulului bancar ...................................................................... 6
Izvoarele dreptului bancar............................................................................................. 10
Rezumat ........................................................................................................................ 12

1. Introducere
Dreptul apare ca un ansamblu organizat si logic a carui structura implica o
retea de relatii a caror organizare si ierarhizare constituie pana la urma un
sistem. SISTEMUL DREPTULUI - este rezultatul unitatii ramurilor si institutiilor
dreptului.
Existenta acestui sistem, exclude posibilitatea ca dreptul sa fie privit ca o
simpla alaturare a unui numar, mai mare sau mai mic, de norme juridice.
Societatea moderna se caracterizeaza printr-o amplificare fara precedent a activitatii
normative. Numarul mare de acte normative impune organizarea lor, ordonarea lor
in raport de anumite criterii.
Caracteristica sistemului consta in prezenta obligatorie a unei structuri
comune, care reuneste elementele si care-si pune, in cele din urma, amprenta pe
aceste elemente.
Sistemul dreptului este un sistem in continua miscare, adaptare la evolutia
societatii, la amploarea unor fenomene sociale transpuse in raporturi juridice. Putem
spune ca dreptul bancar, ca ramura de drept, cu institutiile sale specifice, este

4
rezultatul acestei adaptari si, prin urmare, trebuiesc cunoscute si aprofundate din
acest punct de vedere.

3. Definitia i corelaia dreptului bancar cu alte ramuri de drept

Definitie

Cunoastem ca ramura de drept este ansamblul normelor juridice care reglementeaza


relatiile sociale dintr-un anumit domeniu al vietii sociale, in baza unei metode specifice de
reglementare si a unor principii comune.
Dreptul bancar reprezint ramura de drept privat care reglementeaz operaiunile bancare
i profesionitii care svresc aceste operaiuni bncile (n calitate de instituii de credit).
Dreptul bancar face parte din categoria ramurilor de drept privat, astfel c i n materie
bancar, subiectele se afl ntr-un raport de egalitate juridic.
Facem precizarea c acest raport dobndete valene specifice n condiiile n care Banca
Central B.N.R. exercit asupra activitilor bancare o activitate de autorizare, reglementare
i supraveghere prudenial, conform art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 312/2004 privind
Statutul Bncii Naionale a Romniei.

Corelaia dreptului bancar cu ramurile de drept privat

cu dreptul civil
Corelaia dintre dreptul civil, dreptul comercial i dreptul bancar reitereaz cele dou tipuri
de discuii referitoare, pe de o parte, la autonomia dreptului comercial fa de dreptul civil, iar
pe de alta, la independena dreptului bancar fa de celelalte ramuri de drept. Nu insistm asupra
posibilitii ca doctrina s recunoasc ex nunc independena dreptului bancar ca ramur
autonom, cel puin datorit impactului imens al activitii bancare n viaa social, economic,
profesional a tuturor categoriilor de subiecte de drept1.
Este incontestabil c dreptul civil continu s ndeplineasc rolul de ramur principal de
drept. Prin noua sa reglementare Noul Cod civil dreptul civil reglementeaz i instituii de
drept bancar (i chiar de dreptul creditrii)2.

1
A se vedea i St.D. Crpenaru, Tratat de drept comercial conform Noului Cod civil,
ed. a V-a, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2012.

2
A se vedea C.A. Gheorghe, Dreptul creditrii - ntre dependen i autonomie, n R.R.D.A. nr. 9/2012.

5
Putem spune c dreptul civil devine drept comun i pentru dreptul bancar, ntr-o manier
direct, atta timp ct n lipsa unor reglementri speciale (datorit nu numai abrogrii Codului
comercial romn) vom apela la dispoziiile Codului civil.
Ne referim la dispoziiile urmtoare din Codul civil (Cartea V Despre obligaii, Titlul IX
Diferite contracte speciale:
- Capitolul XIV Contractul de cont curent, art. 2171-2183;
- Capitolul XV Contul bancar curent i alte contracte bancare, art. 2184-2198;
- Capitolul VII din Cartea a VII-a. Dispoziii de drept internaional privat Cambia, biletul
la ordin i cecul, art. 2647-2658.
Aceste norme completeaz dispoziiile cu caracter special din legislaia bancar.

cu dreptul comercial
Dreptul bancar se afl ntr-o relaie special cu dreptul comercial, ca ramur din care s-au
desprins la un moment dat normele dreptului bancar.
Chiar dac n prezent dreptul comercial are o poziie contestat n sistemul de drept intern
datorit unificrii dreptului privat prin reglementare, aceast ramur de drept i pstreaz
caracterul specific, dat de comercialitatea sa. Abrogarea expres a Codului comercial romn nu
a afectat specificitatea raporturilor juridice de drept comercial, astfel nct, aa cum dreptul civil
a reprezentat dreptul comun fa de dreptul comercial, dreptul comercial rmne drept comun
pentru dreptul bancar. Argumentele sunt urmtoarele:
a) normele cu caracter general se regsesc n coninutul dreptului comercial;
b) subiectele dreptului bancar se afl n raporturi patrimoniale bazate pe egalitatea juridic a
prilor;
c) societile bancare reprezint o categorie de profesioniti cu un statut aparte; ele se
constituie sub forma societii pe aciuni;
d) normele dreptului bancar se completeaz cu dispoziiile dreptului comercial i ale legilor
comerciale speciale.
Codul civil reglementeaz instituii de drept comercial aplicabile i profesionitilor bancari:
- profesionitii i ntreprinderea art. 3;
- contractul de societate art. 1881-1954;
- garaniile autonome (scrisoarea de garanie i scrisoarea de confort) art. 2321-2322;
- titlurile de valoare art. 2622-2623.
Astfel, aa cum dreptul comercial este un drept special fa de dreptul civil, dreptul bancar
are caracterul unei ramuri de drept speciale fa de dreptul comercial3.
cu dreptul comerului internaional

3
A se vedea i opiniile urmtoare, favorabile existenei dreptului comercial, dup unificarea reglementrii prin Codul
civil C. Gheorghe, Drept comercial romn, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2013 Dreptul comercial va supravieui n mod
sigur prin subdiviziunile sale bine coagulate care s-au sustras codificrii unice: dreptul societilor, al ntreprinderilor n
dificultate, al titlurilor de valoare, al instituiilor de credit, al pieei de capital, al concurenei etc.
S. Angheni, Drept comercial. Profesionitii-comerciani, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2013.

6
Ambele ramuri reglementeaz raporturi juridice patrimoniale i cu caracter de
comercialitate. n plus, elementul de extraneitate ce caracterizeaz raporturile de dreptul
comerului internaional este prezent i n domeniul relaiilor bancare n contextul
reglementrilor legale privind constituirea filialelor, sucursalelor, reprezentanelor bncilor
strine n Romnia sau ale bncilor romneti n alte state. Reglementrile dreptului comerului
internaional au rolul de norme generale n raport cu normele dreptului bancar.
De exemplu, O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului prevede
la art. 45 c instituiile de credit autorizate i supravegheate de autoritatea competent dintr-un
alt stat membru pot desfura n Romnia activiti bancare prin nfiinarea de sucursale sau
prin furnizarea de servicii n mod direct, dac activitile respective se regsesc n autorizaia
acordat de autoritatea competent din statul membru de origine i se asigur respectarea
legislaiei romneti adoptate n scopul protejrii interesului general.
n plus, B.N.R., conform art. 3 alin. (5) din Statut colaboreaz cu autoritile din strintate
pentru furnizarea de informaii, adoptarea de msuri corespunztoare pentru ndeplinirea
angajamentelor rezultate din acorduri, tratate, convenii la care Romnia este parte.
Elementul de extraneitate, cum ar fi tranzitarea a cel puin o frontier sau situarea
sediului/domiciliului n state diferite, este un criteriu care definete un raport juridic
internaional (extern).

3.2. Corelaia dreptului bancar cu ramurile de drept public

cu dreptul procesual civil


Aciunile cu caracter bancar erau supuse normelor procesuale cuprinse n Codul de
procedur civil din 1865, Capitolul XIV Dispoziii privind soluionarea litigiilor n materie
comercial cuprinde dispoziii privind soluionarea litigiilor dintre profesioniti
(art. 7201-72010). Aceste dispoziii nu mai au corespondent n Noul Cod de procedur civil4.
Norme cu caracter de drept material sunt cuprinse n legi speciale aplicabile i domeniului
bancar: Legea cambiei i biletului la ordin, Legea cecului. Fa de normele Codului de
procedur civil acestea au un caracter derogatoriu.

cu dreptul administrativ
Chiar dac activitatea comercial are un caracter privat, statul intervine pentru asigurarea
bunei desfurri a acesteia. Astfel, ia msuri pentru crearea i reglementarea unor instituii
necesare desfurrii activitii comerciale i, implicit, bancare, cum ar fi: Bursele de valori,
Camerele de Comer i Industrie, Registrul Comerului, Registrul instituiilor de credit etc.

4
Este vorba de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil, intrat n vigoare la data de 15 februarie 2013.
Legea nr. 76/2012 pune n aplicare Legea nr. 134/2010, modific i completeaz acte normative conexe (M.Of. nr. 365
din 30 mai 2012), modificat prin O.U.G. nr. 44/2012 (M.Of. nr. 606 din 23 august 2012), O.U.G. nr. 4/2013 (M.Of. nr.
63 din 31 ianuarie 2013) i prin Legea nr. 214/2013 (M.Of. nr. 388 din 28 iunie 2013). Prin Legea nr. 2/2013 s-au luat
unele msuri pentru degrevarea instanelor judectoreti, precum i pentru pregtirea punerii n aplicare a Legii nr.
134/2010 privind Codul de procedur civil (M.Of. nr. 89 din 12 februarie 2013). A se vedea i A. Ciurea, Fie de
procedur civil, Ed. Universul Juridic, Bucureti, p. 11-18.

7
Implicarea Bncii Naionale n domeniul autorizrii, reglementrii i supravegherii
prudeniale n calitate de instituie public independent cu atribuii administrative este un
argument n plus cu privire la corelaia activitii bancare cu autoritile administrative. Banca
Naional a renunat la funciile sale comerciale, ncepnd cu anul 1991, devenind iniial
autoritate administrativ autonom, iar actualmente instituie public independent.

cu dreptul financiar
Reglementrile financiar-fiscale au o importan deosebit pentru desfurarea activitii
bancare. Respectarea lor este obligatorie pentru profesionitii bancari, n caz contrar fiind
posibil aplicarea de sanciuni. Pe de alt parte, specificul obiectului de activitate a determinat
legiuitorul s adopte reglementri speciale cu caracter financiar-bancar, aplicabile exclusiv
domeniului bancar: constituirea provizioanelor de risc, reglementri privind limitarea riscului,
constituirea rezervelor obligatorii .a.

cu dreptul penal
Rolul deosebit al profesionistului bancar n rndul celorlali profesioniti a impus apariia
reglementrilor cu caracter special i n acest domeniu. Pe lng cele cu caracter general, cum
ar fi sancionarea faptelor privind constituirea i funcionarea societilor, nerespectarea
dispoziiilor privind Legea registrului comerului, ale Legii concurenei, vom ntlni i norme
speciale referitoare la interzicerea atragerii de depozite i acordarea de credite de ali
profesioniti, utilizarea denumirii de banc n cazul n care societatea nu ndeplinete condiiile
legale, desfurarea de activiti n Romnia de ctre instituii de credit strine fr autorizarea
B.N.R., deschiderea de conturi bancare sub nume fictive, splarea de bani etc. Toate acestea
sunt infraciuni speciale, prevzute de O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i
adecvarea capitalului.

cu dreptul consumului
Chiar dac n prezent dreptul consumului nu are n Romnia un statut definit se remarc o
tendin accentuat, inclusiv prin recomandrile pe care structurile europene le fac statelor
membre, de a aplica n jurispruden principii i instituii ale acestei ramuri, inclusiv n
domeniul bancar. Este vorba de legislaia privind aprarea drepturilor consumatorilor, categoria
din care fac parte i consumatorii de credite bancare. Acetia beneficiaz de o protecie legal
specializat din partea legislaiei europene i, pe cale de consecin, i din partea celei interne.
Astfel, n vederea protejrii consumatorilor de credite bancare se aplic acte normative specifice
(O.U.G. nr. 50/2010, Legea
nr. 193/2000 .a. care reprezint transpunerea n dreptul intern a directivelor europene).

S ne reamintim...

8
Definitia dreptului bancar este circumscrisa normelor juridice si institutiilor de
drept specifice .
Corelaiile dreptului bancar cu alte ramuri de drept: ramuri de drept public si
ramuri de drept privat.

4. Izvoarele dreptului bancar

Este necesar a se face distinctie ntre izvoarele materiale si izvoarele formale ale
dreptului.
Izvoarele materiale, denumite si reale, sunt reprezentate de realitatea exterioara, care
determina actiunea legiuitorului. In consecinta, prin izvor de drept, n sens material, ntelegem
viata sociala, economica si culturala n complexitatea ei, progresul social care determina
nasterea unor reguli de drept si institutii.
Izvoarele materiale ale dreptului sunt acelea imprejurari sau conditii de fapt care au
determinat aparitia normelor contraventionale.
Din punct de vedere juridic, ne intereseaza n special izvoarele formale sau formele de
exprimare a normelor de drept.
Sensul juridic al notiunii de "izvor formal al dreptului" surprinde o multitudine de
aspecte si modalitati prin care continutul normei de drept devine norma de conduita si se impune
ca model de urmat n relatiile sociale. Deci, izvorul formal al dreptului l reprezinta regula de
conduita prescrisa si exteriorizata, cuprinsa ntr-o anumita haina juridica.
Izvoarele formale ale dreptuului sunt actele normative care cuprind norme de drept in
domeniul bancar: lege, ordonanta, hotarre a Guvernului sau, dupa caz, hotarre a consiliului
local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului
judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. La acestea se adaug
reglementarile emise de B.N.R. n dreptul bancar, ca izvor formal al dreptului, poate fi doar
legea scrisa.
Actul normativ sau legea are n prezent cea mai mare importanta n sistemul izvoarelor
de drept. Dupa ce a nceput actiunea de codificare, legea a capatat o importanta deosebita. Prin
legea ca izvor de drept nu vom ntelege numai normele elaborate de organul reprezentativ -
Parlamentul, ci orice reguli de drept cu caracter obligatoriu cuprinse n diverse acte normative
elaborate de organele statului abilitate sa elaboreze acte normative. Totalitatea actelor
normative alcatuiesc dreptul scris.
Actul normativ cuprinde norme generale obligatorii a caror aplicare poate fi realizata si
prin intermediul fortei de constrngere a statului. Pozitia predominanta a actului normativ n
izvoarele de drept din statele moderne este determinata de necesitatea de a se asigura securitatea
si stabilitatea raporturilor sociale.

9
Principiul legalitatii implica subordonarea neconditionata a participantilor la raportul
juridic fata de dispozitiile normative, nsa pentru ca aceasta conformare sa poata deveni
realitate, este necesar ca destinatarii normelor sa-si cunoasca ntr-o maniera clara si neechivoca
drepturile si obligatiile, ceea ce se poate realiza doar cnd normele juridice sunt cuprinse n acte
normative scrise.

Izvoarele dreptului bancar


Sursele dreptului bancar se regsesc n urmtoarele categorii de acte normative:

A. Izvoare generale
1. Constituia Romniei
2. Codul civil romn
3. Legi speciale:
- Legea nr. 31/1990 a societilor5;
- Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului;
- Legea nr. 82/1991 a contabilitii;
- Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale;
- O.U.G. nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori;
- Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele ncheiate ntre profesioniti i
consumatori .a.
B. Izvoare speciale
1. Legi (lato sensu):
- Legea privind Statutul Bncii Naionale a Romniei Legea nr. 312/2004;
- Ordonana privind instituiile de credit i adecvarea capitalului O.U.G.
nr. 99/20066;
- Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului
nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului (cu modificri);

5
Potrivit Legii nr. 76/2012 pentru punerea n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil (M.Of.
nr. 365 din 30 mai 2012), n vigoare de la 15 februarie 2013, cu modificrile ulterioare): Art. 77. Ori de cte ori prin
legi i prin alte acte normative se face trimitere la Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale ori la societatea
comercial/societile comerciale, dup caz, trimiterea se consider a fi fcut la Legea societilor nr. 31/1990 ori,
dup caz, la societatea/societile reglementat/reglementate de Legea nr. 31/1990, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare.

6
Modificat prin Legea nr. 270/2009 privind aprobarea O.U.G. nr. 25/2009 pentru modificarea i completarea O.U.G.
nr. 99/2006; modificat i prin O.U.G. nr. 26/2010 pentru modificarea i completarea O.U.G. nr. 99/2006 (textul consolidat,
cu modificrile i completrile aduse prin Legea nr. 227/2007), O.U.G. nr. 215/2008, O.U.G. nr. 25/2009, O.U.G.
nr. 26/2010, Legea nr. 231/2010, Legea nr. 71/2011, O.G. nr. 13/2011, Legea nr. 287/2011, O.G. nr. 1/2012, O.U.G. nr.
43/2012, Legea nr. 187/2012, Legea nr. 255/2013, Legea nr. 271/2013, Legea nr. 272/2013 i O.U.G. nr. 113/2013. O
selecie a actelor normative incidente n materie poate fi consultat online (http://www.bnro.ro/Institutii-de-credit-
1965.aspx).

10
- Legea pentru privatizarea societilor comerciale bancare la care statul este acionar
Legea nr. 83/1997;
- O.G. nr. 10/2004 privind falimentul instituiilor de credit;
- Legea nr. 278/2004 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 10/2004 privind procedura
reorganizrii judiciare i a falimentului instituiilor de credit;
- O.G. nr. 39/1996 privind nfiinarea i funcionarea Fondului de garantare a depozitelor din
sistemul bancar .a.
2. Alte reglementri ale B.N.R. (exemple):
- Regulamentul B.N.R. nr. 1/2007 privind registrul instituiilor de credit;
- Regulamentul B.N.R. nr. 11/2007 privind autorizarea instituiilor de credit, persoane
juridice romne, i a sucursalelor din Romnia ale instituiilor de credit din statele tere7;
- Norma nr. 12/2003 privind supravegherea solvabilitii i expunerilor mari ale instituiilor
de credit;
- Ordinul B.N.R. nr. 27/2011 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu
directivele europene.
3. Reglementri europene i interne privind reforma bancar european
Interne:
- O.U.G. nr. 26/2010 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului
nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului i a altor acte normative;
- Legea nr. 231/2010 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului
nr. 26/2010 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului
nr. 99/2006 i a altor acte normative;
- O.G. nr. 13/2011 privind dobnda legal remuneratorie i penalizatoare pentru obligaii
bneti, precum i pentru reglementarea unor msuri financiar-fiscale n domeniul bancar;
- O.G. nr. 1/2012 pentru modificarea i completarea unor acte normative din domeniul
instituiilor de credit;
- O.U.G. nr. 43/2012 pentru modificarea art. 24028 alin. (1) din Ordonana de urgen a
Guvernului nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului;
- Legea nr. 271/2013 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului
nr. 43/2012 pentru modificarea art. 24028 alin. (1) din Ordonana de urgen a Guvernului nr.
99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului;
- Legea nr. 272/2013 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului
nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentar a instituiilor de credit, a societilor de
asigurare i/sau de reasigurare, a societilor de servicii de investiii financiare i a societilor
de administrare a investiiilor dintr-un conglomerat financiar, a Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 99/2006 i a Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare i supravegherea
asigurrilor;

7
Ultima modificare a fost adus prin Regulamentul B.N.R. nr. 7/2011 privind modificarea, completarea i abrogarea
unor acte normative (M.Of. nr. 510 din 19 iulie 2011). Textul consolidat al Regulamentului B.N.R. nr. 11/2007
(http://www.bnro.ro/Institutii-de-credit-1965.aspx).

11
- O.U.G. nr. 113/2013 privind unele msuri bugetare i pentru modificarea i completarea
Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea
capitalului.
Reglementri europene de aplicare direct:
- Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European i al Consiliului din 26 iunie
2013 privind cerinele prudeniale pentru instituiile de credit i societile de investiii i de
modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/20128.
Facem precizarea c O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului
reprezint reglementarea principal n domeniul bancar, avnd n prezent rolul de lege bancar.

Exemple
- Ordonana privind instituiile de credit i adecvarea capitalului
O.U.G. nr. 99/2006
- Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European i al
Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinele prudeniale pentru
instituiile de credit i societile de investiii i de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 648/2012
- Regulamentul B.N.R. nr. 1/2007 privind registrul instituiilor de
credit

Identificati alte acte normative care sa cuprinda norme de drept bancar din
categoriile: lege, ordonanta, regulament, directiva.

S ne reamintim...
Clasificarea izvoarelor de drept in izvoare materiale si formale.
Izvoarele formale ale dreptul bancar sunt actele normative care cuprind norme de
drept in domeniul bancar- specificul reglementarilor consta in emiterea i aplicarea
reglementarilor B.N.R. si in aplicarea directa a reglementarilor europene.

8
JO L nr. 176 din 27 iunie 2013.

12
Dreptul bancar are ca surse urmatoarele: surse normative interne- legi, ordonante
s.a., surse normative ale B.N.R. si surse normative europene, fie cu aplicare directa,
fie transpuse in dreptul intern.

Identificati un act normativ specific domeniului bancar din legislatia europeana.

5. Rezumat

Dreptul bancar reprezint ramura de drept privat care reglementeaz


operaiunile bancare i profesionitii care svresc aceste operaiuni bncile
(n calitate de instituii de credit).
Dreptul bancar face parte din categoria ramurilor de drept privat, astfel c i n
materie bancar, subiectele se afl ntr-un raport de egalitate juridic.
Dreptul bancar prezinta urmatoarele corelatii cu late ramuri de drept: cu dreptul
civil, cu dreptul comercial, cu dreptul comertului international, cu dreptul
procesual civil, cu dreptul administrativ, cu dreptul financiar, cu dreptul penal, cu
dreptul consumului.
Dreptul bancar are ca surse urmatoarele: surse normative interne- legi, ordonante
s.a., surse normative ale B.N.R. si surse normative europene, fie cu aplicare directa,
fie transpuse in dreptul intern.

Raportul juridic de drept bancar

13
Cuprins
Introducere .................................................................................................................... 13
Definitia si delimitarea raportului juridic de drept bancar. Categorii
.................................................................................................................................................... 1
4 ....................................................................................................................................................
Elementele raportului juridic de drept bancar ............................................................. 17
Rezumat ........................................................................................................................ 20

1. Introducere
Raporturile juridice sunt relaii sociale reglementate de normele juridice.
Conformndu-se normelor juridice sau nclcndu-le, cetenii, destinatarii
acestora, adopt anumite conduite care determin naterea unor drepturi i obligaii
juridice. Aceste drepturi i obligaii se nasc datorit existenei unei norme juridice
care le descrie i care le ofer for juridic, adic leag de nerespectarea lor
intervenia forei corecitive a statului. Raportul juridic reprezint deci modul, forma
n care dreptul se transpune, se realizeaz n viaa social.

3. Definitia si delimitarea raportului juridic de drept bancar. Categorii de raport


juridic bancar

Ca relaie social reglementat de norma juridic bancar, raportul juridic de drept


bancar permite participanilor s devin titulari de drepturi i obligaii reciproce, specifice
domeniului bancar, prin exercitarea crora se realizeaz scopul normei juridice.
Materializarea n viaa social a forei legii are loc la nevoie prin intermediul unui raport
juridic de constrngere, neles ca pluralitate de drepturi i obligaii, de drept material sau
procesual, ce apar ca rezultat al svririi unei fapte neconforme cu modelul prefigurat de norm
(fapta ilicit) i prin care se realizeaz aplicarea sanciunilor juridice. Aadar, orice nclcare a
normei juridice poate da natere unui raport de constrngere. Acesta se stabilete ntre stat i
autorul unei asemenea nclcri. Rezult c n domeniul dreptului, constrngerea implic ideea
de rspundere.

14
Atunci cnd normele juridice reglementeaz raporturi sociale ntre stat i cetenii
acestuia, n care statul are o poziie supraordonat, prin nclcarea normei juridice se nate
raportul tipic de constrngere, ntre stat i autorul nclcrii, cu toate caracteristicile ce vor fi
descrise pe parcursul acestei uniti de nvare.
Cnd normele juridice reglementeaz ns relaii sociale ntre persoane care se afl pe
poziie juridic de egalitate, norme aparinnd dreptului civil, situaia este alta. Urmare a
faptului c nici unul din subiecte nu are mijloace proprii de constrngere, fiecare este ndreptit
s apeleze la concursul forei de constrngere a statului pentru obinerea dreptului su. Statul
ns nu se va sesiza din oficiu privind nclcarea unei norme juridice care reglementeaz relaii
ntre subieci aflai pe poziie de egalitate juridic.
Categorii de raporturi juridice de drept bancar
Obiectul dreptului bancar se deduce din definiia lui i determin locul acestuia n
sistemul de drept. Astfel, obiectul dreptului bancar l constituie raporturile juridice bancare. Ca
prestator de servicii n comerul cu bani, banca intr n raporturi juridice cu diferite tipuri de
subiecte de drept, astfel nct efectele juridice se creeaz, se modific i nceteaz odat cu
naterea, modificarea i ncetarea raporturilor juridice de drept bancar.
Vom utiliza mai multe criterii pentru identificarea i clasificarea raporturilor juridice
bancare.
I. n funcie de criteriul subiecilor de drept bancar, raporturile juridice bancare
se clasific n:

15
a) raporturi juridice ntre banc i clienii si (persoane fizice i persoane juridice);
b) raporturi juridice ntre banc i stat, reprezentat prin Banca Naional a Romniei;
c) raporturi juridice ntre bnci;
d) raporturi juridice ntre bnci i celelalte instituii de credit;
e) raporturi juridice ntre bnci i asociaiile profesionale (A.R.B.).

II. n funcie de coninutul raporturilor juridice bancare:


a) raporturi patrimoniale (care definesc operaiunile bancare);
b) nepatrimoniale (de exemplu, obligaia de pstrare a secretului bancar).

III. n funcie de natura activitii bancare:


a) raporturi juridice privind operaiunile bancare active;
b) raporturi juridice privind operaiunile bancare pasive;
c) raporturi juridice privind operaiunile bancare conexe.
Se poate aduga aici un criteriu corelativ care s defineasc caracterul obligatoriu al
operaiunilor bancare deoarece n lipsa obligativitii efecturii operaiunilor principale, active
i pasive, nsui statutul juridic al bncii este pus sub semnul ntrebrii. Astfel, operaiunile
conexe au un caracter facultativ, dar ele dau posibilitatea bncii de a opta pentru una sau mai
multe din operaiunile bancare aflate n enumerarea art. 18 din O.U.G. nr. 99/2006.

IV. n funcie de criteriul specificului raporturilor juridice bancare:


a) raporturi materiale (operaiunile bancare);
b) organizaionale (care se refer la organizarea sistemului bancar n ansamblul su, la
organizarea intern a bncilor etc.);
c) procedurale (procedura de autorizare a bncilor, procedura falimentului bancar,
procedura de creditare .a.).

V. n funcie de izvoarele de reglementare sau de sursa raporturilor juridice bancare:


a) raporturi provenite din norme de drept acte normative (legi, ordonane de guvern);
b) raporturi provenite din acte administrative (din Regulamentele B.N.R., Normele B.N.R.,
Ordinele B.N.R., deciziile Consiliului de Administraie al B.N.R.);
c) raporturi provenite din contracte.
S-ar putea face aici o observaie n ceea ce privete natura raporturilor juridice cu caracter
public ce apar n sistemul bancar. Astfel, se nasc, se modific i se sting raporturi juridice ntre
Parlamentul Romniei i B.N.R., ntre Guvernul Romniei i B.N.R., raporturi care definesc
specificul sistemului bancar aflat sub supravegherea direct a Bncii Centrale, cu statut de
instituie public independent, n conformitate cu statutul su juridic.

Sa ne reamintim

16
Ca relaie social reglementat de norma juridic bancar, raportul juridic de drept
bancar permite participanilor s devin titulari de drepturi i obligaii reciproce,
specifice domeniului bancar, prin exercitarea crora se realizeaz scopul normei
juridice.

4. Elementele raportului juridic de drept bancar

Elementele constitutive ale raportului juridic sunt:


1) Subiectele - cel putin doua;
2) Continutul - alcatuit din drepturile si obligatiile corelative ale partilor;
3) Obiectul raportului juridic - constituit de conduita partilor indreptata spre un anumit
scop.

17
2.1. Subiectele raportului juridic bancar

Sunt:
a) banca (instituie de credit);
b) clientul (publicul);
Banca este instituia de credit, respectiv ntreprinderea (entitatea) a crei activitate const n
atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public i n acordarea de credite n
cont propriu9.
Clientul este reprezentat de orice persoan fizic sau juridic (profesionist sau nu) care intr
n raporturi juridice cu banca).
Noiunea de public era reprezentat de orice persoan fizic, juridic sau entitate fr
personalitate juridic ce nu are cunotinele sau experiena necesare pentru evaluarea riscului
de nerambursare a plasamentelor efectuate10.
Nu intr n aceast categorie:
- statul;
- autoritile administraiei publice centrale, regionale i locale;
- ageniile guvernamentale;
- bncile centrale;
- instituiile de credit;
- instituiile financiare;
- instituiile similare;
- orice alt persoan considerat investitor calificat (conform legislaiei privind piaa de
capital).
c) alte subiecte de drept bancar:
- organizaiile cooperatiste de credit;
- bnci de economisire i creditare n domeniul locativ;
- bnci de credit ipotecar.

2.2. Coninutul raportului juridic de drept bancar

Drepturile i obligaiile corelative ale subiectelor participante la raporturile juridice de drept


bancar determin coninutul acestor raporturi, respectiv conduita prilor.

Exemple

Spre exemplificare, ntr-un contract de depozit de fonduri, banca are dreptul de utilizare a
sumelor ncredinate. La rndul su clientul are dreptul la restituirea sumelor ncredinate.
Pe de alt parte, bncii i revine obligaia legal i specific de informare a clientului.
Obligaia de informare este realizat atunci cnd clienii au primit informaia (instituia de credit
nefiind obligat s se asigure c acetia i-au neles i sensul)11. Clientul care a contractat un
credit are obligaia de a rambursa creditul i costurile aferente acestuia.

2.3. Obiectul raportului juridic de drept bancar

18
Obiectul raportului juridic de drept bancar se materializeaz n aciuni sau lucruri. Astfel,
banca va efectua operaiunile bancare pentru care a fost autorizat. Pe de alt parte, obiectul
contractului de depozit, spre exemplu, poart asupra prestaiilor asumate de pri.

S ne reamintim...

Elementele constitutive ale raportului juridic de drept bancar sunt:


1) Subiectele - banca, clientul/publicul
2) Continutul - alcatuit din drepturile si obligatiile corelative ale partilor;
3) Obiectul raportului juridic - este constituit de conduita partilor indreptata
spre un anumit scop. Prin realizarea obiectului specific raportului juridic de drept
bancar se realizeaz norma de de drept bancar.

Identificati un raport juridic de drept bancar si stabiliti elementele sale constitutive.

6. Rezumat

Banca este instituia de credit, respectiv ntreprinderea (entitatea) a crei


activitate const n atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la
public i n acordarea de credite n cont propriu12.
Clientul este reprezentat de orice persoan fizic sau juridic (profesionist sau
nu) care intr n raporturi juridice cu banca).
Noiunea de public era reprezentat de orice persoan fizic, juridic sau entitate
fr personalitate juridic ce nu are cunotinele sau experiena necesare pentru
evaluarea riscului de nerambursare a plasamentelor efectuate

9
Art. 7 alin. (1) pct. 1 din O.U.G. nr. 99/2006 i art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE)
nr. 575/2013.

10
Art. 7 alin. (1) pct. 18 din O.U.G. nr. 99/2006. Pct. 18 a fost abrogat prin art. VIII pct. 7 din O.U.G. nr. 113/2013.

11
R. Postolache, Drept bancar, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2012, p. 97.

12
Art. 7 alin. (1) pct. 1 din O.U.G. nr. 99/2006 i art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE)
nr. 575/2013.

19
Drepturile i obligaiile corelative ale subiectelor participante la raporturile
juridice de drept bancar determin coninutul acestor raporturi, respectiv conduita
prilor. Spre exemplificare, ntr-un contract de depozit de fonduri, banca are
dreptul de utilizare a sumelor ncredinate. La rndul su clientul are dreptul la
restituirea sumelor ncredinate.
Pe de alt parte, bncii i revine obligaia legal i specific de informare a
clientului. Obligaia de informare este realizat atunci cnd clienii au primit
informaia (instituia de credit nefiind obligat s se asigure c acetia i-au neles
i sensul)13. Clientul care a contractat un credit are obligaia de a rambursa creditul
i costurile aferente acestuia.
Obiectul raportului juridic de drept bancar se materializeaz n aciuni sau
lucruri. Astfel, banca va efectua operaiunile bancare pentru care a fost autorizat.
Pe de alt parte, obiectul contractului de depozit, spre exemplu, poart asupra
prestaiilor asumate de pri.

Structura sistemului bancar din Romania

Cuprins
Introducere ................................................................................................................... 21
Sistemul bancar ............................................................................................................. 23
B.N.R. ............................................................................................................................. 2
4 ....................................................................................................................................................
Rezumat ........................................................................................................................ 29
Test de evaluare a cunotinelor ...................................................................... ..............30
Tema de control.............................................................................................................31

1. Introducere
Bancile si celelalte institutii de credit, impreuna cu Banca Centrala-B.N.R.
alcatuiesc sistemul bancar romnesc. Structurat pe doua nivele, sistemul bancar

13
R. Postolache, Drept bancar, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2012, p. 97.

20
functioneaza in corelatie cu Sistemul European Bancar in care Banca Centrala
Europeana ocupa un rol esential.

3. Sistemul bancar. Bancile- institutii de credit, componente ale sistemului bancar

Bncile fac parte din categoria instituiilor de credit. Instituia de credit era definit anterior
de O.U.G. nr. 99/2006, n art. 7 alin. (1) lit. a) pct. 1014 ca fiind o entitate a crei activitate
const n atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public i n acordarea de
credite n cont propriu.
Art. 4 alin. (1) pct. 1 al Regulamentului (UE) nr. 575/2013 dispune c instituia de credit
nseamn o ntreprindere a crei activitate const n atragerea de depozite sau de alte fonduri
rambursabile de la public i n acordarea de credite n cont propriu.
Instituiile de credit se pot constitui i pot funciona ca:
bnci;
organizaii cooperatiste de credit;
bnci de economisire i creditare n domeniul locativ;
bnci de credit ipotecar.
Observm c domeniul de aplicare al legii bancare s-a extins i asupra altor persoane juridice
care pot desfura anumite activiti ce au constituit, iniial, monopol bancar. Dintre acestea, ne
vom ocupa exclusiv de bnci (profesionistul bancar).

S ne reamintim...

Rolul societilor bancare n activitatea economic este determinat de funciile


pe care acestea le desfoar, funcii care determin, de fapt, specificul activitii
acestora n rndul altor profesioniti. Acest rol se amplific n mod continuu,
viziunea clasic asupra bncilor, ca mijlocitor al politicii monetare a Bncii
Centrale, modificndu-se ctre aceea a asigurrii dezvoltrii economiei prin
intermediul instituiei creditului.

14
Pct. 10 al art. 7 alin. (1) a fost abrogat prin art. VIII pct. 7 din O.U.G. nr. 113/2013.

21
n afara bncilor, au aprut i alte instituii financiare ce preiau excedentele de
lichiditate din economie i le plaseaz n alte categorii de instrumente i forme de
mprumuturi dect creditul bancar

4. B.N.R. si rolul sau in sistemul bancar actual

Banca Naional a Romniei B.N.R. instituie public independent

Actualul Statut al B.N.R.15 prevede c Banca Naional este banca central a Romniei,
instituie public independent care are ca obiectiv principal asigurarea i meninerea
stabilitii preurilor. Observm c B.N.R. nu mai este banca statului, dar c obiectivele sale
sunt relevate n continuare de asigurarea stabilitii preurilor. Ea sprijin politica general a
statului, fr s prejudicieze ndeplinirea obiectivului su fundamental.
Aceast lege impune un cadru legal adecvat poziiei actuale a B.N.R., privit att din
perspectiva dreptului intern i a rolului su la nivel naional, ct i din punctul de vedere al
poziiei Romniei de stat membru al UE.
Banca Naional a Romniei este supus, din punct de vedere al reglementrilor,
urmtoarelor categorii:
a) reglementri interne: statutul B.N.R., alte reglementri cu caracter specific regulamente,
norme, circulare etc.
b) reglementri comunitare: statutul Sistemului European al Bncilor Centrale S.E.B.C. i
statutul Bncii Centrale Europene B.C.E.

Funcionarea Bncii Naionale a Romniei

Banca Naional a Romniei este condus de un consiliu de administraie, numit de


Parlament la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor dou camere. Numirile
se fac pentru o perioad de 5 ani16, cu posibilitatea rennoirii mandatului.
Principalele atribuii ale consiliului de administraie sunt: stabilirea politicilor n domeniul
monetar i al cursului de schimb, precum i a msurilor necesare n domeniul autorizrii,
reglementrii i supravegherii prudeniale a instituiilor de credit i monitorizrii sistemelor de
pli. Reeaua teritorial cuprinde unitatea central i
19 sucursale.
Preedintele consiliului de administraie este guvernatorul B.N.R. Organul de control al
B.N.R. este comisia de audit numit n aceleai condiii ca i conducerea executiv. Este
alctuit din cinci membrii care verific respectarea normelor legale, bugetul iar conturile i

15
Legea nr. 312/2004 (M.Of. nr. 582 din 30 iunie 2004).

16
Actualul Statut a redus mandatul Consiliului de Administraie de la 6 la 5 ani.

22
evidenele B.N.R. sunt supuse unei comisii externe de audit financiar (din partea unei societi
de audit aleas pe baz de licitaie de ctre consiliul de administraie).
Consiliul de administraie este organismul cu dreptul de decizie n ceea ce privete politicile
n domeniul monetar, supravegherea bncilor, a sistemului de pli i a organizrii interne a
B.N.R. Consiliul de administraie asigur funcionarea a patru structuri care ndeplinesc
principalele funcii ale acesteia:
- Comitetul de Politic Monetar;
- Comitetul de Supraveghere;
- Comitetul de Administrare a Rezervelor Internaionale;
- Comitetul de Audit.

Capitalul Bncii Naionale a Romniei

n prezent, B.N.R. are un capital propriu este de 30 milioane lei. Cu acest capital B.N.R. a
contribuit la capitalul Bncii Centrale Europene cu un procent de 2,5% din capitalul B.C.E.
(145 milioane lei), devenind al 8-lea acionar, ca mrime.

Atribuiile B.N.R.

1. Elaborarea i aplicarea politicii monetare i a politicii de curs de schimb.


2. Autorizarea, reglementarea i supravegherea instituiilor de credit, promovarea i
monitorizarea bunei funcionri a sistemului de pli pentru asigurarea stabilitii financiare.
3. Emiterea bancnotelor i a monedelor ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei.
4. Stabilirea regimului valutar i supravegherea respectrii acestuia.
5. Administrarea rezervelor internaionale ale Romniei.
Totodat, B.N.R. sprijin politica economic a statului fr s prejudicieze obiectivul
principal adic meninerea stabilitii preurilor. Prin organele sale monetare i de curs de
schimb, B.N.R. poate acorda instituii de credit, credite pe termene ce nu pot depi 90 zile,
garantate n principal cu titluri de stat sau prin depozite constituite la B.N.R. sau la alte instituii
agreate de aceasta.
Banca Naional a Romniei stabilete condiii i costurile de creditare, deschide i opereaz
conturi ale instituiei de credit, ale Trezoreriei statului, ale caselor de compensare i ale altor
entiti rezidente i nerezidente, stabilite prin reglementri ale B.N.R.

Actele emise de Banca Naional a Romniei

Banca Naional are un rol de reglementare, n sensul c emite regulamente (care nlocuiesc
treptat normele B.N.R., ca izvor de drept european), ordine, norme i circulare, toate avnd
caracter obligatoriu pentru persoanele fizice i pentru persoanele juridice. Actele normative ale
B.N.R. i produc efectele juridice n sfera financiar-bancar i sunt emise n baza legii i n
vederea executrii legii.

23
Banca Naional a Romniei i secretul profesional bancar

Membrii consiliului de administraie al B.N.R. i salariaii sunt obligai s pstreze secretul


profesional asupra oricrei informaii nedestinate publicrii despre care au luat cunotin pe
parcursul exercitrii funciei i nu vor folosi aceste informaii pentru obinerea de avantaje
personale, orice abatere fiind sancionat cu sanciuni specifice.
Pstrarea secretului profesional este obligatoriu i dup ncetarea activitii n cadrul bncii,
sub sanciuni specifice. Furnizarea unor informaii de natura secretului profesional poate fi
fcut sub semntura guvernatorului B.N.R. sau a persoanelor mputernicite n anumite situaii,
cum ar fi declanarea procedurilor judiciare.

Dereglementarea bancar

Un proces nou ce caracterizeaz activitatea bancar este cel al dereglementrii, prin care
Banca Central nu mai intervine direct n activitatea bncilor comerciale, ci indirect, prin
implementarea unor decizii de politic monetar ce determin bncile s efectueze anumite
corecturi ale propriilor strategii i politici. Dereglementarea se manifest astfel:
a) Banca Central nu renun la funcia de supraveghere i la cea de reglementare; cu ct o
banc este mai mare, cu att efectul de domino are un efect mai ridicat, deci controlul asupra
micrilor de bani n economie este nc necesar;
b) societile bancare i elaboreaz propriile reglementri interne ce vor aplica principiile
din cadrul general de reglementare, responsabilitatea fiind astfel transferat total asupra
conducerii activitii de ctre manageri.
Rolul societilor bancare n economie nu poate fi exercitat fr meninerea ncrederii
clienilor n eficiena relaiei bancare pe care o au. De aceea, Banca Central are o sarcin
presant n reglementarea i supravegherea sistemului bancar, iar societile bancare trebuie s
dezvolte un sistem riguros de regulamente.
Pe de alt parte, n contextul european n care sporete preocuparea fa de efectele aderrii
la Uniunea European a statelor din centrul i estul Europei, rolul Bncilor Centrale mbrac i
altfel de aspecte. n prezent, sunt urmrite politicile monetare i ale ratei de schimb fr a se
face presiuni mari n vederea aducerii unor corecii. Viitorul va impune ns apariia unor
presiuni tacite pentru orientarea politicilor monetare n anumite direcii, mai ales datorit
trecerii la moneda euro. Aceast problem a fost accentuat de ncercarea meninerii unui
echilibru continuu pentru aprecierea monedei euro n paralel cu ncercrile de umbrire a
acesteia. Pe termen scurt, se pare c este important pentru UE s adopte dou tendine: rata de
schimb i stabilitatea preurilor, pentru a fixa moneda euro n raport de celelalte valute.
Estomparea lent a diferenelor dintre UE i rile admise, pe de o parte, precum i ntre Uniune
i aderente reprezint un obiectiv n care rolul major este deinut de Bncile Centrale.

24
B.N.R. i supravegherea bancar (O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i
adecvarea capitalului)

Supravegherea prudenial. OUG nr. 99/2006 si Regulamentul (UE) nr. 575/2013


Banca Naional a Romniei este autoritatea competent cu privire la reglementarea,
autorizarea, supravegherea prudenial i rezoluia instituiilor de credit, potrivit prevederilor
prezentei ordonane de urgen i ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013. Banca Naional a
Romniei monitorizeaz activitile instituiilor de credit, precum i, n cazul n care este
autoritate responsabil cu supravegherea pe baz consolidat, activitile societilor financiare
holding i ale societilor financiare holding mixte, pentru prevederile aplicabile acestora, n
scopul evalurii conformrii la cerinele prudeniale prevzute de prezenta ordonan de
urgen, de Regulamentul (UE)
nr. 575/2013 i de reglementrile emise n aplicarea acestora [art. 4 alin. (1), ( 2)].
n scopul protejrii intereselor deponenilor i al asigurrii stabilitii i viabilitii ntregului
sistem bancar, Banca Naional a Romniei asigur supravegherea prudenial a instituiilor de
credit persoane juridice romne, inclusiv a sucursalelor acestora nfiinate n alte state membre
ori n state tere, prin stabilirea unor norme i indicatori de pruden bancar i urmrirea
respectrii acestora si a altor cerine prevzute de lege si de reglementrile aplicabile, att la
nivel individual, ct i la nivel consolidat sau sub-consolidat, dup caz, n vederea prevenirii i
limitrii riscurilor specifice activitii bancare (art. 164).

Supraveghetor consolidant
Banca Naional a Romniei, n calitate de supraveghetor consolidant, furnizeaz
autoritilor competente implicate i Autoritii Bancare Europene17 toate informaiile
referitoare la grupurile bancare, respectiv informaii privind entitile ntre care exist legturi
strnse, precum i referitor la cadrul formal de administrare a activitii, n particular n ceea ce
privete structura juridic, de guvernan i organizatoric la nivel de grup.
Din dispoziiile art. 1691 rezult c Banca Naional a Romniei stabilete, cel puin anual,
un program de supraveghere prudenial n privina instituiilor de credit pe care le
supravegheaz. Elementele de coninut al unui program de supraveghere prudenial i
categoriile de instituii de credit avute n vedere sunt stabilite prin reglementri emise n
aplicarea ordonane.
n exercitarea competenelor sale, Banca Naional a Romniei trebuie s aib n vedere
convergena instrumentelor i practicilor de supraveghere n aplicarea legii, reglementrilor i
cerinelor autoritilor competente, adoptate n domeniu la nivel naional i la nivelul Uniunii
Europene. n acest scop:
a) Banca Naional a Romniei trebuie s participe la activitile Autoritii Bancare
Europene i, dup caz, n colegiile de supraveghetori;
b) Banca Naional a Romniei, ca parte a Sistemului European de Supraveghere Financiar
menionat la art. 2 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, coopereaz n spiritul ncrederii i al
respectului deplin i reciproc, n special la asigurarea fluxului de informaii corespunztoare i

17
A.B.E. Autoritatea European Bancar.

25
credibile cu celelalte pri ale Sistemului European de Supraveghere Financiar, n conformitate
cu principiul cooperrii loiale prevzut la art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea
European;
c) Banca Naional a Romniei depune toate eforturile pentru a se conforma ghidurilor i
recomandrilor emise de Autoritatea Bancar European, potrivit art. 16 din Regulamentul
(UE) nr. 1093/2010 i pentru a da curs avertismentelor i recomandrilor emise de Comitetul
European pentru Risc Sistemic, potrivit art. 16 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010;
d) Banca Naional a Romniei, n calitate de autoritate competent, coopereaz n mod
strns cu celelalte autoriti competente n cadrul Comitetului European pentru Risc Sistemic;
e) atribuiile prevzute de lege, conferite Bncii Naionale a Romniei n calitate de autoritate
competent la nivel naional, nu mpiedic respectarea obligaiilor care i revin n calitate de
membru al Autoritii Bancare Europene i al Comitetului European pentru Risc Sistemic sau
a altor obligaii la nivelul Uniunii Europene n domeniul supravegherii prudeniale a instituiilor
de credit, n special a celor decurgnd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
De asemenea, Banca Naional a Romniei, n calitate de supraveghetor consolidant, trebuie
s depun toate diligenele pentru a ajunge la o decizie comun cu autoritile responsabile cu
supravegherea filialelor unei instituii de credit-mam la nivelul Uniunii Europene, ale unei
societi financiare holding-mam la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societi financiare
holding mixte-mam la nivelul Uniunii Europene, n conformitate cu art. 182 alin. (1).
Banca Naional a Romniei, n calitate de supraveghetor consolidant, stabilete colegii de
supraveghetori pentru a facilita exercitarea atribuiilor prevzute la art. 181 i art. 183 alin. (1)-
(2) i, cu respectarea cerinelor referitoare la pstrarea secretului profesional i a legislaiei UE,
pentru a asigura coordonarea i cooperarea corespunztoare cu autoritile competente din state
tere, dac este cazul (art. 1851-1855).

Programul de supraveghere prudenial (Regulamentul B.N.R. nr. 5/2013 privind


cerinele prudeniale pentru instituiile de credit)

Programul de supraveghere prudenial, adoptat de ctre Banca Naional a Romniei n


privina instituiilor de credit pe care le supravegheaz, ia n considerare procesul de analiz i
evaluare prevzut la art. 166 din O.U.G. nr. 99/2006.
Acest program cuprinde urmtoarele elemente:
a) o specificare a modului n care B.N.R. intenioneaz s i ndeplineasc sarcinile i s
aloce resursele;
b) o identificare a bncilor/instituiilor de credit care urmeaz s fac obiectul supravegherii
sporite i a msurilor adoptate privind o astfel de supraveghere, n conformitate cu art. 1691 alin.
(2) din O.U.G. nr. 99/2006;
c) un plan pentru inspecii la faa locului viznd sediile utilizate de o instituie de credit,
inclusiv sucursalele i filialele stabilite ntr-un alt stat membru, n conformitate cu art. 174, art.
179-180, art. 194-195 i art. 211 din O.U.G. nr. 99/2006.

Exemple

Programele de supraveghere prudenial includ urmtoarele instituii de credit:

26
a) instituiile de credit n cazul crora rezultatele simulrilor de criz menionate la art. 166
alin. (1) lit. a) i g) din prezentul regulament i la art. 166 alin. (4) din O.U.G. nr. 99/2006, sau
rezultatul procesului de analiz i evaluare prevzut la art. 166, indic riscuri semnificative
pentru meninerea continu a soliditii financiare a acestora sau indic nclcarea prevederilor
O.U.G. nr. 99/2006, a prezentului regulament i a Regulamentului (UE) nr. 575/2013;
b) instituiile de credit care prezint un risc sistemic pentru sistemul financiar;
c) orice alt instituie de credit pentru care Banca Naional a Romniei consider necesar
acest lucru.

4.9. Msurile B.N.R. pentru redresare

B.N.R. dispune ca orice banc/instituie de credit, persoan juridic romn, care nu respect
cerinele prevzute n reglementrile ori n alte acte emise n aplicarea acestora sau nu d curs
unei recomandri a Bncii Naionale a Romniei, s ntreprind msurile necesare pentru a
asigura redresarea situaiei n cel mai scurt timp.
Banca Naional a Romniei poate s dispun, fr a se limita la acestea, urmtoarele msuri:
a) s oblige instituia de credit s dispun de fonduri proprii la un nivel mai mare dect cel
prevzut la art. 126 din O.U.G. nr. 99/2006;
b) s solicite instituiei de credit mbuntirea cadrului de administrare, a strategiilor, proceselor
si mecanismelor implementate n vedere respectrii dispoziiilor art. 24 i 148;
c) s solicite instituiei de credit s aplice o politic specific de provizionare sau un
tratament specific al expunerilor din perspectiva cerinelor de fonduri proprii;
d) s restricioneze sau s limiteze activitatea, operaiunile sau reeaua de sucursale ale
instituiei de credit, inclusiv prin retragerea aprobrii acordate pentru nfiinarea sucursalelor
din strintate;
e) s solicite instituiei de credit reducerea riscurilor aferente operaiunilor, produselor si/sau
sistemelor acesteia;
e1) s dispun instituiei de credit limitarea componenei variabile a remuneraiei la un
procentaj din veniturile totale nete, dac nivelul acesteia nu este n concordan cu meninerea
unei baze de capital sntoase;
e2) s dispun instituiei de credit s utilizeze profiturile nete pentru ntrirea bazei de capital;
f) s dispun instituiei de credit nlocuirea persoanelor desemnate s asigure conducerea
sucursalelor instituiei de credit;
g) s instituie supravegherea special sau, dup caz, administrarea special asupra instituiei
de credit ori s dispun msuri de stabilizare;
h) s limiteze deinerile calificate n entiti financiare sau nefinanciare, situaie n care
instituia de credit este obligat la nstrinarea acestora;
i) s dispun instituiei de credit elaborarea i aprobarea unui plan de redresare a activitii,
care trebuie s detalieze msurile i aciunile ce vor fi ntreprinse pentru a asigura administrarea
adecvat a riscurilor la care este expus instituia de credit i/sau pentru a nltura deficienele
constatate n activitatea acesteia i care s stabileasc termenul de implementare a respectivelor
msuri i aciuni.

27
TEMA
Identificati pe site-ul oficial al B.N.R.actele normative privitoare la
supravegherea bancara.

S ne reamintim...
Banca Naional a Romniei este autoritatea competent cu privire la
reglementarea, autorizarea, supravegherea prudenial i rezoluia instituiilor de
credit, potrivit prevederilor prezentei ordonane de urgen i ale Regulamentului
(UE) nr. 575/2013. Banca Naional a Romniei monitorizeaz activitile
instituiilor de credit, precum i, n cazul n care este autoritate responsabil cu
supravegherea pe baz consolidat, activitile societilor financiare holding i
ale societilor financiare holding mixte, pentru prevederile aplicabile acestora, n
scopul evalurii conformrii la cerinele prudeniale prevzute de prezenta
ordonan de urgen, de Regulamentul (UE)
nr. 575/2013 i de reglementrile emise n aplicarea acestora [art. 4 alin. (1), ( 2)].

5. Rezumat
Bncile fac parte din categoria instituiilor de credit. Art. 4 alin. (1) pct. 1 al
Regulamentului (UE) nr. 575/2013 dispune c instituia de credit nseamn o
ntreprindere a crei activitate const n atragerea de depozite sau de alte fonduri
rambursabile de la public i n acordarea de credite n cont propriu.
Actualul Statut al B.N.R prevede c Banca Naional este banca central a
Romniei, instituie public independent care are ca obiectiv principal asigurarea i
meninerea stabilitii preurilor. Observm c B.N.R. nu mai este banca statului, dar
c obiectivele sale sunt relevate n continuare de asigurarea stabilitii preurilor. Ea
sprijin politica general a statului, fr s prejudicieze ndeplinirea obiectivului su
fundamental.

TESTE DE EVALUARE A CUNOSTINTELOR I.

1. Banca centrala este:


a.un S.A.

28
b.o institutie de credit
c.o ntreprindere cu un obiect specific de activitate

2. Sistemul bancar romnesc este structurat pe urmatoarele nivele:


a. doua-BNR si institutiile de credit
b.trei- BNR, banci, institutii de credit

3. Statutul B.N.R prevede c Banca Naional este:


a. banca central a Romniei,
b.instituie public independent
c.are ca obiectiv principal asigurarea i meninerea stabilitii preurilor
d.efectueaza operatiuni bancare

4. Statul se va sesiza din oficiu privind nclcarea unei norme juridice care reglementeaz relaii
ntre subieci aflai pe poziie de egalitate juridic.
a. adevarat
b.fals

5. Sistemul bancar intern cuprinde:


a. institutiile de credit
b. cooperativele de credit
c. bancile ipotecare
d. B.N.R.

6. Pastrarea secretului bancar reprezinta:


a.o obligatie care rezulta dintr-un raport juridic patrimonial
b. o obligatie cu caracter nepatrimonial

7. Supravegherea exercitata de B.N.R. asupra bancilor din sistem califica dreptul bancar drept
ramura de drept public.
a. fals
b. adevarat

8. Retinem ca izvoare europene de aplicare directa:


a. Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European i al Consiliului din 26 iunie
2013 privind cerinele prudeniale pentru instituiile de credit i societile de investiii

29
b. O.U.G. nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului

9. Atributiile B.N.R. sunt:


a. s oblige instituia de credit s dispun de fonduri proprii la un nivel mai mare dect cel
prevzut la art. 126 din O.U.G. nr. 99/2006;
b. s solicite instituiei de credit mbuntirea cadrului de administrare, a strategiilor, proceselor si
mecanismelor implementate n vedere respectrii dispoziiilor art. 24 i 148;
c. s solicite instituiei de credit s aplice o politic specific de provizionare sau un tratament
specific al expunerilor din perspectiva cerinelor de fonduri proprii;
d. s restricioneze sau s limiteze activitatea, operaiunile sau reeaua de sucursale ale instituiei
de credit, inclusiv prin retragerea aprobrii acordate pentru nfiinarea sucursalelor din
strintate.

10. n funcie de criteriul subiecilor de drept bancar, raporturile juridice bancare se clasific n:
a.intre persoane fizice si persoane juridice
b.intre banci si clienti
c.intre banci si stat

11. Conducerea B.N.R. este asigurata de CA care functioneaza prin:


a.Comitetul de Politic Monetar;
b. Comitetul de Supraveghere;
c.Comitetul de Administrare a Rezervelor Internaionale;
d.Comitetul de Audit

12. Obiectul contractului de depozit poart asupra prestaiilor asumate de pri.


a. adevarat
b.fals

13. Instituiile de credit se pot constitui i pot funciona ca:


a. bnci;
b.organizaii cooperatiste de credit;
c. bnci de economisire i creditare n domeniul locativ;
d. bnci de credit ipotecar
e. banci de locuinte

14. Furnizarea unor informaii de natura secretului profesional poate fi fcut sub semntura
guvernatorului B.N.R. sau a persoanelor mputernicite n anumite situaii.
a.adevarat
b.fals

30
15. Clientul este reprezentat de
a.orice persoan fizic sau juridic (profesionist sau nu)
b.care intr n raporturi juridice cu banca.

Tem de control
1. Alegei un domeniu de reglementare si in cadrul acestuia realizai urmatoarele
sarcini:
a) Identificati in actele normative cu caracter bancar raporturi juridice in functie
de criteriul specificului raporturilor juridice bancare
b) Dati exemple pentru fiecare categorie de institutie de credit de mai jos:

2. Noiunea de banc. Elementele constitutive ale


contactului de societate bancar

Cuprins
Introducere ................................................................................33333333
Notiunea de banca ................................................................................35
Elementele contractului de societate bancara.....................................40
Rezumat..................................................................................................46
Teste de verificare a cunostintelor..........................................................47
Tema de control.....................................................................................48

Introducere

31
Rolul societilor bancare n activitatea economic este determinat de funciile
pe care acestea le desfoar, funcii care determin, de fapt, specificul activitii
acestora n rndul altor profesioniti. Acest rol se amplific n mod continuu,
viziunea clasic asupra bncilor, ca mijlocitor al politicii monetare a Bncii
Centrale, modificndu-se ctre aceea a asigurrii dezvoltrii economiei prin
intermediul instituiei creditului.
n afara bncilor, au aprut i alte instituii financiare ce preiau excedentele de
lichiditate din economie i le plaseaz n alte categorii de instrumente i forme de
mprumuturi dect creditul bancar.
Bncile, dei sunt supuse unor reglementri speciale, au aceleai trsturi carac-
teristice, generale, ca oricare alt tip de societate (profesionist). Despre aceste
caractere generale se va vorbi n continuare, urmnd a se evidenia apoi ceea ce
determin situarea bncilor ntr-o categorie aparte a profesionitilor colectivi.

Notiunea de banc

Cuprins
Introducere..................................................................................3
Banca institutie de credit........................................................34
Trasaturile bancii....................................................................35
Rezumat..................................................................................37

Introducere

Banca si societatea
Societatea (comercial) reprezint acea grupare de persoane constituit pe
baza unui contract de societate i beneficiind de personalitate juridic, n care
asociaii se neleg s pun n comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte
de comer, n scopul realizrii i mpririi beneficiilor.
Banca, fiind la rndul ei o societate, este definit de elementele enunate mai sus,
cu urmtoarele nuanri: banca este societatea care are un obiect specific de

32
activitate, i anume atragerea de fonduri de la persoanele fizice i juridice, sub form
de depozite sau instrumente nenegociabile, pltibile la vedere sau la termen, precum
i acordarea de credite. Pe lng aceste activiti principale, o banc poate efectua
diverse servicii bancare, reprezentate de operaiunile accesorii i conexe.
Noiunea de banc prezentat mai sus nu face dect s confirme faptul c
singurele elemente care reliefeaz pregnant o banc fa de o alt grupare colectiv
cu caracter de comercialitate este obiectul de activitate.

3. Banca- institutie de credit

Bncile fac parte din categoria instituiilor de credit. Instituia de credit era definit anterior
de O.U.G. nr. 99/2006, n art. 7 alin. (1) lit. a) pct. 1018 ca fiind o entitate a crei activitate
const n atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public i n acordarea de
credite n cont propriu.
Art. 4 alin. (1) pct. 1 al Regulamentului (UE) nr. 575/2013 dispune c instituia de credit
nseamn o ntreprindere a crei activitate const n atragerea de depozite sau de alte fonduri
rambursabile de la public i n acordarea de credite n cont propriu.
Instituiile de credit se pot constitui i pot funciona ca:
bnci;
organizaii cooperatiste de credit;
bnci de economisire i creditare n domeniul locativ;
bnci de credit ipotecar.
Observm c domeniul de aplicare al legii bancare s-a extins i asupra altor persoane juridice
care pot desfura anumite activiti ce au constituit, iniial, monopol bancar. Dintre acestea, ne
vom ocupa exclusiv de bnci (profesionistul bancar).
Bncile mbrac forma juridic a societilor pe aciuni, astfel nct li se aplic, de asemenea,
regulile speciale (de altfel, societatea pe aciuni rmne cea mai complex i cea mai evoluat).
Pe lng aceste prevederi, cuprinse n Legea nr. 31/1990 privind societile i n Legea nr.
26/1990 privind registrul comerului, bncii i sunt aplicabile i alte prevederi speciale cuprinse
n O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului.
Rolul societilor bancare n activitatea economic este determinat de funciile pe care
acestea le desfoar, funcii care determin, de fapt, specificul activitii acestora n rndul
altor profesioniti. Acest rol se amplific n mod continuu, viziunea clasic asupra bncilor, ca
mijlocitor al politicii monetare a Bncii Centrale, modificndu-se ctre aceea a asigurrii
dezvoltrii economiei prin intermediul instituiei creditului.

18
Pct. 10 al art. 7 alin. (1) a fost abrogat prin art. VIII pct. 7 din O.U.G. nr. 113/2013.

33
n afara bncilor, au aprut i alte instituii financiare ce preiau excedentele de lichiditate din
economie i le plaseaz n alte categorii de instrumente i forme de mprumuturi dect creditul
bancar.
Societatea (comercial) reprezint acea grupare de persoane constituit pe baza unui
contract de societate i beneficiind de personalitate juridic, n care asociaii se neleg s pun
n comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comer, n scopul realizrii i
mpririi beneficiilor.
Banca, fiind la rndul ei o societate, este definit de elementele enunate mai sus, cu
urmtoarele nuanri: banca este societatea care are un obiect specific de activitate, i anume
atragerea de fonduri de la persoanele fizice i juridice, sub form de depozite sau instrumente
nenegociabile, pltibile la vedere sau la termen, precum i acordarea de credite. Pe lng aceste
activiti principale, o banc poate efectua diverse servicii bancare, reprezentate de operaiunile
accesorii i conexe.
Banca este societatea pe aciuni avnd ca obiect principal de activitate atragerea de fonduri
i acordarea de credite, precum i efectuarea de servicii bancare.

4. Trsturile bncii

Ca orice societate pe aciuni, profesionistul bancar, banca are precizate elementele eseniale
n Legea nr. 31/1990: obligaiile sunt garantate cu patrimoniul social, iar acionarii sunt obligai
numai pn la concurena capitalului social subscris.
Dar caracterele juridice ce fac din banc un tip aparte de societate rezult din alte aspecte,
precum: modul de constituire, modul de funcionare, supunerea sa fa de reglementrile Bncii
Centrale n ceea ce privete autorizarea, funcionarea i falimentul su, precum i din modul
aparte n care se desfiineaz, se dizolv i se lichideaz.
Putem clasifica ceea ce este caracteristic bncii, astfel:
1. caracteristicile bncii ca societate pe aciuni trsturi generale;
2. caracteristicile bncii ca instituie de credit trsturi speciale.

1. Trsturi generale19:
a) societatea se constituie dintr-un numr minim de asociai, denumii i acionari;
b) capitalul social este divizat n aciuni;
c) rspunderea asociailor pentru obligaiile sociale este limitat.

2. Trsturi speciale, ce pot fi grupate, la rndul lor, n:


a) Trsturi speciale ce evideniaz elementele eseniale ale contractului de societate
bancar:
- obiectul de activitate: bncile fac parte din acea categorie de profesioniti care are ca
activitate principal atragerea de fonduri de la persoane fizice i juridice i acordarea de credite;

19
St.D. Crpenaru, op. cit., p. 284.

34
- aporturile asociailor: obiectul aportului nu sunt admise dect aporturile n numerar, fiind
interzise cele n natur, aa cum este cazul celorlalte societi pe aciuni;
- capitalul social: plafon minim reglementrile n vigoare impun n prezent un capital minim
de 37.000.000 lei pentru constituirea unei bnci;
- forma juridic: societate pe aciuni. Banca reprezint una din puinele categorii de
profesioniti colectivi pentru care dispoziiile legii sunt imperative n ceea ce privete forma
juridic.
b) Alte trsturi rezultate din specificul activitii bancare.
ntr-o opinie20, acestea reprezint trsturile speciale aparinnd societilor bancare i sunt
urmtoarele:
- structura organizatoric, conducerea i administrarea societilor bancare se stabilesc prin
statute proprii;
- societatea bancar i asum obligaiile numai prin semnturile a cel puin doi conductori,
avnd funciile stabilite prin statute proprii;
- societilor bancare li se interzice s ncheie contracte sau nelegeri, s adopte practici de
orice fel care le-ar asigura poziii dominante pe piaa monetar, financiar sau valutar ori s se
angajeze n operaiuni pentru a obine un avantaj neloial pentru ele sau pentru tere persoane,
sub sanciunea introducerii de ctre Banca Naional a unei aciuni n instan;
- n activitatea lor sunt supuse reglementrilor emise de B.N.R. pentru aplicarea politicii
monetare de credit, valutare, de pli, de asigurare a prudenei bancare i de supraveghere a
societilor bancare;
- toate societile bancare sunt obligate s deschid conturi curente la B.N.R. i s menin
rezerve minime obligatorii, potrivit reglementrilor date de aceasta;
- participarea unei societi bancare la o firm sau ntreprindere al crei obiect de activitate nu
are legtur cu activitatea bancar nu poate depi 20% din capitalul firmei sau ntreprinderii
respective (cu excepia schimbului valutar i a activitii de asigurri).
Exist opinii care identific particulariti ale societilor bancare legate de funcionarea lor,
mai mult dect de organizarea acestora, organizare supus reglementrilor generale privind
societile pe aciuni21. Aceste caracteristici relev mai clar faptul c bncile concur, alturi de
B.N.R., la aplicarea politicii monetare, de credit, valutare, de asigurare a prudenei bancare i de
supraveghere bancar. Societile bancare se particularizeaz deci, din punct de vedere al
funcionrii, prin:
- constituirea de fonduri specifice (subdiviziuni ale capitalului social, ce sunt destinate unor
finaliti deosebite; fonduri alctuite din capitalul propriu i capital suplimentar);
- pstrarea rezervelor obligatorii la B.N.R. (fiecare banc este obligat s menin n conturi
deschise la B.N.R. rezerve minime obligatorii);
- garantarea solvabilitii (luarea msurilor necesare pentru asigurarea unui nivel
corespunztor de solvabilitate).

20
I. Turcu, Drept bancar, op. cit., vol. I, p. 34.

21
O. Cpn, op. cit., p. 408.

35
Alte opinii22 includ ntre caracteristicile societilor bancare obligativitatea rezervelor
societii, ce difer de cele cerute pentru societile pe aciuni, precum i limitarea mprumuturilor
ce pot fi acordate clienilor.
Concluzionnd, considerm c aceste alte trsturi speciale al societilor bancare sunt:
scopul constituirii lor este acela de a aplica politica monetar, de credit, valutar i de
asigurare a prudenei bancare, mpreun i sub supravegherea B.N.R.;
asumarea obligaiilor prin semntura a cel puin doi conductori;
limitarea riscurilor prin:
- constituirea rezervelor obligatorii n conturi deschise la B.N.R.;
- limitarea mprumuturilor ce pot fi acordate clienilor;
- limitarea participrii la activitatea unui profesionist ce nu are legtur cu activitatea bancar
la 20% din capitalul acestuia (exceptnd activitatea de schimb valutar i activitatea de
asigurri).

4 Rezumat

Art. 4 alin. (1) pct. 1 al Regulamentului (UE) nr. 575/2013 dispune c instituia de credit
nseamn o ntreprindere a crei activitate const n atragerea de depozite sau de alte fonduri
rambursabile de la public i n acordarea de credite n cont propriu.
Banca este societatea pe aciuni avnd ca obiect principal de activitate atragerea de fonduri
i acordarea de credite, precum i efectuarea de servicii bancare.
Trsturi generale:
a) societatea se constituie dintr-un numr minim de asociai, denumii i acionari;
b) capitalul social este divizat n aciuni;
c) rspunderea asociailor pentru obligaiile sociale este limitat.

Trasaturi speciale
a. Trsaturi legate de elementele contractului de societate
- obiectul de activitate: bncile fac parte din acea categorie de profesioniti care are ca
activitate principal atragerea de fonduri de la persoane fizice i juridice i acordarea de credite;
- aporturile asociailor: obiectul aportului nu sunt admise dect aporturile n numerar, fiind
interzise cele n natur, aa cum este cazul celorlalte societi pe aciuni;
- capitalul social: plafon minim reglementrile n vigoare impun n prezent un capital minim
de 37.000.000 lei pentru constituirea unei bnci;
- forma juridic: societate pe aciuni. Banca reprezint una din puinele categorii de
profesioniti colectivi pentru care dispoziiile legii sunt imperative n ceea ce privete forma
juridic.

22
P.I. Demetrescu, op. cit., p. 13.

36
b) Alte trsturi rezultate din specificul activitii bancare.
Concluzionnd, considerm c aceste alte trsturi speciale al societilor bancare sunt:
scopul constituirii lor este acela de a aplica politica monetar, de credit, valutar i de
asigurare a prudenei bancare, mpreun i sub supravegherea B.N.R.;
asumarea obligaiilor prin semntura a cel puin doi conductori;
limitarea riscurilor prin:
- constituirea rezervelor obligatorii n conturi deschise la B.N.R.;
- limitarea mprumuturilor ce pot fi acordate clienilor;
- limitarea participrii la activitatea unui profesionist ce nu are legtur cu activitatea bancar
la 20% din capitalul acestuia (exceptnd activitatea de schimb valutar i activitatea de
asigurri).

Elementele contractului de societate bancar


Cuprins
Introducere.......................................................................................................3
Elementele contractului de societate bancar...................................................40
Rezumat...............................................................................................................45

Introducere

Prin contractul de societate dou sau mai multe persoane se oblig reciproc s coopereze
pentru desfurarea unei activiti i s contribuie la aceasta prin aporturi bneti, n bunuri, n
cunotine specifice sau prestaii, cu scopul de a mpri beneficiile sau de a se folosi de
economia ce ar putea rezulta [art. 1881 alin. (1) C.civ.].
Principalele acte normative la care se va face referire, att cu privire la reglementarea legal
a contractului de societate bancar, ct i cu privire la statutul acesteia, sunt:
- Codul civil;
- Legea nr. 31/1990 privind societile;
- Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului;
- O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului;
- Regulamentul B.N.R. nr. 11/2007 privind autorizarea instituiilor de credit, persoane juridice
romne, i a sucursalelor din Romnia ale instituiilor de credit din state tere.

37
I.Acionarii bncii

Acionarii bncii vor ndeplini anumite condiii legale, astfel nct, n cazul n care calitatea
lor nu corespunde necesitii asigurrii unei gestiuni prudente i sntoase a bncii i realizrii
unei supravegheri eficiente, Banca Central s resping cererea de autorizare.

Achizitorul potenial

Urmtorii termeni sunt definii n prezent din perspectiva reformei bancare:


- achizitor potenial, achiziie propus, a achiziiona, participaie, deinere calificat.
O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului dispune, n art. 7,
c:
11. achizitorul potenial este orice persoan fizic sau juridic ori grupul de astfel de
persoane care acioneaz concertat n legtur cu o achiziie propus;
12. achiziie propus reprezint decizia luat de un achizitor potenial de a achiziiona, direct
sau indirect, o deinere calificat ntr-o instituie de credit, persoan juridic romn, ori de a-
i majora deinerea calificat astfel nct proporia drepturilor sale de vot sau a deinerii la
capitalul social s ating ori s depeasc nivelul de 20%, o treime sau 50% ori astfel nct
instituia de credit s devin o filial a sa;
13. a achiziiona n sensul prevederilor pct. 12, a dobndi prin orice modalitate o deinere
calificat ntr-o instituie de credit.
Regulamentul (UE) nr. 575/2013 privind cerinele prudeniale pentru instituiile de credit i
societile de investiii i de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, n art. 4 definete
urmtorii termeni:
- participaie nseamn o participaie n sensul articolului 17 prima tez din a patra Directiv
78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor forme de
societi (comerciale) sau deinerea, n mod direct sau indirect, a cel puin 20 % din drepturile
de vot sau din capitalul unei ntreprinderi;
- deinere calificat nseamn o participaie direct sau indirect ntr-o ntreprindere care
reprezint cel puin 10 % din capital sau din drepturile de vot sau care face posibil exercitarea
unei influene semnificative asupra administrrii ntreprinderii respective.
Astfel, regimul juridic al deintorilor de participaii calificate este reglementat prin uzitarea
noiunilor de achizitor potenial i a celei de achiziie propus. Potrivit noii concepii a normelor
din domeniul bancar, achiziiile propuse de ctre achizitorii poteniali sunt supuse notificrii i
aprobrii autoritii de supraveghere, care n majoritatea legislaiilor naionale europene sunt
bncile centrale ale statelor membre.
Una din concluziile de mare importan juridic n procesul de evaluare de ctre Banca
Naional a Romniei este aceea c verificarea privete un control de legalitate i nicidecum un
control de oportunitate al achiziiilor propuse.

II. Fondatorii bncii

Regulamentul B.N.R. nr. 11/2007, ca de altfel i O.U.G. nr. 99/2006, nu mai face vorbire
despre fondatori, asimilndu-i pe acetia cu acionarii. Noiunea de acionar este amplu
reglementat, inclusiv prin regulamentele ulterioare de modificare.

38
Ca urmare, fondatorilor bncii li se aplic dispoziiile generale ale Legii nr. 31/1990 i cele
speciale, referitoare la acionariat, analizate mai sus.

Drepturile fondatorilor

Drepturile fondatorilor constau n:


- remunerarea activitii depuse pentru constituirea societii (distinct de drepturile lor cuvenite
ca acionari);
- o cot de maximum 6% din beneficiul net, acordat pe o perioad de cel mult 5 ani;
- despgubiri, n cazul dizolvrii anticipate a societii (se va dovedi c dizolvarea s-a fcut n
frauda lor).
Observm c, distinct de drepturile cuvenite ca acionari, fondatorii sunt remunerai pentru
activitatea depus cu scopul constituirii societii. Nu exist niciun fel de distincie legal pentru
persoanele fizice sau juridice care constituie o societate comercial bancar, cu excepia
condiiilor ce vor fi ndeplinite pentru obinerea aprobrii de constituire din partea autoritii
bancare centrale (B.N.R.).

Obligaiile fondatorilor

Constituirea societii pe aciuni, predarea ctre administratori a documentelor i


corespondenei referitoare la constituire, suportarea consecinelor actelor i cheltuielilor
necesare constituirii societii reprezint obligaiile legale ale fondatorilor.
Ca i n situaia drepturilor fondatorilor, nu se relev aspecte specifice ale obligaiilor
fondatorilor societilor bancare.

Rspunderea fondatorilor

Asociaii fondatori i primii administratori numii prin contract rspund solidar pentru
prejudiciul cauzat prin nerespectarea unei condiii de form a contractului de societate sau a unei
formaliti necesare pentru constituirea societii ori, dac este cazul, pentru dobndirea
personalitii juridice de ctre aceasta [art. 1886 alin. (1) C.civ.].
Fondatorii:
- rspund, mpreun cu primii administratori, fa de societate i teri pentru subscrierea
integral a capitalului social, efectuarea vrsmintelor, veridicitatea publicaiilor fcute n vederea
constituirii societii;
- rspund pentru valabilitatea operaiunilor ncheiate n contul societii nainte de constituire;
- ei vor fi descrcai de adunarea general a acionarilor numai dup cinci ani de la constituirea
societii;
- rspund penal pentru faptele ce constituie infraciuni, conform dispoziiilor din Legea nr.
31/1990.

Interdicii ale fondatorilor

Conform reglementrilor legale generale, nu pot fi fondatori persoanele fizice care:

39
a) sunt incapabile sau
b) au fost condamnate pentru gestiune frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals,
nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare de mit, luare de mit
c) au fost condamnate pentru infraciunile prevzute de:
- Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor, precum i pentru
instituirea unor msuri de prevenire i combatere a finanrii terorismului, republicat23;
sau
- pentru cele prevzute de Legea nr. 31/1990 [art. 6 alin. (2)].

III. Firma bncii

Interdicii privind firma bncii. O interdicie expres este cea prin care legiuitorul interzice
oricrei persoane ce nu are autorizaie emis de B.N.R. s utilizeze denumirea de banc sau
derivatele denumirii de banc n legtur cu o activitate, un produs sau un serviciu [art. 6 alin.
(1) din O.U.G. nr. 99/2006].

Exemple

Astfel, se interzice oricrei persoane, alta dect o instituie de credit autorizat, s utilizeze
denumirea de banc sau organizaie cooperatist de credit, cooperativ de credit, cas
central a cooperativelor de credit, banc cooperatist, banc central cooperatist, banc
ipotecar/banc de credit ipotecar, banc de economisire i creditare n domeniul locativ sau
derivate ori traduceri ale acestor denumiri, n legtur cu o activitate, un produs sau un serviciu,
cu excepia cazului n care aceast utilizare este stabilit sau recunoscut prin lege sau printr-un
acord internaional, sau cnd, din contextul n care este utilizat denumirea respectiv rezult
nendoielnic c nu este vorba despre desfurarea unei activiti bancare.
Filialele unei instituii de credit care funcioneaz n Romnia pot utiliza n denumirea acestora
iniialele, sigla, emblema, denumirea ori alte elemente de identificare ale instituiei de credit-
mam.

IV. Denumirea bncii


Denumirea unei bnci trebuie s fie n limba romn, cu excepia cazului n care
banca face parte dintr-un grup a crui societate-mam este situat n afara
Romniei i preia n denumirea sa, parial sau n totalitate, denumirea utilizat n
cadrul grupului24.

23
M.Of. nr. 702 din 12 octombrie 2012.

24
Art. 7 din Regulamentul nr. 11/2007, modificat prin art. I pct. 8 din Regulamentul
nr. 4/2009 pentru modificarea i completarea Regulamentului Bncii Naionale a Romniei

40
Utilizarea neautorizat, de ctre de o persoan, a unei denumiri specifice unei instituii de
credit, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la o lun la un an sau cu amend
(art. 411 din O.U.G. nr. 99/2006).

V. Emblema bncii

n afar de firm, legea reglementeaz i emblema, ca element de identificare a societilor.


Emblema este semnul sau denumirea care deosebete un comerciant de altul de acelai gen
[art. 30 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului].
Are caracter facultativ.
n lipsa unor reglementri speciale, bncile vor putea opta pentru o emblem sau nu.

VI. Sediul bncii


Instituiile de credit vor avea sediul social i, dup caz, sediul real, pe teritoriul Romniei.
Sediul real reprezint locaia n care se situeaz centrul de conducere i de gestiune a
activitii statutare, n cazul n care acesta nu este situat la sediul social.
Banca trebuie s desfoare efectiv i cu preponderen pe teritoriul Romniei activitatea
pentru care a fost autorizat.
O condiie special prevzut de lege n cazul societii bancare este aceea a interzicerii
amplasrii acestuia la subsolurile cldirilor sau la etajele ansamblurilor de locuine.
Sediul social sau cel real se va afla pe teritoriul Romniei i trebuie s corespund, ca
suprafa, condiiilor de securitate i dotrilor, activitilor propuse (art. 5 din Regulamentul
B.N.R. de autorizare nr. 11/2007).

VII.Aporturile

Aporturile asociailor la constituirea bncii. Aporturile asociailor la constituirea


capitalului social al unei societi bancare sunt supuse unui regim derogatoriu de la prevederile
de mai sus.
Astfel, la constituirea unei bnci nu sunt admise dect aporturile n numerar. Sunt interzise
cele n bunuri i n cunotine specifice sau n prestaii.
Cerina imperativ a aportului exclusiv n numerar, prevzut ca o condiie esenial pentru
capitalul social al societilor bancare, rezid din specificul obiectului de activitate al acestora,
precum i din scopul pentru care se nate acest profesionist acela de a se asigura circulaia
fondurilor bneti prin depozite, pli, credite i alte operaiuni.
Aportul asociailor la capitalul social nu este purttor de dobnzi. Aceast prevedere a
art. 68 din Legea societilor, introdus prin O.U.G. nr. 32/1997 pentru modificarea i

nr. 11/2007 privind autorizarea instituiilor de credit, persoane juridice romne, i a sucursalelor din Romnia ale
instituiilor de credit din state tere (M.Of. nr. 180 din 23 martie 2009).

41
completarea Legii nr. 31/199025, consacr n mod expres c aportul n numerar nu aduce
dobnd.
n cazul unei societi cu personalitate juridic, aporturile intr n patrimoniul societii. iar
n cazul unei societi fr personalitate juridic, aporturile devin coproprietatea asociailor,
afar de cazul n care au convenit, n mod expres, c vor trece n folosina lor comun [art. 1883
alin. (1) C.civ.].
VII. Activitatea bancar

Legiuitorul nlocuiete noiunea de act de comer cu activitate de producie, comer


sau prestri de servicii [art. 8 alin. (2) din Legea nr. 71/2011]26.

Definiia activitii bancare este dat n art. 7 alin. (1) pct. 1 din O.U.G.
nr. 99/2006.

Activitatea bancar este atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public
i acordarea de credite n cont propriu.

Putem clasifica activitatea bancar astfel:


a) activiti permise (art.18 OUG 99/2006)
b) alte activiti (art.20) ;
c) activiti cu bunuri mobile i imobile (art.21);
d) activiti interzise.

Activiti interzise (art. 22)


Instituiile de credit nu se pot angaja n operaiuni cum ar fi:
a) gajarea propriilor aciuni pe contul datoriilor bncii;
b) acordarea de credite garantate cu aciuni, alte titluri de capital sau cu obligaiuni emise de
instituia de credit nsi sau de o alt entitate aparinnd grupului din care face parte instituia
de credit;
c) atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile, titluri sau alte valori, de la public,
cnd instituia de credit se afl n stare de insolven.

VIII. Capitalul social al bncilor

Bncile sunt supuse unui regim derogatoriu de la dreptul comun i, n acelai timp,
obligatoriu, sub aspectul componenei capitalului social, al valorii sale minimale, al proporiei
dintre capitalul subscris i cel vrsat, ct i n ce privete durata i ealonarea liberrii aportului
de ctre acionari.

25
M.Of. nr. 133 din 27 iunie 1997.

26
Legea pentru punerea n aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (M.Of. nr. 409 din 10 iunie 2011).

42
Banca Naional a Romniei nu poate acorda autorizaie dac banca nu dispune de fonduri
proprii distincte sau de un nivel al capitalului iniial cel puin egal cu nivelul minim stabilit prin
reglementri, care nu poate fi mai mic dect echivalentul n lei a
5 milioane euro.
Capitalul social const exclusiv n numerar, fiind excluse alte categorii de aporturi.
Se menine prevederea expres conform creia capitalul social al unei instituii de credit,
persoan juridic romn, trebuie vrsat integral i n numerar la momentul subscrierii [art. 12
alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2006].
O.U.G. nr. 99/2006 reglementeaz separat cerinele pentru acoperirea riscurilor.
Nu este vorba numai despre riscul de creditare, ci despre riscurile totale, legate inclusiv de
fondurile proprii ale bncii.

Nivelul fondurilor proprii. n scopul asigurrii stabilitii i siguranei activitii


desfurate i/sau a ndeplinirii obligaiilor asumate, fiecare instituie de credit trebuie s
menin un nivel adecvat al fondurilor sale proprii.

Elementele fondurilor proprii. Elementele care intr n calculul fondurilor proprii,


condiiile i limitele n care acestea pot fi luate n considerare i situaiile n care pot fi depite
aceste limite, elementele care se deduc la calculul fondurilor proprii i orice alte cerine de
determinare a acestora, sunt stabilite prin reglementri, att la nivel individual, ct i la nivel
consolidat27.
Orice referire la noiunea de fonduri proprii se consider a fi fcut la conceptul de
fonduri proprii stabilit prin reglementrile emise n acest sens.

Componena fondurilor proprii. Fondurile proprii ale unei bnci sunt alctuite din:
a) capital propriu, alctuit din:
- capital iniial, format din: capital social/de dotare; prime; rezerve (legale, statutare etc.);
rezultatul reportat pozitiv, auditat; rezultatul net al exerciiului financiar curent reprezentnd
profit;
- fondul pentru riscuri bancare generale.
b) capital suplimentar, alctuit din: fondul special constituit de casele de economii pentru
domeniul locativ; rezerva general pentru riscul de credit; rezervele din reevaluarea
patrimoniului; mprumuturi subordonate; datoria subordonat etc.
Fr a se aduce atingere dispoziiilor art. 2328 i competenelor Bncii Naionale a Romniei,
prevzute la art. 226, bncile trebuie s dispun, n msura i condiiile prevzute prin

27
Regulamentul B.N.R. i C.N.V.M. nr. 13/18/2006 pentru determinarea cerinelor de capital pentru instituiile de
credit i firme de investiii (care a abrogat Normele B.N.R. nr. 11/2003) a fost completat prin Regulamentul B.N.R. i
C.N.V.M. nr. 29/10/2009, Regulamentul B.N.R. i C.N.V.M. nr. 23/21/2010, Regulamentul B.N.R. i C.N.V.M. nr.
19/12/2011.

28
Care dispune c Dac nivelul fondurilor proprii se reduce sub nivelul minim prevzut, B.N.R. poate, dac
circumstanele o justific, s acorde bncii o perioad limitat n care aceasta fie s remedieze aceast situaie, fie s i
nceteze activitatea.

43
reglementrile emise n aplicarea O.U.G. nr. 99/2006 de un nivel al fondurilor proprii, care s
se situeze n permanen cel puin la nivelul cerinelor de capital stabilite pentru acoperirea,
dup caz, a riscului de credit, inclusiv a riscului de credit al contrapartidei, a riscului de
diminuare a valorii creanei, a riscului de poziie, a riscului de decontare/livrare, a riscului
valutar, a riscului de marf i a riscului operaional (art. 126 din O.U.G. nr. 99/2006).

IX. Filiale si sucursale

Filialele n reglementarea actual. n conformitate cu art. 4 alin. (1) pct. 16. din
Regulamentul (UE) nr. 575/2013 filial nseamn:
a) o ntreprindere-filial n sensul art. 1 i 2 din Directiva 83/349/CEE;
b) o ntreprindere-filial n sensul art. 1 alin. (1) din Directiva 83/349/CEE i
orice ntreprindere asupra creia o ntreprindere-mam exercit n mod efectiv o
influen dominant;
Filialele unei filiale se consider, de asemenea, filiale ale ntreprinderii care este
ntreprinderea-mam iniial.

Sucursala n reglementarea actual. n conformitate cu art. 4 alin. (1) pct. 17


din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sucursal nseamn un punct de lucru care
reprezint o parte dependent din punct de vedere juridic de o instituie i care
desfoar direct toate sau unele dintre tranzaciile specifice activitii instituiilor.

ntreprinderea-mam. Termenul de societate-mam este nlocuit cu acela de


ntreprindere-mam.
n conformitate cu art. 4 alin. (1) pct. 15 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013
ntreprindere-mam nseamn:
a) o ntreprindere-mam n sensul art. 1 i 2 din Directiva 83/349/CEE;
b) se reia n sensul titlului VII capitolul 3 seciunea II i capitolul 4 seciunea II i
al titlului VIII din Directiva 2013/36/UE i al prii a cincea din prezentul
regulament, o ntreprindere-mam n sensul art. 1 alin. (1) din Directiva
83/349/CEE, precum i orice ntreprindere care exercit n mod efectiv o influen
dominant asupra altei ntreprinderi.
Concluzionm preciznd c societile bancare prezint anumite particulariti n
ceea ce privete extinderea activitii prin constituirea de filiale i sucursale.
Acestea se afl fie ntr-o dependen economic fa de societatea-mam (filiala),
fie ntr-o dependen economic, dar i juridic (n cazul sucursalei)29.

TEMA

Identificati specificul elementelor contractului de societate bancara.

29
A se vedea i I. Schiau, Curs de drept comercial, Ed. Rosetti, Bucureti, 2004, p. 102-105.

44
Sa ne reamintim...

Ca societate pe aciuni, societatea bancar se constituie prin ncheierea contractului de


societate i a statutului societii (art. 5 din Legea nr. 31/1990). Acestea pot fi ncheiate i sub
forma unui nscris unic, denumit act constitutiv, care se semneaz de ctre toi asociaii sau de
ctre fondatori.
Contractul de societate are anumite elemente eseniale, care l deosebesc de alte contracte:
fiecare asociat se oblig s pun n comun o valoare patrimonial (aport sau miz), asociaii se
oblig s desfoare mpreun o activitate care constituie obiectul societii, toi asociaii parti-
cip la realizarea i mprirea beneficiilor. nelegerea tripl a asociailor se refer la contribuia
pe care fiecare trebuie s o aduc n societate (aport), la intenia de a coopera pentru
desfurarea activitii (affectio societatis) i la beneficii sau la economia rezultat, care
reprezint materializarea final a primelor dou elemente.

Rezumat
Contractul de societate bancara se caracterizeaza prin elementele specifice urmatoare:
fondatori, achizitor potential, capital, obiect de activitate, firma, emblema, sediu, filiale si
sucursale.

TEST DE EVALUARE A CUNOSTINTELOR II.

1. Fondurile bancii contin:

a. capital propriu, alctuit din:


- capital iniial, format din: capital social/de dotare; prime; rezerve (legale, statutare etc.);
rezultatul reportat pozitiv, auditat; rezultatul net al exerciiului financiar curent reprezentnd
profit;
- fondul pentru riscuri bancare generale.
b. capital suplimentar
c. numerar

45
2. Capitalul social al unei bnci trebuie vrsat () la momentul subscrierii.
a. adevarat
b. fals

3. Trasaturile speciale ale bancii sunt:


a. societatea se constituie dintr-un numr minim de asociai, denumii i acionari;
b. capitalul social este divizat n aciuni;
c. rspunderea asociailor pentru obligaiile sociale este limitat

4. Banca este
a.societatea pe aciuni avnd ca obiect principal activitatea de atragere de fonduri
b. societatea care are ca obiect de activitate acordarea de credite
c. societatea care efectueaza servicii bancare
d. societatea cu raspundere limitata

5. Capitalul social const n:


a. numerar
b. natura
c. industrie

5. Atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile, titluri sau alte valori, de la public,
cnd instituia de credit se afl n stare de insolven.
a. Este activitate permisa
b. Este activitate interzisa

7. Activitile permise bncilor sunt:


a. atragere de depozite i de alte fonduri rambursabile;
b. acordare de credite, incluznd, printre altele: credite de consum, credite ipotecare,
factoring cu sau fr regres, finanarea tranzaciilor comerciale, inclusiv forfetare;
c. leasing financiar;
d. alte activitati

8. Activitatea bancar este atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public
i acordarea de credite n cont propriu.
a.adevarat
b. fals

9. Conform Codului civil, sintagma activitatea de producie, comer sau prestri de servicii
inlocuieste:
a.actul de comert

46
b. activiatea bancara

10. Cum se justifica cerinta imperativa a aportului in numerar:


a. prin specificul obiectului de activitate
b. prin scopul pentru care se nate acest profesionist - acela de a se asigura circulaia
fondurilor bneti prin depozite, pli, credite i alte operaiuni.

11. Aporturile bancacre pot fi:


a. Banesti
b. Bunuri
c. Prestatii
d. Cunostinte specifice

12. Utilizarea neautorizat, de ctre de o persoan, a unei denumiri specifice unei instituii
de credit, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la o lun la un an sau cu
amend.
a. fals
b. adevarat

13. Art. 4 alin. (1) pct. 1 al Regulamentului (UE) nr. 575/2013 dispune c instituia de credit
nseamn o ntreprindere a crei activitate const n atragerea de depozite sau de alte fonduri
rambursabile de la public i n acordarea de credite n cont propriu.
a.adevarat
b. fals

14. Emblema este:


a. semnul care deosebete un comerciant de altul de acelai gen.
b.denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen

15. Pot fi fondatori persoanele fizice care:


a. sunt incapabile sau
b. au fost condamnate pentru gestiune frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals,
nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare de mit, luare de mit

47
TEMA DE CONTROL

Utilizand criteriul elementele esentiale ale contractului de societate bancara, identificati


categoriile de interdictii cu caracter bancar prevazute in actele normative din domeniu.

Formalitatile constituirii societatii bancare. Operatiunile bancare


principale. Operatiunile bancare conexe

Cuprins

Introducere................................................................................................................................50
Formalitatile de constituire................................................................................................51
Operatiunile bancare- principale i conexe........................................................................60

Introducere

Constituirea bncii este supus att reglementrilor cu caracter general, ct i celor speciale.
Reglementrile speciale au n coninutul lor trei componente.
Astfel, Codul civil, Legea nr. 31/1990, Legea nr. 26/1990, Regulamentele bancare .a. cuprind
prevederi referitoare la constituirea profesionistului bancar
O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului cuprinde, la art. 7
alin. (1) pct. 1, definiia activitii bancare. Observm c legiuitorul a renunat la utilizarea
noiunii de activitate bancar n titulatura principalului act normativ din domeniu, prefernd
s extind dispoziiile la toate instituiile de credit i s trateze bncile mpreun cu celelalte
categorii.
Activitatea bancar este atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public
i acordarea de credite n cont propriu [art. 7 alin. (1) pct. 1].
Reglementarea activitilor bancare altele dect depozitul i creditul este asigurat prin
dispoziiile O.U.G. nr. 99/2006, art. 18. ntreaga activitate bancar trebuie s se desfoare n
conformitate cu cerinele legii i cu regulile unei practici bancare prudente i sntoase, sub
autorizarea Bncii Naionale.

48
Formalitatile de constituire a bancii

Cuprins

1. Introducere................................................................................................................51
3. Procedura si etapele de constituire...........................................................................53
4. Filiale si sucursale bancare..................................................................................58
5. Rezumat........................................................................................................................60

Introducere
Constituirea bncii este supus att reglementrilor cu caracter general, ct i celor speciale.
Reglementrile speciale au n coninutul lor trei componente.
Astfel, Codul civil, Legea nr. 31/1990, Legea nr. 26/1990, Regulamentele bancare .a.
cuprind prevederi referitoare la constituirea profesionistului bancare.

1. Procedura si etapele de constituire


A. Reglementri generale
Codul civil (reglementeaz actul de nfiinare, autorizaia, nregistrarea i contractul de
societate)
Persoana juridic se nfiineaz prin actul de nfiinare30 al celor care o constituie, autorizat,
n condiiile legii [art. 194 alin. (1) lit. b)].
n cazul activitilor care trebuie autorizate de organele competente, dreptul de a desfura
asemenea activiti se nate numai din momentul obinerii autorizaiei respective, dac prin lege
nu se prevede altfel [art. 207 alin. (1)].
Persoanele juridice sunt supuse nregistrrii, dac legile care le sunt aplicabile prevd
aceast nregistrare [art. 200 alin. (1)].
Prin contractul de societate sau printr-un act separat, asociaii pot conveni constituirea unei
societi cu personalitate juridic, cu respectarea condiiilor prevzute de lege [art. 1889 alin.
(1)].
B. Reglementri speciale (Legea privind registrul comerului, Legea societilor i
legislaia bancar)
a) Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului;

30
Dac prin lege nu se dispune altfel, prin act de nfiinare se nelege actul de constituire a persoanei juridice i,
dup caz, statutul acesteia [art. 194 alin. (2) C.civ.].

49
nainte de nceperea activitii economice, au obligaia s cear nmatricularea sau, dup
caz, nregistrarea n registrul comerului urmtoarele persoane fizice sau juridice: persoanele
fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale, societile comerciale,
companiile naionale i societile naionale, regiile autonome, grupurile de interes economic,
societile cooperative, organizaiile cooperatiste, societile europene, societile cooperative
europene i grupurile europene de interes economic cu sediul principal n Romnia, precum i
alte persoane fizice i juridice prevzute de lege [art. 1 alin. (1)].
b) Legea nr. 31/1990 privind societile (societate, societate pe aciuni, nmatriculare);
n vederea desfurrii de activiti cu scop lucrativ, persoanele fizice i persoanele juridice
se pot asocia i pot constitui societi cu personalitate juridic, cu respectarea dispoziiilor
prezentei legi [art. 1 alin. (1)].
Dac prin lege nu se prevede altfel, societile cu personalitate juridic se constituie n una
dintre urmtoarele forme: a) societate n nume colectiv; b) societate n comandit simpl; c)
societate pe aciuni; d) societate n comandit pe aciuni; e) societate cu rspundere limitat
(art. 2).
n termen de 15 zile de la data ncheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori
sau, dac este cazul, primii membri ai directoratului i ai consiliului de supraveghere ori un
mputernicit al acestora vor cere nmatricularea societii n registrul comerului n a crui raz
teritorial i va avea sediul societatea (art. 36 i urm.).
Reglementri bancare.
- O.U.G. nr. 99/2006 (art. 33);
- Regulamentul B.N.R. nr. 11/2007 privind autorizarea instituiilor de credit, persoane
juridice romne, i a sucursalelor din Romnia ale instituiilor de credit din state tere [art. 3
alin. (1)];
- Regulamentul B.N.R. nr. 1/2007 privind registrul instituiilor de credit.

Pentru constituirea unei societi bancare, se vor parcurge anumite etape, unele cuprinse n
prevederile cu caracter general, altele cuprinse n prevederi speciale.
Etapele constituirii unei bnci sunt:
1. aprobarea constituirii societii bancare de ctre B.N.R.;
2. ndeplinirea formalitilor de constituire, conform dreptului comun;
3. autorizarea funcionrii societii bancare de ctre B.N.R. i nscrierea n registrul
instituiilor de credit.
Dispoziiile legale cu caracter special prevd c procesul de autorizare a bncilor de ctre
Banca Naional a Romniei cuprinde dou etape [art. 3 alin. (1) din Regulamentul B.N.R. nr.
11/2007]:
a) aprobarea constituirii societii bancare, n conformitate cu prevederile Legii
nr. 31/1990 privind societile i ale O.U.G. nr. 99/2006;
b) autorizarea funcionrii bncii.
Pentru evitarea confuziilor, precizm c etapele la care se refer Regulamentul sunt, de fapt,
cele trei indicate mai sus (autorizarea constituirii, ndeplinirea formalitilor de constituire,
autorizarea funcionrii), deoarece etapa nti la care se refer normele este alctuit din dou
faze distincte: prima, n faa B.N.R., cea de-a doua, conform dreptului comun, la Oficiul
Registrului Comerului (Legea nr. 31/1990).

50
Prin Regulamentul nr. 11/2007, Banca Naional stabilete i detaliaz documentaia
necesar (art. 19-26). Ea trebuie s cuprind cererea de autorizare, nsoit de o documentaie
grupat astfel:
a) pentru aprobarea constituirii documentaia prevzut la art. 19-24
b) pentru autorizare documentaia prevzut la art. 25-26.
O.U.G. nr. 99/2006 prevede c, n termen de cel mult patru luni de la primirea cererii de
autorizare, B.N.R este obligat, conform art. 33 alin. (1) s decid:
a) s aprobe constituirea bncii;
b) s resping cererea i s comunice solicitantului, n scris, hotrrea de respingere,
mpreun cu motivele care au stat la baza acesteia.

Aprobarea cererii de autorizare


n cazul aprobrii cererii, fondatorii sunt obligai ca, ntr-un termen de dou luni de la
comunicarea aprobrii de constituire, s prezinte B.N.R toate documentele privind constituirea
legal a societii bancare.
De la data depunerii de ctre solicitant a documentelor legale de constituire, B.N.R este
obligat s decid cu privire la autorizarea funcionrii societii bancare n termen de cel mult
patru luni.
Obinerea aprobrii de constituire nu garanteaz obinerea autorizaiei de funcionare.
Aprobarea constituie doar permisiunea dat fondatorilor de a proceda la nfiinarea bncii,
conform dispoziiilor legale.

Respingerea cererii de autorizare


n conformitate cu art. 38 din O.U.G. nr. 99/2006 Banca Naional va putea respinge cererea
de autorizare dac:
a) documentaia prezentat este incomplet sau nu este ntocmit n conformitate cu
dispoziiile legale n vigoare i/sau informaiile furnizate nu prezint relevan ori sunt
insuficiente pentru evaluarea respectrii condiiilor prevzute pentru acordarea autorizaiei;
b) banca nu dispune de fonduri proprii separate sau capitalul iniial se situeaz sub nivelul
minim stabilit de B.N.R.;
c) forma juridic este alta dect cea prevzut pentru categoria instituiei de credit care se
intenioneaz a fi constituit (pentru bnci, de societate pe aciuni);
d) din evaluarea planului de activitate prezentat rezult c banca nu poate asigura realizarea
obiectivelor propuse n condiiile respectrii cerinelor legale;
e) Banca Naional a Romniei nu este satisfcut de calitatea persoanelor care asigur
administrarea i/sau conducerea instituiei de credit, ntruct reputaia sau experiena
profesional a acestora nu este adecvat naturii, volumului i complexitii activitii instituiei
de credit sau nu corespunde necesitii asigurrii unui management prudent i sntos;
f) calitatea acionarilor/membrilor instituiei de credit nu corespunde cerinelor prevzute de
prezenta ordonan de urgen i n reglementrile emise n aplicarea acesteia;
g) legturile strnse dintre banc i alte persoane fizice sau juridice ori dispoziiile legale,
msurile de natur administrativ din jurisdicia unui stat ter ce guverneaz una sau mai multe

51
persoane fizice sau juridice cu care banca are legturi strnse sau dificulti n aplicarea acestor
dispoziii sau msuri sunt de natur s mpiedice exercitarea eficient a supravegherii prudeniale;
h) nainte de obinerea aprobrii de constituire, fondatorii au fcut comunicri publice cu
privire la funcionarea viitoarei bnci;
i) nu sunt respectate alte condiii prevzute de lege sau de reglementrile emise n aplicarea
acesteia.

Registrul instituiilor de credit. Publicitatea bancar

Societile bancare sunt supuse prevederilor legale privind nregistrarea n registrul


comerului, precum i a celor adiionale privind nregistrarea n registrul instituiilor de
credit.
a. odat cu nregistrarea n registrul comerului, societatea bancar se consider constituit i
devine persoan juridic (art. 41 din Legea nr. 31/1990) efect constitutiv.
Conform reglementrilor actuale, registrul comerului este alctuit dintr-un registru pentru
nregistrarea comercianilor persoane fizice i asociaii familiale i un altul pentru nregistrarea
comercianilor persoane juridice. Pentru fiecare an se deschide un registru. Aceste registre se
in n sistem computerizat [art. 12 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului.
b.o scurt privire asupra publicitii legale a societilor bancare ne relev existena registrului
bancar, ca mijloc de publicitate suplimentar, nc din 1934. Prevederile Legii bancare
impuneau atunci nfiinarea la fiecare oficiu al registrului comerului a registrului societilor
bancare. Scopul disjungerii registrului comerului trebuie cutat n o mai uoar consultare a
registrului societilor bancare, din cauza importanei deosebite acordate acestora.

Regulamentul B.N.R. nr. 1/2007 privind registrul instituiilor de credit31

Procedurii de nregistrare i autorizare i sunt supuse toate societile bancare.


Instituiile de credit persoane juridice romne i sucursalele instituiilor de credit persoane
juridice strine care i desfoar activitatea n Romnia potrivit dispoziiilor O.U.G. nr.
99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului se evideniaz n registrul
instituiilor de credit (art. 1).

31
M.Of. nr. 119 din 16 februarie 2007.

52
Dup parcurgerea celor trei etape urmeaz nregistrarea bncii n registrul instituiilor de
credit (fostul registru bancar).
Ca organ principal de control al activitii bancare, Banca Naional ine evidena tuturor
autorizaiilor emise i a celor n vigoare n registrul instituiilor de credit.
Acest registru este accesibil publicului n mod permanent. Coninutul registrului i
efectuarea nregistrrilor sunt reglementate prin Regulamentul B.N.R. nr. 1/2007 privind
registrul instituiilor de credit (care a abrogat expres Normele nr. 18/2002 ale B.N.R privind
registrul bancar i registrul organizaiilor cooperatiste de credit32).

1.1. Operaiuni efectuate n registrul instituiilor de credit

1. nscrierea (nmatricularea)
2. nscrierea de meniuni
Odat cu eliberarea autorizaiei de funcionare de ctre B.N.R. se va efectua i nscrierea33
societii bancare n registrul bancar.
Registrul se ine de ctre B.N.R. n sistem computerizat, ndeplinind o funcie de eviden.
El conine anumite rubrici, iar nmatriculrile se vor face n ordine cronologic. Obligaia de a
se nscrie n registru revine: societilor bancare, persoane juridice romne; oricrei sucursale
nfiinate de o societate strin i autorizat s funcioneze n Romnia.

B.N.R. i registrul instituiilor de credit

Dou direcii din structura intern a B.N.R. se vor ocupa de evidena n registru:
- Direcia general autorizare, reglementare i supraveghere prudenial a societilor
bancare (pentru introducerea i actualizarea datelor) i
- Direcia comunicare din cadrul Secretariatului general (pentru accesul permanent al
publicului).

32
M.Of. nr. 745 din 11 octombrie 2002. Normele B.N.R. nr. 18/2002 abrog expres Normele B.N.R. nr. 1/1999
(M.Of. nr. 12 din 19 ianuarie 1999); primele norme ce reglementeaz nscrierea n registrul bancar au fost Normele
B.N.R. nr. 4/1992 (M.Of. nr. 60 din 7 aprilie 1992).

33
Odat cu modificarea art. 1 al Legii nr. 26/1990 privind registrul comerului prin Legea nr. 161/2003 privind
unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de
afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei (M.Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003), termenul de nregistrare se refer att
la nmatricularea comerciantului i nscrierea de meniuni, ct i la alte operaiuni care, potrivit legii, se menioneaz n
registrul comerului.

53
ntre aceste dou instrumente legale de publicitate se distinge o deosebire esenial,
constnd n faptul c natura lor juridic este diferit: n timp ce nregistrarea n registrul
comerului are ca efect dobndirea personalitii juridice, nregistrarea bncii n registrul
instituiilor de credit servete la evidenierea autorizaiilor emise de Banca Central, dar
i la aducerea la cunotina publicului, printr-o modalitate suplimentar, a constituirii
unei noi bnci. n plus, prin observaiile fcute periodic n registrul instituiilor de credit, se
evideniaz, cronologic, situaia activitii desfurate de bnci pe parcursul funcionrii sale.
n concluzie, remarcm faptul c societile bancare sunt supuse aceluiai regim juridic
privind constituirea ca orice tip de societate; n plus, acestea i vor putea ncepe activitatea
bancar propriu-zis numai la data eliberrii autorizaiei de funcionare de ctre B.N.R.

Retragerea autorizaiei de funcionare

Pe tot parcursul funcionrii sale, banca va fi supus msurilor de supraveghere prudenial


din partea Bncii Centrale. Ea va putea s aplice sanciunea retragerii autorizaiei, n situaia
nerespectrii prevederilor legale.
n cuprinsul Legii bancare, retragerea autorizaiei este vzut ca o continuare a
dispoziiilor legale de constituire, deci, din economia sa, se desprinde concluzia c, nc din
momentul acordrii autorizaiei, banca poate fi sancionat astfel.
Retragerea autorizaiei are caracter de sanciune. Ea poate fi cerut chiar de ctre banc. n
plus, exist i motive care determin aplicarea unei astfel de msuri. Ele se refer fie la etapa
constituirii, fie la cea a funcionrii propriu-zise a bncii.
n Capitolul III, Seciunea a 2-a din O.U.G. nr. 99/2006 se refer la retragerea autorizaiei
de funcionare i la efectele produse.
Msura se aplic de ctre B.N.R. bncilor romneti i sucursalelor din Romnia ale unei
instituii de credit strine.

Motive de retragere a autorizaiei

Retragerea autorizaiei se va dispune pentru urmtoarele categorii de motive (art. 39 din


Seciunea a 2-a Retragerea autorizaiei a Capitolului III Procedura de autorizare i motive de
respingere a cererii):

54
nclcarea cerinelor legale privind constituirea bncilor

Prevederile legale privind nerespectarea obligaiilor legate de constituirea societii se aplic


bncilor n totalitate.
Diferenele ce apar se individualizeaz pe parcursul constituirii societii, de exemplu n
etapa a III-a, cnd lipsa certificatului de nregistrare pune n imposibilitate B.N.R. s emit
autorizaia de funcionare.
n prezent, autorizaia este definit n art. 3 din Regulamentul (UE) nr. 575/203 privind
cerinele prudeniale pentru instituiile de credit i societile de investiii i de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 648/2012, care, la pct. 42, prevede c autorizaie nseamn un
instrument eliberat sub orice form de ctre autoriti, prin care se acord dreptul de a
desfura activitatea.
Pn a se ajunge la obinerea autorizaiei, prevederile aceleiai legi permit organului de
supraveghere (Banca Naional a Romniei) s resping cererea de autorizare pentru motivele
prezentate detaliat n art. 38 din O.U.G. nr. 99/2006.
Motivele respingerii cererii de autorizare a unei bnci pot fi clasificate astfel:
a) motive care se refer la documentaie: este incomplet sau este insuficient;
b) motive care se refer la capitalul social i forma juridic

- capital social este sub nivelul minim legal;


- este prevzut o alt form juridic dect aceea de societate pe aciuni;

c) motive care se refer la imposibilitatea realizrii obiectului de activitate;


d) motive care privesc persoanele implicate:
- conductorii sau administratorii nu corespund obiectivelor propuse;
- acionarii sau alte persoane care au legturi strnse cu banca nu corespund cerinelor
asigurrii unei gestiuni sntoase;
- fondatorii au fcut comunicri publice asupra funcionrii bncii nainte de obinerea
aprobrii constituirii;
- auditorul financiar nu ndeplinete cerinele de experien, independen i alte cerine
legale.
e) motive cu caracter extrem de general, care se refer la nerespectarea prevederilor
prezentei legi sau a reglementrilor date n aplicarea ei, pe care nu le putem clasifica dect ca

55
motive suplimentare. Banca Naional are la dispoziie acest articol pentru a respinge cererea
de autorizare n orice etap a procesului de autorizare, dac consider c naterea unui nou
profesionist bancar nu prezint siguran pentru sistemul bancar.

Principii generale privind sucursala i filiala

Sucursala este un dezmembrmnt fr personalitate juridic al societii (art. 43 din Legea


nr. 31/1990).
Regimul juridic al sucursalei se aplic oricrui alt sediu secundar, indiferent de denumirea
lui, cruia societatea care l nfiineaz i atribuie statut de sucursal.
Sucursala nu are personalitate juridic, nu poate participa n nume propriu la circuitul civil, iar
actele juridice sunt ncheiate de reprezentanii (prepuii) desemnai de societatea pe care o
nfiineaz.
Filiala este o societate cu personalitate juridic (art. 42 din Legea
nr. 31/1990).
Regimul juridic al filialei va fi acelai cu cel al formei juridice de societate n care s-a
constituit. Ca persoan juridic, filiala particip la raporturile juridice n nume propriu, prin
actele juridice ale reprezentanilor si, dobndete drepturi i i asum obligaii, cu angajarea
rspunderii proprii.

4. Reglementarea actual a filialei bancare

Actul normativ principal din domeniul bancar O.U.G. nr. 99/2006 definete filiala i
societatea-mam de care depinde aceasta.
Filiala este o entitate aflat n relaie cu o societate-mam, n una din situaiile
prevzute la pct. 19.
Societatea-mam este o entitate care se afl n oricare din urmtoarele situaii (pct. 19):
a) are majoritatea drepturilor de vot ntr-o alt entitate (o filial);
b) are dreptul de-a numi sau de a nlocui majoritatea membrilor organelor de conducere,
administrare sau de supraveghere ale altei entiti (o filial) i este, n acelai timp,
acionar/asociat sau membru al acelei entiti;
c) are dreptul de a exercita o influen dominant asupra unei entiti (o filial) al crei
acionar/asociat sau membru este, n virtutea unui contract ncheiat cu acea entitate sau a unor
prevederi din actul constitutiv al entitii, n cazul n care legislaia aplicabil filialei i permite
acesteia s fie supus unor astfel de contracte sau prevederi;

56
d) este acionar/asociat sau membru al unei entiti i majoritatea membrilor organelor de
conducere, administrare sau de supraveghere ale acelei filiale, aflai n funcie n exerciiul
financiar n curs, n exerciiul financiar anterior i pn la data la care sunt ntocmite situaiile
financiare anuale consolidate, au fost numii numai ca rezultat al exercitrii drepturilor sale de
vot; aceasta prevedere nu se aplic n situaia n care o alt entitate are fa de filial drepturile
prevzute la lit. a), b) sau c);
e) este acionar/asociat sau membru al unei entiti i controleaz singur, n baza unui acord
ncheiat cu ali acionari/asociai sau membri ai acelei entiti (o filial), majoritatea drepturilor
de vot n acea filial;
f) are dreptul de a exercita sau exercit n fapt o influen dominant sau un control asupra
altei entiti (o filial).
Sucursalele societilor bancare se vor nfiina potrivit dispoziiilor Legii
nr. 31/1990.
Sucursala bancara
n situaia deschiderii uneia sau mai multor sucursale sau altor sedii secundare odat cu
nfiinarea bncii, n fiecare caz se vor transmite B.N.R. urmtoarele documente/informaii (art.
26 din Regulamentul de autorizare nr. 11/2007):
a) copia certificat a certificatului de nmatriculare la Oficiul registrul comerului i a
ncheierii de nmatriculare, n cazul deschiderii de sucursale, respectiv certificatul constatator
care s ateste nregistrrile efectuate n registrul comerului cu privire la deschiderea altor sedii
secundare dect sucursalele, inclusiv cu privire la nregistrarea conductorilor acestor sedii
secundare;
b) adresa complet i numrul de telefon i/sau fax ale sucursalei sau ale sediului secundar;
c) pentru persoanele desemnate s asigure conducerea sediului secundar, copie dup actul
de identitate, curriculum vitae, i certificat de cazier judiciar.

5. Rezumat

57
In constituirea sa, banca parcurge trei etape legale: doua in fata B.N.R., una , intermediar, la
registrul comertului.

B.N.R. poate sa admita cererea sau sa respinga cererea prealabila/cererea de autorizare.

Functionarea bancii este permisa odata cu obtinerea autorizatie de fuctionare din partea
B.N.R.

Banca isi poate constitui filiale si sucursale, entitati cu regim juridic diferit.

Prin Regulamentul nr. 11/2007, Banca Naional stabilete i detaliaz documentaia


necesar (art. 19-26). Ea trebuie s cuprind cererea de autorizare, nsoit de o documentaie
grupat astfel:
a) pentru aprobarea constituirii documentaia prevzut la art. 19-24
b) pentru autorizare documentaia prevzut la art. 25-26.
Pe baza reglementarilor de mai sus, intocmiti o scurta analiza a documentatiei necesare
pentru constituirea bancii, conform cerintelor B.N.R. (max.5 pagini).

Operatiunile bancare- principale si conexe

58
Cuprins

1. Introducere...............................................................................................................61

3. Operatiuni bancare principale.................................................................................62

4. Operatiuni bancare conexe.....................................................................................69

5. Rezumat...................................................................................................................75

Introducere

Obiectul de activitate al societilor bancare, ca element specific al contractului de societate


bancar, se afl prevzut n O.U.G. nr. 99/2006 i n actele normative emise de Banca Naional a
Romniei.
Banca apare, n general, ca un paznic al depunerilor, distribuitoare de credite, creatoare de
moned, gestionar a mijloacelor de plat, prestatoare de servicii financiare, iar gestiunea bancar
nseamn rentabilitate, prevenirea, acoperirea i divizarea riscurilor (n special la credite i schimb
valutar), respectarea unor restricii reglementare referitoare la lichiditate, acoperire a riscurilor i
aplicarea politicii monetare.
ntr-o exprimare sintetic, funciile principale ale bncilor sunt:
- s atrag depozitele bancare ale clienilor, persoane fizice i juridice (atragere de fonduri);
- s permit clienilor s-i retrag banii sau s-i transfere n alte conturi;
- s acorde mprumuturi clienilor care solicit credite, folosind depozitele atrase (plasarea
fondurilor).

3. Operatiunile bancare principale. Depozitul si creditul


Atragerea de fonduri- depozitul

Reglementarea actual

Depozitul bancar (depozitul de fonduri) este reglementat de:

59
- Codul civil;
- O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului;
- O.G. nr. 39/1996 privind nfiinarea i funcionarea Fondului de Garantare a Depozitelor
n Sistemul Bancar.
Codul civil reglementeaz depozitul la art. 2191-2192, n Titlul IX Diferite contracte
speciale, la Capitolul XV, Seciunea a 2-a, intitulat Depozitul bancar.
Depozitul de fonduri. Conform art. 2191, prin constituirea unui depozit de fonduri la o
instituie de credit, aceasta dobndete proprietatea asupra sumelor de bani depuse i este
obligat s restituie aceeai cantitate monetar, de aceeai specie, la termenul convenit, sau,
dup caz, oricnd, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de
pri ori, n lips, de uzane.
Depozitul de titluri. Art. 2192 prevede c prin constituirea unui depozit de titluri, instituia
de credit este mputernicit cu administrarea acestora. n lips de dispoziii speciale
prevederile art. 792-857 sunt aplicabile n mod corespunztor.

O.U.G. nr. 99/2006 nu mai definete depozitul, ci l menioneaz doar ca activitate


permis instituiilor de credit, deci i bncilor (art. 18).
Operaiunea bancar de depozit. Depozitul este operaiunea bancar de atragere de
depozite i de alte fonduri rambursabile.
Alte entiti nu se pot angaja ntr-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri
rambursabile de la public dac nu este banc, respectiv instituie de credit
[art. 5 alin. (1)].

O.G. nr. 39/1996 privind


nfiinarea i funcionarea Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar, republicat34.
Sunt definii termenii de depozit, depozit garantat i depozit indisponibil [art. 2 alin.
(3) lit. a), b), c)].
Depozitul. Art. 2 alin. (3) dispune c depozit nseamn orice sold creditor, inclusiv dobnda
datorat, rezultat din fonduri aflate ntr-un cont sau din situaii tranzitorii derivnd din
operaiuni bancare curente i pe care instituia de credit trebuie s l ramburseze, potrivit
condiiilor legale i contractuale aplicabile, precum i orice obligaie a instituiei de credit
evideniat printr-un titlu de crean emis de aceasta, cu excepia obligaiunilor prevzute la
alin. (6) al art. 159 din Regulamentul
nr. 15/2004 privind autorizarea i funcionarea societilor de administrare a investiiilor, a
organismelor de plasament colectiv i a depozitarilor, aprobat prin Ordinul Comisiei Naionale
a Valorilor Mobiliare nr. 67/2004, cu modificrile ulterioare.

34
Ordonana a fost republicat n M.Of. nr. 141 din 25 februarie 2002 i ulterior n M.Of.
nr. 587 din 19 august 2010. Dup ultima republicare ordonana a mai fost modificat prin O.U.G. nr. 131/2010, O.G. nr.
13/2011, O.G. nr. 1/2012, Legea nr. 187/2012 i Legea nr. 288/2013.

60
Depozitul garantat. Depozitul garantat este orice depozit aflat n evidena instituiei de
credit, care nu se ncadreaz n categoriile prevzute n anex i aferent cruia Fondul asigur
plata compensaiei.

Depozitul indisponibil. Depozitul indisponibil este depozitul datorat i exigibil care nu a


fost pltit potrivit condiiilor legale i contractuale aplicabile de ctre o instituie de credit
aflat n oricare din urmtoarele situaii:
(i) Banca Naional a Romniei a constatat c instituia de credit n cauz nu este capabil,
din motive legate direct de situaia sa financiar, s plteasc depozitul i nu are perspective
imediate de a putea s o fac;
(ii) a fost pronunat o hotrre judectoreasc de deschidere a procedurii falimentului
instituiei de credit, nainte ca Banca Naional a Romniei s constate situaia prevzut la pct.
(i);

Asigurarea depozitelor bancare

Rolul Fondului de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar F.G.D.B. persoana


juridic de drept public

Fondul de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar F.G.D.B. a fost nfiinat i


funcioneaz n conformitate cu O.G. nr. 39/1996 privind nfiinarea i funcionarea Fondului
de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar35.
Statutul fondului a fost aprobat prin ncheierea Consiliului de administraie al B.N.R. din 22
noiembrie 1996. El nu mai reprezint o posibilitate pentru societile bancare, ci o obligaie.

Sa ne reamintim...
Fondul are ca scop garantarea depozitelor i efectuarea plii compensaiilor ctre
deponenii garantai.
Plafonul garantat reprezint nivelul maxim al garantrii per deponent garantat i per
instituie de credit, stabilit conform legii [art. 3 alin. (2) lit. f)].
Plafonul de garantare este stabilit la echivalentul n lei al sumei de 100.000 euro (de la 1
ianuarie 2011).

TEMA
Identificati categoriile de depozite garantate.

35
M.Of. nr. 141 din 25 februarie 2002. Republicat n 2010 (M.Of. nr. 587 din 19 august 2010). Ultima modificare
prin O.U.G. nr. 102/2013 (M.Of. nr. 703 din 15 noiembrie 2013).

61
Operatiuni bancare principale. Creditul bancar

Reglementarea actual O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea


capitalului

Ca i n cazul depozitului, creditul bancar trebuie privit din dou perspective el este, n
primul rnd, o activitate bancar i apoi un act juridic, un contract special.

Ca urmare, vom analiza creditul bancar din perspectiva reglementat de Codul civil n
capitolul destinat contractelor bancare.

O.U.G. nr. 99/2006, considerat n prezent legea bancar, face referire la credit n dou
articole art. 7 i art. 18.
Este vorba de Titlul I, intitulat Dispoziii generale, Capitolul I, Seciunea a 2-a Definiii art.
7 care prezint semnificaia termenului de activitate bancar, i de Capitolul II, Seciunea I,
Subseciunea a 2-a art. 18 care enumer activitile permise instituiilor de credit. Lit. b) face
vorbire despre acordarea de credite.
Astfel, printre activitile permise bncilor, O.U.G. nr. 99/2006 enumer acordarea de
credite, incluznd printre altele: credite de consum, credite ipotecare36, factoring cu sau fr
regres, finanarea tranzaciilor comerciale, inclusiv forfetare.
Observm, din nou, c actul normativ invocat a renunat, ca i n cazul depozitului, s ofere
o definiie a creditului n Seciunea a 2-a, la art. 7.
Alte reglementri
n prezent sunt reglementate urmtoarele categorii de credite37:
a) creditul ipotecar prin Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiii
imobiliare38;
b) creditul ipotecar finanat prin emisiune de obligaiuni ipotecare prin O.U.G.
nr. 99/2006 (art. 19);
c) creditul de consum prin O.U.G. nr. 50/2010 privind regimul juridic al contractelor de
credit pentru consum destinate consumatorilor persoane fizice39.

36
Activitatea de acordare de credite ipotecare prin emisiune de obligaiuni ipotecare poate fi desfurat cu respectarea
legislaiei speciale n materie art. 19 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2006.

37
A se vedea i Reglementri speciale, p. 198

38
M.Of. nr. 611 din 14 decembrie 1999.

39
M.Of. nr. 389 din 11 iunie 2010.

62
Factoring-ul a fost reglementat prin Legea nr. 469/2002 privind unele msuri pentru ntrirea
disciplinei contractuale40 (abrogat n prezent prin Legea nr. 246/2009).

Creditul de consum

n coninutul O.U.G. nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori41 se


definete contractul de credit la art. 7 pct. 2. Vom analiza noiunea din punct de vedere
contractual n capitolul privind contractele bancare.
Ca observaie general, creditul de consum se afl la grania dintre dreptul privat cu cel
public, fiind vorba de noiunea de consumator care trebuie s fie protejat prin politici publice,
inclusiv cu privire la consumul de contracte de creditare.
Legislaia specific, prin coninutul art. 3 lit. b) din Regulamentul B.N.R. nr. 17/2012 privind
unele condiii de creditare, definete creditul de consum ca fiind creditul acordat unei persoane
fizice, altul dect creditul pentru investiii imobiliare [definit la art. 3 lit. a)]. Creditarea pentru
consum este i ea o form de activitate bancar (o operaiune bancar).

Creditul ipotecar

Prin Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiii imobiliare42 s-a instituit
un nou tip de credit, cu o destinaie special, asemntor celui pentru habitat din legislaia
francez, dar cu o arie de aplicabilitate mai larg. Acest tip de credit se acord de instituii
financiare autorizate i este destinat s finaneze construirea, cumprarea, reabilitarea, conso-
lidarea sau extinderea imobilelor cu destinaie locativ, industrial sau comercial.
Societile de credit ipotecar sunt societi financiare care se constituie ca societi pe aciuni
ce vor fi notificate Bncii Naionale a Romniei n termen de 30 zile de la data nmatriculrii
n registrul comerului.

Factoringul cu sau fr regres

Legea nr. 469/2002 privind unele msuri pentru ntrirea disciplinei contractuale, abrogat
n prezent, definea contractul de factoring43. n esena sa, operaiunea de factoring este o
vnzare de creane (facturi).

40
M.Of. nr. 529 din 19 iulie 2002.

41
M.Of. nr. 389 din 11 iunie 2010. Aprobat cu modificri prin Legea nr. 288/2010. Modificat ulterior prin O.U.G.
nr. 73/2012 (M.Of. nr. 803 din 29 noiembrie 2012) i prin Legea nr. 134/2013 (M.Of. nr. 249 din 30 aprilie 2013).

42
M.Of. nr. 611 din 14 decembrie 1999, modificat prin O.U.G. nr. 201/2002 (M.Of.
nr. 956 din 27 decembrie 2002), Legea nr. 34/2006 (M.Of. nr. 200 din 3 martie 2006) i O.U.G. nr. 174/2008 (M.Of. nr.
795 din 27 noiembrie 2008). Ultima modificare prin Legea nr. 71/2011 de punere n aplicare a Codului civil (M.Of. nr.
409 din 10 iunie 2011).

43
Abrogat prin Legea nr. 246/2009 (M.Of. nr. 450 din 30 iunie 2009).

63
Forfetarea (scontul forfetar)

Asemntoare cu scontul simplu, forfetarea este operaiunea prin care exportatorul vinde
bncii titluri de credit, cambii sau bilete la ordin trase asupra importatorului, garantate n
prealabil prin aval sau prin scrisoare de garanie bancar.

Principiile activitii de creditare: prudenialitatea, contractualitatea, rambursabilitatea

Puini autori44 au ncercat s formuleze principiile activitii de creditare. Indubitabil, doctrina,


n urma analizei cadrului legislativ general i a actelor normative emise de B.N.R., pe de o parte,
precum i a analizei normativelor interne emise de bnci, poate enuna c prudenialitatea,
contractualitatea i rambursabilitatea sunt de esena creditrii.
La aceste principii generale se adaug destinaia creditului i garantarea creditului.
Un prim principiu, fundamental, este prudena bancar, societile bancare urmrind
credibilitatea clienilor, ca o condiie de acordare a creditului. Prudena este un element esenial,
de ordin psihologic, nsi existena creditului fiind pus sub semnul ndoielii n lipsa acestui
element.

Reglementri B.N.R privind prudenialitatea bancar. Exemplificm cu dispoziiile


cuprinse n acest actul normativ emis de Banca Naional cu privire la fondurile proprii, organul
de conducere, comitetul de audit, comitetul de nominalizare, controlul intern .a.
Regulamentul B.N.R. nr. 5/2013 privind cerinele prudeniale45 reglementez:
a) cadrul de administrare a activitii instituiilor de credit, procesul intern de evaluare a
adecvrii capitalului la riscuri i condiiile de externalizare a activitilor instituiilor de credit;
b) unele aspecte legate de fondurile proprii ale instituiilor de credit;
c) cerinele privind amortizoarele de capital;
d) supravegherea pe baz consolidat a instituiilor de credit;
e) condiiile pentru aprobarea utilizrii modelelor interne de rating pentru determinarea
cerinelor de capital pentru riscul de credit;
f) cerinele pentru notificarea prealabil a utilizrii abordrii standard pentru riscul
operaional, cele pentru aprobarea utilizrii abordrii standard alternative pentru riscul
operaional i condiiile pentru aprobarea utilizrii abordrii avansate de evaluare pentru
determinarea cerinelor de capital pentru riscul operaional;
g) condiiile pentru aprobarea utilizrii modelelor interne pentru determinarea cerinelor de
capital pentru riscul de pia;
h) unele aspecte legate de aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului
European i al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinele prudeniale pentru instituiile de
credit i firmele de investiii i de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012.

44
V. Lzrescu, Bncile n economia de pia n Romnia, Ed. Agora, Bacu, 1998, p. 135-137.

45
M.Of. nr. 841 din 30 decembrie 2013. Prevederile Regulamentului au intrat n vigoare parial la data de 1 ianuarie
2014 i ulterior n 30 iunie 2014, 1 ianuarie 2015, 1 ianuarie 2016.

64
Contractualitatea reprezint un alt principiu al activitii de creditare. Const n
consemnarea n documentele contractuale a operaiunilor de credit i a operaiunilor de garanie
efectuate de societilor bancare.

Un alt principiu este cel al rambursabilitii creditului, conform cruia mprumutatul are
obligaia de a rambursa la scaden suma mprumutat, mpreun cu dobnzile aferente.
Bncile au obligaia de a urmri utilizarea creditului de ctre clieni n conformitate cu
destinaia prevzut n contractul de mprumut, acesta fiind principiul respectrii destinaiei
creditului. Se consider c aceast regul nu este specific economiei de pia, dar aplicarea sa
se impune astzi n Romnia, datorit tendinei de nclcare a legii i de utilizare a capitalului
n alte scopuri.
Creditele trebuie s fie garantate, valoarea minim a garaniilor urmnd s acopere datoria
maxim a mprumutatului ctre banc, format din credite i dobnzi.
Aceste principii pot fi prezentate i sub o alt form, fiind privite mai concret, referitor la:
persoana, capacitatea, garaniile, scopul, perioada, suma, rentabilitatea, avantajele i
perspectivele pe care trebuie s le urmreasc ofierul de credite atunci cnd analizeaz o cerere
de credit.

Creditul si riscul
Pentru a limita riscul de credit, banca trebuie s-i clasifice creditele acordate n funcie de
performana financiar a clientului, astfel (art. 15 din Regulament)46:
- Categoria A (standard) presupune achitarea la scaden a ratelor i a dobnzilor i, dac
se prefigureaz, meninerea i n continuare a performanelor financiare la acelai nivel;
- Categoria B (n observaie) dei performanele financiare ale clientului sunt bune, nu se
poate menine acelai nivel o perioad mai ndelungat;
- Categoria C (substandard) dei performanele financiare sunt satisfctoare, ele au
tendina de nrutire;
- Categoria D (ndoielnic) performana financiar este sczut i prezint caracter ciclic n
intervale de timp scurte
- Categoria E (pierdere) clientul nregistreaz pierderi i perspectiva este de a nu se putea
ncasa ratele, nici dobnzile.
Regulamentul B.N.R. nr. 16/2012 clasific creditele n Capitolul IV Clasificarea creditelor
i plasamentelor, precum i determinarea i utilizarea ajustrilor prudeniale de valoare. Art.
16 alin. (1) lit. a)-e) clasific creditele nregistrate de mprumuttori fa de debitorii din afara
sectorului instituiilor de credit n urmtoarele categorii: standard, n observaie, substandard,
ndoielnic, pierdere. Creditele/plasamentele nregistrate de mprumuttori fa de instituiile de
credit se clasific numai n categoria standard sau pierdere.

46
A se vedea i I. Turcu, Operaiuni i contracte bancare. Introducere n teoria i practica dreptului bancar, op.
cit., p. 360.

65
S ne reamintim...
Operatiunile bancare principale sunt atragerea de depozite si acordarea de
credite.
Depozitul bancar este orice sold creditor, inclusiv dobnda datorat, rezultat din
fonduri aflate ntr-un cont sau din situaii tranzitorii derivnd din operaiuni bancare
curente i pe care instituia de credit trebuie s l ramburseze, potrivit condiiilor
legale i contractuale aplicabile, precum i orice obligaie a instituiei de credit
evideniat printr-un titlu de crean emis de aceasta (cu excepia obligaiunilor
prevzute la alin. (6) al art. 159 din Regulamentul
nr. 15/2004 privind autorizarea i funcionarea societilor de administrare a
investiiilor, a organismelor de plasament colectiv i a depozitarilor, aprobat prin
Ordinul Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare nr. 67/2004, cu modificrile
ulterioare).
Creditul bancar const, n principal, n variante de creditare: credite de
consum, credite ipotecare, factoring cu sau fr regres, finanarea tranzaciilor
comerciale, inclusiv forfetare (O.U.G. nr.99/2006).

TEMA

Parcurgeti legislatia bancara in vigoare (izvoarele dreptului bancar) si


extrageti definitiile celor doua operatiuni bancare principale-depozitul si creditul.

Operatiunile bancare principale sunt depozitul si creditul.


Depozitul bancar (depozitul de fonduri) este reglementat de:
- Codul civil;
- O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului;
- O.G. nr. 39/1996 privind nfiinarea i funcionarea Fondului de Garantare
a Depozitelor n Sistemul Bancar.
Sunt reglementate urmatoarele categorii: depozitul de fonduri, de titluri,
garantat si indisponibil.
Depozitele bancare sunt garantate de F.G.D.B., persoana juridica de drept
public.
Creditul bancar este reglementat de:
- Codul civil;

66
-O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului;
- alte reglementari
Categoriile de credite bancare sunt:

- de consum,
- credite ipotecare,
- factoring cu sau fr regres,
- finanarea tranzaciilor comerciale,
- forfetarea.

4.Operatiuni bancare conexe

Leasingul financiar (art.18 lit.c din O.U.G. nr.99/2006)

Operaiunile de leasing financiar pot fi desfurate n mod direct odat cu


aderarea Romniei la Uniunea European. Pn la aceast dat, operaiunile de
leasing financiar puteau fi desfurate numai prin societi distincte, constituite
ca filiale n acest scop (art. 11 din Legea nr. 58/1998, abrogat).
Operaiunile de leasing i societile de leasing sunt reglementate astzi n
Romnia prin O.G. nr. 51/1997 privind operaiunile de leasing i societile de
leasing47.
Leasingul financiar (finance lease) se caracterizeaz prin aceea c locatorul se
limiteaz s finaneze echipamentul, n timp ce utilizatorul pltete toate celelalte
costuri, avnd opiunea ferm i irevocabil de a cumpra materialul la finele
contractului, la un pre determinat; mai este numit i full-payout lease, pentru c
din punct de vedere al locatorului, echipamentul este complet amortizat pe durata
contractului. O alt definiie const n aceea c leasingul reprezint o procedur
de finanare a investiiilor prin care o banc (sau o ntreprindere financiar
specializat) dobndete un bun, mobiliar sau imobiliar, pe care l nchiriaz unei
ntreprinderi sau unui particular, acesta din urm avnd posibilitatea s
rscumpere bunul respectiv la expirarea contractului la un pre convenit (valoarea
rmas). Chiria include deci dou elemente: dobnda i deprecierea bunului48.
Ordonana Guvernului nr. 51/1997 privind operaiunile de leasing i societile
de leasing49 se refer i la aceast form de creditare leasingul financiar.

47
Modificat i aprobat prin Legea nr. 90/1998 i republicat n M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 2000.
48
C. Simon, op. cit., p. 75.
49
Republicat n M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 2000, ultima modificare prin Legea nr. 93/2009.

67
Operaiuni de pli

Operaiunile de pli reprezint trecerea banilor de la cel ce a cumprat o marf sau un


serviciu (debitor) la cel ce a vndut-o, respectiv furnizorul mrfii sau al serviciului (creditor).

Emiterea i administrarea de mijloace de plat.

- cri de credit, cecuri de cltorie i alte asemenea, inclusiv emitere de moned


electronic

Cecurile de cltorie sunt cele mai cunoscute servicii bancare oferite persoanelor care
cltoresc. Ele sunt instrumente de plat n sum fix emise de instituiile de credit, n moned
naional sau n valut. Pot fi folosite ca atare, pentru plata bunurilor i serviciilor n toate prile
lumii, sau pot fi schimbate oricnd n numerar. Un cec de cltorie cuprinde promisiunea unei
bnci de a plti o sum de bani oricrei persoane ce posed fila de cec de la persoana n numele
creia a fost emis cecul. Cecurile de cltorie se pot procura de la orice banc.
Mijloacele de plat de tip electronic sunt reglementate de Regulamentul B.N.R. nr. 6/2006
privind emiterea i utilizarea instrumentelor de plat electronic i relaiile dintre participani i
la tranzaciile cu aceste instrumente50. Instrumentul de plat electronic permite utilizatorului
s efectueze operaiuni specifice de plat electronic: cardurile, instrumentele de plat cu acces
la distan, instrumentele de plat de tip moned electronic (e-money).
Cardurile sunt suporturi de informaii standardizate, securizate i individualizate, care
permite deintorului su s foloseasc disponibilitile bneti proprii dintr-un cont deschis pe
numele su la emitentul cardului i/sau s utilizeze o linie de credit, n limita unui plafon stabilit
n prealabil, deschis de emitent n favoarea deintorului cardului, n vederea efecturii uneia
sau mai multor operaiuni specifice.
Instrumentele de plat cu acces la distan sunt instrumentele care permit utilizatorilor s
aib acces la fondurile aflate n contul deintorului i prin intermediul cruia se pot efectua
pli ctre un beneficiar sau alt gen de operaiuni de transfer de fonduri. Este vorba de:
carduri, altele dect cele care fac parte din categoria instrumentelor de plat de tip moned
electronic
internet-banking, home-banking, mobile-banking
operaiunile de transfer de fonduri
operaiunile de transfer de schimb valutar
constituirea de depozite
obinerea de informaii privind soldul conturilor i al operaiunilor efectuate.
Instrumentele de plat de tip moned electronic (e-money) este instrumentul de plat
rencrcabil sau nu, altul dect instrumentul de plat
cu acces la distan: chip-card, o memorie a unui computer sau un alt dispozitiv electronic, pe

50
M.Of. nr. 927 din 12 noiembrie 2006. Modificat prin Regulamentul nr.31/2011. M/O.nr.67/ian.2012.

68
care sunt stocate electronic uniti monetare, permind deintorului su s efectueze
operaiunile specifice de plat electronic i care este acceptat la plat i de alte entiti n afara
emitentului, valoarea monetar stocat pe instrument fiind n mod obligatoriu egal cu suma
primit de emitent de la deintor, respectiv utilizator, dup caz.

Emiterea de garanii i asumarea de angajamente

Bncile pot emite scrisori de garanie bancar, document prin care o banc, agreat de
partener, garanteaz o plat sau o prestaie, cu sau fr prezentarea documentelor din care s
rezulte c partea s-a conformat ntocmai angajamentelor sale contractuale51. Scrisoarea de
garanie bancar poate fi: pentru garantarea fa de vnztor a plii preului mrfurilor livrate,
n eventualitatea n care cumprtorul nu i-ar respecta angajamentul; pentru garantarea
executrii n bune condiiuni a unui angajament contractual de ctre furnizor; pentru garantarea
deschiderii unui acreditiv pn la o anumit dat; pentru garantarea restituirii ctre cump-
rtorul strin a avansului acordat furnizorului, n cazul n care marfa contractat nu este livrat
din vina furnizorului; pentru garantarea ncheierii de ctre o ntreprindere participant la o
licitaie a contractului, conform condiiilor prevzute n caietul de sarcini sau n ofert, n
ipoteza n care lucrarea ar fi adjudecat firmei garantate etc. Scrisoarea de garanie nu este un
instrument de plat efectiv, ci un nscris ncheiat de o banc, n calitate de garant, cu un client,
n calitate de garantat, prin care banca i asum obligaia de a plti o sum de bani unui ter
beneficiar, n calitate de creditor al garantatului, n eventualitatea n care acesta din urm nu o
va face.

Garaniile autonome. Scrisoarea de garanie. Scrisoarea de confort

Clasificat n doctrin ca fiind un credit prin semntur52, scrisoarea de garanie permite


bncii s se angajeze s l despgubeasc pe beneficiarul garaniei pentru situaia n care
debitorul acestuia nu i exercit sau exercit necorespunztor obligaiile asumate printr-un
raport juridic fundamental ce i leag.
Conform art. 2322, alin.1 C.civ.scrisoarea de confort este acel angajament irevocabil i
autonom prin care emitentul i asum o obligaie de a face sau a nu face, n scopul susinerii
unei alte persoane, denumit debitor, n vederea executrii obligaiilor acesteia fa de un
creditor al su.

Tranzacionarea n cont propriu i/sau n contul clienilor

Tranzacii n cont propriu i/sau n contul clienilor se fac, n condiiile legii, cu:

51
C. Kiriescu, E. Dobrescu, op. cit., p. 213.
52
A se vedea R.Postolache-op.cit.pag.251-251 i L.Suleanu, L. Smarandache, A.Dodocioiu- op.cit.,pag95-98.

69
a) instrumente ale pieei monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de
depozit;
b) valut;
c) contracte futures i options financiare;
d) instrumente avnd la baz cursul de schimb i rata dobnzii;
e) valori mobiliare i alte instrumente financiare transferabile.

1.6. Participarea la emisiunea de titluri de valoarea (valori mobiliare) i alte instru-


mente financiare (art.18 lit.h)

Participarea la emisiunea de valori mobiliare i alte instrumente financiare se face prin


subscrierea i plasamentul acestora ori prin plasament i prestarea de servicii legate de astfel de
emisiuni.

Acestea constau n: tranzacionarea cu valori mobilare, n cont propriu sau n contul


clienilor; intermedierea n oferta de valori mobiliare prin subscrierea i plasamentul acestora
ori prin plasament i prestarea de servicii aferente; pstrarea n custodie i administrarea de
valori mobilare i alte instrumente financiare.

Servicii de consultan cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri i alte


aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni i achiziii i prestarea altor
servicii de consultan(art.18 lit.i)

Serviciile de consultan pot consta n consultan acordat entitilor cu privire la structura


capitalului, strategia industrial i aspectele conexe ale acesteia, consultan i servicii privind
fuziunile i achiziiile unor entiti.

Administrare de portofolii i consultan legat de aceasta (art. 18 lit. j)

Administrarea portofoliilor se refer la servicii i activiti de investiii pe baze profesionale.


Bncile acord consultan cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri, fuziuni i
achiziii de societi, administrare de portofolii ale clienilor. Administrarea de portofolii ale
clienilor presupune executarea tuturor operaiunilor privind girul cambiilor pentru scont sau
pentru ncasare.

1.9. Custodie i administrare de instrumente financiare (art.18 lit.k)

Este vorba de activiti care acoper, ca i cele de la 1.7. i 1.8., serviciile de investiii
financiare stabilite normativ, atunci cnd acestea au ca obiect instrumentele financiare
prevzute la art. 7 pct. 14 din O.U.G.
nr. 99/2006.

70
Intermediere pe piaa interbancar (art.18 lit.l)

Piaa interbancar reprezint o component a pieei monetare, alturi de piaa titlurilor de


crean, pe care opereaz bncile, celelalte instituii de credit, trezoreria statului, CEC Bank,
care au calitatea de creditori, dar i de debitori, n cazul completrii fondurilor proprii.

Prestare de servicii privind furnizarea de date i referine n domeniul creditrii (art.18


lit.m)

Clientul poate afla dac se afl n evidenele informatizate ale Biroului de Credit sau ale
Centralei Incidentelor de Pli, atunci cnd solicit un credit.

nchiriere de casete de siguran(art.18 lit.n)

nchirierea de casete de siguran (cutie de valori) are la baz un contract de depozitare pe


perioad determinat. Acces la cutia de valori are numai persoana care a nchiriat-o sau un
mputernicit. Clienii unei bnci pot folosi seifurile acesteia pentru pstrarea unor valori.
Serviciul se numete casete pentru pstrarea valorilor, bncile percepnd n schimb un
comision. n baza acestui serviciu, clienii i pot lsa spre pstrare articole de valoare, cutii
nchise, testamente sau alte documente importante. Banca emite o chitan pentru bunurile
lsate n pstrare, asumndu-i, astfel, rspunderea asupra acestora.

Alte operatiuni
- Inchirierea de casete valorice
- Emiterea de moneda electronica
- Operatiuni cu metale si pietre si obiecte confectionate din acestea
- Dobandirea de participatii la capitalul altor entitati
- Alte activitati sau servicii

TEMA

Identificati operatiunile pe care le efectuati la banca dvs. Clasificati-le in operatiuni


principale si operatiuni accesorii. Identificati actul normativ care le reglementeaza (titlu,
capitol, articol).

Sa ne reamintim...

Legea bancara O.U.G. nr.99/2006 enumera operatiunile care alcatuiesc activitatea bancara.
Acestea pot fi grupate in principale si conexe/accesorii. Cele principale determina esenta
activitatii bancare, cele conexe pot fi sau nu autorizate sa fie efectuate. Atragerea de fonduri si
acordarea de credite constituie activitatile bancare principale.

71
5. Rezumat

Activitatea bancara. Operatiunile bancare

Depozitul bancar

Codul civil reglementeaz depozitul la art. 2191-2192, n Titlul IX Diferite contracte


speciale, la Capitolul XV, Seciunea a 2-a, intitulat Depozitul bancar.
Depozitul de fonduri. Conform art. 2191, prin constituirea unui depozit de fonduri la o
instituie de credit, aceasta dobndete proprietatea asupra sumelor de bani depuse i este
obligat s restituie aceeai cantitate monetar, de aceeai specie, la termenul convenit, sau,
dup caz, oricnd, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de
pri ori, n lips, de uzane.
Depozitul de titluri. Art. 2192 prevede c prin constituirea unui depozit de titluri, instituia
de credit este mputernicit cu administrarea acestora. n lips de dispoziii speciale
prevederile art. 792-857 sunt aplicabile n mod corespunztor.

Creditul bancar

Printre activitile permise bncilor, O.U.G. nr. 99/2006 enumer acordarea de credite,
incluznd printre altele: credite de consum, credite ipotecare, factoring cu sau fr regres,
finanarea tranzaciilor comerciale, inclusiv forfetare.
Alte reglementri
n prezent sunt reglementate urmtoarele categorii de credite:
a) creditul ipotecar prin Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiii
imobiliare
b) creditul ipotecar finanat prin emisiune de obligaiuni ipotecare prin O.U.G.
nr. 99/2006 (art. 19);
c) creditul de consum prin O.U.G. nr. 50/2010 privind regimul juridic al contractelor de
credit pentru consum destinate consumatorilor persoane fizice

La acestea se adauga leasigul, factoringul, forfetarea.

Operatiunile conexe includ, printre altele, operatiunile de plati, emitere/adiministrare de


miloace de plati, garanii, consultanta, tranzacionari, prestare de serviicii, intermedieri s.a.

TEST DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR III.

72
1.Principiile activitatii de creditare sunt:
a. Celeritatea
b. Contractualitatea
c. Prudentialitataea
d. Rambursabilitatea celeritatea
e. Indisponibilitatea

2. Cardurile sunt suporturi de informaii standardizate, securizate i individualizate, care


permite deintorului su s foloseasc disponibilitile bneti proprii dintr-un cont deschis pe
numele su la emitentul cardului i/sau s utilizeze o linie de credit, n limita unui plafon stabilit
n prealabil, deschis de emitent n favoarea deintorului cardului, n vederea efecturii uneia
sau mai multor operaiuni specifice.
a.adevarat
b.fals

3. F.G.D.B. este:
a. Persoanaa juridica de drept privat
b. Persoana juridica de drept public
c. Societate pe actiuni

4. Operatiunile de plati, emitere/adiministrare de miloace de plati, garanii, consultanta,


tranzacionari, prestare de serviicii, intermedieri reprezinta operatiuni rincipale.
a.adevarat
b.fals

5.Creditul bancar este reglementat prin:


a. Reglementari speciale
b. Codul civil
c. Codul comercial
d. O.U.G. nr.99/2006

6. Depozitul garantat este depozitul datorat i exigibil care nu a fost pltit potrivit
condiiilor legale i contractuale aplicabile de ctre o instituie de credit aflat n situaii
speciale- nu le poate plati sau e in faliment.
a. Adevarat
b. Fals

7. Codul civil reglementeaza:


a. Depozitul garantat
b. Depozitul de fonduri
c. Depozitul de titluri
d. Depozitul indisponibil

8. Creditul acordat unei persoane fizice, altul dect creditul pentru investiii imobiliare este:
a. credit ipotecar
b. credit de consum
c. credit ipotecar finantat prin emisiune de obligatiuni ipotecare

73
9. Scrisoarea de garanie permite bncii s se angajeze s l despgubeasc pe beneficiarul
garaniei pentru situaia n care debitorul acestuia nu i exercit sau exercit
necorespunztor obligaiile asumate printr-un raport juridic fundamental ce i leag.
a. Fals
b. Adevarat

10. Alte entiti nu se pot angaja ntr-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri
rambursabile de la public dac nu sunt:
a. banc
b. instituie de credit
c. cooperativa de credit
d. banca populara

11.Scrisoarea de confort este


a. acel angajament irevocabil i autonom
b. prin care emitentul i asum o obligaie de a face sau a nu face,
c. n scopul susinerii unei alte persoane, denumit debitor,
d. n vederea executrii obligaiilor acesteia fa de un creditor al su
e. si fata de un tert

12.Finance lease este o forma moderna de creditare.


a. Adevarat
b. Fals

13. Operaiunile de pli reprezint trecerea banilor de la cel ce a cumprat o marf sau un
serviciu (debitor) la cel ce a vndut-o, respectiv furnizorul mrfii sau al serviciului (creditor).
a.fals
b.adevarat

14. Banca nu efectueaza operatiuni conexe.


a. adevarat
b.fals

15. Daca un client nregistreaz pierderi i perspectiva este de a nu se putea ncasa ratele,
nici dobnzile, ccreditul este
a. standard A
b.standard B
c.standard C

TEMA DE CONTROL

Intocmiti un proiect care sa identifice operatiunile bancare desfasurate de o banca din


Romania. Efectuati cercetarea utilizand surse puse la dispozitia publicului in forma electronica,

74
direct la sediul bancii si/sau in calitate de client (utilizati structura cursului, identificati cel putin
o categorie de operatiuni principale si cel putin trei operatiuni conexe, max.5 pagini).

Contractele bancare

Cuprins

Introducere........................................................................................................................77
Notiuni generale privind contractele bancare............................................................78
Categorii de contracte bancare..................................................................................87

Introducere

Operaiunile bancare se desfasoara prin intermediul contractelor bancare, obiectul lor fiind
constituit de operatiunile bancare cuprinse in art.18 din OUG nr. 99/2006.
Persoanele care apeleaza la serviciile bancare sunt clientii (clientela).
Contractul bancar este acordul de vointa prin care banca intra intr un raport juridic cu
publicul/clientul. Contractul da nastere unor drepturi si obligatii reciproce; n vederea incheierii
sale trebuie sa indeplineasca conditii de fond si de forma. Se caracterizeaza prin elemente
specifice. Contractele bancare sunt contracte de adeziune.
Categoriile de contracte bancare sunt reglementate in prezent de Codul civil. Acestea sunt:
1. Contractul bancar de cont curen
2. Contractul de depozit bancar
3. Facilitatea de credit
4. Contractul de inchiriere a casetelor de valori

Noiuni generale privind contractele bancare

75
Cuprins
1. Introducere...........................................................................................80
3. Obiectul si reglementarea contractelor bancare......................................80
4. Caracterele juridice. ncheierea contractelor bancare ............................................... 81
5. Rezumat .................................................................................................................... 86

1. Introducere

Contractele bancare fac parte din categoria contractelor cu caracter special incheiate
in domeniul bancar. Ele nu sunt reglementate in legislatia bancara, ci in Codul civil.
Cele mai importante ramn contractele de depozit si contactele de credit care se
suprapun operatinilor bancare principale- atragerea de fonduri si acordarea de credite.
Celorlalte categorii de operatiuni bancare le corespund variate forme contractuale dar
actuala reglementare se rezuma, din pacate, doar la reglementarea a patru categorii de
contracte despre care vom face vorbire in unitatea de invatare urmatoare.

3. Obiectul si reglementarea contractelor bancare

Operaiunile bancare se desfoar prin intermediul contractelor bancare, obiectul lor fiind
constituit de operaiunile bancare cuprinse n art. 18 din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de
credit i adecvarea capitalului.
Persoanele care apeleaz la serviciile bancare sunt clienii (clientela).

76
Reglementarea actual

n Codul civil, Cartea a V-a Despre obligaii, Titlul IX, intitulat Diferite contracte
speciale n Capitolul XV Contul bancar curent i alte contracte bancare sunt reglementate
patru tipuri de contracte speciale cu caracter bancar (art. 2184-2198).
Codul civil prevede c sunt contracte bancare:
1. contul bancar curent;
2. depozitul bancar;
3. facilitatea de credit;
4. nchirierea casetelor de valori.

Noiunea de contract bancar

Contractul bancar reprezint acordul de voin prin care o parte (banca sau alt comerciant)
se oblig s efectueze operaiunile bancare prevzute de lege (operaiuni pasive, active i
conexe), fa de cealalt parte (public/client), care se oblig s respecte clauzele contractuale
specifice contractului ncheiat.
Bncile pot derula tranzacii cu clienii doar pe baze contractuale, acionnd ntr-o manier
prudent i cu respectarea legislaiei specifice n domeniul proteciei consumatorului [art. 117
alin. (1)].
Documentele contractuale trebuie s fie redactate astfel nct s permit clienilor
nelegerea tuturor termenilor i condiiilor contractuale, n special a prestaiilor la care acetia
se oblig potrivit contractului ncheiat. Instituiile de credit nu pot pretinde clientului dobnzi,
penaliti, comisioane, ori alte costuri i speze bancare, dac plata acestora nu este stipulat n
contract [art. 117 alin. (2)].

4. Caracterele juridice ale contractului bancar. ncheierea contractului bancar

Contractul bancar se caracterizeaz prin urmtoarele caracteristici:


a) contractul este bilateral (sinalagmatic), adic d natere la obligaii n sarcina ambelor
pri;
b) contractul este cu titlu oneros, ceea ce nseamn c ambele pri urmresc obinerea unor
foloase patrimoniale;
c) contractul este comutativ, existena i ntinderea obligaiilor asumate de ctre pri sunt
certe i deci cunoscute chiar din momentul ncheierii contractului;
d) contractul este consensual, acordul prilor fiind necesar i suficient pentru ncheierea
valabil a contractului; aderarea clientului la clauzele impuse de banc nu schimb caracterul

77
consensual, deoarece clientul va semna un astfel de contract numai dup ce va fi informat de
banc i va cunoate cu exactitate care sunt efectele ncheierii contractului bancar;
e) contractul este de adeziune, coninutul lor fiind elaborat de banc, clientul putnd s
accepte condiiile oferite de banc i s intre ntr-un raport juridic contractual cu aceasta sau s
le refuze i s nu ncheie contractul. Principala trstur este c toate clauzele i coninutul lor
nu sunt rezultatul negocierii prilor contractante.

ncheierea contractelor bancare. Condiii de fond

Ca orice contract, contractele bancare, pentru a fi valabil ncheiate, trebuie s ndeplineasc


anumite condiii: consimmntul, capacitatea, obiectul i cauza.
Aspectele specifice ale contractelor bancare vor fi examinate prin prisma caracterului de
comercialitate al acestor contracte, precum i prin cea referitoare la calitatea uneia din prile
contractului banca. Ca instituie de credit, banca deine calitate conferit de condiiile speciale
de reglementare privind constituirea, funcionarea i ncetarea/falimentul.

1. Consimmntul

Subiectele raportului juridic bancar sunt societatea bancar i clientul/publicul, persoan fizic,
juridic sau o entitate fr personalitate juridic.
Existena consimmntului bncii este exprimat prin forma scris i prin individualizarea
acestuia n funcie de client i de tipul de contract ce va fi ncheiat.
Consimmntul bncii va fi dat de reprezentantul legal, desemnat de consiliul de administraie
sau prin funcionarul bancar nsrcinat cu aceast operaiune.
Referitor la consimmntul clientului persoan fizic, acesta trebuie s emane de la o persoan
cu capacitate deplin de exerciiu, n cazul persoanelor fizice, i de la reprezentantul legal al
persoanei juridice, potrivit legii sau statutului.
Condiiile generale privind valabilitatea consimmntului se vor regsi i n ceea ce privete
lipsa viciilor de consimmnt. n plus, clientul/publicul i va exprima consimmntul
cunoscnd exact coninutul i efectele contractului bancar.

Obligaia bncii de a informa. Societii bancare i revine obligaia de informare, realizat


nu numai prin includerea n coninutul contractului a clauzelor eseniale, ci, mai ales, prin
aducerea la cunotina clientului/publicului a tuturor clauzelor care atenueaz rspunderea bncii
sau care acord acesteia drepturi specifice. Aceste clauze sunt opozabile clientului/publicului i
produc efecte juridice, dei caracterul lor poate mbrca aspecte ce nu in de consens, de acordul
de voin dintre pri, ci de natura contractual de adeziune a contractului bancar.
Coninutul contractului bancar va fi completat de drept, pe lng clauzele prestabilite de banc,
prin normele legale n vigoare i prin uzurile bancare. Cunoaterea lor de ctre client/public nu
este condiionat de aducerea lor la cunotina acestora de ctre banc, obligaia de informare

78
fiind considerat a fi ndeplinit numai referitor la clauzele menionate mai sus i fa de care s
existe certitudinea c au fost cunoscute i acceptate de client n momentul semnrii contractului.
Legiuitorul a preluat prevederile Directivei nr. 87/102/CEE crora le-a adugat, ntr-o manier
imperfect, reguli franceze din Code de la conssommation. n acelai timp se constat absena
unor prghii utilizate n alte sisteme de drept, care ar concura eficient la maturitatea
consimmntului consumatorului de credite. Se aplic urmtoarele reguli:
1. Reguli privind publicitatea.
2. Reguli privind informarea i consilierea precontractual.
3. Termenul de reflecie.
4. Reguli privind ncheierea contractului de credit.
5. Neoformalismul consumerist sau formalismul informativ i sanciunea nerespectrii
condiiilor de form.

2. Capacitatea prilor

Existena capacitii depline de exerciiu, dobndit odat cu vrsta majoratului, reprezint


condiia de fond n vederea ncheierii contractului bancar de ctre o persoan fizic. Interzisul
judectoresc i minorul vor ncheia contracte bancare prin reprezentanii legali.
n reglementarea actual din Codul civil, coninutul capacitii de folosin a persoanei
juridice este dat de orice drepturi i obligaii civile, afar de acelea care, prin natura lor sau potrivit
legii, nu pot aparine dect persoanei fizice (art. 206-208). n ceea ce privete capacitatea de
exerciiu, persoana juridic i exercit drepturi i i ndeplinete obligaiile prin organele sale de
administrare, de la data constituirii lor (209-211).

3. Obiectul contractului bancar

Operaiunile prevzute de art. 18 alin. (1) lit. a)-r) din O.U.G. nr. 99/2006 reprezint obiectul
contractelor bancare.

4. Cauza contractului bancar

Cauza contractelor bancare va ndeplini aceleai condiii generale privind caracterul licit i
cert. Sunt interzise clauzele bancare ilegale, cum ar fi clauzele privind splarea banilor.

Condiii de form

Dei sunt contracte consensuale, forma actual pe care o mbrac contractele bancare este
forma scris.
Practica bancar a impus aceast form pentru a se putea dovedi existena contractului53.

53
Jurisprudena anilor 20 a acceptat totui i mijloace de prob cum ar fi corespondena purtat ntre pri pentru
a se dovedi ncheierea contractului sau proba cu registre, ca dovad a operaiunilor efectuate (Curtea de Casaie 1924,
1926). I. Turcu, Drept bancar, vol. II, p. 26.

79
Totui, contractele bancare de depozit, ca acte juridice reale, trebuie considerate ncheiate
numai n momentul predrii sumei.

Trsturi specifice ale contractelor bancare

Reprezint trsturi specifice ale contractelor bancare:


a) obiectul contractului. Caracterul specific al obiectului contractului este determinat de
prevederile art. 18 din O.U.G. nr. 99/2006, ce cantoneaz exclusiv coninutul acordului de
voin al prilor n enumerarea limitativ a operaiunilor bancare;
b) tehnicile utilizate. Tehnicile bancare au un caracter original, derivat din acelai specific
bancar: carduri bancare, scontul, data de valoare, nchirierea casetelor de valori .a.;
c) protecia clientului. Atenia acordat clientului n scopul proteciei sale n relaia cu
societatea bancar este dat de faptul c acesta intr n raportul juridic de pe o anume poziie,
de inegalitate;
d) contractele bancare sunt titluri executorii;
e) conin clauze de modificare unilateral a prevederilor contractuale54;
f) caracter de adeziune al contractelor bancare.
Acest caracter este relevat de utilizarea exclusiv a formularelor tipizate ale bncilor, cu
clauze nenegociabile, n vederea ncheierii contractelor.

Aderarea clientului la alte condiii impuse de comerul de banc

n momentul n care clientul se adreseaz bncii pentru ncheierea unui contract bancar, el
se va vedea pus n situaia de a adera nu numai la clauzele contractuale, ci i la urmtoarele:
- condiiile generale de banc;
- uzurile convenionale;
- regulile profesionale bancare.
a) Condiiile generale de banc reprezint ansamblul normelor ce reglementeaz
operaiunile efectuate de bnci fa de clientel.
Ele intereseaz clientul mai puin din punct de vedere al prevederilor legale cu caracter
general i mai mult din punct de vedere al remuneraiei (comisioanele) bncii pentru serviciile
fa de client, al remuneraiei datorate de banc pentru fondurile depuse de client, al termenelor
i succesiunii cronologice n care se efectueaz operaiunile bancare .a.

54
Cele mai multe modificri se refer la procentul dobnzilor, ce va putea fi majorat sau micorat n funcie de
anumite criterii. Nedeterminarea valoric a dobnzii ntr-un contract de credit nu determin interpretarea contractului ca
fiind un credit gratuit; existena unei clauze exprese privind calculul dobnzii n funcie de limitele maxime aprobate de
B.N.R. este interpretat ca reprezentnd voina comun a prilor la ncheierea contractului, deci prta va fi obligat la
plata dobnzilor bancare, C.S.J., Secia comercial, decizia nr. 1009/1998, Dreptul comercial. Practic judiciar
adnotat, V. Ptulea, C. Turianu, Ed. All Beck, Bucureti, 1999, p. 45; alte modificri pot avea n vedere limitarea
creditului acordat sau pot avea caracter general.

80
Aceste condiii sunt cuprinse n formularul tipizat, iar n caz contrar, revine instanei de
judecat rolul de a verifica dac clientul le-a cunoscut efectiv i le-a acceptat.
Condiiile generale de banc sunt reguli care guverneaz operaiunile efectuate de bnci cu
clienii. Fiind elaborate unilateral i discreionar de banc, n calitate de contractant profesional,
ele exprim voina acesteia n ceea ce privete efectele pe care le nelege s le atribuie unui
anumit tip de contract bancar.
Specie a documentelor contractuale, documentul pus la dispoziie spre consultare este un
document la care se face trimitere n cuprinsul contractului, deci la unul exterior conveniei
instrumentum, neremis clientului de ctre comerciant, dar la care acesta are acces n vederea
consultrii prealabile.
Condiiile generale de banc sunt i o expresie a poziiei contractuale dominante a bncii. n
acelai timp, ele sunt un element sine qua non al consimmntului bncii55.

b) Uzurile convenionale
Dei exist distincia ntre uzurile cu valoare de cutum i cele convenionale, practica arat
c prima categorie de uzuri este inclus n condiiile generale de banc (deci exist prezumia
c toate efectele au fost acceptate de pri), iar uzurile convenionale i menin cea mai
important poziie n materia contractelor bancare.
Astfel, uzul, indiferent de aceast distincie, va rmne surs de obligaii ca rezultat al
aderrii clientului la contractul bancar.
Uzul bancar reprezint tot ceea ce face parte din funcionarea normal a activitii bancare:
efectuarea plilor ordonate de un client care a deschis un cont de depozit de fonduri, ncasarea
dividendelor cuvenite n numele i pe seama titularului de cont pentru aceleai titluri etc.
Instana va rmne totui suveran n a constata i interpreta uzurile bancare, pornind de la
realitatea c ele exprim voina prii celei mai puternice, banca.

c) Regulile profesionale bancare se refer la reglementrile B.N.R. care au caracter de


obligativitate att fa de client, ct i fa de societatea bancar.

Identificati contractele bancare pe care le aveti incheiate cu o banca din Romnia.


Identificati elementele de valabilitate ale contractului dvs.
Identificati eventualele clauze abuzive din contractul dvs.
Identificati conditiile generale de banca, uzurile si regulile profesionale bancare
din contractul dvs.

S ne reamintim...

55
A se vedea R. Motica, L. Bercea, op. cit., p. 879 i urm.

81
Contractul bancar reprezint acordul de voin prin care o parte (banca sau
alt comerciant) se oblig s efectueze operaiunile bancare prevzute de lege
(operaiuni pasive, active i conexe), fa de cealalt parte (public/client), care se
oblig s respecte clauzele contractuale specifice contractului ncheiat.
Contractul bancar se evidentiza prin anumite caractere juridice si se incheie in
conditii determinate de fond si forma.
Trasaturile caracteristice se refera la tehnicile utilizate, obiectul contractului,
protectia clientului, calitatea de titlu executoriu; existenta clauzelor de modificare
unilateral a prevederilor contractuale; caracterul de adeziune al contractelor
bancare.
n momentul n care clientul se adreseaz bncii pentru ncheierea unui contract
bancar, el se va vedea pus n situaia de a adera nu numai la clauzele contractuale,
ci i la urmtoarele:
- condiiile generale de banc;
- uzurile convenionale;
- regulile profesionale bancare.

5. Rezumat

Au fost predate urmatoarele notiuni: contractul bancar, caracterele juridice, trasaturile


specifice, conditiile de fond si de forma ale incheierii contractului bancar, aderarea clientului la
conditiile bancare.

Contractul bancar reprezint acordul de voin prin care o parte (banca sau alt
comerciant) se oblig s efectueze operaiunile bancare prevzute de lege (operaiuni pasive,
active i conexe), fa de cealalt parte (public/client), care se oblig s respecte clauzele
contractuale specifice contractului ncheiat.
Contractul bancar se evidentiza prin anumite caractere juridice si se incheie in conditii
determinate de fond si forma.
Trasaturile caracteristice se refera la tehnicile utilizate, obiectul contractului, protectia
clientului, calitatea de titlu executoriu; existenta clauzelor de modificare unilateral a
prevederilor contractuale; caracterul de adeziune al contractelor bancare.
n momentul n care clientul se adreseaz bncii pentru ncheierea unui contract bancar, el
se va vedea pus n situaia de a adera nu numai la clauzele contractuale, ci i la urmtoarele:
- condiiile generale de banc;
- uzurile convenionale;
- regulile profesionale bancare.

82
Categoriile de contracte bancare
1. Introducere...........................................................................................86
3. Reglementarea contractelor bancare prin O.U.G.nr.99/2006.....................88
4. Caracterele juridice. ncheierea contractelor bancare ............................................... 81
5. Rezumat .................................................................................................................... 92

Introducere

Putem utiliza diferite criterii pentru taxologia diferitelor categorii de depozite.


Vom utiliza reglementarea prevazuta indirect de O.U.G. nr. 99/2006 si de Codul civil.
n conformitate cu aceste surse contractele bancare sunt:
a. contractul de depozit si contractul de credit
b. contractul de cont curent, contractul de depozit de fonduri, contractul de depozit de
titluri
c. contractul de garantie

3. Reglementarea contractelor bancare prin O.U.G. nr.99/2006

Contractul de cont bancar de disponibiliti

Una din formele pe care le mbrac contractul de cont curent n sfera activitii
desfurate de societile bancare este contul bancar de disponibiliti.
n contabilitatea bncilor, acest cont evideniaz disponibilitile clientelei i
operaiunile de ncasri i de pli dispuse de aceasta. Soldurile creditoare ale
conturilor curente reprezint disponibilitile clientelei, iar soldurile debitoare ale
acestora reprezint plile efectuate de clientel pe descoperire de cont neautorizat.
Contul bancar de disponibiliti este un contract prin care clientul depune
anumite fonduri, constituind un sold creditor, iar societatea bancar se oblig s
primeasc fondurile clientului i s execute ordinele clientului titular de cont, cu
privire la fondurile ce vor fi debitate sau creditate n cont.

83
Contractul de cont curent de disponibiliti este considerat bivalent56: are, pe de
o parte, caracterul unui contract de depozit la vedere, fr obligaia bncii de a
fructifica fondurile primite, iar pe de alt parte, este un contract de servicii de
casierie, clientul efectund depuneri i retrageri.

Contractul de deschidere de credit n cont curent

Contractul de deschidere de cont este contractul prin care banca se oblig s


acorde clientului o sum determinat, cu titlu de mprumut, pentru un termen stabilit,
iar clientul se oblig s ramburseze creditul la termenul contractual, mpreun cu
dobnda cuvenit. Acest contract era supus i el unor efecte ale contractului de cont
curent comercial, reglementate de art. 372-373 C.com.

Contractul de cont de depozit de fonduri

Codul comercial romn considera operaiunile de banc i schimb ca fiind fapte de


comer. Operaiunile asupra banilor i creditului erau guvernate de aceleai principii
ca i cele privitoare la circulaia productelor i mrfurilor57. Reglementrile cu
caracter special defineau operaiunile asupra sumelor de bani n numerar, a
creditelor i titlurilor negociabile. n concepia legii, banii i creditul puteau forma
obiectul circulaiei, adic obiectul unor operaiuni comerciale

Reglementarea Codului civil

Codul civil reglementeaz urmtoarele categorii de contracte bancare


(art. 2184-2198):
- Contractul bancar de cont curent;
- Contractul de depozit bancar;
- Facilitatea de credit;
- Contractul de nchiriere a casetelor de valori.
O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului nu
reglementeaz/definete contractele bancare, ci enumer operaiunile bancare care
corespund acestor contracte.
Sunt de esena activitii bancare operaiunea de atragere de depozite i de alte
fonduri rambursabile i operaiunea de acordare de credite (operaiuni principale).
Aceste dou operaiuni (dar i celelalte) au la baza principiul contractualitii.

56
I. Turcu, Drept bancar, op. cit., vol. II, p. 100 i urm.

57
St.D. Crpenaru, op. cit., p. 38.

84
Astfel, operaiunea de atragere de depozite i de alte fonduri rambursabile se
deruleaz prin contractul de depozit bancar.
Operaiunea de acordare de credite se deruleaz prin contractul de credit bancar.
Contractul de credit nu este identic cu facilitatea de credit.
Am putea considera c este vorba de o sistematizare legislativ n domeniul
bancar realizat prin Codul civil dac, n practica bancar, activitatea de creditare
nu s-ar desfura n prezent prin intermediul unor operaiuni extraordinar de variate.
Legiuitorului i-a fost dificil s le defineasc/clasifice (de exemplu, contul curent nu
este un contract de creditare, iar contul bancar curent ar fi un depozit remunerat de
bani, la vedere). Ar trebui ca prevederile Codului civil, total inadecvate n prezent
pentru clarificarea aspectelor de creditare bancar (aceasta fiind principala
operaiune bancar, avnd ca surs atragerea de depozite) s defineasc contul
bancar i celelalte contracte bancare pe care le-a inclus n economia textului (am
putea s luam n considerare opinia conform creia contractele de credit bancar sunt
variante ale mprumutului de consumaie, iar contractul de facilitate o specie de
mprumut; chiar i n acest caz comentariile invocate mai sus nu sunt unitare58).
Reglementarea actual. Codul civil dedic reglementrii contractului de cont
curent art. 2171-2183 (Capitolul XIV din Titlul IX Diferite contracte speciale).
Acesta nu este considerat un contract bancar.

Noiune. Contractul de cont curent este acela prin care prile, denumite
curentiti, se oblig s nscrie ntr-un cont creanele decurgnd din remiteri
reciproce, considern-du-le neexigibile i indisponibile pn la nchiderea contului
[art. 2171 alin. (1) C.civ.].
Este vorba de un contract utilizat n mediul de afaceri cu scopul de a simplifica
derularea raporturilor juridice profesionale.
Prile pot conveni ca, n loc de a executa separat i imediat creanele izvorte din
prestaiile reciproce, s le nscrie ntr-un cont unic i indisolubil. Lichidarea nu va fi
fcut fragmentat, ci la un termen convenit, cnd partea ce va fi debitoare va achita
diferena dintre posturile de activ i cele de pasiv ale contului59.
Ca urmare, obiectul contractului de cont curent este modul de regularizare a unor
raporturi juridice preexistente sau care se pot nate ntre dou pri care se afl sau se
vor afla n viitor n relaii de afaceri continue60.

58
Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentarii pe articole, Ed.
C.H. Beck, Bucureti, 2012, p. 2142-2198.

59
Pentru comentarii la art. 2171-2183 a se vedea Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.),
Noul Cod civil. Comentarii pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2012, p. 2141-2153.

60
Idem, p. 2143.

85
Contractul de cont curent poate fi ncheiat ntre profesioniti, ntre un profesionist
i un alt subiect de drept civil sau ntre subiecte de drept civil care nu au calitatea de
profesionisti.
n concluzie, contractul de cont poate imbraca urmatoarele forme:
a. Cont curent- modalitate de regularizare intre profesionisti si nu numai
b. Cont de depozit (de disponibilitati)
c. Cont de (deschidere de) credit

Contractul de depozit bancar

Depozitul de fonduri (art. 2191) i depozitul de titluri (art. 2192) sunt varieti de depozit.
Depozitul de fonduri este contractul de depozit remunerat n care banca devine proprietara
sumelor de bani depuse.
Prin contractul de depozit de fonduri banca este mputernicit cu administrarea acestora.

Contractul de depozit are caracterul unui contract de adeziune, ca urmare poate conine clauze
abuzive care pot afecta drepturile consumatorilor/clienilor.

Facilitatea de credit

Potrivit art. 2193 facilitatea de credit este contractul prin care o instituie de credit, o
instituie financiar nebancar sau orice alt entitate autorizat prin lege special, denumit
finanator, se oblig s in la dispoziia clientului o sum de bani pentru o perioad de timp
determinat sau nedeterminat.
Aplicaiile practice cele mai frecvente sunt: linia de credit, creditul revolving, creditul over
draft, cardul de credit.
Codul civil reglementeaz i modul de utilizare a creditului, precum i denunarea sa
unilateral (art. 2194-2195).
Contractul de facilitate de credit este o specie de mprumut.

nchirierea casetelor de valori

n art. 2196-2198, Codul civil definete contractul de prestri de servicii/nchiriere,


deschiderea casetei de valori n cazul n care caseta este nchiriat mai multor persoane i
deschiderea forat a casetei de valori.
n executarea contractului de nchiriere a casetei de valori, instituia de credit sau o alt
entitate care presteaz n condiiile legii astfel de servicii, denumit prestator, rspunde fa de
client pentru asigurarea unei ncperi adecvate i sigure, precum i pentru integritatea casetei.
Este vorba de un contract care grupeaz elemente ale contractului de locaiune cu elemente
ale contractului de depozit.

86
Tema

Dati 5 exemple de cele mai frecvente clauze abuzive din contractele bancare evidentiate de
jurisprudenta actuala.

Sa ne reamintim

n aceasta unitate de invatare au fost parcurse urmatoarele notiuni:


Contractul de cont curent in acceptiunea generala si in cea a Codului civil
Contractele bancare propriu zise: contractul de cont bancar de disponibilitati, contractul
de cont de depozit de fonduri
contraceile bancare reglementate de Codul civil: contractual bancar de cont current,
contractul de depozit bancar, facilitatea de credit, contractul de inchiriere a casetelor de
valori

Contractele bancare imbraca o multitudine de forme care face dificila clasificarea lor.

Contractele de credit si contractele de constituire a garantiilor sunt titluri executorii.

5. Rezumat

Reglementarea actuala a contractelor bancare este data, pe de o parte, de legea


bancar- O.U.G. nr. 99/2006, pe de alta, de Codul civil.
Utilizand acest criteriu al izvorului formal, propunem urmatoarele categorii de
contracte bancare:
a. cele care coincid cu operatiunile bancare principale prevazute de O.U.G. nr.99/2006,
respectiv contractul de depozit si contractul de credit
b. cele reglementate de Codul civil: contractul de cont curent, contractul de depozit de
fonduri, contractul de depozit de titluri, facilitatea de credit si inchirierea casetelor
de valori
c. contracte accesorii: contractul de garantie

TEST DE EVALUARE A CUNOSTINTELOR IV.

87
1. Instituia de credit sau o alt entitate care presteaz n condiiile legii un tip de servicii,
denumit prestator, rspunde fa de client pentru asigurarea unei ncperi adecvate i
sigure, precum i pentru integritatea casetei; aceasta incheie un:
a. Contract de inchiriere de casete de valori
b. Contract de depozit
c. Contract de credit

2. Linia de credit, creditul revolving, creditul over draft, cardul de credit sunt aplicatii practice
ale facilitatii de credit.
a. Fals
b. Adevarat

3. Depozitul de fonduri si depozitul de titluri sunt:


a. varietati ale depozitului bancar
b. reglementate de Codul civil
c. categorii de depozit prin care banca fie devine propietara sumelor de bani depuse, fie
este imputernicita cu administrarea acestora

4. Conform Codului civil este interzisa denuntarea unilaterala a contractului de cont curent.
a. Adevarat
b. Fals

5. n momentul incheierii unui contract bancar clientul adera la:


a. clauzele contractuale
b. condiiile generale de banc
c. uzurile convenionale
d. regulile profesionale bancare
e. reglementarile Codului civil

6. Obiectul contractului bancar are un caracter nespecific determinat de prevederile art. 18


din O.U.G. nr. 99/2006 ce cantoneaz exclusiv coninutul acordului de voin al prilor
n enumerarea limitativ a operaiunilor bancare.
a. Adevarat
b. Fals

7. Forma scrisa a contractului bancar este:


a.impusa prin lege
b. impusa de practica bancara
c. impusa de practica bancara pentru dovedirea existentei contractului

88
8. Capacitatea de folosin a persoanei juridice este data de orice drepturi i obligaii civile, afar
de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot aparine dect persoanei fizice (art.
206-208 C.civ).
a. Fals
b. Adevarat

9. Obligaia bncii de a informa inseamna:


a. includerea n coninutul contractului a clauzelor eseniale
b. aducerea la cunotina clientului/publicului a tuturor clauzelor care atenueaz
rspunderea bncii
c. aducerea la cunostinta clientului/publicului a clauzelor care acord bancii drepturi
specifice

10. Contractul bancar este un contract de adeziune deoarece:


a. coninutul lui este elaborat de banc
b. clientul poate accepta condiiile oferite de banc; el intr ntr-un raport juridic
contractual cu aceasta
c. clientul poate sa refuze i s nu ncheie contractul daca nu este de acord cu clauzele
contractuale
d. toate clauzele i coninutul lor nu sunt rezultatul negocierii prilor contractante
e. clientul negociaza contractul cu banca

11. Creditul de consum este creditul acordat unei persoane fizice, altul dect creditul pentru
investiii imobiliare.
a.fals
b.adevarat

12. Contractul bancar reprezint acordul de voin prin care o parte (banca sau alt comerciant)
se oblig s efectueze operaiunile bancare prevzute de lege (operaiuni pasive, active i
conexe), fa de cealalt parte (public/client), care se oblig s respecte clauzele
contractuale specifice contractului ncheiat.
a.fals
b. adevarat

13. F.G.D.B. are ca scop:


a.arantarea depozitelor
b.efectuarea plii compensaiilor ctre deponenii garantai

89
14. Scrisoarea de confort permite bncii s se angajeze s l despgubeasc pe beneficiarul
garaniei pentru situaia n care debitorul acestuia nu i exercit sau exercit
necorespunztor obligaiile asumate printr-un raport juridic fundamental ce i leag.
a.fals
b. adevarat

15. Leasingul financiar (finance lease) se caracterizeaz prin aceea c locatorul se limiteaz
s finaneze echipamentul, n timp ce utilizatorul pltete toate celelalte costuri, avnd
opiunea ferm i irevocabil de a cumpra materialul la finele contractului, la un pre
determinat
a.fals
b.adevarat

TEMA DE CONTROL

Efectuati o cercetare care sa evidentieze prevederile normative conform carora anumite


clauze pot avea caracter abuziv. Identificati reglementarile europene si reglementarile interne.

Functionarea bancii. Modificarea si incetarea bancii

Cuprins

Introducere.......................................................................................................................91
Organul deliberativ. Organul executiv. Organul de control al bancii ...................................... 93
Modificarea si incetarea bancii...............................................................................................107
Rezumat
Test de verificare a cunostinelor
Tema de control

90
Introducere

n existenta sa, banca parcurge trei etape, ca orice alta entitate- constituirea, functionarea
si incetarea. Am studiat deja modalitatea legala de constituire a bancii. Ca atare, vom trata in
continuare modul in care banca functioneaza legal, ca urmare a activitatii celor trei categorii de
organe- organul deliberativ care ia hotarari, organul executiv care pune in executare hotaririle
organului deliberativ si organul de control al gestiunii.
Astfel, banca functioneaza ca urmare a activitatii adunarii generale, a administratorilor
si a auditului financiar, ca organe principale care asigura desfasurarea activitatii bancare.

Acest modul are ca obiectiv deprinderea studentilor cu notiunile cu caracter general care
vizeaza functionarea oricarei entitati constituita ca persoana juridica, respectiv ca societate pe
actiuni.
n plus, un alt obiectiv consta in deprinderea studentilor cu specificul functionarii bancii,
constand in elemente ca: particularitatile functionarii adunarii generale bancare,
incompatibilitatile administratorilor bancari, interdictiile, comitetele bancilor, auditarea
bancilor.

Organele care asigura functionarea bancii

Cuprins

1. Introducere..............................................................................................................96
3 Organul deliberativ al bancii.............................................................................97
4. Organul executiv al bancii...............................................................................99
5. Organul de control al bancii...............................................................................105
6. Rezumat..........................................................................................................108

1. Introducere

Conducerea societilor, indiferent de forma juridic, este supus reglementrilor cu caracter


general cuprinse n Legea nr. 31/1990 (Titlul III). Aceste reglementri sunt fie cu caracter
comun, referitoare la administratorii societii, la regimul juridic al bunurilor aduse ca aport n

91
societate, la dreptul asociailor la dividende, la obligaiile referitoare la actele societii, fie cu
caracter special, care se refer la aspectele specifice funcionrii fiecrei forme juridice de so-
cietate.
Din punct de vedere funcional exist particulariti care privesc societile bancare n raport
cu celelalte categorii de societi.
Pe plan organizatoric, bncile se comport ca orice alt societate.
Astfel, ca organizare, bncile dispun de un for suprem de conducere (adunarea general), de
structuri care i asigur gestiunea curent (preedinte, consiliu de administraie, comitet de
direcie), de organe proprii de control (auditori), n conformitate cu prevederile generale ale Legii
nr. 31/1990.
n schimb, statutul acestor entiti impune ca, din punct de vedere funcional (operaional),
s se supun reglementrilor i ordinelor emise de Banca Naional, date n aplicarea legislaiei
privind politica monetar, de credit, valutar, de pli, de asigurare a prudenei bancare i de
supraveghere bancar [art. 101 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2006]. Aceasta este deosebirea
primordial fa de societile uzuale, care sunt total independente n elaborarea propriului
management.
n afara administratorilor, care au acelai statut indiferent de forma juridic a societii, este
nevoie i de alte organe prin care s se manifeste voina societii. Intr n aceast categorie
adunarea general i organele de control a gestiunii societii.

3. Organul deliberativ al bancii

Societile bancare i desfoar activitatea ca o societate pe aciuni.


Conform reglementrilor cu caracter special, art. 101 alin. (1) i (2) din O.U.G. nr. 99/2006
privind instituiile de credit i adecvarea capitalului, banca se supune, n organizarea sa:
- O.U.G. nr. 99/2006;
-Reglementrilor B.N.R.;
- Regulamentului (UE) nr. 575/2013
n activitatea lor, instituiile de credit se supun reglementrilor i msurilor adoptate de
Banca Naional a Romniei n aplicarea prezentei Ordonane de urgen i a Regulamentului
(UE) nr. 575/2013.
Practica bancar prudent i sntoas guverneaz, de asemenea, activitatea i organizarea
bncii.
Instituiile de credit trebuie s i organizeze ntreaga activitate n conformitate cu regulile
unei practici bancare prudente i sntoase, cu cerinele legii, ale Regulamentului (UE) nr.
575/2013 i ale reglementrilor emise n aplicarea acestora.

92
Adunarea general a acionarilor are aceleai caracteristici generale prevzute de Legea
societilor, fiind deci un organ deliberativ i de decizie. Aceast adunare hotrte n
problemele generale privind activitatea bncii. Adunarea general i reprezint pe toi acionarii
bncii, iar la edinele ei particip delegaii unitilor, ai persoanelor fizice i juridice
deintoare de aciuni emise de banc.
Remarcm faptul c nici fosta lege bancar nr. 58/1998 nu fcea nicio referire cu privire la
adunarea general, n calitate de organ suprem de conducere al unei bnci, ca de altfel nici
actuala reglementare O.U.G. nr. 99/2006.
Fiecare societate bancar va putea ns s prevad n actele sale constitutive acele
reglementri interne care s i asigure o funcionare optim.
n funcie de atribuiile pe care i le-a ncredinat legiuitorul, adunrile generale pot fi ordinare,
extraordinare i speciale.
Potrivit Titlului III, Capitolul IV, Seciunea a II-a din Legea nr. 31/1990, adunarea ordinar se
ntrunete o dat pe an, n cel mult cinci luni de la ncheierea exerciiului financiar. Se va desfura
la sediul societii i n localul indicat n convocare.
Adunarea ordinar poate s discute i s decid asupra oricrei probleme nscrise n ordinea
de zi. Potrivit Legii (art. 111 din Legea nr. 31/1990), adunarea general este obligat:
a) s discute, s aprobe sau s modifice situaiile financiare anuale, pe baza rapoartelor
prezentate de consiliul de administraie, de directorat i de consiliul de supraveghere, de cenzori
de auditorul financiar i s fixeze dividendul;
b) s aleg i s revoce membrii consiliului de administraie/consiliului de supraveghere i
cenzorii;
c) s numeasc sau s demit auditorul financiar i s fixeze durata minim a contractului de
audit financiar (banca fiind o societate pe aciuni ale cror situaii financiare sunt auditate);
d) s fixeze remuneraia cuvenit pentru exerciiul n curs membrilor consiliului de
administraie/supraveghere (i cenzorilor), dac nu a fost stabilit prin actul constitutiv;
e) s se pronune asupra gestiunii consiliului de administraie, respectiv a directoratului, s
stabileasc bugetul de venituri i cheltuieli sau programul de activitate pe exerciiul urmtor.

Adunarea extraordinar

Adunarea extraordinar se ntrunete ori de cte ori este nevoie a se lua o hotrre n
probleme care reclam modificarea actelor constitutive ale societii:
a) schimbarea formei societii;
b) mutarea sediului;
c) schimbarea obiectului de activitate a societii;
d) nfiinarea sau desfiinarea unor sedii secundare: sucursale, agenii, reprezentane sau
altele fr personalitate juridic;
e) prelungirea duratei societii;
f) majorarea capitalului social;
g) reducerea capitalului social sau rentregirea lui prin emisiune de noi aciuni;
h) fuziunea cu alte societi sau divizarea societii;

93
i) dizolvarea anticipat a societii;
j) conversia aciunilor nominative n aciuni la purttor sau a aciunilor la purttor n aciuni
nominative;
k) conversia aciunilor dintr-o categorie n alta;
l) conversia unei categorii de obligaiuni n alt categorie sau aciuni;
m) emisiunea de obligaiuni.
Anumite atribuii cele de la lit. b), c) i f) vor putea fi delegate consiliului de administraie
sau directoratului.
n cazul adunrii extraordinare, condiiile de cvorum i majoritate sunt mai riguroase,
atribuiile sale fiind axate pe probleme grave pentru viaa societii.

Convocarea, sedinta si hotararile adunarii generale

Reglementarile legale in domeniu cuprinse in continutul Legii nr.31/1990 sunt de


aplicatie si in cazul functionarii AGA din domeniul bancar.

Sa ne reamintim...

Organul deliberativ este reprezentat de adunarea generala. Adunarea generala ordinara are
atributii obisnuite, care tin de incheierea exercitiului finaciar, cea aextraordinara se convoaca
in caz de nevoie.
Reglementarile cu caracter general prevazute de Legea nr.31/1990 se aplica si in cazul bancilor.

4. Organul executiv al bancii. Administratorul bancii

Reglementarea actual

Regulamentul B.N.R. nr. 5/2013 privind cerinele prudeniale pentru instituiile de


credit61 reglementeaz:
a) cadrul de administrare a activitii instituiilor de credit, procesul intern de evaluare a
adecvrii capitalului la riscuri i condiiile de externalizare a activitilor instituiilor de credit;
b) unele aspecte legate de fondurile proprii ale instituiilor de credit;
c) cerinele privind amortizoarele de capital;
d) supravegherea pe baz consolidat a instituiilor de credit;

61
M.Of. nr. 841 din 30 decembrie 2013.

94
e) condiiile pentru aprobarea utilizrii modelelor interne de rating pentru determinarea
cerinelor de capital pentru riscul de credit;
f) cerinele pentru notificarea prealabil a utilizrii abordrii standard pentru riscul
operaional, cele pentru aprobarea utilizrii abordrii standard alternative pentru riscul
operaional i condiiile pentru aprobarea utilizrii abordrii avansate de evaluare pentru
determinarea cerinelor de capital pentru riscul operaional;
g) condiiile pentru aprobarea utilizrii modelelor interne pentru determinarea cerinelor de
capital pentru riscul de pia;
h) unele aspecte legate de aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului
European i al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinele prudeniale pentru instituiile de
credit i firmele de investiii i de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012.
Cu privire la cadrul de funcionare al bncii actul normativ reglementeaz structura
organelor i organizarea bncii/instituie de credit (Seciunea 1 art. 6-9), organul de conducere
al bncii/instituie de credit (Seciunea 2 art. 10-27), comitetul de audit
(art. 22-23), comitetul de nominalizare (art. 24) i controlul intern (art. 33-60).
Noiuni speciale
Titlul I Capitolul II Definiii art. 3 definete urmtoarele noiuni:
- organ de conducere;
- organul de conducere n funcia sa de supraveghere;
- conducerea superioar;
- persoane care dein funcii-cheie;
- persoane cu funcie de conducere;
- personalul identificat.

Persoane care fac parte din conducerea bncii:


1. Organul de conducere este organul sau organele de administrare i de conducere ale unei
instituii de credit stabilite potrivit actelor constitutive, n conformitate cu prevederile Legii
societilor nr. 31/1990 i ale O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea
capitalului, care sunt mputernicite s stabileasc strategia, obiectivele i orientarea general a
instituiei de credit, care supravegheaz i monitorizeaz procesul decizional de conducere i
care include/includ persoanele care conduc n mod efectiv activitatea instituiei de credit.
2. Organul de conducere n funcia sa de supraveghere este organul de conducere care i
ndeplinete rolul de supraveghere i monitorizare a procesului decizional de conducere i care
este reprezentat de consiliul de administraie, n cadrul sistemului unitar de administrare, i
consiliul de supraveghere, n cadrul sistemului dualist de administrare.
3. Conducerea superioar este reprezentat de persoanele fizice care exercit funcii de
conducere n cadrul unei instituii de credit i care sunt mputernicite cu activitatea de conducere
curent a instituiei de credit i rspund de modul de ndeplinire a acesteia fa de organul de
conducere. Conducerea superioar este reprezentat de directori, n cadrul sistemului unitar de
administrare, i de ctre directorat, n cadrul sistemului dualist de administrare.

Persoane care nu fac parte din conducerea bncii:


1. Persoanele care dein funcii-cheie sunt membri ai personalului ale cror funcii le confer
o influen semnificativ asupra orientrii instituiei de credit, ns care nu sunt membri ai
organului de conducere. Printre persoanele care dein funcii-cheie se pot numra conductorii

95
unor linii de activitate importante, ai sucursalelor din Spaiul Economic European, filialelor din
state tere, ai funciilor-suport i de control.
2. Persoanele cu funcie de conducere de nivel mediu a unor activiti sunt persoanele
nominalizate s asigure conducerea unitilor operaionale ale instituiei de credit.
3. Categoriile de personal ale cror activiti profesionale au un impact semnificativ asupra
profilului de risc al unei instituii de credit numit Personalul identificat i cuprind pe membrii
personalului ale cror activiti profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc
al instituiei de credit, incluznd membrii conducerii superioare, personalul care expune
instituia de credit unor riscuri - de exemplu, persoane crora li s-au acordat competene
individuale sporite n ceea ce privete derularea tranzaciilor n care este implicat instituia de
credit, cum ar fi: dealeri, persoane care au competena de a aproba credite de valori
semnificative, personalul funciilor de control i orice angajat care primete o remuneraie
total, inclusiv clauze privind beneficiul discreionar de tip pensie, ce conduce la ncadrarea
acestuia n aceeai categorie de remuneraie cu cea a membrilor conducerii superioare i cu a
personalului care expune instituia de credit unor riscuri.

Administrarea bncii. Funcii noi:


1. Funcia de administrare a riscurilor
n art. 37-48 Regulamentul dispune msuri care reglementeaz funcia de administrare a
riscurile care presupune: elaborarea i revizuirea strategiilor i n procesul decizional; analiza
tranzaciilor cu pri afiliate;identificarea riscurilor generate de complexitatea structurii juridice
a unei instituii de credit; evaluarea modificrilor semnificative; msurarea i evaluarea intern
a riscurilor; monitorizarea riscurilor; aspecte legate de expuneri neaprobate.
2. Funcia de conformitate
Regulamentul prevede constituirea, n conformitate cu art. 49-53, a funciei de conformitate,
funcie care administreaz riscul de conformitate.
Funcia de conformitate a bncii trebuie s asigure respectarea politicii de conformitate i s
raporteze organului de conducere asupra administrrii riscului de conformitate.

Rspunderea administratorilor din domeniul bancar

Aceast rspundere mbrac aspecte deosebite. Pe lng cele generale, ale dreptului comun,
administratorii sunt supui unor sanciuni specifice domeniului bancar.
Banca Naional a Romniei dispune, n art. 228 din O.U.G. nr. 99/2006, c orice instituie
de credit, persoan juridic romn, care nu respect cerinele prevzute n ordonan, n
reglementrile ori n alte acte emise n aplicarea acesteia sau nu d curs unei recomandri a
Bncii Naionale a Romniei, s fie sancionat.
n consecin, Banca Naional a Romniei poate s dispun, fr a se limita la acestea,
urmtoarele msuri:
a) s solicite instituiei de credit mbuntirea cadrului de administrare, a strategiilor,
proceselor i mecanismelor implementate n vederea respectrii dispoziiilor art. 2462 i 14863;

62
Un cadru formal de administrare a activitii riguros conceput.

63
Strategii i procese interne formalizate, solide, eficiente i complete de evaluare i meninere n permanen a
nivelului, structurii i distribuiei capitalului.

96
b) s dispun instituiei de credit nlocuirea persoanelor desemnate s asigure conducerea
sucursalelor instituiei de credit.
n cazul instituirii administrrii speciale, Banca Naional a Romniei decide i cu privire la
retragerea aprobrilor acordate persoanelor crora le-au fost ncredinate responsabiliti de
administrare i/sau conducere i auditorului financiar al instituiei de credit, persoan juridic
romn, i, dac este cazul, cu privire la suspendarea drepturilor de vot ale
acionarilor/membrilor, aplic sanciuni, potrivit prevederilor prezentei ordonane de urgen, n
cazurile n care constat c o instituie de credit, persoan juridic romn, i/sau oricare dintre
persoanele prevzute la art. 108 alin. (1) sau persoanele desemnate s asigure conducerea
sucursalelor instituiei de credit se fac vinovate de urmtoarele fapte:
a) nclcarea unei prevederi a prezentei ordonane de urgen, a reglementrilor emise n
aplicarea acesteia ori a reglementrilor proprii ale instituiilor de credit, respectiv a
regulamentelor de direct aplicare adoptate la nivelul Uniunii Europene n domeniile
reglementate de prezenta ordonan de urgen;
b) nerespectarea msurilor dispuse de Banca Naional a Romniei;
c) nclcarea oricrei condiii sau restricii prevzute n autorizaia acordat;
d) efectuarea de operaiuni fictive i fr acoperire real, n scopul prezentrii incorecte a
poziiei financiare sau expunerii instituiei de credit;
e) neraportarea, raportarea cu ntrziere sau raportarea de date i informaii eronate ctre
Banca Naional a Romniei;
f) periclitarea credibilitii i/sau viabilitii instituiei de credit prin administrarea
necorespunztoare a fondurilor.
Sanciunile aplicabile
n cazurile prevzute la art. 228, Banca Naional a Romniei poate aplica urmtoarele
sanciuni:
a) avertisment scris;
b) amend aplicabil instituiei de credit, ntre 0,05% i 1% din capitalul social al acesteia;
c) amend aplicabil membrilor consiliului de administraie/directorilor i persoanelor
desemnate s asigure conducerea sucursalelor instituiei de credit, ntre 1-6 salarii medii nete
pe instituia de credit, conform situaiei salariale existente n luna precedent datei la care s-a
constatat fapta;
d) retragerea aprobrii acordate membrilor consiliului de administraie/directori
e) retragerea autorizaiei acordate instituiei de credit.

97
Sanciunile prevzute la alin. (1) pot fi aplicate concomitent cu dispunerea de msuri
conform art. 226 alin. (2)64 i art. 23065 sau independent de acestea.

Administratorul special

Statutul administratorilor speciali este reglementat prin art. 240-24041 din O.U.G.
nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului (Capitolul VIII Proceduri
speciale din Titlul III Supravegherea i cerine de publicare pentru B.N.R.)66.
Administrarea special se exercit de un administrator special, desemnat de Banca Naional
a Romniei prin hotrrea de instituire a acestei msuri.
Administrator special poate fi [art. 2405]:
- una sau mai multe persoane fizice sau
- o persoan juridic, respectiv Fondul de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar.
Pentru motive ntemeiate, Banca Naional a Romniei poate nlocui administratorul special.
Din momentul n care societatea bancar este supus msurilor de administrare special din
partea B.N.R., administrarea societii este preluat de ctre administratorul special, stabilit de
Banca Central, prin consiliul de administraie.
Atribuii. Ca atribuii principale, noul administrator va prelua integral toate atribuiile
consiliului de administraie. El va administra banca stabilind condiiile optime pentru conservarea
activelor i ncasarea creanelor n interesul deponenilor i al altor creditori.

Msuri de administrare special. Ca prime msuri de administrare special, administratorul


special va suspenda urmtoarele drepturi ale acionarilor: dreptul de vot cu privire la numirea i
revocarea administratorilor i dreptul la dividende.

64
a) s oblige instituia de credit s dispun de fonduri proprii la un nivel mai mare dect cel prevzut la art. 126;
b) s solicite instituiei de credit mbuntirea cadrului de administrare, a strategiilor, proceselor i mecanismelor
implementate n vedere respectrii dispoziiilor art. 24 i 148;
c) s solicite instituiei de credit s aplice o politic specific de provizionare sau un tratament specific al expunerilor
din perspectiva cerinelor de fonduri proprii;
d) s restricioneze sau s limiteze activitatea, operaiunile sau reeaua de sucursale ale instituiei de credit, inclusiv
prin retragerea aprobrii acordate pentru nfiinarea sucursalelor din strintate;
e) s solicite instituiei de credit reducerea riscurilor aferente operaiunilor, produselor i/sau sistemelor acesteia;
f) s dispun instituiei de credit nlocuirea persoanelor desemnate s asigure conducerea sucursalelor instituiei de
credit;
g) s instituie supravegherea special sau, dup caz, administrarea special, asupra instituiei de credit, potrivit
dispoziiilor cuprinse n Capitolul VIII din prezentul titlu;
h) s limiteze participaiile calificate n entiti financiare sau nefinanciare, situaie n care instituia de credit este
obligat la nstrinarea acestora.
65
Suspendarea exercitrii drepturilor de vot aferente aciunilor deinute de acionarii sau membrii respectivi.

66
Art. 103 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei stabilete c pe parcursul reorganizrii,
societatea debitoare va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar.

98
Un alt efect al numirii acestui administrator este acela al suspendrii activitii consiliului de
administraie i al dreptului la remuneraie al administratorilor.
Toate compartimentele din cadrul bncii i sediile secundare ale acesteia vor fi ntiinate
despre primele msuri luate de administrator.
n continuare, administratorul va desfura activiti menite s determine situaia financiar
exact a societii bancare, astfel ca, ntr-un termen de 60 de zile de la numire, s poat prezenta
un raport scris consiliului de administraie al B.N.R. Raport va cuprinde i msuri referitoare la
redresarea situaiei acesteia din punct de vedere al siguranei financiare. Raportul va avea anexate
documente referitoare la evaluarea activelor i pasivelor bncii, situaia recuperrii activelor,
costul meninerii activelor i situaia lichidrii debitelor.

Msurile B.N.R. Dup primirea raportului, Banca Central are la dispoziie 15 zile67 pentru a
opta ntre cele dou posibiliti de a aciona pe care legiuitorul le-a prevzut:
a) fie s prelungeasc activitatea administratorului special pe o perioad limitat,
b) fie s retrag autorizaia bncii i s sesizeze instana competent pentru declanarea
procedurii de lichidare a bncii.
n primul caz, administratorul special va prezenta, periodic, evaluarea situaiei financiare a
bncii.

ncetarea msurilor de administrare special. n continuare, exist varianta ca banca s se


redreseze din punct de vedere financiar i s se ncadreze n parametrii de supraveghere pru-
denial stabilii prin lege i prin reglementrile B.N.R.
Ca urmare, se va dispune de ctre consiliul de administraie al Bncii Centrale ncetarea
msurilor de administrare special, iar banca i va relua activitatea sub controlul organelor sale
statutare.

Retragerea autorizaiei. Sesizarea instanei. n caz contrar, B.N.R. retrage autorizaia i


sesizeaz instana competent n vederea declanrii procedurii falimentului.

Administratorul interimar

Intrat n procedura falimentului, societii bancare i se desemneaz un administrator


interimar. Acesta are rolul de a conserva patrimoniul bncii n scopul prevenirii diminurii
activului i a creterii pasivului instituiei de credit, de la momentul depunerii unei cereri de
deschidere a procedurii falimentului i pn la data numirii lichidatorului.
O.G. nr. 10/2004 privind falimentul instituiilor de credit definete administratorul interimar
[art. 2 alin. (1) lit. a)] ca fiind persoana fizic sau juridic desemnat de Banca Naionala a
Romniei abilitat s ia msuri conservatorii, n scopul prevenirii diminurii activului i a
creterii pasivului instituiei de credit, de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a
procedurii falimentului i pn la data numirii lichidatorilor.

67
A se vedea i infra Titlul VII, Capitolul II, Seciunea a 4-a, 2. Administrarea special a bncii, p. 303.

99
Sa ne reamintim...

Organul executiv este reprezentat de administratori. Administratorul pune in executare


hotararile adunarii generale. Administratorul va indeplini conditii speciale in cazul administrarii
bancilor. Pentru situatii speciale va fi numit un administrator special sau unul interimar.

5. Organul de control al bncii

n cazul societilor de capital se efectueaz un control asupra gestiunii societii de ctre


persoane anume nvestite. Este vorba, ca regul general, de cenzori.
Alturi de acest tip de control s-a reglementat i o alt form, numit audit.
Odat cu modificarea Legii nr. 31/1990 prin dispoziiile Legii nr. 161/2003, situaiile
financiare ale societilor care intr sub incidena reglementrilor contabile armonizate cu
directivele europene i standardele internaionale de contabilitate vor fi auditate de ctre
auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice.
Conform Legii nr. 31/1990, n art. 159-166 se reglementeaz activitatea de audit financiar i
audit intern, precum i activitatea cenzorilor.

Dispoziii comune

Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin membrilor consiliului de
administraie neregulile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale i ale prevederilor
actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin
adunrii generale.
n cazul societilor n care au fost desemnai auditori interni, potrivit legii, orice acionar
are dreptul s reclame acestora faptele despre care cred c trebuie verificate. Auditorii interni
le vor avea n vedere la ntocmirea raportului ctre consiliul de administraie, respectiv consiliul
de supraveghere. n cazul n care reclamaia este fcut de acionari reprezentnd, individual
sau mpreun, cel puin 5% din capitalul social ori o cot mai mic, dac actul constitutiv
prevede astfel, auditorii interni sunt obligai s verifice faptele reclamate, iar n cazul n care
sunt confirmate, fiind consemnate ntr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administraie,
respectiv consiliului de supraveghere, i pus la dispoziie adunrii generale; n acest caz,
consiliul de administraie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat s convoace
adunarea general.

100
Seciunea a 2-a. Auditarea bncilor

Situaiile financiare ale bncilor nu mai sunt controlate prin instituia cenzorului, ci vor fi
auditate de auditori financiari68 aprobai de B.N.R. (Titlul II Capitolul IV Situaii financiare i
audit din O.U.G. nr. 99/2006).
Bncile trebuie s organizeze i s conduc contabilitatea n conformitate cu prevederile Legii
contabilitii nr. 82/1991, republicat, i s ntocmeasc situaii financiare anuale i, dup caz,
situaii financiare anuale consolidate, care s ofere o imagine fidel a poziiei financiare, a per-
formanei financiare, a fluxurilor de trezorerie i a celorlalte aspecte legate de activitatea
desfurat. Evidena contabil i situaiile financiare trebuie s reflecte, de asemenea,
operaiunile i situaia financiar a sucursalelor i a filialelor, pe baz individual i, respectiv, pe
baz consolidat. Situaiile financiare anuale i situaiile financiare anuale consolidate trebuie s
fie auditate de auditori financiari, n conformitate cu standardele i practicile acceptate pe plan
internaional.
n plus, bncile sunt obligate s prezinte Bncii Naionale a Romniei situaiile lor financiare,
precum i alte date i informaii cerute la termenele i n forma stabilite prin reglementri i
instruciuni de ctre B.N.R., n calitate de autoritate de supraveghere.
Auditorii financiari ai bncilor trebuie s fie aprobai de B.N.R., care poate respinge numirea
unui auditor financiar dac apreciaz c acesta nu dispune de experiena i/sau independena
adecvate pentru ndeplinirea sarcinilor specifice sau dac exist constatri potrivit crora acesta
nu a respectat cerinele de conduit etic i profesional specifice.
Bncile au obligaia s nlocuiasc periodic auditorul financiar sau s solicite auditorului
financiar nlocuirea periodic a coordonatorului echipei care realizeaz auditul financiar, conform
cerinelor Bncii Naionale a Romniei.
Auditorul financiar al unei instituii de credit trebuie s informeze Banca Naional Romniei
de ndat ce, n exercitarea atribuiilor sale, a luat cunotin despre orice fapt sau decizie n
legtur cu instituia de credit care:
a) reprezint o nclcare semnificativ a legii i/sau a reglementrilor ori a altor acte emise n
aplicarea acesteia, prin care sunt stabilite condiiile de autorizare sau cerine privind desfurarea
activitii;
b) este de natur s afecteze capacitatea instituiei de credit de a funciona n continuare;
c) poate conduce la un refuz din partea auditorului financiar de a-i exprima opinia asupra
situaiilor financiare sau la exprimarea de ctre acesta a unei opinii cu rezerve.
La solicitarea B.N.R., auditorul financiar al instituiei de credit are obligaia s furnizeze
orice detalii, clarificri, explicaii legate de activitatea de audit financiar desfurat. Obligaiile
de mai sus revin auditorului financiar i n situaia n care exercit sarcini specifice ntr-o

68
O.U.G. nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicat (M.Of. nr. 598 din 22 august 2003). Ultima
modificare prin Legea nr. 149/2013 privind aprobarea O.G. nr. 23/2012 pentru modificarea i completarea O.G. nr.
90/2008 privind auditul statutar al situaiilor financiare anuale i al situaiilor financiare anuale consolidate i a O.G. nr.
65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil i a contabilitii autorizate i pentru modificarea altor acte
normative (M.Of. nr. 257 din 9 mai 2013).

101
entitate care are legturi strnse, decurgnd dintr-o relaie de control cu banca. ndeplinirea cu
bun-credin de ctre auditorul financiar a obligaiei de a informa Banca Naional a Romniei
nu constituie o nclcare a obligaiei de pstrare a secretului profesional, care revine acestuia
potrivit legii sau clauzelor contractuale, i nu poate atrage rspunderea de orice natur a
acestuia.
Banca Naional are acces la orice documente ntocmite de auditorii financiari pe parcursul
aciunii de audit. Ea poate retrage aprobarea acordat unui auditor financiar, n situaia n care
acesta nu i ndeplinete n mod corespunztor atribuiile prevzute de lege sau nu respect
cerinele de conduit etic i profesional specifice i poate emite reglementri specifice cu
privire la relaia auditor financiar-autoritate competent.

1. Atribuiile auditorului financiar se refer la:

a) ntocmirea raportului anual mpreun cu opinia sa, din care s rezulte dac situaiile
financiare prezint o imagine fidel a poziiei financiare, a performanei financiare, a fluxurilor
de trezorerie a bncii i a altor informaii, potrivit standardelor profesionale publicate de
Camera Auditorilor Financiari din Romnia;
b) analiza practicilor i procedurilor controlului i auditului intern;
c) furnizarea de informaii referitoare la datele cuprinse n situaiile financiare ale bncii
ctre B.N.R.

2. Alte atribuii sunt obligatorii n legtur cu luarea la cunotin despre orice act sau fapt
care are legtur cu banca, astfel:
- constituie o nclcare grav a legii/reglementrilor;
- este de natur s afecteze situaia patrimonial a bncii sau buna funcionare;
- poate conduce la un refuz din partea auditorului de a-i exprima opinia asupra situaiilor
financiare sau la exprimarea de opinii cu rezerve.
Din cele de mai sus, concluzionm c evidena contabil a societilor bancare va fi
controlat de auditori interni, pe de o parte, i de auditori externi, pe de alt parte, n ultima
situaie pe baz de contract cu persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari
din Romnia.

Sa ne reamintim

Gestiunea bancii este controlata de auditori interni si de auditori financiari.


Banca intra sub incidenta prevederilor privind reglementrilor contabile armonizate cu
directivele europene i standardele internaionale de contabilitate. Auditorul intern instiinteaza
Consiliul de administratie sau adunarea generala despre neregulile constatate.
Auditorul financiar este aprobat de B.N.R. si are obligatia de a nstiinta B.N.R despre neregulile
constatate.

102
TEMA

Identificati atributiile cu caracter specific ale auditorilor financiari.

Rezumat

Functionarea bancii este asigurata de adunarea generala, de administratori si de auditori.


Adunarea generala a bancii nu prezinta caractere specifice, ci se supune reglementarilor cu
caracter general.
Administratorii bancii vor indeplini conditii legale speciale, in conformitate cu cerintele privind
activitatea bancara. Sunt definite urmatoarele notiuni:
- organ de conducere;
- organul de conducere n funcia sa de supraveghere;
- conducerea superioar;
- persoane care dein funcii-cheie;
- persoane cu funcie de conducere;
- personalul identificat
Administatorii bancii indeplinesc functii noi- functia de administarea a riscurilor si functia de
conformitate.
Auditorii finaciari sunt aprobati de B.N.R. si indeplinesc atributii specifice prin care se asigura
functionarea optima a bancii.

Modificarea si incetarea bancii

Cuprins
1. Introducere..............................................................................................108
2. Modificarea bancii. Fuziunea i divizarea bancii ................................................... 109
3. ncetarea bancii. Dizlovarea i lichidarea bncii..................................124
4. Rezumat..............................................................................................133

1. Introducere

103
Modificarea societii presupune adaptarea elementelor constitutive ale societii la
condiiile economice intervenite pe parcursul funcionrii acesteia, modificare ce intervine
n condiiile legii.
Legea societilor se refer la modificarea actului constitutiv al societii ca mijloc de
modificare a unei societi legal constituite pentru a deveni mai eficient69, n cazurile expres
prevzute de lege: prelungirea duratei societii, reducerea sau majorarea capitalului social,
precum i cele reglementate n art. 113 din Legea nr. 31/1990 (schimbarea sediului, a obiectului,
a formei sau fuziunea i divizarea societii etc.).
Doctrina a inclus i alte cazuri de modificare, cum ar fi: excluderea sau retragerea unui
asociat, nfiinarea de sucursale, transmiterea prilor de interes ctre un ter etc., toate aceste
cazuri enumerate avnd un caracter exemplificativ70.
Noiunea de modificare cuprinde deci orice schimbare privind elementele prevzute n actul
constitutiv la constituirea societii (art. 7 i art. 8 din Legea nr. 31/1990).
Societatea subzist ca persoan juridic, cu modificrile aduse n urma modificrii actului
constitutiv (art. 205 din lege).
Legea nr. 31/1999 dispune c actul constitutiv poate fi modificat de asociai sau prin instan.
Actul constitutiv poate fi modificat prin hotrrea adunrii generale adoptat n condiiile
legii sau printr-un act adiional la actul constitutiv sau prin hotrrea instanei judectoreti, n
condiiile art. 223 alin. (3) i art. 226 alin. (2).
Forma autentic a actului modificator adoptat de asociai este obligatorie atunci cnd are ca
obiect: majorarea capitalului social, prin subscrierea ca aport n natur a unui teren; modificarea
formei juridice a societii ntr-o societate n nume colectiv sau n comandit simpl (sunt rar
ntlnite cazurile de transformare a unei societi pe aciuni n astfel de societi), majorarea
capitalului social prin subscripie public [art. 204 alin. (2)].
n concluzie, pentru modificarea societii, asociaii vor avea n vedere respectarea acelorai
condiii legale cerute ca i pentru constituirea societii. Principiul simetriei presupune
exprimarea voinei asociailor, la fel ca la constituire, prin convocarea adunrii generale
extraordinare (pentru societile pe aciuni) i ntocmirea unui act adiional la actul constitutiv.
Actul modificator, cuprinznd trimiterile la textele modificate ale actului constitutiv, se
nregistreaz n registrul comerului, pe baza ncheierii judectorului delegat, cu excepia
cazurilor de excludere, cnd nregistrarea se va face pe baza hotrrii irevocabile de excludere.
Dup nregistrarea n registrul comerului, actul modificator se transmite, din oficiu, la
Monitorul Oficial al Romniei, spre publicare, de ctre registrul comerului, pe cheltuiala
societii.

69
St.D. Crpenaru, op. cit., p. 248.

70
St.D. Crpenaru, Drept comercial romn, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2007, p. 252 i urm.

104
2. Reglementri speciale

n domeniul bancar, prin reglementri speciale, se impun condiiile generale n care va avea
loc modificarea societii bancare. Aceste modificri pot avea ca obiect att structura i
organizarea societii bancare, ct i modul de repartiie a capitalului social.

3.Reglementarea actuala a modificarii bancare

Regulamentul B.N.R. nr. 6/2008 privind nceperea activitii i modificrile n situaia


instituiilor de credit, persoane juridice romne, i a sucursalelor din Romnia ale
instituiilor de credit din state tere71. Conform dispoziiilor actuale, Regulamentul se aplic
instituiilor de credit, persoane juridice romne, organizate ca bnci, bnci de economisire i
creditare n domeniul locativ, bnci de credit ipotecar, i organizaii cooperatiste de credit,
precum i sucursalelor din Romnia ale instituiilor de credit din state tere i reglementeaz
condiiile n care pot fi operate modificri n situaia acestora, n scopul asigurrii supravegherii
prudeniale.

Pentru aprobare prealabil

Bncile vor proceda la nregistrarea n registrul comerului a meniunilor corespunztoare


modificrilor supuse aprobrii prealabile a Bncii Naionale a Romniei, numai dup obinerea
acestei aprobri.
O copie certificat de pe certificatul de nregistrare a meniunilor respective va fi transmis
Bncii Naionale a Romniei n termen de 10 zile de la efectuarea nregistrrii.

Pentru notificare

Dac nu se prevede altfel, notificarea va fi nsoit, dup caz, de copia certificat de pe


certificatul de nregistrare a meniunilor corespunztoare n registrul comerului i va fi
transmis Bncii Naionale a Romniei n termen de maximum 10 zile de la data realizrii
modificrii sau, dup caz, a nregistrrii meniunilor corespunztoare n registrul comerului.

71
Modificat prin Regulamntul B.N.R. nr. 10/2010 (M.Of. nr. 650 din 20 septem-
brie 2010) i prin Regulamentul B.N.R. nr. 2/2013 (M.Of. nr. 568 din 6 septembrie 2013).

105
I. Modificri supuse aprobrii prealabile a B.N.R.

Aceste modificri se refer la toate instituiile de credit, inclusiv la bnci [cu excepia lit. f)
i g) art. 3 alin. (1)]:
a) completarea obiectului de activitate;
b) persoanele nominalizate s exercite responsabiliti de administrare i/sau de conducere;
c) auditorul financiar;
d) deschiderea de sucursale n state tere;
e) deschiderea de sucursale ori alte sedii secundare, n situaiile n care Banca Naional a
Romniei, ca urmare a constatrii unor deficiene n administrarea riscurilor i/sau a unei
evoluii necorespunztoare a indicatorilor de pruden bancar ai instituiei de credit, a dispus
cu privire la aceasta msura restricionrii extinderii libere a reelei de sucursale ori altor sedii
secundare;
f) Condiiile generale de afaceri i Condiiile generale ale contractelor de economisire-
creditare, precum i introducerea de noi tipuri de contracte, n cazul bncilor de economisire
i creditare n domeniul locativ;
g) actul constitutiv-cadru elaborat de casa central a cooperativelor de credit;
h) dobndirea de participaii calificate ntr-o entitate dintr-un stat ter dac, n urma
dobndirii participaiei, entitatea ar intra n sfera de consolidare prudenial a instituiei de credit
i majorarea acestor participaii;
i) persoanele cu funcie de conducere de nivel mediu a unor activiti de importan
deosebit.

1. Modificri privind obiectul de activitate

Orice modificare a obiectului de activitate al unei bnci, persoan juridic romn, n sensul
completrii acestuia, este supus aprobrii prealabile.
Completarea obiectului de activitate se va aproba doar n privina activitilor pentru care este
fundamentat n mod corespunztor capacitatea bncii de a le desfura.
Cererea de aprobare a completrii obiectului de activitate va fi nsoit de urmtoarele
documente:
a) hotrrea organului competent privind modificarea obiectului de activitate;
b) n cazul completrii obiectului de activitate, planul de activitate, nsuit de directori i
administratori sau, dup caz, de membrii directoratului, care s fundamenteze capacitatea
instituiei de credit de a desfura noile activiti;
c) raportul unui auditor independent specializat privind gradul de adecvare a sistemului
informatic la specificul activitii ce urmeaz a fi desfurat, n cazul n care noua activitate
presupune utilizarea unor programe informatice suplimentare.

106
Planul de activitate prevzut la alin. (1) lit. b) va cuprinde, cu respectarea dispoziiilor specifice
prevzute de Regulamentul nr. 11/200772, cel puin urmtoarele:
a) descrierea clientelei i a segmentului de pia crora le sunt adresate noile activiti;
b) descrierea noilor produse i servicii oferite i a politicii de pre/tarifare aferente acestora;
c) volumul noilor activiti i cotele de pia aferente, pentru urmtorii 3 ani de activitate;
d) strategia de investiii cel puin n legtur cu crearea suportului tehnic necesar desfurrii
noilor activiti i realizarea structurii organizatorice;
e) politica de personal, care se va referi cel puin la recrutarea i instruirea personalului, dup
caz;
f) impactul noii activiti asupra conturilor bilaniere i a contului de profit i pierdere pentru
anul urmtor;
g) prezentarea proceselor de identificare, administrare, monitorizare i raportare a riscurilor
aferente noilor activiti, precum i a calculului efectuat n cadrul procesului intern de evaluare
a adecvrii capitalului la profilul de risc, cu luarea n considerare a riscurilor aferente noilor
activiti.

2. Modificri privind persoanele nominalizate s exercite responsabiliti de


administrare i/sau de conducere

n cazul schimbrii unui director ori a unui membru al consiliului de administraie sau, dup
caz, a unui membru al directoratului ori al consiliului de supraveghere, persoanele propuse
pentru funciile respective trebuie s fie aprobate de Banca Naional a Romniei nainte de
nceperea exercitrii responsabilitilor.
Cererea de aprobare va indica i motivul schimbrii persoanelor care au ocupat anterior
respectivele poziii i va fi nsoit de hotrrea organului competent i de documentaia
specific, prevzut de Regulamentul nr. 11/2007, pentru persoanele propuse s exercite
responsabiliti de administrare i/sau de conducere. Evaluarea persoanelor propuse se va
realiza pe baza condiiilor prevzute de lege i de Regulamentul de autorizare.
Dac prin vacantarea unor posturi de director sau, dup caz, de membru al directoratului nu
mai este ndeplinit condiia prevzut de lege privind numrul minim de persoane care trebuie
s asigure exercitarea respectivelor responsabiliti, se va convoca de ndat organul competent,
care va proceda la numirea unor noi persoane n calitate de director sau, dup caz, de membru
al directoratului, pentru completarea numrului stabilit de lege.
Numirea directorilor sau, dup caz, a membrilor directoratului se va realiza ntr-un termen
de cel mult dou luni de la data apariiei situaiei schimbrii unui director ori a unui membru al
consiliului de administraie/membru al directoratului/al consiliului de supraveghere.

72
Privind autorizarea instituiilor de credit, persoane juridice romne, i a sucursalelor din Romnia ale instituiilor
de credit din state tere (M.Of. nr. 837 din 6 decembrie 2007). Ultima modificare fiind prin Regulamentul nr. 7/2011
pentru modificarea, completarea i abrogarea unor acte normative (M.Of. nr. 510 din 19 iulie 2011).

107
3. Modificri privind auditorul financiar

Cererea de aprobare a unui nou auditor financiar va indica i motivul schimbrii auditorului
financiar anterior i va fi nsoit de hotrrea organului competent i de documentaia specific,
prevzut de Regulamentul nr. 11/2007 pentru auditorul financiar, cu aplicarea n mod cores-
punztor a prevederilor art. 25 alin. (8) din Regulamentul de modificare.

4. Modificri privind deschiderea de sucursale n state tere

n cazul deschiderii unei sucursale ntr-un stat ter, cererea de aprobare va indica ara n care
se intenioneaz deschiderea sucursalei i va fi nsoit de urmtoarea documentaie:
a) hotrrea organului competent, din care s rezulte: obiectul de activitate i, dac este
cazul, capitalul de dotare al sucursalei, identitatea persoanei/persoanelor desemnate s asigure
conducerea sucursalei i limitele mandatului ce i/le este acordat, precum i adresa sucursalei;
b) un program de activitate, care s fundamenteze oportunitatea deschiderii respectivei
sucursale i care s cuprind cel puin informaii cu privire la: tipurile de activiti care vor fi
desfurate prin intermediul sucursalei, volumul estimat al activitii n primii 3 ani de
activitate, estimri ale poziiei financiare i ale performanei aferente activitii ce urmeaz a fi
desfurat de sucursal i structura organizatoric a sucursalei;
c) prezentarea cadrului legislativ i instituional din statul ter, care s cuprind cel puin
informaii referitoare la: autoritatea responsabil cu supravegherea i sistemul de supraveghere
bancar, legislaia n domeniul secretului bancar, al prevenirii splrii banilor i al finanrii
terorismului, standardele privind cunoaterea clientelei i orice alte informaii relevante privind
eventuale impedimente n realizarea supravegherii prudeniale de ctre Banca Naional a
Romniei, cum ar fi restricionarea accesului la informaii ori a posibilitii efecturii unor
verificri la faa locului;
d) copia de pe actul de identitate, curriculum vitae i certificatul de cazier judiciar ale fiecrei
persoane desemnate s asigure conducerea sucursalei, nsoite de o declaraie pe propria
rspundere a persoanei n cauz privind sanciunile care i-au fost aplicate n ultimii 10 ani,
dispuse de autoriti de supraveghere ori de instituii de credit sau financiare n care a desfurat
activitatea.

5. Modificri privind deschiderea de sucursale i alte sedii secundare n situaiile de


restricionare a extinderii

Banca, persoan juridic romn, cu privire la care a fost dispus msura restricionrii
extinderii libere a reelei de sucursale ori altor sedii secundare va supune aprobrii prealabile a
Bncii Naionale a Romniei orice deschidere de noi sucursale ori alte sedii secundare.
Pentru sediile secundare din Romnia, cererea de aprobare va fi nsoit de o documentaie
special73 i de un program de activitate, ntocmit cu respectarea cerinelor prevzute la art. 10
alin. (1) lit. b) (care s fundamenteze oportunitatea deschiderii respectivei sucursale i care s

73
Prevzut la art. 30 alin. (1) lit. a), c) i d) din O.U.G nr. 99/2006.

108
cuprind cel puin informaii cu privire la: tipurile de activiti care vor fi desfurate prin
intermediul sucursalei, volumul estimat al activitii n primii 3 ani de activitate, estimri ale
poziiei financiare i ale performanei aferente activitii ce urmeaz a fi desfurat de sucursal
i structura organizatoric a sucursalei).
n cazul sediilor secundare din strintate, se va prezenta, dup caz, documentaia prevzut
la art. 10 alin. (1) lit. a), b) i d) din Regulament sau cea prevzut la art. 81 alin. (1) lit. b), c) i
d) din O.U.G. nr. 99/200674.
n toate cazurile, programul de activitate prezentat trebuie s fundamenteze oportunitatea
deschiderii sediului secundar, inclusiv din perspectiva mbuntirii evoluiei indicatorilor de
pruden bancar ai bncii.

6. Modificri privind dobndirea de deineri calificate supus aprobrii prealabile i


majorarea acestora

Bncile, persoane juridice romne, care intenioneaz s dobndeasc deineri calificate ntr-o
entitate dintr-un stat ter, trebuie s solicite aprobarea Bncii Naionale a Romniei dac, n urma
dobndirii, entitatea ar intra n sfera de consolidare prudenial a instituiei de credit.
Cererea de aprobare trebuie nsoit de urmtoarea documentaie:
a) hotrrea organului competent privind dobndirea de deineri calificate, din care s rezulte
entitatea n care urmeaz s fie dobndit participaia, valoarea acestei participaii, n mrime
absolut i prin raportare la nivelul fondurilor proprii ale instituiei de credit, precum i proporia
din capitalul social al entitii n cauz i din drepturile de vot pe care o reprezint deinerea
calificat;
b) un plan de activitate, care s fundamenteze oportunitatea dobndirii deinerii calificate;
c) pentru entitatea n care urmeaz s fie dobndit deinerea calificat, actul constitutiv i
certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerului sau orice alt document oficial
echivalent eliberat de o autoritate din statul ter n care este situat entitatea, care s ateste cel
puin data nmatriculrii, denumirea, obiectul de activitate, acionarii semnificativi/achizitorii
poteniali i persoanele mputernicite legal s reprezinte societatea;
d) ultimele 3 situaii financiare anuale auditate ale entitii n care urmeaz s se dobndeasc
participaia i, dac este cazul, cele la nivelul perimetrului de consolidare contabil din care face
parte entitatea, ntocmite n conformitate cu standardele contabile recunoscute la nivel inter-
naional; dac entitatea nu a ncheiat 3 exerciii financiare, se vor transmite situaiile financiare
anuale auditate aferente perioadei n care a desfurat activitatea;
e) o prezentare a cadrului legislativ i instituional din statul ter, care s cuprind cel puin
informaii referitoare la: autoritile responsabile cu supravegherea i sistemul de supraveghere a

74
Instituia de credit, persoan juridic romn, care intenioneaz s nfiineze o sucursala ntr-un alt stat membru,
trebuie s transmit la B.N.R. o notificare n acest sens, nsoit de urmtoarele date i informaii:
b) un program de activitate al sucursalei, incluznd cel puin tipurile de activiti care urmeaz s fie desfurate de
aceasta i structura organizatoric a sucursalei;
c) adresa sediului sucursalei de unde pot fi obinute documente;
d) identitatea persoanelor desemnate s asigure conducerea operativ a sucursalei i informaii privind reputaia i
experiena profesional a acestora.

109
sectorului financiar, legislaia n domeniul secretului profesional n domeniul financiar, al
prevenirii splrii banilor i al finanrii terorismului, standardele privind cunoaterea clientelei
i orice alte informaii relevante privind eventuale impedimente n realizarea supravegherii
prudeniale de ctre Banca Naional a Romniei, cum ar fi restricionarea accesului la informaii
ori a posibilitii efecturii unor verificri la faa locului;
f) declaraia autoritii competente cu supravegherea entitii c nu se opune achiziionrii
participaiei.
Planul de activitate trebuie s cuprind cel puin informaii referitoare la:
a) scopul urmrit prin dobndirea participaiei;
b) capacitatea administrativ i financiar a instituiei de credit de a dobndi i administra
deinerea calificat, cu prezentarea structurii organizatorice, a politicilor i procedurilor n
domeniul administrrii de participaii;
c) identificarea, administrarea, monitorizarea i raportarea riscurilor asumate de instituia de
credit prin dobndirea participaiei i impactul asupra situaiei financiare la nivel individual i
consolidat a instituiei de credit;
d) dac este cazul, n funcie de structura acionariatului entitii n care urmeaz s fie
dobndit participaia i de influena pe care instituia de credit o va avea asupra managementului
entitii respective, strategia instituiei de credit n ceea ce privete activitatea entitii n cauz,
inclusiv modificri preconizate la nivelul administrrii i conducerii acesteia.
n cazul dobndirii unei deineri calificate ntr-o entitate care urmeaz s se constituie,
documentaia prevzut la alin. (1) lit. c) i d) va fi nlocuit cu proiectul actului constitutiv al
acesteia i, respectiv, cu estimri ale principalelor elemente ale bilanului i ale contului de profit
i pierdere pentru primii 3 ani de activitate ai entitii n cauz.

II. Modificri supuse notificrii B.N.R.

Urmtoarele modificri n situaia instituiilor de credit sunt supuse notificrii B.N.R. [art. 4
alin. (1)]:
a) denumire i emblem;
b) sediul social/sediul real;
c) restrngerea obiectului de activitate;
d) majorarea sau reducerea capitalului social;
e) persoanele care au legturi strnse cu instituia de credit;
f) schimbarea unei persoane de pe o funcie de conducere pe o alt funcie de conducere;
g) sucursalele i alte sedii secundare de pe teritoriul Romniei;
h) deinerile calificate deinute de instituia de credit, altele dect cele supuse aprobrii
prealabile a Bncii Naionale a Romniei i majorarea acestor participaii, precum i participaiile
care depesc, n situaii excepionale, anumite limitele [anterior aceste limite erau stabilite n
condiiile art. 143 alin. (3) din O.U.G. nr. 99/200675];

75
Art. 143 a fost abrogat prin art. VIII pct. 78 din O.U.G. nr. 113/2013.

110
i) orice alte modificri ale actului constitutiv, care nu sunt supuse aprobrii prealabile;
j) alte notificri.

1. Modificri privind denumirea i emblema

Modificarea denumirii, respectiv a emblemei se va realiza cu respectarea dispoziiilor n


materie prevzute de lege. Notificarea va fi nsoit de hotrrea organului competent din care
s rezulte noua denumire i/sau emblem.

2. Modificri privind sediul social/sediul real

La schimbarea sediului social i, dup caz, a sediului real, se vor avea n vedere dispoziiile
art. 5 din Regulamentul nr. 11/200776. Notificarea va fi nsoit de hotrrea organului
competent, din care s rezulte modificarea intervenit, cu indicarea noii adrese a sediului social
i/sau, dup caz, a sediului real.

3. Modificri privind restrngerea obiectului de activitate

Notificarea restrngerii obiectului de activitate va cuprinde motivele acestei modificri. De


la data notificrii, se consider retras autorizaia n privina activitilor pe care instituia de
credit nu le va mai desfura.

4. Modificri privind capitalul social

4.1. Majorarea capitalului social

Notificarea majorrii capitalului social va fi nsoit de hotrrea organului competent, din


care s rezulte:
a) suma cu care urmeaz s se majoreze capitalul social;
b) nivelul capitalului social preconizat a se realiza n urma aciunii de majorare;
c) sursele utilizate pentru majorarea capitalului social.

4.2. Reducerea capitalului social

n caz de reducere a capitalului social, notificarea va fi nsoit de hotrrea organului


competent, din care s rezulte:
a) suma cu care urmeaz s se diminueze capitalul social;
b) nivelul capitalului social preconizat a se realiza n urma aciunii de diminuare;

76
Instituiile de credit vor avea sediul social i, dup caz, sediul real pe teritoriul Romniei. Spaiul destinat s
constituie sediul social i, dup caz, sediul real al unei instituii de credit nu poate fi amplasat la subsolurile cldirilor
sau la etajele ansamblurilor de locuine i trebuie s corespund ca suprafa, condiii de securitate i dotri activitilor
propuse a fi desfurate. Prevederile alin. (2) se aplic n mod corespunztor i sucursalelor i altor sedii secundare ale
instituiilor de credit.

111
c) motivele pentru care se face reducerea;
d) modalitatea de realizare a reducerii capitalului social.

5. Modificri privind persoanele afiliate cu banca

Bncile, persoane juridice romne, trebuie s notifice Bncii Naionale a Romniei orice
modificri cu privire la persoanele afiliate cu banca (acestea se numeau anterior persoane care
au legturi cu banca), altele dect achizitorul potenial (acionarii semnificativi) i persoanele
desemnate s exercite responsabiliti de administrare i/sau de conducere, cu aplicarea n mod
corespunztor a prevederilor art. 24 din Regulamentul nr. 11/200777.

6. Modificri privind schimbarea unei persoane de pe o funcie de conducere pe o alt


funcie de conducere

Schimbarea unui director aprobat, respectiv a unui membru aprobat al directoratului, de pe


funcia deinut pe o alt funcie de conducere va fi notificat Bncii Naionale a Romniei.
Notificarea va fi nsoit de hotrrea organului statutar competent i de o declaraie pe propria
rspundere a persoanei n cauz, prin care s se confirme c informaiile cuprinse n
documentaia existent n evidenele Bncii Naionale a Romniei nu au suferit modificri sau,
dup caz, s se comunice modificrile intervenite.

7. Modificri privind sucursalele i celelalte sedii secundare deschise pe teritoriul


Romniei

Deschiderea sau desfiinarea de sucursale i alte sedii secundare pe teritoriul Romniei de


ctre bnci este supus notificrii Bncii Naionale a Romniei. Stabilirea sediilor secundare
ale instituiilor de credit se va realiza cu respectarea dispoziiilor
art. 5 din Regulamentul nr. 11/2007.
n cazul deschiderii unei sucursale sau a altui sediu secundar, se vor transmite Bncii
Naionale a Romniei urmtoarele documente/informaii:
a) hotrrea organului competent, din care s rezulte obiectul de activitate al sediului
secundar, identitatea persoanei/persoanelor desemnate s asigure conducerea sediului secundar
i limitele mandatului ce i/le este acordat;
b) copia certificat de pe certificatul de nmatriculare la oficiul registrului comerului i de
pe ncheierea de nmatriculare, n cazul deschiderii de sucursale, respectiv certificatul
constatator care s ateste nregistrrile efectuate n registrul comerului cu privire la deschiderea

77
Pentru fiecare dintre persoanele afiliate cu banca (cu legturi strnse cu banca), altele dect acionarii direci,
achizitorul potenial (acionarii semnificativi indireci) i persoanele desemnate s exercite responsabiliti de
administrare i/sau de conducere, se vor preciza elementele de identificare ale acestora i vor fi descrise relaiile existente
ntre aceste persoane i banc, corespunztor prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 15 din O.U.G. nr. 99/2006. n vederea
evalurii persoanelor menionate la alin. (1), Banca Naional a Romniei poate solicita orice informaii i documente
suplimentare.

112
altor sedii secundare crora nu li s-a atribuit statutul de sucursal, inclusiv cu privire la
nregistrarea conductorilor acestor sedii secundare;
c) adresa complet i numrul de telefon i/sau de fax ale sediului secundar;
d) copia de pe actul de identitate, curriculum vitae i certificatul de cazier judiciar ale
persoanei/persoanelor desemnate s asigure conducerea sediului secundar, nsoite de o
declaraie pe propria rspundere a fiecrei persoane n cauz privind sanciunile care i-au fost
aplicate n ultimii 10 ani, dispuse de autoriti de supraveghere ori instituii de credit sau
financiare n care i-a desfurat activitatea.
Dac o persoan desemnat s asigure conducerea sediului secundar a mai fost notificat
Bncii Naionale a Romniei ntr-o poziie echivalent de ctre aceeai banc, documentaia
prevzut la lit. d) va fi nlocuit cu o declaraie pe propria rspundere a persoanei n cauz,
prin care s se confirme c informaiile cuprinse n documentaia existent n evidenele Bncii
Naionale a Romniei nu au suferit modificri sau, dup caz, s se comunice modificrile
intervenite.
Orice modificare ulterioar a elementelor prevzute mai sus, inclusiv n cazul sediilor
secundare care au fost deschise odat cu instituia de credit, va fi notificat Bncii Naionale a
Romniei.

8. Modificri privind deinerile calificate supuse notificrii i majorarea acestora

Bncile, persoane juridice romne, vor notifica Bncii Naionale a Romniei, n termenul
prevzut la art. 147 din O.U.G. nr. 99/200678, urmtoarele:
a) deinerile calificate, altele dect cele a cror dobndire este supus aprobrii prealabile;
b) deinerile calificate care depesc n mod excepional anumite limite [acestea erau stabilite
anterior n condiiile art. 143 alin. (3) din O.U.G. nr. 99/200679, abrogat prin art. VIII pct. 78
din O.U.G. nr. 113/2013].
Notificarea prevzut la alin. (1) lit. a) va fi nsoit de urmtoarea documentaie, cu
aplicarea n mod corespunztor a prevederilor art. 14 alin. (3), dac este cazul:
a) hotrrea organului competent din care s rezulte entitatea n care a fost dobndit
participaia, valoarea acestei participaii, n mrime absolut i prin raportare la nivelul
fondurilor proprii ale bncii, precum i proporia din capitalul social al entitii n cauz i din
drepturile de vot pe care o reprezint deinerea calificat;
b) prezentarea scopului urmrit prin dobndirea participaiei i, dac este cazul, n funcie de
structura acionariatului entitii n care a fost dobndit participaia i de influena pe care
banca o are asupra managementului entitii respective, strategia bncii n ceea ce privete

78
Deinerile calificate, altele dect cele supuse aprobrii prealabile a B.N.R. conform
art. 146, inclusiv cele care, n situaii excepionale ce depesc limitele stabilite n condiiile
art. 143 alin. (3), se notific acesteia n termen de 5 zile de la data dobndirilor de ctre instituia de credit, persoan
juridic romn.

79
Limitele nu pot fi depite dect n situaii excepionale, caz n care Banca Naional a Romniei dispune
instituiei de credit s-i majoreze fondurile proprii sau s ntreprind alte msuri similare.

113
activitatea entitii n cauz, inclusiv modificri preconizate la nivelul administrrii i
conducerii acesteia80;
c) pentru entitatea n care a fost dobndit deinerea calificat, actul constitutiv i certificatul
constatator eliberat de oficiul registrului comerului sau orice alt document oficial echivalent
eliberat de o autoritate din statul ter n care este situat entitatea, care s ateste cel puin data
nmatriculrii, denumirea, obiectul de activitate, achizitorul potenial (acionarii semnificativi)
i persoanele mputernicite legal s reprezinte societatea;
d) ultima situaie financiar anual auditat a entitii n care a fost dobndit participaia i,
dac este cazul, cea la nivelul perimetrului de consolidare contabil din care face parte entitatea,
ntocmite n conformitate cu standardele contabile recunoscute la nivel internaional.
Majorarea deinerilor calificate notificate conform art. 31 alin. (1) lit. a), att n situaia
majorrii n valoare absolut a participaiei, ct i a procentului acesteia, va fi notificat Bncii
Naionale a Romniei i va fi nsoit de documentele i informaiile prevzute la art. 31 alin.
(2) lit. a), b) i d) din Regulamentul nr. 6/2008.

9. Alte modificri ale actului constitutiv

Modificrile actului constitutiv, altele dect cele determinate de modificrile n situaia


instituiei de credit supuse aprobrii sau de cele supuse notificrii, se vor notifica Bncii
Naionale a Romniei, mpreun cu hotrrea organului competent privind respectivele
modificri. n cazul unor modificri substaniale sau, dup caz, la solicitarea Bncii Naionale
a Romniei ori la iniiativa instituiei de credit, aceasta va transmite i textul integral al actului
constitutiv, actualizat cu modificrile intervenite.

10. Alte notificri

n termen de 5 zile de la data nceperii desfurrii activitii, banca va notifica acest fapt
Bncii Naionale a Romniei i va transmite acesteia reglementrile interne, n limba romn,
referitoare la activitile desfurate. Aceste prevederi se aplic i n cazul nceperii desfurrii
oricrei activiti noi pe parcursul funcionrii instituiei de credit.
n cazul modificrii reglementrilor interne, se va transmite Bncii Naionale a Romniei, n
termen de 5 zile de la aprobarea acestora de ctre organele competente, textul integral al
reglementrii n cauz, actualizat cu modificrile intervenite.
Reglementrile interne vor fi transmise n format electronic, cu menionarea hotrrii
organului competent care le-a aprobat (dac nu se prevede altfel). Dac, potrivit unor dispoziii
exprese, reglementrile interne ale bncilor fac obiectul validrii/avizrii/aprobrii Bncii
Naionale a Romniei, acestea vor fi transmise att n format electronic, ct i letric i vor fi
nsoite de hotrrea organului competent care le-a aprobat i de o fundamentare a necesitii
elaborrii sau, dup caz, a modificrii ori completrii lor.

80
Notificarea prevzut la alin. (1) lit. b) va indica nivelul depirii limitelor stabilite n condiiile art. 143 alin.
(3) din O.U.G. nr. 99/2006 i motivaia acestei depiri.

114
Bncile, persoane juridice romne, vor notifica Bncii Naionale a Romniei orice modificri
operate n structura organizatoric. Notificarea va fi nsoit de hotrrea organului competent
i de noua organigram. Reglementrile interne de organizare i funcionare, n versiune
actualizat, corespunztoare noii structuri organizatorice, vor fi transmise Bncii Naionale a
Romniei n format electronic.
Orice schimbare privind denumirea strzii sau numerele de telefon/fax de la sediul
social/sediul real se va notifica Bncii Naionale a Romniei n termen de 5 zile de la data la
care a intervenit schimbarea respectiv.

Fuziunea i divizarea bncii

Fuziunea i divizarea, procedee tehnico-juridice prin care se realizeaz restructurarea


societilor comerciale81, sunt reglementate de dispoziiile Codului civil i ale Legii
nr. 31/1990 a societilor, mai cuprinztoare ca urmare a modificrilor intervenite82.

1. Reglementri generale

Codul civil. n Capitolul V al Titlului IV Persoana juridic, la art. 232-243 este


reglementat reorganizarea persoanei juridice prin urmtoarele moduri: fuziune i divizare sau
prin transformare.

Legea societilor. Fuziunea i divizarea sunt reglementate prin art. 233-245 din Legea nr.
31/1990.
Fuziunea este operaiunea prin care:
a) una sau mai multe societi sunt dizolvate, fr a intra n lichidare i transfer totalitatea
patrimoniului lor unei alte societi, n schimbul repartizrii ctre acionarii societii sau
societilor absorbite de aciuni la societatea absorbant i, eventual, al unei pli n numerar de
maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate; sau
b) mai multe societi sunt dizolvate, fr a intra n lichidare i transfer totalitatea
patrimoniului lor unei societi pe care o constituie, n schimbul repartizrii ctre acionarii lor de
aciuni la societatea nou-constituit i, eventual, al unei pli n numerar de maximum 10% din
valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate.
Se observ c definiiile se refer la aceleai forme ale fuziunii: absorbia i contopirea83.

81
St.D. Crpenaru, Drept comercial romn, Ed. All Beck, Bucureti, 1998, p. 259 i urm.

82
O.U.G. nr. 2/2012 pentru modificarea i completarea Legii nr. 31/1990 (M.Of. nr. 143 din 2 martie 2012),
simplific formalitile aplicabile operaiunilor de fuziune i divizare i cerinele de publicitate n cazul acestor
operaiuni, n conformitate cu cerinele impuse de o serie de directive europene.

83
St.D. Crpenaru, Drept comercial romn, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2007, p. 266 i urm.

115
Cele mai recente modificri legislative prevd c aprobarea fuziunii de ctre adunarea general
nu mai este necesar dect n anumite situaii (n cazul fuziunii prin absorbie n care societatea
absorbant deine100% sau cel puin 90% din aciunile societii absorbite, eliminarea, cu
respectarea anumitor condiii, a obligaiilor de raportare ctre acionari i asociai. Se simplific
i formalitile de informare a acionarilor i formalitile de publicitate legate de constituirea
i modificarea actelor constitutive cerinele de publicitate, n cazul proiectului de fuziune, pot
fi ndeplinite prin folosirea paginii proprii de internet a societii, n locul publicitii prin
Monitorul Oficial).

Fuziunea transfrontalier. Noiunea de fuziune transfrontalier este reglementat prin


O.U.G. nr. 52/200884 de modificare i completare a Legii nr. 31/1990 privind societile i pentru
completarea Legii nr. 26/2010 privind Registrul Comerului, n vederea transpunerii unor
directive europene n legislaia intern.
Astfel, societile pe aciuni persoane juridice romne i societile europene cu sediul
social n Romnia pot fuziona, n condiiile prezentei legi, cu societi care ndeplinesc condiiile
urmtoare:
- au sediul social sau, dup caz, administraia central ori sediul principal n alte state membre
ale Uniunii Europene sau n state aparinnd Spaiului Economic European, denumite n
continuare state membre, i care funcioneaz n una dintre formele juridice prevzute de art. 1
din Directiva Consiliului 68/151/CEE din 9 martie 1968, de coordonare, n vederea echivalrii, a
garaniilor impuse societilor n statele membre (n sensul art. 58 al doilea paragraf din Tratatul
de instituire a Comunitilor Europene, pentru protejarea intereselor asociaiilor sau terilor),
publicat85.
- sunt societi europene cu sediul social n alte state membre.
Fuziunea transfrontalier este operaiunea prin care:
a) una sau mai multe societi, dintre care cel puin dou sunt guvernate de legislaia a dou
state membre diferite, sunt dizolvate fr a intra n lichidare i transfer totalitatea patrimoniului
lor unei alte societi n schimbul repartizrii ctre acionarii/asociaii societii sau societilor
absorbite de aciuni/pri sociale la societatea absorbant i, eventual, al unei pli n numerar de
maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor/prilor sociale astfel repartizate;
b) mai multe societi, dintre care cel puin dou sunt guvernate de legislaia a dou state
membre diferite, sunt dizolvate fr a intra n lichidare i transfer totalitatea patrimoniului lor
unei societi pe care o constituie, n schimbul repartizrii ctre acionarii/asociaii lor de
aciuni/pri sociale la societatea nou-nfiinat i, eventual, al unei pli n numerar de maximum
10% din valoarea nominal a aciunilor/prilor sociale astfel repartizate;

84
M.Of. nr. 333 din 30 aprilie 2008.

85
JOL nr. 65 din 14 martie 1968, cu modificrile ulterioare.

116
c) o societate este dizolvat fr a intra n lichidare i transfer totalitatea patrimoniului su
unei alte societi care deine totalitatea aciunilor sale/prilor sociale sau a altor titluri
conferind drepturi de vot n adunarea general86.
Divizarea87 este operaiunea prin care:
a) o societate, dup ce este dizolvat, fr a intra n lichidare, transfer mai multor societi
totalitatea patrimoniului su, n schimbul repartizrii de aciuni la societile beneficiare i,
eventual, al unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor astfel
repartizate ctre acionarii societii divizate
b) o societate, dup ce este dizolvat, fr a intra n lichidare, transfer toate activele i
pasivele sale mai multor societi nou-constituite, n schimbul repartizrii de aciuni la
societile beneficiare i, eventual al unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea
nominal a aciunilor astfel repartizate ctre acionarii societii divizate.
Cele mai recente modificri (publicitate, aprobare, raportri etc.) se aplic i procedurii
divizrii88. n plus, este reglementeaz, n mod implicit, posibilitatea de repartizare a aciunilor
ctre acionarii societii divizate, n alte proporii dect cota lor de participare n societate.

2. Operaiunile fuziunii/divizrii

Operaiunile concrete ale fuziunii/divizrii constau n:


a) ntocmirea proiectului de fuziune sau divizare de ctre administratori (art. 241 din Legea nr.
31/1990);
b) avizarea i publicarea proiectului de fuziune sau divizare (vizarea proiectului de ctre
judectorul delegat de la fiecare registru comercial, publicarea proiectului n Monitorul Oficial i
ntocmirea unui aviz de specialitate asupra fuziunii sau divizrii de ctre un expert, n cazul so-
cietilor pe aciuni);
Proiectul de fuziune sau divizare vizat de judectorul delegat se public n Monitorul Oficial,
integral sau n extras, potrivit dispoziiei judectorului delegat sau cererii prilor, cu cel puin 30
de zile naintea datelor edinelor n care adunrile generale extraordinare urmeaz a hotr asupra
fuziunii/divizrii (art. 242 din Legea nr. 31/1990).
c) opoziia asupra proiectului de fuziune sau de divizare (este dreptul creditorilor care pot fi
afectai din punct de vedere al intereselor lor; se exercit n condiiile
art. 62 din Legea nr. 31/1990, n termen de 30 de zile de la publicare; opoziia suspend executarea
fuziunii sau divizrii pn la data la care hotrrea judectoreasc a devenit irevocabil);
d) informarea asociailor (punerea la dispoziia asociailor a raportului administratorilor);
e) hotrrea adunrii generale a asociailor (este luat pe baza proiectului de fuziune sau
absorbie, n condiiile de cvorum i majoritate dispuse pentru adunarea general extraordinar).

86
A se vedea art. 2511 din Legea nr. 31/1990.

87
Modificrile intervenite prin O.U.G. nr. 2/2012 cu privire al fuziune se aplic i divizrii.

88
O.U.G. nr. 2/2012 pentru modificarea i completarea Legii nr. 31/1990 (M.Of. nr. 143 din 2 martie 2012).

117
n plus, Legea societilor prevede c actul modificator al actului constitutiv al societii
absorbante se nregistreaz n registrul comerului n a crui circumscripie i are sediul societatea
i, vizat de judectorul delegat, se transmite din oficiu, Monitorului Oficial spre publicare.

3. Efectele fuziunii/divizrii

Procedura fuziunii/divizrii societilor produc urmtoarele efecte:


- dizolvarea, fr lichidare, a societii care i nceteaz existena i transmiterea universal
a patrimoniului su ctre societatea sau societile beneficiare;
- societatea beneficiar atribuie aciuni sau pri sociale asociailor societii care i
nceteaz existena;
- asupra drepturilor i obligaiilor societilor implicate n operaiune.
Modificrile legislative dispuse n contextul crizei economice, n scopul eficientizrii
activitii profesionitilor comerciani se reflect i n materia fuziunii transfrontaliere. Astfel,
n ceea ce privete publicitatea acestui tip de fuziune, obligaiile/opiunile care revin se refer
la:
- depunerea proiectului comun de fuziune transfrontalier, semnat de reprezentanii
societilor participante, la oficiul registrului comerului unde sunt nmatriculate societile
romne sau europene cu sediul n Romnia, participante la fuziune, nsoit de o declaraie
privind modalitatea de publicare a proiectului de fuziune.
- nlocuirea publicrii n Monitorul Oficial a proiectului de fuziune cu publicitatea efectuat
prin intermediul paginii web a societii, pe o perioad de cel puin o luna naintea adunrii
generale care urmeaz s decid cu privire la proiectul de fuziune transfrontalier, perioad care
se ncheie la finalul adunrii generale respective89.

4. Reglementri speciale

Societile bancare pot fi subiecte ale fuziunii sau divizrii, n condiiile dreptului comun,
prezentat mai sus (reglementrile cu caracter special nu mai sunt n vigoare)90.
Prevederi legale speciale dispun autorizarea fuziunii sau divizrii, ca modaliti de
modificare a actului constitutiv, de ctre B.N.R.
Fuziunea sau divizarea bncilor se va efectua potrivit dispoziiilor legale, precum i cu
respectarea reglementrilor Bncii Naionale a Romniei (art. 92-96 din O.U.G. nr. 99/2006).
Banca Central va autoriza fuziunea sau divizarea unei societi bancare.
Autorizarea se refer att la condiiile i procedura prin care se realizeaz fuziunea i
divizarea, ct i la autorizarea funcionrii societilor bancare rezultate astfel. Se vor aplica
dispoziiile Legii nr. 31/1990, care definesc fuziunea, divizarea, precum i formele acestora.
La evaluarea unei operaiuni de fuziune sau divizare se au n vedere, fr a fi limitative,
urmtoarele:

89
O.U.G. nr. 2/2012 pentru modificarea i completarea Legii nr. 31/1990 (M.Of. nr. 143 din 2 martie 2012).

90
Normele B.N.R. nr. 5/2000 privind fuziunea i divizarea bncilor-abrogate.

118
a) ndeplinirea condiiilor pentru autorizarea unei bnci;
b) adecvarea capitalului la nivelul bncii rezultate;
c) transparent structurii bncii rezultate, astfel nct aceasta s permit desfurarea unei
supravegheri eficiente;
d) calitatea persoanelor care asigura conducerea bncii rezultate.
Bncile, persoane juridice romane, care se nfiineaz ca rezultat al fuziunii sau al divizrii,
precum i instituiile de credit care continu s existe n urma unei asemenea operaiuni, trebuie
s ndeplineasc toate condiiile prevzute de O.U.G. nr. 99/2006 i de reglementrile emise n
aplicarea acesteia.
Bncile care se nfiineaz trebuie s obin autorizaie din partea Bncii Naionale a
Romniei.
Aceste dispoziii se aplic n mod corespunztor oricrei operaiuni n care este implicat o
instituie de credit, persoan juridic romn, care are drept rezultat un transfer total sau
semnificativ al patrimoniului acesteia, indiferent de modalitatea n care se realizeaz o astfel de
operaiune.

5. Fuziunea bncilor

n varianta anterioar a reglementrilor speciale, fuziunea consta n absorbirea uneia sau a


mai multor bnci de ctre o alt banc (fuziune prin absorbie) ori n contopirea a dou sau mai
multe bnci pentru a forma o banc nou (fuziune prin contopire)91.
n prezent, O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului prevede
n Titlul I Dispoziii generale, Capitolul VII Autorizarea n situaii speciale, Seciunea I
Fuziunea i divizarea (art. 92-96) c fuziunea se poate realiza:
a) ntre dou sau mai multe bnci (instituii de credit);
b) ntre bnci i instituii financiare;
c) ntre bnci i entiti prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.
Operaiunile de fuziune sunt supuse aprobrii prealabile a B.N.R.
Fuziunea poate fi nregistrat n registrul comerului numai dup obinerea aprobrii
prealabile din partea B.N.R.

6. Divizarea bncilor

O.U.G. nr. 99/2006 trateaz divizarea mpreun cu fuziunea, ca situaii speciale de


autorizare, n Titlul I, Capitolul VII, Seciunea I, art. 92-96.
Vom aminti definiia din Normele nr. 5/2000, abrogat.
Divizarea const n mprirea ntregului patrimoniu al unei bnci care i nceteaz astfel
existena, ntre dou sau mai multe bnci existente sau care se constituie astfel ori n
transmiterea unei pri din patrimoniul unei bnci ctre una sau mai multe bnci existente sau
care se constituie astfel.

91
A se vedea fuziunea prin absorbie a Bancorex S.A. de ctre Banca Comercial Romn S.A.

119
7. Condiii generale privind fuziunea i divizarea

Condiiile generale ale fuziunii sau divizrii bancare ce vor fi ntrunite cumulativ se refer
la: subiectele de drept care se restructureaz prin fuziune (numai bnci autorizate), la subiectele
de drept rezultate n urma divizrii (vor fi autorizate numai bncile care, fiind rezultate din
divizare, ndeplinesc condiiile legale pentru societatea pe aciuni) i la obinerea hotrrii
B.N.R. privind autorizarea fuziunii sau divizrii.
O condiie cu caracter special cerut de lege este solicitarea avizului Consiliului
Concurenei pentru restructurarea prin fuziune a societilor bancare.

8. Autorizarea B.N.R. a fuziunii i divizrii

Cererea de autorizare n cazul fuziunii/divizrii. Condiiile prealabile autorizrii B.N.R.


se refer la:
- ndeplinirea de ctre bncile participante la fuziune sau divizare a cerinelor de natur
prudenial i a celor referitoare la capitalul minim al bncilor rezultate.
Documentaia ce va fi prezentat Bncii Centrale, n conformitate cu art. 30, are n centrul
su proiectul de fuziune sau divizare (potrivit Legii nr. 31/1990), celelalte documente urmnd
s confirme necesitatea restructurrii (studiul de fezabilitate, bilanul contabil de fuziune sau
divizare .a.) i s fac dovada respectrii dispoziiilor legale referitoare la autorizarea bncilor,
la modificri n situaia acestora, precum i la controlul exercitat de organele autorizate (auditori
externi independeni).
B.N.R. se va pronuna n sensul admiterii sau respingerii cererii de autorizare n termenele
legale, urmnd ca, n funcie de obinerea sau nu a autorizaiei, banca solicitant s urmreasc
ndeplinirea procedurii la registrul comerului (nmatricularea, nscrierea de meniuni, radiere,
majorare sau reducere a capitalului social, inclusiv dovada sediului social n conformitate cu
normele n vigoare).

9. Etapele fuziunii i divizrii

n concluzie, fuziunea sau divizarea societilor bancare va parcurge dou etape:


a) autorizarea din partea B.N.R, care va aproba sau nu aceast modificare, n funcie
de documentaia depus;
b) parcurgerea formalitilor privind fuziunea/divizarea societilor comerciale,
potrivit dispoziiilor Legii nr. 31/1990.

4. ncetarea bancii. Dizolvarea i lichidarea bncii

Orice societate parcurge, n existena sa, mai multe etape. Ca orice entitate, aceasta se nate,
triete i dispare. Potrivit legii, ncetarea existenei societii impune parcurgerea a dou faze:
dizolvarea societii i lichidarea societii (art. 227-2371 din Legea nr. 31/1990).

120
Dizolvarea societii cuprinde anumite operaii care declaneaz i pregtesc ncetarea
existenei societii. n aceast faz, personalitatea juridic nu este afectat, ns dizolvarea
pune capt activitii normale a societii.
Lichidarea societii cuprinde acele operaiuni de lichidare a patrimoniului societii, plata
creditorilor i mprirea soldului ntre asociai. n aceast faz, societatea continu s-i
pstreze personalitatea juridic, dar ea este subordonat cerinelor lichidrii.
Aceste dou faze sunt distincte i va trebui s fie parcurse n mod succesiv.

Dizolvarea n Codul civil. Dispoziiile comune privind ncetarea persoanei juridice sunt
cuprinse n Capitolul VI ncetarea persoanei juridice, Seciunea I Dispoziii generale i
Seciunea a 2-a Dizolvarea persoanei juridice, art. 244-249.
Persoana juridic nceteaz, dup caz, prin constatarea ori declararea nulitii, prin fuziune,
divizare total, transformare, dizolvare sau desfiinare ori printr-un alt mod prevzut de actul
constitutiv sau de lege (art. 244).
Prin efectul dizolvrii persoana juridic intr n lichidare n vederea valorificrii activului i
a plii pasivului [art. 248 alin. (1)].

Dizolvarea n Legea nr. 31/1990 a societilor. Dizolvarea i lichidarea societilor sunt


reglementate prin dispoziiile Legii nr. 31/1990, Titlul VI Dizolvarea, fuziunea i divizarea
Capitolul I Dizolvarea societilor.
Legea permite ns asociailor ca n actul constitutiv s prevad modul de dizolvare i de
lichidare a societii n art. 7 lit. i) i art. 8 lit. p).
Dizolvarea societilor cuprinde acele operaii care declaneaz procesul de ncetare a
existenei societii i asigur premisele lichidrii patrimoniului social (hotrrea de dizolvare
a societii i aducerea ei la cunotina celor interesai). Hotrrea de dizolvare este luat fie de
adunarea asociailor, fie de instana de judecat.
Dizolvarea n temeiul legii are un caracter excepional. Exist anumite cauze ce determin
dizolvarea unei societi, expres prevzute de lege (Legea societilor). Cauzele de dizolvare
pot fi stabilite i prin actul constitutiv.

Cauzele generale de dizolvare, conform art. 227 alin. (1) lit. a)-g), sunt: trecerea timpului
stabilit pentru durata societii, imposibilitatea realizrii obiectului societii sau realizarea
acestuia, declararea nulitii societii, hotrrea adunrii asociailor, hotrrea tribunalului,
falimentul societii.
Cu privire la trecerea timpului pentru durata societii [art. 227 lit. a) din Legea nr. 31/1990],
dizolvarea opereaz n temeiul legii, fr a fi necesar vreo formalitate. Este vorba de cazurile
n care, prin actul constitutiv, asociaii i-au exprimat voina de a constitui societatea numai
pentru un anumit interval de timp. La expirarea acestui interval, societatea se dizolv. Legea
permite ns administratorilor s consulte asociaii, nainte cu cel puin trei luni fa de expirarea

121
societii, n vederea prelungirii duratei acesteia92. n lips, la cererea oricruia dintre asociai,
tribunalul va putea dispune, prin ncheiere, efectuarea consultrii.
Societatea se dizolv i n cazul imposibilitii de realizare a obiectului societii, n situaii
cum ar fi retragerea concesiunii sau neobinerea concesiunii, la care jurisprudena a adugat i
motivul apariiei unor nenelegeri grave ntre asociai. Legat de obiectul de activitate, poate fi
i realizarea acestuia, ducerea lui la ndeplinire, ceea ce nseamn c obiectivul avut n vedere
la constituire s-a ndeplinit, iar ca urmare, societatea se poate dizolva.
n situaia declarrii societii ca nul, datorit nerespectrii cerinelor legale privind
constituirea sa, intervine, de asemenea, dizolvarea. Societatea intr n lichidare pe data la care
hotrrea judectoreasc de declarare a nulitii a devenit irevocabil.
Societatea se dizolv n baza hotrrii adunrii asociailor. Hotrrea exprim voina
colectiv de dizolvare, aceeai voin care a stat i la baza constituirii societii. Motivele de
dizolvare sunt lsate de lege la aprecierea asociailor; un astfel de motiv ar fi cel al dizolvrii
societii nainte de expirarea termenului fixat pentru durata societii.
Totodat, tribunalul poate hotr dizolvarea societii pentru motive temeinice
(nenelegerile grave dintre asociai), atunci cnd dizolvarea nu se poate face prin hotrrea
adunrii generale.
n sfrit, dac societatea este supus procedurii falimentului, ea se dizolv prin pronunarea
de ctre judectorul sindic a unei ncheieri prin care se decide intrarea n faliment (Legea nr.
85/2006 privind procedura insolvenei). Fcnd obiectul procedurii falimentului, patrimoniul
societii este lichidat n vederea satisfacerii creanelor creditorilor, deci societatea se dizolv
n conformitate cu prevederile din Legea societilor.
n afara cauzelor generale de dizolvare sunt prevzute i alte situaii, stabilite prin lege sau
prin actul constitutiv.
Aceste situaii se refer la lipsa organelor statutare sau imposibilitatea ntrunirii acestora; la
nedepunerea, n cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, a situaiilor financiare anuale
sau a altor acte la registrul comerului; la faptul c societatea i-a ncetat activitatea, nu are
sediul social cunoscut ori nu ndeplinete condiiile referitoare la sediul social sau asociaii au
disprut ori nu au domiciliul cunoscut sau reedina cunoscut; societatea nu i-a completat
capitalul social n condiiile legii.
Inactivitatea temporar (care s nu depeasc trei ani), anunat organelor fiscale i nscris
n registrul comerului, nu duce la dizolvarea societii.
Aceste cauze nu duc la dizolvarea propriu-zis a societii, care are loc numai prin hotrrea
instanelor judectoreti. Prevederile legale se aplic tuturor formelor juridice de societate,
inclusiv societilor pe aciuni.

92
Termenul anterior era de un an, cel de trei luni fiind introdus prin Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru
asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i
sancionarea corupiei (M.Of. nr. 279 din
21 aprilie 2003). Ultima modificare prin Legea nr. 134/2011 pentru completarea alin. (1) al
art. 82 din Legea nr. 161/2003 (M.Of. nr. 481 din 7 iulie 2011).

122
ns pentru aceast categorie de societi sunt prevzute i alte cauze, specifice lor. Astfel,
pentru societatea pe aciuni legiuitorul dispune (art. 228) c aceasta se dizolv n cazurile
prevzute de art. 153 coroborat cu art. 24 i art. 10 alin. (3), respectiv:
a) n cazul n care Consiliul de administraie/directoratul constat c activul net a sczut sub
jumtate din capitalul social subscris; se va convoca adunarea general extraordinar care poate
dizolva societatea.
b) reducerea numrului de acionari sub limita prevzut de lege (sub doi).
n ambele situaii [a) i b)], dizolvarea va putea fi evitat dac se iau msuri pentru acoperirea
(completarea) cerinelor legale.

Cile dizolvrii. Dizolvarea societilor comerciale se realizeaz pe trei ci: de drept, prin
voina asociailor i pe cale judectoreasc.
Expirarea termenului stabilit pentru durata societii este motivul pentru care dizolvarea
intervine de plin drept (ope legis), fr a mai fi nevoie de ndeplinirea vreunei formaliti.
Constatarea dizolvrii se face prin ncheierea judectorului delegat, la sesizarea camerei de
comer i industrie teritoriale sau a statului, prin Ministerul Finanelor Publice, cu procedura
necontencioas.
O societate poate ajunge la dizolvare i prin manifestarea voinei asociailor, n cadrul
adunrii generale, cu respectarea prevederilor din Legea societilor. Hotrrea se va lua cu
respectarea condiiilor de cvorum i majoritate impuse de lege pentru adunarea general
extraordinar. Procesul verbal al edinei se va depune la registrul comerului pentru a se
meniona n registru i se va transmite spre publicare n Monitorul Oficial al Romniei.
Societatea poate fi dizolvat i prin hotrrea tribunalului, fie n cazul falimentului, fie la
cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice (nenelegerile grave ntre asociai).
Prevederile privind publicitatea hotrrii de dizolvare i atacarea acesteia cu recurs au suferit
modificri odat cu intrarea n vigoare a Legii nr. 161/2003.

Efectele dizolvrii. Efectele dizolvrii societilor se regsesc n deschiderea procedurii


lichidrii i n interdicia svririi unor operaiuni noi. De subliniat este faptul c, prin
dizolvare, societatea nu se desfiineaz, ci i continu existena juridic, ns numai pentru
operaiunile de lichidare93.
Ca urmare a deschiderii procedurii de lichidare, administratorii au obligaia de a convoca
adunarea general a asociailor pentru a se desemna lichidatorii. n anumite cazuri (cel al
fuziunii i divizrii), nu se produce efectul deschiderii procedurii de lichidare.
Odat cu dizolvarea, administratorului i se interzice s desfoare operaiuni noi, el avnd
obligaia de a continua realizarea operaiunilor comerciale aflate n curs. Activitatea societii
nu este normal, ci este orientat spre lichidare.

93
St.D. Crpenaru, op. cit., p. 271.

123
1. Dizolvarea societilor bancare

mbrcnd forma juridic de societate pe aciuni, societile bancare sunt supuse prevederilor
legale cu caracter general privind dizolvarea, dispoziii cuprinse n textul Legii nr. 31/1990 a
societilor.

2. Lichidarea bncilor

2.1. Noiuni generale

Lichidarea societilor const ntr-un ansamblu de operaiuni care au ca scop finalizarea


operaiunilor comerciale aflate n curs la data dizolvrii societii, ncasarea creanelor
societii, transformarea bunurilor societii n bani, plata datoriilor societii i mprirea
activului net ntre asociai.
Codul civil dispune c Prin efectul dizolvrii persoana juridic intr n lichidare n vederea
valorificrii activului i plii pasivului [art. 248 alin. (1)].
Toate operaiunile lichidrii pun capt existenei societii. Aceasta trebuie s i execute
obligaiile i s i valorifice drepturile care au ca izvor raporturile juridice ncheiate anterior
dizolvrii. Sunt necesare mijloace de plat pentru satisfacerea creanelor creditorilor, deci
bunurile societii sunt prefcute n bani, pe calea licitaiei publice.
Dispoziiile legale aplicabile lichidrii societii sunt Legea nr. 31/1990, Capitolul VII, art.
252-270, precum i regulile stabilite prin actul constitutiv, n msura n care nu sunt
incompatibile cu lichidarea.

2.1.1. Principiile lichidrii


Ca operaiune ce determin ncetarea ntregii activiti a societii, lichidarea este guvernat
de urmtoarele principii:
- personalitatea juridic subzist pentru nevoile lichidrii;
- lichidarea societii se face n interesul asociailor;
- lichidarea societii este obligatorie.
Aceste reguli se impun i se aplic chiar dac prin actul constitutiv asociaii ar fi dispus
altfel.
Intervenia instanei n faza lichidrii are un caracter excepional i se produce doar n
cazurile prevzute de lege94.

Consecine. Trecerea la faza de lichidare produce anumite consecine asupra societii,


consecine care se reflect n: modificarea obiectului de activitate i a scopului societii,
nlocuirea administratorilor cu lichidatorii societii, care devin organul de administrare a
societii i, n sfrit, predarea gestiunii societii ctre lichidatori, care vor administra
societatea n lichidare.

94
Soluionarea cererii de numire a lichidatorilor i soluionarea opoziiei asupra bilanului de lichidare.

124
2.1.2. Lichidatorii
Lichidatorii sunt persoanele nsrcinate s organizeze i s conduc operaiunile de lichidare a
societii.
Actele normative care reglementeaz statutul lichidatorilor sunt Legea nr. 31/1990 a
societilor (art. 253-261) i O.U.G. nr. 86/2006 privind organizarea activitii practicienilor n
insolven.
Calitatea de lichidator o poate deine persoana fizic sau juridic care este autorizat n
condiiile legii, republicat95.
Procedurile de insolven, procedurile de lichidare voluntar, precum i procedurile de
prevenire a insolvenei prevzute de lege, inclusiv procedurile de supraveghere financiar ori de
administrare special, sunt conduse de practicieni n insolven compatibili (art. 1 din O.U.G. nr.
86/2006).
Lichidatorul este practicianul n insolven compatibil autorizat n condiiile legii, desemnat
s conduc activitatea debitorului n cadrul procedurii de faliment.
Lichidatorii (persoane fizice sau juridice), autorizai n condiiile legii, pe lng puterile
conferite de asociai, ndeplinesc atribuiile prevzute la art. 255 din Legea societilor, i exercit
mandatul acordat sub controlul cenzorilor, respectiv al consiliului de supraveghere (n situaia
societilor pe aciuni administrate n sistem dualist) i efectueaz toate operaiunile specifice
acestei proceduri, cu respectarea prevederilor art. 256-260 din Lege. Lichidarea pornit n temeiul
dispoziiilor legii societilor nu libereaz pe asociai i nu mpiedic deschiderea procedurii de
faliment a societii, astfel cum aceasta este reglementat de Legea nr. 85/2006.
Numirea lichidatorilor se face prin hotrrea adunrii generale a asociailor, cu majoritatea
cerut de lege pentru modificarea actului constitutiv. Lichidatorii pot fi numii i de ctre instana
judectoreasc, la cererea oricruia dintre administratori sau asociai. Dup ndeplinirea forma-
litilor (hotrrea adunrii sau sentina judectoreasc trebuie depuse la registrul comerului,
pentru nscriere i publicare), lichidatorii depun semntura lor la registrul comerului i intr n
funcie. Din acest moment, nici o aciune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia,
dect n numele lichidatorilor sau mpotriva lor.
Lichidatorii au aceeai rspundere ca i administratorii [art. 253 alin. (2) din Legea
nr. 31/1990], iar activitatea lor se desfoar sub controlul cenzorilor.
Puterile lichidatorilor sunt fie conferite de asociai, fie prevzute de dispoziiile legale (Legea
nr. 31/1990). Legea dispune c lichidatorii vor putea: s execute i s termine operaiunile de
comer referitoare la lichidare; s lichideze i s ncaseze creanele societii; s vnd, prin
licitaie public, bunurile mobile i imobile aparinnd societii; s contracteze obligaii

95
Prin O.U.G. nr. 86/2006 este organizat activitatea practicienilor n insolven (M.Of.
nr. 724 din 13 octombrie 2011). Modificat prin Legea nr. 149/2013 privind aprobarea O.G.
nr. 23/2012 pentru modificarea i completarea O.U.G. nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaiilor financiare
anuale i al situaiilor financiare anuale consolidate i a O.G. nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz
contabil i a contabililor autorizai i pentru modificarea altor acte normative (M.Of. nr. 257 din 9 mai 2013), ultima
modificare prin Legea
nr. 255/2013 (M.Of. nr. 515 din 14 august 2013).

125
cambiale, s fac mprumuturi neipotecare i s ndeplineasc orice alte acte necesare lichidrii;
n plus, lichidatorii au dreptul s reprezinte societatea n litigiile legate de lichidare (s stea n
judecat i s fie acionai n interesul lichidrii).
Scopul tuturor operaiunilor de lichidare este acela al prefacerii bunurilor societii n bani
i achitarea datoriilor societii, prin lichidarea activului i pasivului societii. Activul net se
repartizeaz apoi ctre asociai.
La dispoziia lichidatorilor stau aciunile prin care acetia pot s cear sumele necesare, n
cazul n care fondurile obinute nu sunt suficiente pentru plata creditorilor. Aceste sume vor fi
cerute, n primul rnd, de la asociaii care nu au efectuat integral vrsmintele i apoi de la alte
categorii (cum ar fi asociaii ce rspund nelimitat).
Lichidarea activului societii cuprinde operaiunile de transformare a bunurilor societii n
bani i ncasarea creanelor pe care societatea le are fa de teri.
Lichidarea pasivului societii nseamn plata datoriilor societii ctre creditorii si. Aceast
plat se face cu sumele de bani rezultate din lichidarea activului societii, la scaden i
integral.
Creditorii i pot valorifica drepturile lor prin anumite aciuni (Legea nr. 31/1990): aciunile
care decurg din creanele ajunse la termen, pn la concurena bunurilor existente n patrimoniul
societii; n subsidiar, o aciune mpotriva asociailor, pentru plata sumelor datorate din
valoarea aciunilor subscrise sau din acea a aporturilor la capitalul societii.
Lichidatorii care probeaz, prin prezentarea situaiei financiare anuale96, c fondurile de care
dispune societatea nu sunt suficiente s acopere pasivul exigibil, trebuie s cear sumele
necesare asociailor care rspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vrsmintele,
dac acetia sunt obligai, potrivit formei societii, s le procure sau dac sunt debitori fa de
societate pentru vrsmintele neefectuate, la care erau obligai n calitate de asociai.
Lichidarea societii nu mpiedic declanarea procedurii de faliment, deci, n cazul n care
societatea a ncetat plile pentru datoriile sale comerciale, ea poate fi supus procedurii
falimentului, creditorii urmnd a fi satisfcui n cadrul acestei proceduri (conform dispoziiilor
Legii nr. 85/2006).
La ncetarea existenei societii, asociaii au dreptul s li se restituie valoarea aporturilor
efectuate la constituirea societii sau cu ocazia majorrii capitalului social, precum i s
primeasc partea ce li se cuvine din eventualele beneficii rmase nedistribuite. Drepturile pot fi
valorificate numai dup ce au fost achitate toate datoriile fa de creditorii societii i numai
dac a rmas un sold activ.
Procedura lichidrii societii este ncheiat odat cu terminarea operaiunilor de repartizare
a activului net ntre asociai, rmnnd de ndeplinit ultimele formaliti pentru finalizarea
consecinelor care decurg din terminarea lichidrii: radierea societii din registrul comerului i
luarea msurilor de conservare a registrelor i celorlalte documente ale societii.
n termen de 15 zile de la terminarea lichidrii, lichidatorii sunt obligai s cear radierea
societii din registrul comerului, sub sanciunea unei amenzi judiciare de 200 lei pentru fiecare

96
Termenul bilan contabil a fost nlocuit, pe ntreg parcursul Legii nr. 31/1990, cu cel de situaie financiar
anual, prin dispoziiile Legii nr. 161/2003.

126
zi de ntrziere, care va fi aplicat de judectorul delegat, n urma sesizrii oricrei pri interesate,
prin ncheiere. ncheierea judectorului delegat este executorie i supus recursului. Radierea se
poate face i din oficiu. Lichidarea nu libereaz pe asociai i nu mpiedic deschiderea procedurii
de faliment a societii
(art. 260 din Legea nr. 31/1990).
Astfel, prevederile legale au fost completate cu precizri privind sanciunea n cazul
nerespectrii obligaiei de radiere, cu un cuantum al amenzii, precum i cu indicarea autoritii
ndreptite s o aplice i a cii de atac. Raiunea legiuitorului a fost ntemeiat pe dou motive:
acela de a impune lichidatorilor o msur coercitiv, n cazul n care nu cer radierea societii din
registru; i un altul privind semnificaia datei radierii. De la aceast dat, societatea nceteaz a
mai fi subiect de drept i i pierde personalitatea juridic, cu toate efectele referitoare la situaia
n care se ivete un creditor a crui crean nu a fost valorificat n cursul lichidrii.
Registrele societii vor fi depuse la registrul comerului la care a fost nregistrat societatea,
iar restul actelor societii va fi depus la Arhivele Naionale. Numai anumite registre (registrele
acionarilor, registrul edinelor i deliberrilor adunrii generale, registrul edinelor i
deliberrilor consiliului de administraie, registrul edinelor i deliberrilor comitetului de
direcie, registrul deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori n exercitarea mandatului lor i
registrul obligaiunilor) vor mai fi depuse la registrul comerului, pentru celelalte documente ale
societii impunndu-se pstrarea lor n cadrul Arhivelor Naionale.

Lichidarea societilor pe aciuni. Cu privire la lichidarea societilor pe aciuni, Legea


societilor conine prevederi n Capitolul III Lichidarea societilor pe aciuni i n comandit
pe aciuni, n art. 264-270. Dispoziiile legale prevd care este modalitatea de numire a
lichidatorilor, ce obligaii au administratorii care sunt numii n calitate de lichidatori, precum i
care sunt obligaiile lichidatorilor privind ntocmirea situaiei financiare finale.
Situaia financiar anual va fi ntocmit de lichidatori dup terminarea lichidrii, fiind nsoit
de raportul cenzorilor sau al auditorilor financiari. Ulterior se va depune la registrul comerului,
fr a mai fi nsoit de raportul cenzorilor.
Sumele cuvenite acionarilor, nencasate n termen de dou luni de la publicarea situaiei
financiare, vor fi depuse la o banc sau la una dintre unitile acesteia, cu artarea numelui i
prenumelui acionarului, dac aciunile sunt nominative, sau a numerelor aciunilor, dac ele sunt
la purttor. Observm c poziia privilegiat deinut anterior de Casa de Economii i
Consemnaiuni, ce era indicat n cuprinsul legii pentru a fi depozitarul sumelor de bani rmase
nencasate, este nlturat, lichidatorii putnd opta pentru depunerea lor la orice banc sau unitate
a acesteia din Romnia.

2.2. Reglementarea special

Lichidarea bncilor va urma regulile generale, n conformitate cu dispoziiile Legii nr.


31/1990 privind societile.
Dispoziiile speciale sunt cele cuprinse n O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit
i adecvarea capitalului - Capitolul VIII Proceduri speciale, Seciunea a 3-a Lichidarea
instituiilor de credit, art. 255-274.

127
Includerea acestei seciuni n coninutul capitolului Proceduri speciale ne determin s
credem c legiuitorul s-a referit doar la situaia special a declanrii lichidrii ca urmare a
nereuitei aplicrii msurilor de supraveghere i administrare special.
Lichidarea bncii intervine n urmtoarele situaii (art. 255):
a) dizolvarea bncii;
b) falimentul bncii;
c) retragerea autorizaiei.
Lichidarea bncii care nu se afl n situaie de insolven, inclusiv a sucursalelor sale din
Romnia, din alte state membre sau din state tere se realizeaz cu respectarea legislaiei
romneti aplicabile n cazul dizolvrii i lichidrii societilor comerciale pe aciuni i a
dispoziiilor O.U.G. nr. 99/2006.

2.2.1. Lichidatorii bncii


ndeplinirea atribuiilor privind lichidarea este asigurat de Fondul de Garantare a
Depozitelor n Sistemul Bancar, att n cazul n care lichidarea este dispus conform
art. 255 (odat cu retragerea autorizaiei de ctre B.N.R. sau dac banca se afl n insolven), ct
i n cazul n care lichidarea are loc la iniiativa acionarilor/membrilor.
Lichidarea bncii conform nu mpiedic declanarea procedurii falimentului, dac pe parcursul
procesului de lichidare banca ajunge n una dintre situaiile de insolven prevzute de legislaia
special privind falimentul instituiilor de credit. Dispoziiile cuprinse n legislaia privind
falimentul instituiilor de credit referitoare la atribuiile lichidatorului, la suportarea cheltuielilor
legate de lichidare, la ordinea de stingere a creanelor, se aplic n mod corespunztor i n cazul
lichidrii instituiei de credit n aceste situaii.
Cheltuielile efectuate de Fondul de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar ocazionate de
desfurarea activitii de lichidare sunt considerate cheltuieli legate de lichidare.
Lichidatorul asigur informarea periodic a creditorilor, n modalitatea considerat
corespunztoare, n special cu privire la progresele nregistrate n valorificarea activelor instituiei
de credit. Lichidatorul este inut de obligaia de pstrare a secretului profesional.

2.2.2. Creditorii bncii


Orice creditor al bncii aflate n lichidare, inclusiv autoritile publice, cu
domiciliul/reedina sau, dup caz, sediul social n Romnia sau n alt stat membru, are dreptul
de a nainta o declaraie de creane sau de a formula observaii scrise n legtur cu creanele
sale, care se adreseaz lichidatorului.
Declaraia de creane sau, dup caz, observaiile formulate pot fi naintate n limba oficial
ori n limbile oficiale ale statului membru de domiciliu/reedin, dup caz, unde are situat
sediul social i trebuie s poarte meniunea declaraie de creane, respectiv, observaii
privind creanele, n limba romn.
Deschiderea procedurii de lichidare nu afecteaz drepturile reale ale creditorilor sau terelor
pri asupra bunurilor corporale sau necorporale, mobile sau imobile, individual determinate
sau determinate generic aflate n proprietatea bncii, care, la data intrrii n vigoare a hotrrii
de lichidare, sunt situate pe teritoriul altor state membre.

128
Drepturile se refer, n special, la:
a) dreptul de a vinde sau de a dispune n alt mod de un bun i dreptul de a-i culege fructele,
decurgnd, n special, dintr-un contract de gaj sau ipotec;
b) dreptul de preferin la executarea bunurilor afectate unei garanii, naintea altor titulari
de drepturi asupra bunului;
c) dreptul de urmrire a bunului n minile oricui s-ar gsi acesta;
d) dreptul de uzufruct asupra bunului.

2.3. Efectele lichidrii


Efectele lichidrii bncii asupra anumitor contracte i drepturi sunt reglementate astfel:
a) contractele i relaiile de munc sunt guvernate de legislaia statului membru aplicabil n
cazul fiecrui contract de munc;
b) contractele prin care se dobndete dreptul de folosin sau dreptul de achiziionare a unor
bunuri imobile sunt guvernate de legea statului membru pe teritoriul cruia este situat imobilul,
potrivit creia se determin i natura bunului: mobil sau imobil;
c) drepturile asupra bunurilor imobile, a navelor i a aeronavelor, care sunt supuse obligaiei
de nregistrare ntr-un registru public, sunt guvernate de legea statului membru sub autoritatea
cruia este inut registrul respectiv.
Deschiderea procedurii de lichidare, n situaia n care banca este parte ntr-un contract de
vnzare-cumprare a unui bun, n calitate de cumprtor, nu afecteaz dreptul vnztorului,
decurgnd dintr-o clauz prin care acesta i-a rezervat dreptul de proprietate pn la un anumit
termen sau pn la ndeplinirea unei condiii, dac, la data intrrii n vigoare a hotrrii de
lichidare, bunul este situat pe teritoriul altui stat membru.
Deschiderea procedurii de lichidare, n cazul n care banca este parte ntr-un contract de
vnzare-cumprare, n calitate de vnztor, nu poate constitui motiv pentru anularea sau
desfiinarea contractului i nu afecteaz drepturile cumprtorului, dac data intrrii n vigoare a
hotrrii de lichidare este ulterioar livrrii bunului i dac, la acea dat, bunul era situat pe
teritoriul altui stat membru.
Deschiderea procedurii de lichidare nu afecteaz drepturile creditorilor de a invoca
compensarea legal, atunci cnd legea aplicabil contractului permite o asemenea compensare.
n cazul compensrii contractuale (netting) se aplic legea care guverneaz contractul.

Rezumat

Modificarea bancii se refera la schimbarea elementelor constitutive. Unele modificari sunt


supuse aprobarii prealabile de catre B.N.R., altele notificarii B.N.R.
Fuziunea si divizarea bancii reprezinta modificari in situatia bancii, reglementate prin
O.U.G. nr.99/2006.

129
Fuziunea si divizarea sunt aprobate de B.N.R.
In etapa a- II-a banca va indeplini conditiile legale impuse prin Legea nr.31/1990.
ncetarea bancii prin dizolvare i lichidare este reglementat de dispoziiile Legii
nr.31/1990.

TEST DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR V.

1. Organul de conducere n funcia sa de supraveghere este organul de conducere care i


ndeplinete rolul de supraveghere i monitorizare a procesului decizional de conducere.
a. Adevarat
b. Fals

2. Analiza practicilor i procedurilor controlului i auditului intern este atributia:


a. B.N.R.
b. a administratorului
c. a adunarii generale

3. Administrator interimar are rolul


a. de a conserva patrimoniul bncii n scopul prevenirii diminurii activului i a creterii
pasivului instituiei de credit, de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a
procedurii falimentului i pn la data numirii lichidatorului.
b. de a lichida banca

4. Banca se supune, n organizarea sa:


a O.U.G. nr. 99/2006;
b. Reglementrilor B.N.R.;
c. Regulamentului (UE) nr. 575/2013;
d. Reglementarilor B.N.R.

5. Administratorul interimar:
a. Este numit de B.N.R.
b. Este numit de instanta
c. Ia masuri conservatorii de la data deschiderii procedurii de faliment pana la data
numirii lichidatorilor

6. Schimbarea obiectului de activitate a societii este de competenta:

130
a. Adunarii generale ordinare
b. Adunarii generale extraordinare
c. Consiliului de administratie

7. Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin membrilor consiliului
de administraie neregulile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale i ale
prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor
aduce la cunotin adunrii generale.
a. adevarat
b. fals

8. Oraganul executiv al bancii este reprezentat de:


a. Adunarea generala
b. Administrator
c. Auditor
d. Consiliu de administratie

9. Conducerea executiva a bancii este asigurata de:


a. organul in functia sa de supraveghere
b. conducerea superioara
c. organul de conducere

10. Functia de administrare a riscurilor si functia de conformitate sunt exercitate de:


a.administrator
b.B.N.R.
c. lichidator

11. Administrator special poate fi:


a. una sau mai multe persoane fizice
b. o persoan juridic

12. Lichidarea bncii intervine n urmtoarele situaii:


a) dizolvarea bncii;
b) falimentul bncii;
c) retragerea autorizaiei

13. Lichidarea este guvernat de urmtoarele principii:


- personalitatea juridic subzist pentru nevoile lichidrii;
- lichidarea societii se face n interesul asociailor;
- lichidarea societii este obligatorie.

131
14. Orice modificare a obiectului de activitate al unei bnci, persoan juridic romn, n
sensul completrii acestuia, este supus aprobrii prealabile.
a.adevarat
b.fals

15. Procedura fuziunii/divizrii societilor produc urmtoarele efecte:


a. dizolvarea, fr lichidare, a societii care i nceteaz existena i transmiterea universal
a patrimoniului su ctre societatea sau societile beneficiare;
b. societatea beneficiar atribuie aciuni sau pri sociale asociailor societii care i
nceteaz existena;
c. asupra drepturilor i obligaiilor societilor implicate n operaiune.

TEMA DE CONTROL

1.ntocmiti un studiu comparativ ntre:


- atributiile adunarii generale si ale adunarii generale bancare
- atributiile administratorului si atributiile administratorului bancar
- atributiile cenzorului si atributiile auditorului bancar

4. Explicati pe scurt care sunt elementele specifice modificarii, fuziunii, divizarii si ncetarii
bncii.

132
Msuri de stabilizare a bncii. Falimentul bncii

Cuprins

Introducere.........................................................................................................................137
Msurile de stabilizare a bncii. Banca- punte. Rezoluia bncii.............................140
Proceduri speciale privind supravegherea prudential a bancilor................................136
Procedura falimentului bancar.................................................................................150
Test de verificare a cunostintelor.....................................................................................164
Tema de control..............................................................................................................166

Introducere

n prezent se renun la noiunile de faliment, reorganizare i lichidare, n favoarea noiunii


de insolven, soluie criticat, de altfel, de autorii clasici de doctrin97.
Observm c noiunea de reorganizare este echivalent celei de redresare din dreptul
francez, iar cea de lichidare are sensul modern de faliment.
Insolvena sau ncetarea de pli este acea stare a patrimoniului debitorului care se
caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor exigibile
[art. 3 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006].
Aflat n situaia repunerii n vigoare, reglementarea a avut ca scop eficientizarea procedurii
reorganizrii judiciare i a falimentului, consacrnd o procedur simplificat, dar aa cum s-a
dovedit, cu deficiene n sfera activitii practice98.

97
A se vedea St.D. Crpenaru, Drept comercial romn, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2007, p. 613 i urm.

98
Pentru o opinie de actualitate privind situaia actual a procedurii insolvenei, a se vedea Gh. Piperea, Cum s
tratezi dificultile financiare, 2 februarie 2014 (http://www.piperealaw.ro/ro-48-183-Cum-sa-tratezi-dificultatile-
financiare.html).

133
Msuri de stabilizare a bancii. Banca-punte. Rezoluia bancii

Cuprins

1. Introducere.........................................................................................................137

2. Banca- punte..................................................................................................139

3. Rezolutia- bancii.............................................................................................141

4. Rezumat..................................................................................................................144

1. Introducere

O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului reglementeaz n


Seciunea 21, intitulat Msuri de stabilizare, procedura pe care Banca Central o are la
dispoziie n vederea asigurrii stabilitii financiare i a evitrii situaiei de deschidere a
procedurii de faliment (art. 24023-24041).

3. Banca-punte

Procedura aplicrii msurilor de stabilizare


Procedura prevede situatiile in care se aplica masurile de stabilizare, categoriile de msuri de
stabilizare, respectiv transferul total sau partial de active si pasive, implicarea FGDB ca
administrator delegat, transferul de active si pasive catre o banca- punte.

1. Situaiile n care se aplic msurile de stabilizare (art. 2401)

Este vorba despre:


a) instituirea msurii de supraveghere special nu a dat rezultate ntr-o perioad de pn la 3
luni;

134
b) se constat sau este previzibil o deteriorare semnificativ a indicatorilor prudeniali i de
performan financiar, de natur s pericliteze capacitatea instituiei de credit de a respecta
cerinele prudeniale, i acionarii nu au ntreprins i/sau nu demonstreaz c sunt n msur s
ntreprind, n timp util, demersurile necesare pentru remedierea situaiei;
c) se constat deficiene grave n administrarea i/sau conducerea instituiei de credit sau
nclcri grave i repetate ale dispoziiilor legii i/sau ale reglementrilor ori ale altor acte emise
n aplicarea acesteia, care pericliteaz n mod grav interesele deponenilor;
d) instituia de credit nu a asigurat implementarea n totalitate i n termenele stabilite a unora
sau a mai multora dintre msurile dispuse fa de aceasta, potrivit art. 226
alin. (3) lit. a)-h) i j), situaie care este de natur s pun n pericol lichiditatea instituiei de credit
i/sau nivelul adecvat al fondurilor proprii;
e) operaiunile instituiei de credit pun n pericol stabilitatea ori nivelul fondurilor proprii ale
acesteia sau instituia de credit nregistreaz o criz de lichiditate care e de natur s pericliteze
interesele deponenilor si sau ale altor creditori;
f) instituia de credit nu a prezentat, n termenul indicat de Banca Naional a Romniei, un
plan de restabilire a conformitii cu cerinele de supraveghere, potrivit
art. 226 alin. (3) lit. k) sau Banca Naional a Romniei constat c planul prezentat nu este fezabil
ori c instituia de credit nu i-a ndeplinit, n termenele stabilite, angajamentele asumate printr-
un asemenea plan ori c deficienele constatate legate de lichiditatea sau de nivelul fondurilor
proprii ale instituiei de credit nu pot fi nlturate printr-un plan de restabilire;
g) instituirea administrrii speciale este solicitat n mod justificat de consiliul de
administraie sau, dup caz, de consiliul de supraveghere ori de ctre adunarea general a
acionarilor;
h) Banca Naional a Romniei a declarat indisponibile depozitele instituiei de credit,
potrivit prevederilor O.G. nr. 39/1996 privind nfiinarea i funcionarea Fondului de garantare
a depozitelor n sistemul bancar.

2. Msurile de stabilizare Categoriile de msuri de stabilizare Transferul de


active/pasive, implicarea F.G.D.B.

Conform art. 24023 B.N.R. poate hotr adoptarea unei/unor msuri de stabilizare.
Aceste msuri se aplic atunci cnd:
a) o instituie de credit se afl n oricare dintre situaiile prevzute la art. 2401 i/sau
b) s-a dispus msura suspendrii drepturilor de vot n privina acionariatului care deine
controlul asupra instituiei de credit respective i, n oricare dintre aceste situaii, exist o
ameninare la adresa stabilitii financiare, inclusiv din perspectiva proteciei deponenilor
i/sau meninerii ncrederii populaiei n sistemul bancar.
1) transferul total sau parial de active i pasive ale unei instituii de credit ctre una ori mai
multe instituii eligibile;
2) implicarea Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar n calitate de
administrator delegat i, dup caz, de acionar, dac anterior s-a dispus msura suspendrii
drepturilor de vot n privina acionariatului care deine controlul asupra instituiei de credit
respective;
3) transferul de active i pasive de la o instituie de credit ctre o banc-punte care se
constituie n acest scop.

135
Transferul total sau parial de active i pasive ale unei instituii de credit ctre una ori
mai multe instituii eligibile. Hotrrea Bncii Naionale a Romniei cuprinde, cel puin,
urmtoarele:
a) activele i pasivele care urmeaz s fie transferate, potrivit evidenelor contabile ale
instituiei de credit de la care se efectueaz transferul;
b) dac este cazul, nivelul finanrii iniiale care trebuie asigurat de ctre Fondul de
garantare a depozitelor n sistemul bancar;
c) persoana desemnat ca administrator delegat;
d) instituia beneficiar a operaiunii de transfer de active i pasive.

Implicarea Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar. Fondului de


garantare a depozitelor n sistemul bancar devine acionar al bncii supus msurilor de
stabilizare.
Se realizeaz astfel majorarea capitalului social al bncii/instituiei de credit i subscrierea
de ctre Fond a noilor aciuni emise.

3. Efecte

Mandatul persoanelor care asigur administrarea i/sau conducerea instituiei de credit


supuse msurii de stabilizare nceteaz de la data la care hotrrea Bncii Naionale a Romniei
este comunicat instituiei de credit.
Atribuiile de administrare i de conducere sunt preluate de administratorul delegat
desemnat prin hotrrea Bncii Naionale a Romniei.
Administratorul delegat este abilitat s ia toate msurile necesare pentru asigurarea aplicrii
n bune condiii a hotrrii Bncii Naionale a Romniei.
Funcionarea adunrii generale a acionarilor instituiei de credit cu privire la care s-a luat
msura de stabilizare este suspendat pe perioada aplicrii msurilor de stabilizare.
Banca Naional a Romniei notific, de ndat, Ministerului Finanelor Publice adoptarea
unei hotrri.
Finanarea msurilor de stabilizare este asigurat de Fondul de garantare a depozitelor n
sistemul bancar, din resursele administrate de acesta.

4. Banca-punte

Noiune. Banca-punte reprezint o instituie de credit care se constituie i funcioneaz ca


banc, n scopul prelurii de active i pasive ale unei instituii de credit.

Scopul constituirii bncii-punte. Banca-punte se nfiineaz n vederea asigurrii continurii


prestrii serviciilor bancare aferente activelor i pasivelor preluate, urmnd s fie vndut ulterior
ctre o ter parte eligibil.

Perioada de constituire. Banca-punte se constituie i funcioneaz pe o durat de pn la 2


ani, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade, prin hotrre a Bncii Naionale a Romniei, n
situaiile n care persist riscul unei ameninri la adresa stabilitii financiare i/sau negocierile
cu potenialul achizitor al bncii-punte nu au fost finalizate.

136
Subrogarea bncii-punte. La momentul transferului, banca-punte se subrog prin efectul
legii n drepturile i obligaiile decurgnd din acordurile ncheiate de instituia de credit de la care
s-a efectuat transferul n legtur cu:
a) participarea la sistemele de pli, sistemele de decontare a operaiunilor cu instrumente
financiare i schemele de pli i aranjamente de pli;
b) accesul pe piaa primar a titlurilor de stat n calitate de dealer primar, dup caz;
c) accesul n calitate de participant eligibil la operaiunile de pia monetar efectuate de Banca
Naional a Romniei i la facilitile permanente acordate de aceasta;
d) accesul n calitate de intermediar pe piaa valutar interbancar;
e) accesul n calitate de participant la stabilirea ratelor de referin ROBID/ROBOR;
f) accesul n calitate de participant la stabilirea ratelor de referin pentru titluri de stat.

Seciunea a 2-a. Obiectivele msurilor de stabilizare

La implementarea oricreia dintre msurile de stabilizare, Banca Naional a Romniei are


n vedere urmtoarele obiective:
a) asigurarea continuitii activitilor a cror ntrerupere ar putea afecta semnificativ
funcionarea economiei ori a pieei financiare;
b) meninerea stabilitii financiare i a disciplinei de pia;
c) protejarea deponenilor garantai.

4. Msuri de reorganizare Rezoluia bncii

B.N.R. poate dispune reorganizarea bncii sub forma rezoluiei, n cadrul procedurii de
stabilizare.

Noiunea de rezoluie. O.U.G. nr. 113/2013 privind unele msuri bugetare i pentru
modificarea i completarea O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea
capitalului definete rezoluia la art. 41 pct. 302.
Rezoluia reprezint reorganizarea unei bnci/instituii de credit aflate n dificultate, care
urmrete asigurarea continuitii funciilor sale eseniale pentru economie, meninerea
stabilitii financiare i, dup caz, restabilirea viabilitii pentru cel puin o parte a instituiei de
credit, n contextul implementrii de ctre Banca Naional a Romniei a msurilor prevzute
n cadrul procedurii de administrare special sau a msurilor de stabilizare.
Art. 41 pct. 302 face trimitere la legislaia privind falimentul instituiilor de credit. Astfel,
reorganizarea la care se refer rezoluia privete msurile prevzute la art. 55 alin. (3) din O.G.
nr. 10/2004 privind falimentul instituiilor de credit, aprobat cu modificri i completri prin
Legea nr. 278/2004.
Msurile de reorganizare sunt msurile adoptate de autoritile administrative sau judiciare,
destinate s menin ori s restabileasc situaia financiar a unei instituii de credit i care ar
putea afecta drepturile preexistente ale unor teri, inclusiv msurile care implic posibilitatea

137
unei suspendri a plilor, a unei suspendri a msurilor de executare99 sau a unei reduceri a
creanelor; persoanele care sunt implicate n activitatea intern a instituiilor de credit,
administratorii i acionarii nu sunt considerai teri
[art. 55 alin. (3)].

Identificati 3 caracteristici ale masurile de stabilizarea a bancii. Efectuati


cercetarea in cuprinsul O.U.G.nr.99/2006.

Rezumat

Banca-punte reprezint o instituie de credit care se constituie i funcioneaz ca banc, n


scopul prelurii de active i pasive ale unei instituii de credit.

Scopul constituirii bncii-punte. Banca-punte se nfiineaz n vederea asigurrii continurii


prestrii serviciilor bancare aferente activelor i pasivelor preluate, urmnd s fie vndut ulterior
ctre o ter parte eligibil.

Rezoluia reprezint reorganizarea unei bnci/instituii de credit aflate n dificultate, care


urmrete asigurarea continuitii funciilor sale eseniale pentru economie, meninerea
stabilitii financiare i, dup caz, restabilirea viabilitii pentru cel puin o parte a instituiei de
credit, n contextul implementrii de ctre Banca Naional a Romniei a msurilor prevzute
n cadrul procedurii de administrare special sau a msurilor de stabilizare.

Proceduri speciale privind supravegherea prudential a bancilor

Cuprins

1. Introducere...............................................................................................................143
2. Supravegherea speciala a bancii............................................................................145
3. Administrarea speciala a bancii...............................................................................146
99
(http://legeaz.net/legea-188-2000-executorilor/)

138
4. Rezumat............................................................................................................... 149

Introducere

nainte a intra n coninutul procedurii de redresare a societilor bancare, trebuie remarcat


existena unor dispoziii legale pe care le ntlnim exclusiv n acest domeniu.
Este vorba de msurile de supravegherea special i de administrare special a bncilor.

3. Supravegherea speciala a bancii

Reglementarea supravegherii prudeniale a bncilor prin O.U.G. nr. 99/2006

Actuala reglementare bancar, O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea
capitalului, reglementeaz materia supravegherii prudeniale n Titlul II, Capitolul VIII, intitulat
Proceduri speciale.
Capitolul cuprinde dou seciuni Seciunea 1 Supravegherea special (art. 237-239) i
Seciunea 2 Administrarea special (art. 240-254).

Supravegherea special a bncii

1.Comisia de supraveghere special. Supravegherea special este asigurat printr-o comisie


instituit n acest scop, format din maximum 7 specialiti din cadrul B.N.R., dintre care unul
asigur ndeplinirea funciei de preedinte al comisiei i unul, pe cea de vicepreedinte al
acesteia.
Observm c situaia actual este diferit. Se asigur aceast msur printr-o comisie
constituit n acest scop de B.N.R., cu caracter permanent, care nu se mai substituie
directorilor instituiei de credit n ceea ce privete administrarea curent a activitii i
competena de a angaja instituia de credit.
n plus, rspunderea pentru legalitatea, realitatea, exactitatea i oportunitatea
operaiunilor efectuate i a documentelor ntocmite de instituia de credit revine exclusiv
directorilor instituiei de credit i/sau persoanelor care ntocmesc i semneaz documentele n
cauz, potrivit atribuiilor i competenelor acestora.

139
1. Condiii pentru instituirea supravegherii speciale

B.N.R are posibilitatea de a dispune msura supravegherii speciale n urmtoarele situaii


[art. 237 alin. (1)]:
a) nclcarea legii sau a reglementrilor emise n aplicarea acesteia;
b) constatarea unei situaii financiare precare.
Comisia de supraveghere special are ca atribuii principale:
a) urmrirea modului n care consiliul de administraie i directorii instituiei de credit ori,
dup caz, consiliul de supraveghere i directoratul acioneaz pentru stabilirea i aplicarea
msurilor necesare remedierii deficienelor sau, dup caz, a recomandrilor formulate sau a
msurilor dispuse de Banca Naional a Romniei, potrivit prezentei ordonane de urgen;
b) suspendarea sau desfiinarea unor acte de decizie ale organelor statutare ale instituiei de
credit, contrare cerinelor prudeniale sau care conduc la deteriorarea situaiei financiare a
acesteia;
c) formularea de solicitri privind modificarea/completarea cadrului de conducere, a
strategiilor, proceselor i mecanismelor implementate de instituia de credit;
d) limitarea i/sau suspendarea unor activiti i operaiuni pe o anumit perioad;
e) orice alte msuri considerate necesare pentru remedierea situaiei instituiei de credit;
f) formularea de propuneri ctre Banca Naional a Romniei pentru dispunerea anumitor
msuri sau pentru aplicarea sanciunilor prevzute de lege, n situaia n care consiliul de
administraie sau directorii instituiei de credit ori, dup caz, consiliul de supraveghere i
directoratul nu respect msurile dispuse de comisie.

4. Administrarea special a bncii

3. Reglementarea administrrii speciale a bncii prin O.U.G. nr. 113/2013

O.U.G. nr. 99/2006 reglementeaz administrarea special la art. 240-24022 din Capitolul
VIII, Proceduri speciale, Seciunea a 2-a. Administrarea special100.

3.1. Situaii

Banca Naional a Romniei poate s hotrasc instituirea administrrii speciale asupra unei
instituii de credit, persoan juridic romn, n cazurile n care:
a) instituirea msurii de supraveghere special nu a dat rezultate ntr-o perioad de pn la 3
luni;
b) se constat sau este previzibil o deteriorare semnificativ a indicatorilor prudeniali i de
performan financiar, de natur s pericliteze capacitatea instituiei de credit de a respecta

100
Modificat prin O.U.G. nr. 113/2013.

140
cerinele prudeniale, i acionarii nu au ntreprins i/sau nu demonstreaz c sunt n msur s
ntreprind, n timp util, demersurile necesare pentru remedierea situaiei;
c) se constat deficiene grave n administrarea i/sau conducerea instituiei de credit sau
nclcri grave i repetate ale dispoziiilor legii i/sau ale reglementrilor ori ale altor acte emise
n aplicarea acesteia, care pericliteaz n mod grav interesele deponenilor;
d) instituia de credit nu a asigurat implementarea n totalitate i n termenele stabilite a unora
sau a mai multora dintre msurile dispuse fa de aceasta, potrivit
art. 226 alin. (3) lit. a)-h) i j), situaie care este de natur s pun n pericol lichiditatea instituiei
de credit i/sau nivelul adecvat al fondurilor proprii;
e) operaiunile instituiei de credit pun n pericol stabilitatea ori nivelul fondurilor proprii ale
acesteia sau instituia de credit nregistreaz o criz de lichiditate care e de natur s pericliteze
interesele deponenilor si sau ale altor creditori;
f) instituia de credit nu a prezentat, n termenul indicat de Banca Naional a Romniei, un
plan de restabilire a conformitii cu cerinele de supraveghere, potrivit art. 226 alin. (3) lit. k),
sau Banca Naional a Romniei constat c planul prezentat nu este fezabil ori c instituia de
credit nu i-a ndeplinit, n termenele stabilite, angajamentele asumate printr-un asemenea plan
ori c deficienele constatate legate de lichiditatea sau de nivelul fondurilor proprii ale instituiei
de credit nu pot fi nlturate printr-un plan de restabilire;
g) instituirea administrrii speciale este solicitat n mod justificat de consiliul de
administraie sau, dup caz, de consiliul de supraveghere ori de ctre adunarea general a
acionarilor;
h) Banca Naional a Romniei a declarat indisponibile depozitele instituiei de credit,
potrivit prevederilor O.G. nr. 39/1996 privind nfiinarea i funcionarea Fondului de garantare
a depozitelor n sistemul bancar, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Deosebit de situaiile prevzute la alin. (1), dac fondurile proprii ale unei instituii de credit
se situeaz la un nivel care nu depete 75% din nivelul minim al cerinelor de capital calculate
potrivit reglementrilor emise n aplicarea art. 126, Banca Naional a Romniei este obligat
s instituie administrarea special, cu excepia cazurilor n care hotrte fie adoptarea unor
msuri de stabilizare, conform prevederilor cuprinse n seciunea a 21-a a capitolului VIII din
prezentul titlu, fie retragerea autorizaiei, cu sesizarea instanei competente pentru deschiderea
procedurii falimentului, dup caz.
n cazul instituirii administrrii speciale, potrivit alin. (1) i (2), i innd seama de
circumstanele concrete care au determinat adoptarea acestei msuri, Banca Naional a
Romniei decide, dup caz, i cu privire la urmtoarele:
a) retragerea aprobrilor acordate persoanelor care exercit responsabiliti de administrare
i/sau de conducere n instituia de credit, potrivit prevederilor art. 228 coroborate cu cele ale
art. 229;
b) retragerea aprobrii auditorului financiar al instituiei de credit, potrivit art. 157;
c) suspendarea drepturilor de vot ale acionarilor care dein participaii calificate n instituia
de credit.
La adoptarea msurii prevzute la alin. (3) lit. c), Banca Naional a Romniei are n vedere
influena exercitat de persoanele n cauz asupra instituiei de credit, de natur s pericliteze
administrarea prudent a instituiei de credit, innd seama, n special, de receptivitatea la
recomandrile fcute potrivit art. 168, la msurile dispuse potrivit
art. 226 sau, dup caz, art. 230 . 1

141
Msura administrrii speciale vizeaz inclusiv activitatea sucursalelor din strintate ale
instituiei de credit.
Administrarea special se poate institui i n cazul i pe perioada n care la nivelul instituiei
de credit nu mai este asigurat exercitarea responsabilitilor de administrare i/sau de conducere.
n cazul n care administrarea special se instituie cu privire la o instituie de credit, persoan
juridic romn, care are deschise sucursale n alte state membre, Banca Naional a Romniei
notific fr ntrziere, prin orice mijloace disponibile, autoritile competente din toate statele
membre gazd.

3.2. Perioada de aplicare a administrrii speciale

Administrarea special se instituie pe o perioad de 4 luni de la data hotrrii Bncii


Naionale a Romniei, cu excepia cazului n care prin hotrre se stabilete o perioad mai
scurt, care se poate prelungi.

3.3. Administratorul special

La desemnarea persoanelor care pot fi numite administrator special, Banca Naional a


Romniei trebuie s aib n vedere urmtoarele:
a) persoana fizic n cauz sau, n cazul persoanei juridice, persoanele fizice care sunt
mputernicite s asigure reprezentarea acesteia nu trebuie s se afle n vreuna dintre situaiile
de incompatibilitate prevzute la art. 110, nu trebuie s fie debitor sau creditor al instituiei de
credit sau persoan aflat n legturi strnse cu aceasta;
b) persoanele fizice prevzute la lit. a), precum i persoanele care asist administratorul
special n ndeplinirea atribuiilor sale trebuie s aib o bun reputaie, calificare i experien
profesional corespunztoare i s fie independente, sens n care sunt avute n vedere criteriile
prevzute de Legea nr. 31/1990 privind societile pentru desemnarea administratorului
independent.
Dac mai multe persoane fizice sunt desemnate s exercite atribuiile administratorului
special, hotrrea Bncii Naionale a Romniei trebuie s prevad repartizarea competenelor
ntre aceste persoane i modalitatea de coordonare i subordonare a acestora.

3.4. Efectele instituirii administrrii speciale

Pe perioada administrrii speciale, mandatul consiliului de administraie i al directorilor


sau, dup caz, al consiliului de supraveghere i al directoratului nceteaz, administratorul
special prelund integral atribuiile de administrare i de conducere a instituiei de credit.
Funcionarea adunrii generale a acionarilor este suspendat pe perioada administrrii
speciale.

3.5. Procedura administrrii speciale

Administratorul special acioneaz astfel:


1. ntiineaz de ndat compartimentele din cadrul instituiei de credit, sucursalele acesteia,
instituiile de credit corespondente, oficiul registrului comerului i, dup caz, Fondul de garantare
a depozitelor n sistemul bancar cu privire la luarea acestei msuri.

142
2. ia msuri pentru publicarea unui extras din hotrrea Bncii Naionale a Romniei privind
instituirea administrrii speciale n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, prin transmiterea
acestuia, de ndat, prin mijloacele cele mai adecvate, ctre Oficiul pentru Publicaii Oficiale al
Uniunii Europene, i n dou ziare de circulaie naional pe teritoriul fiecrui stat membru gazd.
3. ia orice msuri de redresare n interesul deponenilor instituiei de credit care sunt necesare
pentru conservarea valorii activelor instituiei de credit, eliminarea deficienelor existente n
administrarea sa, ncasarea creanelor, precum i a oricror msuri necesare pentru restructurarea
activitii acesteia
4. evalueaz (i printr-un evaluator) perspectivele de realizare, costurile i beneficiile
aproximative ale urmtoarelor alternative:
a) redresarea instituiei de credit;
b) restructurarea activitii instituiei de credit prin implementarea msurilor prevzute la art.
24012 alin. (1);
c) introducerea cererii pentru declanarea procedurii falimentului instituiei de credit.

Msurile de redresare pot include:


a) negocierea creanelor instituiei de credit i/sau stabilirea unei noi scadene a acestora;
b) suspendarea atragerii de depozite i/sau a acordrii de credite;
c) reducerea sau restructurarea activitilor neprofitabile, inclusiv prin nchiderea de
sucursale;
d) reducerea cheltuielilor, inclusiv prin redimensionarea schemei de personal;
e) mbuntirea cadrului de administrare, a strategiilor, proceselor i mecanismelor
implementate n cadrul instituiei de credit;
f) reevaluarea necesarului de provizioane sau a tratamentului expunerilor instituiei de credit
n raport cu riscurile asumate;
g) reducerea riscurilor aferente operaiunilor, produselor i/sau ale sistemelor instituiei de
credit;
h) orice alte msuri care pot fi luate de ctre consiliul de administraie i directori, respectiv
de ctre consiliul de supraveghere i directorat, potrivit legii;
i) ncetarea activitilor frauduloase i a abuzurilor de orice natur ale persoanelor aflate n
relaii speciale cu instituia de credit;
j) introducerea de aciuni pentru anularea actelor frauduloase, ncheiate anterior de ctre
instituia de credit, inclusiv a acelor contracte n care obligaiile asumate de ctre instituia de
credit sunt disproporionate n raport cu prestaia la care s-a obligat cealalt parte contractant;
k) sesizarea organelor competente, n cazul n care exist indicii cu privire la svrirea de
infraciuni.

Msurile de restructurare a activitii instituiei de credit pot include:


a) majorarea capitalului social;
b) reducerea capitalului pentru acoperirea pierderilor;
c) operaiuni de vnzare de active;
d) operaiuni de transfer de depozite;
e) operaiuni de vnzare de active cu asumare de pasive, prin care o alt instituie de credit
sau instituie financiar dobndete active ale instituiei de credit aflate n administrare special
i i asum pasive ale acesteia n contraprestaie;
f) fuziunea cu alte instituii de credit;

143
g) divizarea total sau parial.

3.6. Raportarea ctre B.N.R.

n termen de maximum dou luni de la numire, administratorul special trebuie s prezinte


Bncii Naionale a Romniei un raport scris care s cuprind:
- msurile ntreprinse;
- evaluarea perspectivelor de realizare, a costurilor i beneficiilor aproximative ale
alternativelor de redresare, restructurare sau, dup caz, de iniiere a procedurii falimentului
instituiei de credit;
- recomandrile administratorului special privind msurile pe care le consider adecvate n
funcie de evalurile fcute, care pot include un plan de aciune.

Msurile B.N.R.:
- meninerea administrrii speciale (i cu privire la recomandrile formulate de
administratorul special) i aprobarea planului de aciune propus;
- respingerea planului de aciune propus.
Banca Naional a Romniei poate, n funcie de circumstanele concrete, s hotrasc
urmtoarele:
a) implementarea msurilor de restructurare, conform planului de aciune aprobat sau, n
absena acestuia, pe baza evalurilor prevzute la art. 24015 alin. (1) lit. b) i stabilirea unui
termen n care administratorul special s ntreprind demersuri pentru restructurarea activitii
instituiei de credit;
b) retragerea autorizaiei instituiei de credit i sesizarea instanei competente pentru
declanarea procedurii falimentului sau, dup caz, retragerea autorizaiei urmat de dizolvarea
i lichidarea instituiei de credit, potrivit dispoziiilor cuprinse n Titlul VI, Capitolul III,
Seciunea 1.

3.7. Msurile de administrare special

B.N.R. poate dispune:


A. ncetarea administrrii speciale, cu reluarea activitii instituiei de credit sub controlul
organelor sale statutare sau
B. retragerea autorizaiei instituiei de credit;
C. sesizarea instanei competente n vederea declanrii procedurii falimentului potrivit O.G.
nr. 10/2004 privind falimentul instituiilor de credit (caz n care, pn la desemnarea de ctre
judectorul-sindic a lichidatorului, administrarea instituiei de credit se asigur n continuare de
ctre administratorul special).

Rezumat

Banca se poate redresa prin supravegherea special si prin administrarea speciala, confom
O.U.G. nr.99/2006.

Supravegherea special a bncii este asigurata de Comisia de supraveghere special a B.N.R.


Situatiile in care se dispune:

144
a. Incalcarea legii
b. Situatie financiar precara

Administrarea speciala se dispune conform O.U.G.nr.99/2006, modificat prin O.U.G.


nr.113/2013. Sunt prevazute situatiile in care se poate institui administrarea special de catre
B.N.R., termenul (max.4 luni), conditiile pt desemnarea administrarii speciale (pf sau pj),
efectele (preluarea mandatului conducatorilor), procedura (inclusiv masurile de redresare si de
restructurare), raportarea catre B.N.R.

Procedura falimentului bancar

Cuprins

1.Introducere...............................................................................................................150

2.Procedura falimentului bancar................................................................................151

3. Raspunderea organelor de conducere, a cenzorilor si a personalului de executie sau cu


atributii de control din banca ajunsa in insolventa............................................................161

4. Rezumat................................................................................................................164

1. Introducere

O.G. nr. 10/2004101 privind falimentul instituiilor de credit dispune cu privire la procedura
falimentului, participanii la procedura falimentului, deschiderea i efectele deschiderii
procedurii, falimentul instituiilor de credit debitoare, tranzaciile privind cumprarea de active
i asumarea de pasive, rspunderea organelor de conducere, a cenzorilor, a organelor de control
i a personalului de execuie, competena aplicrii procedurii de faliment, publicarea hotrrii
de deschidere a falimentului i desemnarea lichidatorilor, informarea i drepturile creditorilor

101
M.Of. nr. 84 din 30 ianuarie 2004. Aprobat prin Legea nr. 278/2004 (M.Of. nr. 579 din 30 iunie 2004), modificat
prin O.U.G. nr. 37/2010 (M.Of. nr. 278 din 28 aprilie 2010), O.G.
nr. 13/2011 privind dobnda legal remuneratorie i penalizatoare pentru obligaii bneti, precum i pentru reglementarea
unor msuri financiar-fiscale n domeniul bancar (M.Of. nr. 607 din
29 august 2011), O.G. nr. 12/2012 (M.Of. nr. 593 din 20 august 2012), Legea nr. 76/2012 pentru punerea n aplicare a Legii
nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil (M.Of. nr. 365 din
30 mai 2012), O.U.G. nr. 91/2013 (M.Of. nr. 620 din 4 octombrie 2013).

145
3. Procedura falimentului bancar

Spre deosebire de reglementarea de drept comun, care era cuprins n mod unitar n corpul
Legii nr. 64/1995 privind reorganizarea judiciar i falimentul, normele corespunztoare
privind msurile de redresare i falimentul bncilor se aflau cuprinse att n Legea bancar
(Legea nr. 58/1998), ct i n Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului bncilor.
Acest dualism era explicabil prin aceea c msurile de supraveghere bancar i de
administrare special a bncilor, reglementate de Legea bancar, se dispuneau i se aplicau n
cadrul unei proceduri administrative extrajudiciare, derulate sub controlul B.N.R., n timp ce
procedura falimentului societilor bancare era o procedur judiciar, derogatorie de la proce-
dura de drept comun a falimentului, dar cu care prezenta multe asemnri.
Specificitatea acestei reglementri, dedus att din trsturile caracteristice ale sectorului
economic pe care l vizeaz, ct i tratamentul distinct referitor la msurile de remediere pe care
legiuitorul le-a imaginat pentru tratamentul bncilor aflate ntr-o stare financiar precar
justific, n continuare, interesul examinrii acestor norme speciale, cuprinse n legislaia
bancar.
Reglementarea actual a falimentului bncilor. Odat cu intrarea n vigoare a
legislaiei care a reprezentat reforma legislativ a domeniului bancar este vorba de Statutul
B.N.R. i de Legea privind activitatea bancar nr. 58/1998 (abrogat) reglementarea
falimentului bancar a revenit O.G. nr. 10/2004 privind falimentul instituiilor de credit102.
Procedura falimentului se caracterizeaz prin urmtoarele caracteristici103:
a) caracter judiciar principalele autoriti implicate sunt instanele de judecat (tribunalul);
b) caracter special legiuitorul a reglementat separat procedura falimentului bncilor;
c) caracter colectiv scopul urmrit de dispoziiile legale este de a ndestula pe toi creditorii
n ordinea stabilit;
d) caracter unitar procedura se aplic tuturor bunurilor credale, iar la derularea acesteia iau
parte toi creditorii104.

102
M.Of. nr. 84 din 30 ianuarie 2004; Ordonana a fost aprobat prin Legea nr. 278/2004 (M.Of. nr. 579 din 30 iunie
2004), modificat prin O.U.G. nr. 37/2010 pentru modificarea i completarea O.G. nr. 10/2004 privind falimentul
instituiilor de credit (M.Of. 278 din 2010), O.G.
nr. 13/2011 privind dobnda legal remuneratorie i penalizatoare pentru obligaii bneti, precum i pentru reglementarea
unor msuri financiar-fiscale n domeniul bancar (M.Of. nr. 607 din
29 august 2011). Ultima modificare prin Legea nr. 214/2013 (M.Of. nr. 388 din 28 iunie 2013).

103
A se vedea L. Suleanu, L. Smrndache, A. Dodociu, op. cit., p. 435.

104
A se vedea i N. ndreanu, Procedura falimentului bncilor, Ed. Reprograph, Craiova, 2001.

146
Deschiderea procedurii falimentului bancar

Procedura falimentului ncepe pe baza unei cereri introduse de ctre banca debitoare sau de
creditorii acesteia ori de Banca Naional a Romniei [art. 11 alin. (1)]. Cererea bncii debitoare
sau a creditorilor acesteia va fi nsoit de aprobarea prealabil a Bncii Naionale a Romniei
[alin. (2)].

Condiiile pentru aplicarea procedurii falimentului bancar:


a) Debitorul s fie o banc
Calitatea de debitor trebuie s fie dein fie o banc legal constituit n Romnia (sau de o
organizaie cooperatist, o banc de economisire i creditare n domeniul locativ, o banc de
credit ipotecar sau o instituie emitent de moned electronic)105. Pot fi subiecte ale procedurii
i filialele constituite de bnci pe teritoriul Romniei (fie de bncile romneti, fie de bncile
de naionalitate strin), precum i sucursalelor bncilor cu sediul n Romnia.
Este vorba de bnci autorizate s funcioneze de B.N.R., n condiiile stabilite de legislaia
bancar i de reglementrile B.N.R.
b) Debitorul trebuie s se afle n stare de insolven
Insolvena [art. 2 lit. h)] reprezint starea bncii care se afl n una din situaiile urmtoare:
- incapacitatea vdit de plat a datoriilor exigibile cu disponibilitile bneti;
- scderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a instituiei de credit;
- retragerea autorizaiei de funcionare a instituiei de credit, ca urmare a imposibilitii de
redresare financiar a unei bnci aflate n administrare special.
Se observ faptul c n ceea ce privete a doua condiie, spre deosebire de dreptul comun,
unde procedura reorganizrii judiciare i a falimentului se va aplica exclusiv pentru neplata
datoriilor din lips de lichiditi, pentru bnci procedura se va aplica chiar dac banca nu a
ncetat plile, dar dezechilibrul dintre activul i pasivul patrimoniului se situeaz sub
indicatorul de solvabilitate de 2% prevzut de lege106.
Iat deci c, potrivit acestor prevederi, starea de faliment nu este numai o stare virtual de
ncetare de pli datorat unui dezechilibru patrimonial (accepiunea clasic a insolvabilitii),
ci i o ncetare efectiv a plilor pentru datoriile certe, lichide i exigibile (accepiunea clasic
a insolvenei)107.

105
Bnci intrate n procedura de faliment: Banca Turco-Romn, Banca Popular Romn, Bankcoop, Banca
Columna, Banca Internaional a Religiilor, Banca Romn de Scont, Banca Albina (conform Registrului bancar /Registrul
instituiilor de credit ncepnd cu anul 2009 nu erau nregistrate bnci n faliment
(http://www.bnro.ro/files/d/RegistreBNR/InstitCredit/ban1_raport.html).

106
V. Neme, Insolvena bancar. Studiu comparativ cu reglementrile Legii nr. 85/2006 privind procedura
insolvenei, n Probleme actuale n dreptul bancar. Current issues in banking law, Ed. Wolters Kluver, Bucureti, 2008, p.
551 i urm.

107
Pentru deosebirile dintre insolven i insolvabilitate, a se vedea i jurisprudena citat n Codul comercial
adnotat, Ed. Tribuna, Craiova, 1994, p. 428.

147
Perspectiva insolvabilitii bncii se analizeaz prin determinarea valorii activului i
pasivului bncii, la data sesizrii i la o dat ulterioar.
Dac banca nu a onorat integral creane certe, lichide i exigibile, ea nu se afl ntr-un refuz de
plat, ci ntr-o incapacitate de plat, care se apreciaz de tribunal de la caz la caz108.
n calitate de autoritate de supraveghere bancar, B.N.R. va putea introduce cerere mpotriva
bncii fa de care s-au aplicat msuri de supraveghere special i administrare special i care
nu au condus la redresarea bncii. tiind c msurile de supraveghere special se pot institui i
atunci cnd exist date care conduc la concluzia c banca va deveni insolvabil ntr-o anumit
perioad de timp i c eecul msurilor de administrare special conduce la sesizarea instanei
pentru declanarea procedurii de lichidare, rezult c B.N.R. este singura care va putea
introduce cererea i n situaia insolvabilitii propriu-zise; de altfel, dintre toi creditorii, B.N.R.
este singura care poate cunoate efectiv starea bncii, prin raportrile bancare primite i
inspeciile efectuate.
n ceea ce privete natura creanelor care ndreptesc creditorii s solicite nceperea
procedurii, legea nu face nicio distincie, ceea ce nseamn c procedura falimentului poate fi
pornit mpotriva bncii debitoare att pentru creane comerciale, rezultate din activitatea
specific bncii, ct i pentru cele bugetare, civile sau de alt natur. Aceast soluie este
justificat prin prisma funciei eseniale pe care o ndeplinete o banc n mediul comercial i
n circuitul civil: creditarea clienilor si. Atunci cnd aceast funcie nu mai poate fi realizat
i cnd continuitatea activitii bncii reprezint un factor de risc pentru comunitate, natura
datoriilor bncii prezint mai puin importan109.

Seciunea a 2-a. Participanii la procedura falimentului bancar

Rolul esenial al bncilor n economie este reliefat i de reglementarea falimentului bncilor


n funcie de specificul constituirii i funcionrii lor. n ceea ce privete subiectele la care se
refer prevederile O.G. nr. 10/2004, acestea sunt societile bancare, persoane juridice romne
i filialele lor, n calitate de instituii de credit.
n ceea ce privete calitatea Bncii Naionale de a fi subiect al procedurii falimentului, nici
nu se poate pune n discuie aplicarea acestei proceduri fa de B.N.R.110 B.N.R. nu se situeaz
n rndul comercianilor, alturi de societile bancare, ci reprezint o component esenial a
sistemului bancar romnesc, iar scopul pentru care a fost nfiinat nu este acela al svririi
faptelor de comer.
De altfel, am artat c B.N.R. are, prin statutul su, caracterul unui organ administrativ.

108
A se vedea N. ndreanu, Declanarea procedurii de redresare i lichidare judiciar, n R.D.C. nr. 4/1996.

109
I. Turcu, Insolvena comercial, reorganizarea judiciar i falimentul, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2000, p. 21.

110
N. ndreanu, Condiiile eseniale ale declanrii procedurii falimentului bncilor, n R.D.C. nr. 4/2001, p.
56-63.

148
1. Organele care aplic procedura falimentului bancar

Potrivit art. 3, organele care aplic procedura sunt: instanele judectoreti, judectorul-
sindic, lichidatorul.

1.1. Instanele judectoreti. Tribunalul

Toate procedurile prevzute de lege, cu excepia recursului, sunt de competena tribunalului n


a crui raz teritorial se afl sediul bncii debitoare i sunt exercitate de un judector-sindic.
Aceast prevedere reia textul art. 6 din Legea nr. 64/1995, abrogat, i marcheaz opiunea
legiuitorului pentru determinarea competenei teritoriale exclusive a tribunalului n raport de
sediul debitorului, n detrimentul soluiilor anterioare care se refereau la principalul sediu
comercial sau la sediul central al bncii debitoare. Soluia aleas are n vedere structura
organizatoric a sistemului bancar, n care sucursalele i celelalte sedii secundare ale unei bnci
sunt supuse unui ansamblu de reguli care impun ca cele mai importante operaiuni bancare s se
desfoare prin sediul central. Sediul central coincide, de regul, cu principalul sediu comercial
al bncii debitoare i, ntotdeauna, cu sediul social al acesteia.
Atribuiile tribunalului sunt corelate cu cele ce revin acestuia n procedura reorganizrii i a
falimentului, prevzut n Legea nr. 85/2006 i se realizeaz prin intermediul judectorului-sindic.
Cele directe ale tribunalului au un caracter administrativ, referindu-se la nregistrarea cererii, la a
nominaliza i/sau nlocui pe judectorul sindic i la nregistrarea creanelor declarate n termen;
toate celelalte atribuii se exercit prin judectorul-sindic.
Atribuiile tribunalului:
a) desemnarea judectorului-sindic i nlocuirea acestuia;
b) aprob desemnarea unor experi autorizai care s ajute judectorul-sindic pentru
ndeplinirea atribuiilor sale;
c) judec aciunile introduse de ctre judectorul-sindic pentru anularea unor transferuri cu
caracter patrimonial, anterioare cererii de deschidere a procedurii de faliment;
d) judec toate contestaiile formulate de banca debitoare ori de creditori mpotriva msurilor
luate de judectorul-sindic;
e) confirm planul de distribuire a fondurilor obinute din lichidare;
f) soluioneaz obieciunile formulate la rapoartele semestriale i la cel final.

1.2. Judectorul-sindic

Desemnarea judectorului-sindic se face aleatoriu, n sistem informatizat, conform cu


prevederile art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judectoreasc, republicat.
Acesta exercit un control de legalitate asupra condiiilor de realizare a procedurii
falimentului, fiind nsrcinat cu atribuii jurisdicionale (judecarea aciunilor introduse de
lichidator, a contestaiilor bncii debitoare i ale creditorilor, darea hotrrilor de deschidere i
de nchidere a procedurilor etc.), dar i cu atribuii administrative (desemnarea i nlocuirea
administratorului, controlul activitii acestuia).

149
Hotrrile judectorului-sindic, pronunate n ndeplinirea atribuiilor sale legale, sunt
definitive i executorii. n condiiile legii, ele pot fi atacate numai cu recurs, soluie care
subliniaz dorina legiuitorului de a oferi simplitate i celeritate procedurii.
Aceste hotrri vor fi ntotdeauna motivate; soluia este ntemeiat, avnd n vedere c
singura cale de atac mpotriva lor este recursul i c, astfel, aducnd la cunotina prilor
considerentele hotrrii, se asigur i celeritatea procedurii, evitndu-se exercitarea excesiv a
cii de atac a recursului.
ntruct legea nu face distincie ntre diferitele hotrri pronunate de judectorul-sindic n
cursul procedurii111, urmeaz s apreciem c toate celelalte hotrri pronunate de judectorul-
sindic n cadrul procedurii vor fi ncheieri care nu vor putea fi atacate dect mpreun cu fondul.
Fac excepie sentinele prin care se soluioneaz contestaia bncii debitoare mpotriva cererii
de declanare a procedurii sau prin care se hotrte nchiderea procedurii, deci hotrri prin
care instana are vocaia de a rezolva fondul cauzei.
Atribuiile judectorului-sindic sunt urmtoarele:
a) emite hotrrea de deschidere a procedurii;
b) judec contestaia instituiei de credit debitoare mpotriva cererii introductive formulate de
B.N.R. sau de creditori;
c) desemneaz lichidatorului;
d) judecarea aciunilor introduse de lichidator;
e) judec contestaiilor formulate de reprezentantul acionarilor instituiei de credit debitoare
sau de creditori mpotriva msurilor luate de lichidator;
f) ia msuri care se impun din analiza rapoartelor lichidatorului;
g) confirm planul de distribuire a sumelor obinute de lichidator;
h) autentific actele juridice ncheiate de lichidator;
i) aprob modalitatea de lichidare;
j) stabilete rspunderea civil a organelor de conducere, a cenzorilor i a personalului de
execuie sau cu atribuii de control din instituia de credit ajuns n stare de insolven;
k) emite hotrrea de nchidere a procedurii.
Hotrrile judectorul-sindic sunt definitive i executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs
n faa Curii de Apel.

1.3. Lichidatorul

n cazul deschiderii procedurii de faliment, judectorul-sindic va desemna un lichidator, cu


avizul B.N.R.
Lichidatorul este Fondul de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar, derogare de la
reglementrile privind practicienii n reorganizare i lichidare.
Principalele atribuii cu care este nvestit lichidatorul sunt cuprinse n art. 5.

111
Se remarc dou excepii referitoare la nlocuirea lichidatorilor i la prelungirea termenului n care acesta trebuie
s prezinte raportul privind cauzele ce au condus la faliment, cnd Legea nr. 83/1998 preciza c judectorul-sindic va
pronuna ncheieri.

150
a) n momentul primirii hotrrii judectoreti privind deschiderea procedurii falimentului va
deschide la o banc, persoan juridic romn sau sucursal a unei bnci strine autorizat s
funcioneze pe teritoriul Romniei, dou conturi, unul n lei i altul n valut, cu meniunea cont
tip instituie de credit n faliment, cu drept exclusiv de dispoziie n interesul procedurii
falimentului. n conturile tip vor fi virate la ordinul lichidatorului sumele existente n conturi la
alte instituii financiar-bancare. Lichidatorul va comunica imediat Bncii Naionale a Romniei
denumirea bncii i conturile deschise la aceasta, dup care B.N.R. va transfera imediat n aceste
conturi disponibilitile instituiei de credit aflate n evidenele sale. Operaiunile bncii n
faliment se vor desfura n continuare prin aceste conturi;
b) inventarierea bunurilor bncii debitoare i luarea msurilor corespunztoare pentru
conservarea lor, aplicarea sigiliilor la deschiderea procedurii falimentului, n conformitate cu
prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenei;
c) examinarea activitii bncii debitoare n raport cu situaia de fapt, ntocmirea unui raport
iniial amnunit asupra cauzelor i mprejurrilor care au dus la starea de insolven, cu
menionarea persoanelor crora le-ar fi imputabil, i supunerea acestui raport judectorului-
sindic spre aprobare, n termen de cel mult 30 de zile de la deschiderea procedurii falimentului;
la cererea lichidatorului, judectorul-sindic va putea prelungi aceast perioad, pentru motive
temeinice, prin ncheiere irevocabil;
d) angajarea, cu respectarea prevederilor legale, a personalului necesar n vederea lichidrii
i conducerea activitii acestuia, angajarea putndu-se face i din cadrul personalului existent
al bncii debitoare;
e) conducerea activitii bncii debitoare, respectiv efectuarea de operaiuni n interesul
procedurii falimentului, inclusiv reealonri de credite i stabiliri de noi rate ale dobnzilor
aferente activelor instituiei de credit debitoare, cu condiia ca orice nou nivel al ratei dobnzilor
s nu fie mai mic dect nivelul ultimei dobnzi de referin comunicat de Banca Naional a
Romniei, precum i participri la piaa valutar interbancar, luarea tuturor msurilor, cum ar fi
redimensionarea personalului angajat n scopul reducerii permanente a cheltuielilor de
funcionare i lichidare;
f) meninerea, rezilierea sau denunarea unor contracte ncheiate de banca debitoare, precum
i ncheierea de noi contracte n interesul procedurii falimentului;
g) ncheierea de tranzacii, descrcarea de datorii, descrcarea fidejusorilor, renunarea la
garanii reale, sub condiia confirmrii de ctre judectorul-sindic;
h) ncheierea oricrui document n numele bncii debitoare, iniierea i coordonarea, n numele
acesteia, a oricrei aciuni sau proceduri legale;
i) introducerea de aciuni pentru anularea constituirilor de garanii sau a transferurilor de
drepturi patrimoniale ctre teri i pentru restituirea de ctre acetia a bunurilor transmise i a
valorii altor prestaii executate, realizate de banca debitoare n dauna intereselor creditorilor;
j) examinarea creanelor asupra bncii debitoare i, atunci cnd este cazul, formularea de
obieciuni la acestea; nu sunt supuse examinrii creanele bugetare, n cazul crora se vor observa
dispoziiile legale speciale;
k) primirea sumelor n lei i n valut pe seama bncii debitoare i consemnarea acestora, n
termen de 24 de ore, n noile conturi ale bncii debitoare i plata cheltuielilor curente necesare
pentru conservarea i administrarea averii instituiei de credit debitoare, inclusiv cheltuielile
personalului angajat n conformitate cu lit. d), plata efectuat anterior definitivrii tabelului
creditorilor, cu excepia remuneraiei cuvenite lichidatorului i persoanelor angajate de acesta;

151
l) luarea msurilor corespunztoare privind conturile n valut ale bncii debitoare, deschise la
instituii de credit corespondente;
m) urmrirea ncasrii creanelor din averea bncii debitoare, rezultate din transferul de bunuri
sau de sume de bani efectuat de aceasta nainte de deschiderea procedurii;
n) lichidarea bunurilor i drepturilor din averea bncii debitoare - ansamblul procedeelor,
msurilor i tehnicilor pentru realizarea activelor instituiei de credit n faliment, cu respectarea
principiului costului minim presupus, respectiv al valorificrii optime a acestora, n scopul
achitrii datoriilor ctre creditori;
o) convocarea primei edine a adunrii creditorilor i stabilirea programului edinelor
comitetului creditorilor, ori de cte ori se consider necesar, i prezidarea edinelor;
p) ntocmirea unui raport lunar asupra evoluiei procedurii falimentului, respectiv asupra
stadiului ndeplinirii atribuiilor sale, pe care l va prezenta judectorului-sindic spre aprobare; un
astfel de raport va include informaii referitoare la valoarea total a creanelor asupra bncii
debitoare i la valoarea total a activelor acesteia care au fost valorificate, la sumele obinute din
lichidarea i ncasarea de creane, la planul de distribuire ntre creditori, la cheltuielile efectuate;
q) ntocmirea bilanului final de lichidare; dac lichidarea se prelungete peste durata unui
exerciiu financiar, lichidatorul este obligat s ntocmeasc situaiile financiare anuale i s le
depun la organele i la termenele prevzute de lege;
r) sesizarea judectorului-sindic despre orice problem care ar cere o soluionare de ctre
acesta, n conformitate cu atribuiile conferite prin prezenta ordonan;
s) efectuarea oricror acte de procedur cerute de lege.
Lichidatorul este deci nvestit cu puteri de gestiune i de control asupra bncii debitoare,
ceea ce nseamn c el se substituie conducerii bncii, al crei mandat nceteaz la deschiderea
procedurii. n exercitarea atribuiilor sale, el va urmri valorificarea optim a activelor bncii
debitoare i, chiar dac bncii i-a fost retras autorizaia, va putea lua anumite msuri pentru a
continua operaiunile bncii, cum ar fi stabilirea de noi dobnzi aferente pasivelor bncii
debitoare; dei legea nu instituie asemenea restricii, toate aceste msuri pot fi realizate numai
dac ele sunt utile lichidrii, lichidatorul nefiind un administrator care gireaz un plan de
reorganizare, ci un mandatar al justiiei care realizeaz o procedur de executare silit112.
Rmne deschis ntrebarea: dac lichidatorul este un mandatar al justiiei, aa cum s-a
exprimat doctrina, cum ncheie acesta acte juridice n numele bncii debitoare sau cum poate
s formuleze aciuni n numele acesteia?
Odat cu numirea sa, lichidatorul se substituie conducerii bncii debitoare, fr ns a primi
un mandat din partea acesteia. Deschiderea procedurii i sesizarea bncii debitoare mpiedic
un asemenea raport juridic ntre banca debitoare i lichidator; acesta primete, n schimb, un
mandat legal i judiciar, n virtutea cruia dobndete att un drept de gestiune i control asupra
operaiunilor lichidrii, ct i un drept de reprezentare n raporturile cu terii. Aceste drepturi
nu se mai exercit ns nemijlocit i direct n favoarea bncii debitoare, ci n favoarea
procedurii. Ca i administratorul judiciar, lichidatorul judiciar este un reprezentant al
procedurii, noiune care este consacrat n dreptul internaional113.

112
I. Turcu, Operaiuni i contracte bancare. Introducere n teoria i practica dreptului bancar, op. cit., p. 183.

113
UNCITRAL, Model Law on Cross-Border Insolvency.

152
Fiind un mandatar, lichidatorul nu va putea fi revocat dect pentru motive temeinice. Legea
falimentului bancar prevede c asemenea motive s-ar putea regsi n existena dolului sau culpei
grave a lichidatorului, situaie n care nlocuirea acestuia se face de judectorul-sindic, prin
ncheiere motivat, dat n Camera de consiliu.
Natura juridic a instituiei lichidatorilor n rile dezvoltate economic prezint, n general,
caracteristici asemntoare celei din dreptul bancar romn114.
Puterile i funciile lichidatorilor n cadrul lichidrii voluntare se refer, n principal, la
ncasarea datoriilor bncii, la plata creditorilor i, dac exist vreun surplus, la plata persoanelor
ndreptite. Ei dein puteri largi i acioneaz independent, dei unele din atribuiile lor pot fi
subiectul unor sanciuni din partea instanei sau a comitetului creditorilor. Lichidatorii sunt
responsabili pentru sporirea patrimoniului bncii, prin ncheierea de acte de dispoziie i prin
ncasarea datoriilor acesteia. Ei nu pot dispune de bunurile aparinnd altor persoane fizice sau
bnci; n plus, au obligaia de a asigura creditorii c nu vor fi dezavantajai.
Lichidatorii pot apela la instan n legtur cu orice problem mai special, cum ar fi
situaiile cnd se afl n dubiu sau cnd sunt obstrucionai. La fel, orice persoan deranjat de
actele sau deciziile lichidatorilor poate apela la instan, pentru ca aceasta s confirme sau s
modifice actul sau decizia respectiv. Instana este, de obicei, reticent n a interveni, dac
lichidatorii se conformeaz principiilor bunei-credine i sunt rezonabili. Atribuiile cu caracter
fiduciar se exercit mpotriva fraudelor, a greitei nregistrri a bunurilor, a plii debitorului
ntr-o ordine greit, a admiterii i plii unei datorii invalide ori a obinerii unui profit personal.
Orice dubiu cu privire la activitatea lor va putea fi sesizat instanei. Lichidatorii pot demisiona
doar n anumite mprejurri. Ei pot fi revocai de instan sau de adunarea creditorilor,
constituit n acest scop, dac sunt vinovai de greit administrare sau dac o cer interesele
creditorilor (de exemplu, dac exist un conflict de interese).

2. Reprezentarea creditorilor n procedur

n ncercarea de a simplifica procedura, legea i trateaz pe creditori ca pe un personaj


colectiv, reprezentat prin diverse organe; condiiile n care acestea se constituie i funcioneaz
sunt ns reglementate sumar de legiuitor. Oricum, legea face distincie ntre diferite categorii
de creditori, n raport de natura legturilor juridice existente ntre ei i societate: legea distinge,
astfel, ntre acionari, salariai i creditorii propriu-zii, menionnd diverse forme de
reprezentare a acestora.
Adunarea general a acionarilor bncii debitoare va putea desemna un reprezentant al
acestora, care s i reprezinte n cadrul procedurii. Desemnarea se face cu majoritate simpl,
indiferent c adunarea se afl la prima sau la a doua convocare, prin derogare de la prevederile
art. 112 i art. 115 din Legea nr. 31/1990. Acest reprezentant va avea dreptul s conteste
msurile dispuse de lichidator i s exercite cile de atac mpotriva hotrrilor judectoreti
pronunate n cursul procedurii. Cum legea reglementeaz doar o vocaie i avnd n vedere
calitatea de mandatar convenional a acestui reprezentant, considerm c adunarea general

114
J. Wadsley, G. Penn, The law relating to domestic banking, London, Sweet&Maxwell, 2000, p. 705-707.

153
trebuie s i delimiteze puterile, cu ocazia numirii sale sau pe parcursul exercitrii mandatului
acestuia.
Creditorii se constituie n adunarea creditorilor, n care dreptul de vot aparine tuturor
acelora care i-au nregistrat creanele la tribunal pn la data prevzut n notificarea trimis
de judectorul-sindic.

Seciunea a 3-a. Desfurarea procedurii falimentului bancar

Examinarea prevederilor cuprinse n O.G. nr. 10/2004 relev cteva momente importante n
desfurarea procedurii falimentului societilor comerciale bancare. Un prim moment este cel
privind sesizarea tribunalului.

1. Cererea pentru deschiderea procedurii

Cererea pentru deschiderea procedurii se face de ctre banca debitoare, de creditori sau de
ctre B.N.R.
Banca debitoare este obligat s cear tribunalului deschiderea procedurii n termen de 30
de zile de la data la care a constatat propria insolven, constnd n:
- incapacitatea vdit de plat a datoriilor exigibile cu disponibilitile bneti;
- scderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate.
Cererea bncii debitoare va trebui s fie nsoit de situaia financiar anual (bilanul contabil)
i de copii ale registrelor contabile curente, de o list a bunurilor bncii debitoare, de o list a
creditorilor i de contul de profit i pierderi pe anul anterior depunerii cererii.
Cererea creditorilor va trebui s fie nsoit de titlul executor care atest existena unei creane
certe, lichide i exigibile, de dovezi privind introducerea unei aciuni de executare silit asupra
contului bncii debitoare, precum i de dovada comunicrii de ctre B.N.R. a faptului c banca
debitoare se afl n ncetare de pli de peste 7 zile.
Cererea Bncii Naionale a Romniei, formulat n calitate de autoritate de supraveghere
bancar, va trebui s fie nsoit de hotrrea de retragere a autorizaiei i de alte documente.
Primind cererea formulat n condiiile prezentate mai sus, tribunalul (prin judectorul-sindic)
va fixa termen de judecat i va notifica cererea prilor interesate pentru efectuarea meniunii
cuvenite. B.N.R. va desemna administratorul interimar, stabilindu-i atribuiile.

2. Efectele deschiderii procedurii falimentului bancar

Acestea se refer, n principal, la:


- ridicarea dreptul bncii debitoare de a-i administra bunurile i de a dispune de ele, drept care
revine, pe toat durata procedurii, lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de
judectorul-sindic;
- suspendarea tuturor aciunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanelor asupra
bncii debitoare sau bunurilor sale;
- suspendarea oricrui termen de prescripie a aciunilor prevzute mai sus; termenele rencep
s curg dup 30 de zile de la nchiderea procedurii;

154
- faptul c nicio dobnd sau cheltuial nu va putea fi adugat creanelor asupra bncii
debitoare;
- interzicerea administratorului bncii debitoare, sub sanciunea nulitii, s nstrineze, fr
acordul judectorului-sindic, aciunile deinute la banca debitoare; pentru a asigura eficiena
acestei interdicii, judectorul-sindic va dispune indisponibilizarea acestor aciuni n registrele
speciale de eviden sau n conturile nregistrate electronic.
Un efect specific domeniului de activitate bancar se produce de la data primirii de ctre Banca
Naional a Romniei a hotrrii privind deschiderea procedurii falimentului. De la aceast dat,
autorizaia de funcionare emis bncii debitoare de ctre B.N.R. se consider ridicat i nceteaz
s mai produc efecte, originalul autorizaiei urmnd a fi restituit ctre B.N.R., n termen de 10
zile de la data rmnerii definitive a hotrrii privind nceperea procedurii falimentului.
Ca mod de desfurare a procedurii, artm c, la primul termen, judectorul-sindic, analiznd
cererea, va dispune nceperea procedurii, dac banca debitoare nu contest starea de faliment.
Hotrrea privind deschiderea procedurii va fi comunicat Bncii Centrale; aceasta va nchide de
ndat conturile bncii debitoare i va deschide un nou cont, cu meniunea banc n faliment, n
care se vor vira toate sumele existente n contul bncii debitoare i prin care se vor derula toate
operaiunile financiare. Toate actele bncii debitoare vor purta meniunea instituie de credit
n faliment.
Derularea operaiunilor de lichidare reprezint un alt moment al procedurii. Se refer la
msurile premergtoare lichidrii i la modalitatea de lichidare.

Modalitile de lichidare sunt urmtoarele:


A. Lichidatorul organizeaz negocierea cumprrii de active i asumrii de pasive, ca prim
modalitate de realizare a lichidrii patrimoniului bncii debitoare.
Lichidatorul va organiza o edin de informare cu instituiile de credit crora le va prezenta
condiiile negocierii, respectiv oferta privind cumprarea de active i asumarea de pasive. Criteriul
n funcie de care lichidatorul va alege oferta este costul minim propus. Tranzaciile privind cum-
prarea de active i asumarea de pasive pot fi efectuate la vedere sau la termen, cu opiune.
B. n cazul n care prima variant nu d rezultate, se va recurge la vnzarea de bunuri.
C. O alt alternativ o reprezint tehnicile de realizare a activelor, cum ar fi cesiunile de
crean, novaiile etc. realizate la o valoare negociat.
n ceea ce privete distribuirea produsului lichidrii, fondurile obinute din vnzarea bunurilor
constituite ca garanii reale sau grevate de drepturi de retenie de orice fel vor fi distribuite ntr-o
anumit ordine, conform art. 37 din ordonan. Astfel, prima dat vor fi distribuite taxele, timbrele
i orice alte cheltuieli aferente vnzrilor bunurilor, mpreun cu cheltuielile pentru conservarea
i administrarea acestora, precum i sumele cuvenite drept plat lichidatorului. Apoi se distribuie
creanele cuvenite creditorilor garantai, cuprinznd tot capitalul, dobnzile, majorrile i
penalitile, precum i cheltuielile.

155
Seciunea a 4-a. nchiderea procedurii falimentului bancar

Procedura falimentului bncilor va fi nchis printr-o hotrre a judectorului-sindic,


pronunat la cererea lichidatorului, dup aprobarea raportului final, dup distribuirea
fondurilor i dup depunerea fondurilor nereclamate la C.E.C. S.A. sau la o instituie de credit.
Hotrrea va fi comunicat, n scris, tuturor creditorilor bncii debitoare i ctre B.N.R, prin
notificare sau prin cel puin dou ziare de circulaie naional.
n orice etap a procedurii de faliment, judectorul-sindic poate dispune nchiderea
procedurii dac se constat c nu exist active n averea instituiei de credit debitoare sau c
acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative i niciun creditor nu se
ofer s avanseze sumele necesare.

4. Rspunderea organelor de conducere, a cenzorilor i a personalului de execuie sau


cu atribuii de control din banca ajuns n insolven
Reglementare i natur juridic

Capitolul IV, art. 39-44 dispune cu privire la faptele care au fost svrite de persoanele cu
atribuii de rspundere, la executarea silit a acestora i la nchiderea procedurii.
Judectorul-sindic poate dispune ca o parte din pasivul bncii ajunse n stare de faliment s fie
suportat de ctre membrii organelor de conducere sau ai organelor de control, precum i de ctre
personalul de execuie. Condiia legal este aceea ca persoana n cauz s fi deinut funcia n cei
trei ani anteriori deschiderii procedurii i s fi contribuit la producerea insolvenei.
Determinarea naturii rspunderii juridice a persoanelor menionate este consecina calificrii
raporturilor juridice dintre acestea, pe de o parte, i banca debitoare, pe de alt parte.
n ce privete raportul dintre administratori i banc sunt aplicabile dispoziiile art. 72 i art. 73
ale Legii nr. 31/1990, conform crora obligaiile i rspunderea administratorilor sunt
reglementate de dispoziiile referitoare la mandat i de cele speciale prevzute de aceast lege.
Mandatul de administrare este acordat prin actul constitutiv (art. 8) sau prin hotrrea adunrii
generale (art. 111) i este acceptat prin semntura depus n registrul comerului (art. 45).
Acceptnd desemnarea, administratorul stabilete un raport juridic contractual de mandat
comercial cu societatea.
n unele situaii, mandatul de administrator izvorte din contractul de management sau din
contractul de munc.
Aceleai surse pot avea mandatul directorului executiv sau mandatul cenzorilor (Legii nr.
31/1990).
Coninutul mandatului este determinat, n primul rnd, de contract, dar nu numai de acesta.
Unele obligaii ale administratorului, directorului sau cenzorului decurg direct din lege, dup cum
rezult din textul art. 72 i 73 ale Legii societilor. Natura rspunderii va fi determinat de sursa
obligaiei nclcate sau nendeplinite. n unele situaii va fi o rspundere civil contractual, n
altele va fi o rspundere civil delictual.

156
1.2. Faptele care atrag rspunderea n cazul falimentului bancar

Art. 39 alin. (1) din ordonana care reglementeaz falimentul bancar enumer care sunt faptele
pentru care se reine rspunderea persoanelor implicate.
Este vorba de situaii n care:
a) au folosit bunurile sau creditele instituiei n folosul propriu;
b) au fcut acte de comer n interes personal, sub acoperirea instituiei de credit;
c) au dispus continuarea unei activiti care ducea la ncetare de pli;
d) au inut o contabilitate fictiv sau neconform cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul instituiei de credit sau au mrit n mod fictiv
pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruintoare pentru a procura instituiei de credit fonduri, n scopul
ntrzierii ncetrii de pli;
g) au acordat credite cu nclcarea cerinelor prudeniale;
h) au pltit un creditor cu preferin n luna precedent deschiderii procedurii de faliment;
i) au ntocmit situaii financiare sau raportri cu nclcarea prevederilor legale;
j) nu au identificat faptele care au condus la fraude, n cadrul activitii de verificare intern.
n jurisprudena francez s-a precizat c, pentru aplicarea dispoziiilor legale privind aceast
rspundere, nu este obligatoriu ca nvestirea n funcia de conducere s fi fost efectuat cu
respectarea tuturor formelor prescrise de lege, dac, n fapt, s-au exercitat atribuiile acelei
funcii. De exemplu, nu va fi nlturat aplicarea acestor norme legale chiar dac nvestirea
administratorului sau a cenzorului nu a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei i nu a
fost nscris n registrul comerului. Tribunalul este suveran s stabileasc i calitatea de
conductor de fapt pe care i-a asumat-o o persoan. Prezena unui conductor de fapt nu nl-
tur rspunderea conductorului de drept, nici chiar atunci cnd acesta din urm nu a jucat
niciun rol n gestiunea societii.

1.3. ntinderea rspunderii

Creditorii bncii au suferit un prejudiciu a crui existen cert se stabilete prin constatarea
de ctre tribunal c banca nu numai c se afl n incapacitate de plat, dar i c obligaiile fa
de creditori nu pot fi pltite integral nici din lichidarea averii debitorului.
Independent de cuantumul pasivului, rspunderea individual a fiecruia dintre conductori
se va limita la valoarea prejudiciului cauzat prin fapta proprie sau prin contribuia la fapta
comun.
n ceea ce privete raportul de cauzalitate ntre fapta conductorului i prejudiciul suferit de
creditori, din formularea textului legii rezult c sunt rspunztori civil membrii organelor de
conducere care au contribuit la falimentul bncii. Expresia sugereaz, n primul rnd,
existena raportului de cauzalitate ntre fapta personal i prejudiciul suferit de averea bncii i
de creditorii acesteia, dar, totodat, i aplicarea textului chiar i n situaia n care fapta a
constituit numai o condiie favorabil pentru realizarea efectului. Este cazul cenzorilor care nu
au descoperit, sesizat i acionat pentru remedierea consecinelor faptelor comise de
administratori sau directori.

157
1.4. Procedura n vederea reinerii rspunderii organelor instituiei de credit

Tribunalul se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizat de judectorul-sindic, prin raportul
ntocmit, precum i de oricare dintre creditori, pentru a dispune n sensul aplicrii prevederilor
art. 39 alin. (1) din O.G. nr. 10/2004.
Judectorul-sindic poate dispune ca o parte din pasivul instituiei de credit ajunse n stare de
insolven s fie suportat de ctre membrii organelor de conducere, cenzori, auditori financiari,
personalul de execuie i/sau cu atribuii de control, care au deinut funciile respective n cei 3
ani anteriori deschiderii procedurii, dac au contribuit la ajungerea acesteia n stare de
insolven prin svrirea anumitor fapte [art. 39
alin. (1) lit. a)-j)].

2. nchiderea procedurii de faliment (art. 43-44)

Procedura falimentului va fi nchis de judectorul-sindic, la solicitarea lichidatorului,


printr-o hotrre de nchidere, atunci cnd judectorul-sindic a aprobat raportul final, cnd toate
fondurile sau bunurile din averea instituiei de credit n faliment au fost distribuite i cnd
fondurile nereclamate de ctre cei ndreptii, n termen de 90 de zile de la data raportului final,
au fost depuse de lichidator la Trezoreria Statutului, iar extrasul de cont va fi depus la
judectorul-sindic. Hotrrea va fi comunicat n scris sau prin pres, n cel puin dou ziare de
circulaie naional, tuturor prilor implicate.
n orice stadiu al procedurii, judectorul-sindic va putea pronuna o sentin de nchidere a
procedurii, dac se constat c nu exist active n averea instituiei de credit debitoare ori c
acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative i nici un creditor nu se
ofer s avanseze sumele creditoare.

Rezumat

Judectorul-sindic poate dispune ca o parte din pasivul bncii ajunse n stare de faliment s
fie suportat de ctre membrii organelor de conducere sau ai organelor de control, precum i de
ctre personalul de execuie. Condiia legal este aceea ca persoana n cauz s fi deinut funcia
n cei trei ani anteriori deschiderii procedurii i s fi contribuit la producerea insolvenei.
Acceptnd desemnarea, administratorul stabilete un raport juridic contractual de mandat
comercial cu societatea.
n unele situaii, mandatul de administrator izvorte din contractul de management sau din
contractul de munc.
Aceleai surse pot avea mandatul directorului executiv sau mandatul cenzorilor (Legii nr.
31/1990).
n unele situaii va fi o rspundere civil contractual, n altele va fi o rspundere civil
delictual.

158
Art. 39 alin. (1) din ordonana care reglementeaz falimentul bancar enumer care sunt faptele
pentru care se reine rspunderea persoanelor implicate.
Cu privire la procedura n vederea reinerii rspunderii organelor instituiei de credit,
tribunalul se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizat de judectorul-sindic, prin raportul
ntocmit, precum i de oricare dintre creditori, pentru a dispune n sensul aplicrii prevederilor
art. 39 alin. (1) din O.G. nr. 10/2004.

TEST DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR VI.

1. Banca- punte preia activele si pasivele unei institutii de credit si are forma juridica de
S.A.
a. adevarat
b. fals

2. Faptele pt care nu se retine raspunderea persoanelor implicate


a. au dispus continuarea unei activiti care ducea la ncetare de pli;
b. au inut o contabilitate fictiv sau neconform cu legea;
c. au deturnat sau au ascuns o parte din activul instituiei de credit sau au mrit n mod
fictiv

3. Reorganizarea unei banci aflate in dificultate se numeste:


a. redresare
b. rezolutie
c. faliment

4. Supravegherea prudentiala cuprinde:


a. Supravegherea speciala
b. Administrarea speciala

5. B.N.R. dispune supravegherea speciala atunci cand:


a. Supravegherea speciala nu a dat rezultate timp de 3 luni
b. Deteriorarea indicatorilor prudentiali
c. Deficiente grave
d. Institutia de credit nu a implementat masurile dispuse
e. Institutia de credit pune in pericol stabilitatea
f. Institutia de credit nu a prezentat un plan
g. Consiliul de administratie cere masura
h. B.N.R. declara indisponibile depozitele

6. Administrarea speciala se instituie pe o perioada de 4 luni.


a. Adevarat
b. Fals

7. Masurile de redresare si masurile de restructurare fac parte din:

159
a. procedura supravegerii speciale
b. procedura administrarii speciale

8. Conditiile pentru aplicarea procedurii falimentului bancar sunt:


a. Debitorul sa nu fie o banca
b. Debitorul sa se afle in stare de insolventa
c. Retragerea aprobarii auditorului financiar al institutiei de credit

9. Lichidatorul bancii este:


a. F.G.D.B.
b. O persoana fizica
c. B.N.R.

10. Hotrrea privind deschiderea procedurii


a. va fi comunicat Bncii Centrale;
b. aceasta va nchide de ndat conturile bncii debitoare i
c. va deschide un nou cont, cu meniunea banc n faliment

11.Daca membrii organelor de conducere au contribuit la ajungerea in stare de insolventa


vor putea:
a. sa suporte o parte din pasivul institutiei de credit
b. sa inchida procedura
c. sa se inscrie la masa credala

12.Funcionarea adunrii generale a acionarilor este suspendat pe perioada administrrii


speciale.
a.fals
b.adevarat

13.Comisia de supraveghere speciala:


a. urmareste modul in care Consiliul de administatie aplica masurile de remediere
b. suspenda acte ale organelor statutare contrare cerintelor prudentiale
c. limiteaza si/ sau suspenda activitati/operatiuni
d. administratorul stabilete un raport juridic contractual de mandat comercial cu
societatea.

14.n unele situaii, mandatul de administrator izvorte din:


a. contractul de management
b.din contractul de munc.

160
15.n orice etap a procedurii de faliment, judectorul-sindic poate dispune nchiderea
procedurii dac se constat c nu exist active n averea instituiei de credit debitoare sau
c acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative i niciun creditor
nu se ofer s avanseze sumele necesare.
a.adevarat
b.fals

TEMA DE CONTROL

Identificati cconditiile in care se poate retine raspunderea persoanelor/organelor implicate in


producerea falimentului bancii.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV I RECOMANDAT

161
Cursuri i alte lucrri
S. Angheni, Drept comercial. Profesionitii Comerciani, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2013
S.G. Anton, Instituii financiar-bancare internaionale, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2013
P. Aries, G. Duby, Istoria vieii private, Ed. Meridiane, Bucureti, 1994
A. Avram, Procedura insolvenei. Partea general, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2008
Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentarii pe articole, Ed.
C.H. Beck, Bucureti, 2012
Basno, N. Dardac, C. Floricel, Moned, credit, bnci, EDP, Bucureti, 1994
L. Bernet, R. Dunod, Principes de technique bancaire, Paris, 2001
M.I. Blejer, M. Skreb, Central Banking, Monetary Policies and the Implications for transitions Economies,
Kluwer Academic Publisher, Boston, Dordrecht, London, 1999
I. Bogdan, Tratat de management financiar-bancar, Ed. Economic, Bucureti, 2002
Th. Bonneau, M. Chrestien, Droit bancaire, Paris, 2001
O. Cpn, Societile comerciale, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1996
St.D. Crpenaru, Procedura reorganizrii i lichidrii judiciare, Ed. Atlas Lex, Bucureti, 1996
St.D. Crpenaru, Drept comercial romn, Ed. All Beck, Bucureti, 1998
St.D. Crpenaru, Drept comercial romn, Ed. All Beck, Bucureti, 2002
St.D. Crpenaru, Drept comercial romn, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2007
St.D. Crpenaru, Tratat de drept comercial romn conform noului Cod civil,
ed. a V-a, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2012
St.D. Crpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea, Societile comerciale, Reglementare, doctrin,
jurispruden, Ed. All Beck, Bucureti, 2001
St.D. Crpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea, Societi comerciale, Ediia
a II-a, Ed. All Beck, Bucureti, 2002
A. Ciurea, Fie de procedur civil, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2013
E. Crcei, Constituirea societilor comerciale pe aciuni, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1995
E. Crcei, Drept comercial romn curs pentru colegiile universitare, Ed. All Beck, Bucureti, 2000
M.N. Costin, I. Schiau, T. Prescure, Reorganizare judiciar. Analiz de legislaie i doctrin, Ed. Lumina
Lex, Bucureti, 1997
M.N. Costin, Falimentul. Evoluie i actualitate, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2000
S. de Coussergues, Structures, marches, gestion, Ed. Dalloz, Paris, 1994
R. Cranston, Principles of Banking Law, Second Edition, Oxford University Press, New York, 2002
Codul comercial adnotat, Ed. Tribuna, Craiova, 1994
Compendio di Diritto Bancario, Gruppo Editoriale Esselibri Simone, Napoli, 2006
Compendio di Tecnica bancaria, Gruppo Editoriale Esselibri Simone, Napoli, 2006
N. Dnil, A.O. Berea, Managementul bancar, fundamente i orientri, Ed. Economic, Bucureti, 2000
P.I. Demetrescu, Societile bancare pe aciuni, Ed. Lumina Romneasc, Bucureti, 1939
L. Dobroescu, C.L. Dobroescu, Audit Concepte i practici. Abordare naional i internaional, Ed.
Economic, Bucureti, 2002
O. Drmba, Istoria culturii i civilizaiei, Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1985, vol. I-IV
Dicionar enciclopedic, vol. I-IV, Ed. Enciclopedic, Bucureti, 1996
Enciclopedia Romniei, coord. prof. D. Gusti, Asociaia tiinific pentru Enciclopedia Romniei,
persoan moral i juridic sub augustul patronaj al majestii sale Regelui Carol II

162
F. Ferrand, Droit priv allemand, Dalloz, Paris, 1997
Ph. Garsault, St. Priami, Les oprations bancaires linternational, Banque editeur collection banque ITB,
Paris, 1999
C. Gavalda, J. Stoufflet, Droit bancaire, Litec, Paris, 1999
C. Gavalda, J. Stoufflet, Instruments de paiement et de crdit. Effets de commerce, chque, carte de

paiement, transfre de fonds, Litec, Paris, 2001


I.L. Georgescu, Drept comercial romn, Ed. Socec, Bucureti, 1946
C.A. Gheorghe, Publicity and Protection. A comparative Analyses of Legal European Protection Granted

to Credit and Events Consumers In Regulatory Measures and Foreign Trade, editors A. Belohlavek, F.
Cerny, N. Rozehnalova, Juris Publishing House, New York, 2013
C.A. Gheorghe, Regimul juridic al clauzelor abuzive n contractele de credit bancar, n Contractul de credit

bancar ntre teorie i practic. Principiile, legea, uzanele, Universul Juridic, Bucureti, 2013
C.A. Gheorghe, Drept bancar comunitar, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2008
C.A. Gheorghe, Drept bancar. Caiet de seminar, Ed. Universitii Transilvania din Braov, Braov, 2008
C. Gheorghe, Drept comercial romn, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2013
Gh. Gheorghiu, Procedura reorganizrii judiciare i a falimentului, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2000
F. Grua, Les contrats de base De la pratique bancaire, Litec, Paris, 2000
L.C. Ionescu, Fundamentele profesiunii bancare, Ed. Economic, Bucureti, 1996
L.C. Ionescu, Bncile i operaiunile bancare, Ed. Economic, Bucureti, 1996
A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Ed. Nemira, Bucureti, 1996, vol. I-II
J.M. Jaquet, Ph. Delebeque, Droit du commerce international, Dalloz, 2000
C. Kiriescu, E. Dobrescu, Bncile mic enciclopedie, Ed. Expert, Bucureti, 1998
D.K.R. Klein, The banking system of the EU member states, Gresham Books, 1995, England
V. Lzrescu, Bncile n economia de pia n Romnia, Ed. Agora, Bacu, 1998
E. Lovin, Culegere de jurispruden n materie de faliment, R.A. Monitorul Oficial, Bucureti, 2001
V. Magnier, Droit des socits. Les socits de capitaux, Dalloz, Paris, 2002
E. Mihai, Cteva consideraii privind formarea contractului de credit pentru consum, n Probleme actuale

n dreptul bancar/Current issues in banking law, Ed. Wolters Kluwer, Bucureti, 2008
M.D. Mihail, Regimul juridic al societilor bancare, Ed.Hamangiu, Bucureti, 2009
M.t. Minea, Constituirea societilor comerciale, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1996
B. Mischie, Drept bancar. Culegere de practic judiciar, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2010
V. Neme, Drept bancar, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2011
W. Neuman, Despre bnci, Universitatea Bucureti, 1902, Compendiu
Normele Naionale de Audit CECCAR, Ed. CECCAR, Bucureti, 1999
M. Pacanu, Dreptul falimentar romn, Ed. Cugetarea, Bucureti, 1926
V. Ptulea, C. Turianu, Elemente de drept comercial, Ed. ansa, Bucureti, 1993
V. Ptulea, C. Turianu, Drept economic i comercial instituii i practic jurisdicional, Ed. Lumina Lex,

Bucureti, 1996
V. Ptulea, C. Turianu, Curs de drept comercial romn, Ed. All Beck, Bucureti, 1999
V. Ptulea, C. Turianu, Drept comercial Practic judiciar adnotat, Ed. All Beck, Bucureti, 1999
V. Priscaru, Tratat de drept administrativ romn Partea general, Ed. All Beck, Bucureti, 1996
Al. Pintea, Gh. Ruscanu, Bncile n economia romneasc, Ed. Economic, Bucureti, 1995
R. Postolache, Drept bancar, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2012

L. Potincu, Drept n afaceri, Ed.C.H.Brck, Bucureti, 2015


Probleme actuale n dreptul bancar/Current issues in banking law, Ed. Wolters Kluwer, Bucureti, 2008
E. Rou, Procedura insolvenei. Practic judiciar, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2011
L. Suleanu, L. Smarandache, A. Dodocioiu, Drept bancar, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2009

163
L. Suleanu, L. Smarandache, A. Dodocioiu, Drept bancar, Ediia a II a, Ed. Universul Juridic, Bucureti,
2011
I. Schiau, Regimul juridic al insolvenei comerciale, Ed. All Beck, Bucureti, 2001
I. Schiau, Curs de drept comercial, Ed. Rosetti, Bucureti, 2004
I. Schiau, T. Prescure, Legea societilor comerciale nr. 31/1990. Analize i comentarii pe articole, Ed.

Hamangiu, Bucureti, 2007


C. Simon, Bncile, Ed. Humanitas, Bucureti, 1993
V. Slvescu, Marea finan din Romnia n vreme de rzboi, Bncile comerciale 1914-1919, Ed. Cartea

Romneasc, Bucureti, 1920


D.D. aguna, C.F. Donoaica, Drept bancar i valutar, Ed. Proarcadia, Bucureti, 1993
D.D. aguna, Tratat de drept financiar i fiscal, Ed. All Beck, Bucureti, 2001
D.D. aguna, M.A. Raiu, Drept bancar, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2007
D.D. aguna, M.R. Nicolescu, Societile comerciale europene, Ed. Oscar Print, Bucureti, 1996
I. Turcu, Practic judiciar n materie comercial, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1991
I. Turcu, Reorganizarea i lichidarea judiciar, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1996
I. Turcu, Operaiuni i contracte bancare. Introducere n teoria i practica dreptului bancar, Ed. Lumina Lex,

Bucureti, 1997
I. Turcu, Drept bancar, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1999, vol. I-III
I. Turcu, Insolvena comercial, reorganizarea judiciar i falimentul, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2000
I. Turcu, Operaiuni i contracte bancare. Tratat de drept bancar, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2004
I. Turcu, Falimentul actuala procedur, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2005
I. Turcu, Tratat de insolven, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2006
I. Turcu, Legea insolvenei comentarii pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2007
I. Turcu, Legea procedurii insolvenei. Comentarii pe articole, ed. a IV-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2012
N. ndreanu, Procedura reorganizrii judiciare, Ed. All Beck, Bucureti, 2000
N. ndreanu, Procedura falimentului bncilor, Ed. Reprograph, Craiova, 2001
R.P. Vonica, Dreptul societilor comerciale, ed. a II-a, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2000
J. Wadsley, G. Penn, The law relating to domestic banking, Sweet & Maxwell, London, 2000

ANEX

164
Ordonanta de Urgenta nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind
institutiile de credit si adecvarea capitalului

Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 1027 din data de 27 decembrie


2006

MODIFICARI

Legea nr.227/2007 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006


privind institutiile de credit si adecvarea capitalului (MO nr. 480 din 18.07.2007); Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr.215/2008 privind unele masuri pentru sustinerea programelor de
dezvoltare a constructiei de locuinte la nivel national (MO nr.847 din 16.12.2008);
Ordonana de urgen a Guvernului nr.25/2009 pentru modificarea i completarea Ordonanei
de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului (MO
nr.179 din 23.03.2009); Legea nr.270/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 25/2009 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului (MO nr.483 din
13.07.2009); Ordonana de urgen a Guvernului nr.26/2010 pentru modificarea i
completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 99/2006 privind instituiile de credit i
adecvarea capitalului i a altor acte normative (MO nr.208 din 01.04.2010); Legea
nr.231/2010 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.26/2010 pentru
modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.99/2006 privind instituiile
de credit i adecvarea capitalului i a altor acte normative (MO nr.826 din 10.12.2010);
Ordonana nr.13/2011 privind dobnda legal remuneratorie i penalizatoare pentru obligaii
bneti, precum i pentru reglementarea unor msuri financiar-fiscale n domeniul bancar
(MO 607 din 29.08.2011); Ordonana Guvernului nr.1/2012 pentru modificarea i
completarea unor acte normative din domeniul instituiilor de credit (MO 41 din 18.01.2012);
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 43/2012 pentru modificarea art. 24028 alin. (1) din
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea
capitalului (MO nr.455 din 06.07.2012)
Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 113/2013 privind unele msuri bugetare i
pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 99/2006
privind instituiile de credit i adecvarea capitalului

2015

LEGEA NR.29/2015 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 113/2013


privind unele msuri bugetare i pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului

165
PARTEA I: DISPOZITII COMUNE APLICABILE INSTITUTIILOR DE
CREDIT
TITLUL I: DISPOZITII GENERALE
CAPITOLUL I: Domeniul de aplicare si definitii
SECTIUNEA 1: Domeniul de aplicare
Art. 1
(1)Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza conditiile de acces la
activitatea bancara si de desfasurare a acesteia pe teritoriul Romaniei,
supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si a societatilor de
servicii de investitii financiare si supravegherea sistemelor de plati si a
sistemelor de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare.
(2)Prezenta ordonanta de urgenta se aplica institutiilor de credit, persoane
juridice romane, inclusiv sucursalelor din strainatate ale acestora si
institutiilor de credit din alte state membre, respectiv din state terte, in
ceea ce priveste activitatea acestora desfasurata in Romania.
(3)Prezenta ordonanta de urgenta se aplica societatilor de servicii de
investitii financiare si societatilor de administrare a investitiilor care au in
obiectul de activitate administrarea portofoliilor individuale de investitii,
potrivit prevederilor Capitolului X din Titlul III, Partea I.
(4)Prevederile Titlului VI, Partea a II-a se aplica sistemelor de plati,
sistemelor de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare,
participantilor la aceste sisteme si administratorilor sistemelor si ai
serviciilor de infrastructura utilizate in cadrul acestor sisteme.
(5)Nu intra sub incidenta prezentei ordonante de urgenta bancile
centrale din statele membre. Alte institutii permanent excluse de
la aplicarea Directivei nr. 2006/48/CE a Parlamentului European si
a Consiliului din 14 iunie 2006 privind accesul la activitate si
desfasurarea activitatii de catre institutiile de credit, publicata in
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 177/30.06.2006, prevazute la art.
2 al acestei Directive, nu beneficiaza de regimul institutiilor de credit din
alte state membre instituit potrivit prezentei ordonante de urgenta. Pentru
scopurile dispozitiilor cuprinse in Capitolul II din Titlul III, Partea I, aceste
institutii, cu exceptia bancilor centrale din statele membre, sunt
considerate institutii financiare.
Art. 2
in scopul realizarii supravegherii prudentiale a institutiilor de credit,
dispozitiile prezentei ordonante de urgenta se aplica si altor categorii de
persoane, dupa cum urmeaza:
a)Capitolul II din Titlul III, Partea I se aplica societatilor financiare holding
si societatilor holding cu activitate mixta;
b)art. 54-58 se aplica institutiilor financiare cu sediul in alte statele
membre, care indeplinesc conditiile prevazute la art. 54;
c)art. 89-90 se aplica institutiilor financiare cu sediul in Romania, care
indeplinesc conditiile prevazute la art. 89;
d)Capitolul IV din Titlul II, Partea I se aplica auditorilor financiari ai

166
institutiei de credit si, potrivit art. 197, auditorilor financiari ai societatilor
financiare holding.
Art. 3
Institutiile de credit, persoane juridice romane, se pot constitui si
functiona cu respectarea dispozitiilor generale aplicabile institutiilor de
credit si a cerintelor specifice prevazute in Partea a II-a a prezentei
ordonante de urgenta, in una din urmatoarele categorii:
a)banci;
b)organizatii cooperatiste de credit;
c)banci de economisire si creditare in domeniul locativ;
d)banci de credit ipotecar;
e)institutii emitente de moneda electronica.
Art. 4
(1)Banca Nationala a Romaniei este autoritatea competenta cu privire la
reglementarea, autorizarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de
credit.
(2)in exercitarea competentelor sale prevazute de lege, Banca Nationala a
Romaniei poate colecta si procesa orice date si informatii relevante,
inclusiv de natura datelor cu caracter personal.
Art. 5
(1)Se interzice oricarei persoane fizice, juridice sau entitate fara
personalitate juridica, ce nu este institutie de credit, sa se angajeze intr-o
activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la
public, intr-o activitate de emitere de moneda electronica ori intr-o
activitate de atragere si/sau gestionare de sume de bani provenite din
contributiile membrilor unor grupuri de persoane constituite in vederea
acumularii de fonduri colective si acordarii de credite/imprumuturi din
fondurile astfel acumulate pentru achizitionarea de bunuri si/sau servicii
de catre membrii acestora.
(2)Interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica in cazul atragerii de
depozite sau alte fonduri rambursabile:
a)de catre un stat membru ori de catre administratiile regionale sau
autoritatile administratiei publice locale ale unui stat membru;
b)de catre organisme publice internationale la care participa unul sau mai
multe state membre;
c)in cazurile expres prevazute de legislatia romaneasca sau de legislatia
nationala a altui stat membru ori de legislatia comunitara, cu conditia ca
aceste activitati sa fie reglementate si supravegheate corespunzator, in
scopul protejarii deponentilor si investitorilor.
(3)in aplicarea dispozitiilor alin. (1) si (2), o emisiune de obligatiuni sau,
alte instrumente financiare similare este considerata atragere de fonduri
rambursabile de la public daca este indeplinita cel putin una din
urmatoarele conditii:
a)constituie activitatea exclusiva sau principala a emitentului;
b)emitentul desfasoara cu titlu profesional activitate de acordare de
credite sau una ori mai multe din activitatile prevazute la art. 18 alin. (1)
lit. c)-l).
(4)Dispozitiile alin. (3) nu sunt aplicabile in cazul in care emisiunea se

167
adreseaza exclusiv investitorilor calificati, in intelesul legislatiei privind
piata de capital.
(5)Banca Nationala a Romaniei este abilitata sa determine daca o
activitate reprezinta ori nu atragere de depozite sau alte fonduri
rambursabile de la public, activitate bancara, activitate de emitere de
moneda electronica ori activitate de atragere si/sau gestionare de sume
de bani provenite din contributiile membrilor unor grupuri de persoane
constituite in vederea acumularii de fonduri colective si acordarii de
credite/imprumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achizitionarea
de bunuri si/sau servicii de catre membrii acestora. Determinarea naturii
activitatii, exprimata de Banca Nationala a Romaniei este obligatorie
pentru partile interesate.
Art. 6
(1)Se interzice oricarei persoane, alta decat o institutie de credit
autorizata, sa utilizeze denumirea de "banca" sau "organizatie
cooperatista de credit", "cooperativa de credit", "casa centrala a
cooperativelor de credit", "banca cooperatista", "banca centrala
cooperatista", "banca ipotecara/banca de credit ipotecar", "banca de
economisire si creditare in domeniul locativ", "institutie emitenta de
moneda electronica" sau derivate ori traduceri ale acestor denumiri, in
legatura cu o activitate, un produs sau un serviciu, cu exceptia cazului in
care aceasta utilizare este stabilita sau recunoscuta prin lege sau printr-un
acord international, sau cand, din contextul in care este utilizata
denumirea respectiva rezulta neindoielnic ca nu este vorba despre
desfasurarea unei activitati bancare.
(2)Filialele unei institutii de credit care functioneaza in Romania pot utiliza
in denumirea acestora initialele, sigla, emblema, denumirea ori alte
elemente de identificare ale institutiei de credit-mama.
SECtIUNEA 2: Definitii
Art. 7
(1)in intelesul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de
mai jos au urmatoarele semnificatii:
1.activitate bancara - atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile
de la public si acordarea de credite in cont propriu;
2.autoritate competenta - autoritatea nationala imputernicita prin lege sau
alte reglementari sa supravegheze prudential institutiile de credit;
3.autorizatie - un act emis indiferent sub ce forma de catre autoritatea
competenta, care da dreptul de a desfasura activitati specifice unei
institutii de credit;
4.control - relatia dintre o societate-mama si o filiala a acesteia, asa cum
este prevazuta la pct. 19 sau o relatie similara dintre o persoana fizica sau
juridica si o entitate;
5.filiala - o entitate aflata in relatie cu o societate-mama, in una din
situatiile prevazute la pct. 19;
6.firma de investitii - orice persoana juridica a carei activitate o constituie
prestarea unuia sau a mai multor servicii de investitii financiare catre terti
si/sau desfasurarea uneia sau mai multor activitati de investitii pe baze
profesionale;

168
7.firma de investitii-mama la nivelul unui stat membru - o firma de
investitii autorizata intr-un stat membru, care are ca filiala o institutie de
credit, o firma de investitii sau o alta institutie financiara ori care detine o
participatie intr-o astfel de entitate, si care nu este ea insasi o filiala a
unei alte institutii de credit sau firme de investitii, autorizate in acelasi stat
membru, sau o filiala a unei societati financiare holding infiintate in acelasi
stat membru;
8.firma de investitii-mama la nivelul Romaniei - o societate de servicii de
investitii financiare, in intelesul Legii nr. 297/2004 privind piata de capital,
cu modificarile si completarile ulterioare, care corespunde definitiei de la
pct. 7;
9.firma de investitii-mama la nivelul Uniunii Europene - o firma de
investitii-mama la nivelul unui stat membru, care nu este filiala unei
institutii de credit sau a altei firme de investitii, autorizate in oricare dintre
statele membre, sau o filiala a unei societati financiare holding infiintate in
oricare dintre statele membre;
10.institutie de credit inseamna:
a)o entitate a carei activitate consta in atragerea de depozite sau de alte
fonduri rambursabile de la public si in acordarea de credite in cont
propriu;
b)o entitate, alta decat cea prevazuta la lit. a), care emite mijloace de
plata in forma de moneda electronica, denumita in continuare institutie
emitenta de moneda electronica;
11.institutie de credit-mama la nivelul unui stat membru - o institutie de
credit autorizata intr-un stat membru, care are ca filiala o institutie de
credit sau o institutie financiara sau care detine o participatie intr-o astfel
de entitate, si care nu este ea insasi o filiala a unei alte institutii de credit
autorizate in acelasi stat membru sau o filiala a unei societati financiare
holding infiintate in acelasi stat membru;
12.institutie de credit-mama la nivelul Romaniei - o institutie de credit
autorizata in Romania, care corespunde definitiei de la pct. 11;
13.institutie de credit-mama la nivelul Uniunii Europene - o institutie de
credit-mama la nivelul unui stat membru, care nu este o filiala a unei
institutii de credit autorizate in oricare dintre statele membre sau o filiala
a unei societati financiare holding infiintate in oricare dintre statele
membre;
14.institutie financiara - o entitate, alta decat o institutie de credit, a carei
activitate principala consta in dobandirea de participatii in alte entitati sau
in desfasurarea uneia sau mai multora dintre activitatile prevazute la art.
18 alin. (1) lit. b)-l);
15.legaturi stranse - situatia in care doua sau mai multe persoane fizice
sau juridice sunt legate intre ele in oricare dintre urmatoarele modalitati:
a)printr-o participatie reprezentand detinerea, directa sau prin intermediul
controlului, a 20% sau mai mult din drepturile de vot sau din capitalul
unei entitati;
b)prin control;
c)prin faptul ca ambele sau toate aceste persoane sunt legate in mod
durabil de una si aceeasi terta persoana prin control.

169
16.moneda electronica - valoare monetara reprezentand o creanta asupra
emitentului, care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a)este stocata pe un suport electronic;
b)este emisa in schimbul primirii de fonduri a caror valoare nu poate fi
mai mica decat valoarea monetara emisa;
c)este acceptata ca mijloc de plata si de alte entitati decat emitentul;
17.participatie calificata - o participatie directa sau indirecta intr-o
entitate, care reprezinta 10% sau mai mult din capitalul ori din drepturile
de vot ale entitatii sau care face posibila exercitarea unei influente
semnificative asupra administrarii entitatii respective;
18.public - orice persoana fizica, persoana juridica sau entitate fara
personalitate juridica, ce nu are cunostintele si experienta necesare pentru
evaluarea riscului de nerambursare a plasamentelor efectuate. Nu intra in
aceasta categorie: statul, autoritatile administratiei publice centrale,
regionale si locale, agentiile guvernamentale, bancile centrale, institutiile
de credit, institutiile financiare, alte institutii similare si orice alta persoana
considerata investitor calificat, in intelesul legislatiei, privind piata de
capital;
19.societate-mama - o entitate care se afla in oricare din urmatoarele
situatii:
a)are majoritatea drepturilor de vot intr-o alta entitate (o filiala);
b)are dreptul de-a numi sau de a inlocui majoritatea membrilor organelor
de conducere, administrare sau de supraveghere ale altei entitati (o filiala)
si este in acelasi timp actionar/asociat sau membru al acelei entitati;
c)are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra unei entitati (o
filiala) al carei actionar/asociat sau membru este, in virtutea unui contract
incheiat cu acea entitate sau a unor prevederi din actul constitutiv al
entitatii, in cazul in care legislatia aplicabila filialei ii permite acesteia sa
fie supusa unor astfel de contracte sau prevederi;
d)este actionar/asociat sau membru al unei entitati si majoritatea
membrilor organelor de conducere, administrare sau de supraveghere ale
acelei filiale, aflati in functie in exercitiul financiar in curs, in exercitiul
financiar anterior si pana la data la care sunt intocmite situatiile financiare
anuale consolidate, au fost numiti numai ca rezultat al exercitarii
drepturilor sale de vot; aceasta prevedere nu se aplica in situatia in care o
alta entitate are fata de filiala drepturile prevazute la lit. a), b) sau c);
e)este actionar/asociat sau membru al unei entitati si controleaza singura,
in baza unui acord incheiat cu alti actionari/asociati sau membri ai acelei
entitati (o filiala), majoritatea drepturilor de vot in acea filiala;
f)are dreptul de a exercita sau exercita in fapt o influenta dominanta sau
un control asupra altei entitati (o filiala);
g)societatea-mama impreuna cu o alta entitate (o filiala) sunt conduse pe
o baza unica de catre societatea-mama;
20.societate de administrare a investitiilor - o societate de administrare a
investitiilor in sensul Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile
ulterioare, precum si o societate de administrare a investitiilor dintr-un
stat tert, care ar necesita o autorizatie in conformitate cu prevederile Legii
nr. 297/2004, daca ar avea sediul principal pe teritoriul Romaniei;

170
21.societate financiara holding - o institutie financiara ale carei filiale sunt
fie exclusiv, fie in principal, institutii de creditori institutii financiare, iar cel
putin una dintre filiale este institutie de credit, si fara a se lua in
considerare calitatea sa de societate financiara holding mixta in intelesul
Ordonantei de urgenta nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentara a
institutiilor de credit, a societatilor de asigurare, a societatilor de
reasigurare, a societatilor de servicii de investitii financiare si a societatilor
de administrare a investitiilor dintr-un conglomerat financiar;
22.societate financiara holding-mama la nivelul Uniunii Europene - o
societate, financiara holding-mama la nivelul unui stat membru care nu
este o filiala a unei institutii de credit autorizate in oricare dintre statele
membre sau o filiala a unei societati financiare holding infiintate in oricare
dintre statele membre;
23.societate financiara holding-mama la nivelul unui stat membru - o
societate financiara holding infiintata intr-un stat membru, care nu este ea
insasi o filiala a unei institutii de credit autorizate in acelasi stat membru
sau o filiala a unei societati financiare holding infiintate in acelasi stat
membru;
24.societate financiara holding-mama la nivelul Romaniei - o societate
financiara holding infiintata in Romania, care corespunde definitiei
prevazute la pct. 23;
25.societate holding cu activitate mixta - o societate-mama, alta decat o
societate financiara holding, o institutie de credit sau o societate financiara
holding mixta in intelesul Ordonantei de urgenta nr. 98/2006, ale carei
filiale includ cel putin o institutie de credit;
26.societate prestatoare de servicii auxiliare - o entitate a carei activitate
principala consta in detinerea sau administrarea de bunuri imobile, in
furnizarea de servicii de procesare de date sau orice alta activitate
similara, care este auxiliara activitatii principale a uneia sau mai multor
institutii de credit;
27.stat membru - orice stat membru al Uniunii Europene, precum si un
stat apartinand Spatiului Economic European;
28.stat membru de origine - statul membru in care institutia de credit a
fost autorizata;
29.stat membru gazda - statul membru in care institutia de credit are
deschisa o sucursala sau in care presteaza servicii in mod direct;
30.stat tert - orice stat care nu este stat membru;
31.sucursala - orice unitate operationala dependenta din punct de vedere
juridic de o institutie de credit sau de o institutie financiara, care
efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile acesteia.
(2)in scopul aplicarii dispozitiilor cuprinse in Capitolul II al Titlului III,
Partea I, termenii de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:
a)filiala - o entitate care este o filiala in sensul prevederilor de la alin. (1)
pct. 19 lit. a)-e), precum si orice entitate asupra careia, in opinia
autoritatii competente, o societate-mama exercita efectiv o influenta
dominanta;
b)societate-mama - o societate-mama in sensul prevederilor de la alin. (1)
pct. 19 lit. a)-e), precum si orice entitate care, in opinia autoritatii

171
competente, exercita efectiv o influenta dominanta asupra altei entitati.
(3)in scopul aplicarii dispozitiilor cuprinse in Titlul III, Partea I, participatie
inseamna, fie detinerea unor drepturi in capitalul unei entitati,
reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unei legaturi durabile cu
acea entitate, sunt destinate sa contribuie la activitatile acesteia, fie
detinerea, in mod direct sau indirect, a 20% sau mai mult din drepturile
de vot sau din capitalul unei entitati.
(4)in scopul aplicarii dispozitiilor alin. (1) pct. 5 si alin. (2) lit. a), toate
filialele unei societati-mama, care la randul sau este o filiala a altei
societati-mama, sunt considerate filiale ale celei din urma.
Art. 8
(1)in vederea determinarii situatiilor in care o entitate este societate-
mama potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 19 lit. a), b) si d),
drepturile de vot si drepturile de numire sau de revocare din functie
detinute de orice filiala a societatii-mama, precum si de persoane care
actioneaza in nume propriu, dar pe contul societatii-mama sau al unei
filiale a acesteia, se adauga drepturilor detinute de societatea-mama.
(2)Din drepturile prevazute la alin. (1) se exclud urmatoarele drepturi de
vot:
a)drepturile detinute in numele unei persoane, alta decat societatea-
mama sau o filiala a acesteia;
b)drepturile aferente titlurilor de capital detinute in garantie, cu conditia
ca drepturile respective sa fie exercitate in conformitate cu instructiunile
primite, sau ca detinerea titlurilor sa reprezinte pentru persoana care le
detine o operatiune curenta in cadrul activitatii sale de creditare, cu
conditia ca drepturile de vot sa fie exercitate in interesul persoanei care
furnizeaza garantia.
(3)in vederea determinarii situatiilor in care o entitate este societate-
mama potrivit prevederilor art. 7 pct. 19 lit. a) si d), din totalul drepturilor
de vot aferente titlurilor de capital detinute de actionarii/asociatii sau
membrii intr-o filiala se exclud drepturile de vot detinute de filiala insasi,
de o filiala a acesteia sau de o persoana care actioneaza in nume propriu,
dar pe contul acestor filiale.
Art. 9
(1)in aplicarea dispozitiilor art. 15 si a celor cuprinse in Sectiunea 2.2 a
Capitolului II din prezentul titlu, persoana care detine o participatie
calificata este considerata orice persoana fizica sau juridica sau grupul de
persoane fizice si/sau juridice care actioneaza in mod concertat pentru
dobandirea participatiei calificate si/sau pentru infaptuirea unei politici
comune fata de institutia de credit.
(2)Fara a se aduce atingere obligatiilor care revin, potrivit dispozitiilor la
care se face referire la alin. (1), persoanelor care, actionand in mod
individual sau in mod concertat, intentioneaza sa dobandeasca o
participatie calificata la a institutie de credit, persoana juridica romana,
Banca Nationala a Romaniei poate determina ca un grup de persoane
actioneaza in mod concertat luand in considerare circumstantele specifice
fiecarui caz in parte.
CAPITOLUL II: Cerinte minime de acces si de desfasurare a activitatii

172
SECtIUNEA 1: Cerinte minime de acces la activitate
SUBSECtIUNEA 1: Necesitatea obtinerii unei autorizatii si conditii minime
de autorizare
Art. 10
(1)in vederea desfasurarii activitatii in Romania, fiecare institutie de credit
trebuie sa dispuna de o autorizatie potrivit prezentei ordonanta de
urgenta.
(2)Fara a se aduce atingere dispozitiilor din prezenta sectiune, Banca
Nationala a Romaniei stabileste prin reglementari si notifica Comisiei
Europene conditiile in care poate acorda autorizatie si documentatia care
trebuie sa insoteasca cererea pentru obtinerea autorizatiei.
Art. 11
Banca Nationala a Romaniei nu poate acorda autorizatie unei institutii de
credit, daca aceasta nu dispune de fonduri proprii distincte sau de un nivel
al capitalului initial cel putin egal cu nivelul minim stabilit prin
reglementari, care nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 5
milioane euro.
Art. 12
(1)La constituirea unei institutii de credit, persoana juridica romana,
capitalul initial este reprezentat de capitalul social, cu exceptia cazurilor in
care institutia de credit care se constituie este rezultata dintr-un proces de
reorganizare prin fuziune sau divizare.
(2)Capitalul social al unei institutii de credit, persoana juridica romana,
trebuie varsat integral si in numerar la momentul subscrierii, inclusiv in
cazul majorarii acestuia, aporturile in natura nefiind permise.
Actiunile/partile sociale ale unei institutii de credit, persoana juridica
romana, pot fi numai nominative. in actele lor constitutive, institutiile de
credit, persoane juridice romane, nu vor putea stabili exceptii de la
principiul potrivit caruia o actiune da dreptul la un singur vot.
(3)La constituire, aporturile la capitalul social trebuie sa fie varsate intr-un
cont deschis la o institutie de credit. Acest cont este blocat pana la
inmatricularea institutiei de credit, persoana juridica romana, in registrul
comertului.
Art. 13
(1)Conducerea operativa a activitatii unei institutii de credit trebuie sa fie
asigurata de cel putin doua persoane.
(2)Persoanele prevazute la alin. (1) trebuie sa aiba reputatie si experienta
adecvate pentru exercitarea responsabilitatilor incredintate.
Art. 14
(1)Sediul social si, dupa caz, sediul real, al institutiei de credit, persoana
juridica romana, trebuie sa fie situate pe teritoriul Romaniei. Sediul real
reprezinta locatia in care se situeaza centrul de conducere si de gestiune a
activitatii statutare, in cazul in care acesta nu este situat la sediul social.
(2)Institutia de credit trebuie sa desfasoare efectiv si cu preponderenta pe
teritoriul Romaniei activitatea pentru care a fost autorizata.
Art. 15
(1)in vederea autorizarii unei institutii de credit, persoana juridica
romana, Banca Nationala a Romaniei trebuie sa fie informata cu privire la

173
identitatea actionarilor sau a membrilor, persoane fizice sau juridice, care
urmeaza sa detina direct sau indirect participatii calificate la institutia de
credit, si cu privire la valoarea acestor participatii. Banca Nationala a
Romaniei acorda autorizatie numai daca este incredintata ca, din
perspectiva necesitatii asigurarii unui management prudent si sanatos al
institutiei de credit, calitatea persoanelor respective este adecvata.
(2)Daca intre institutia de credit, persoana juridica romana, si alte
persoane fizice sau juridice exista legaturi stranse, Banca Nationala a
Romaniei acorda autorizatie numai daca aceste legaturi ori dispozitiile
legale, masurile de natura administrativa din jurisdictia unui stat tert ce
guverneaza una sau mai multe persoane fizice sau juridice cu care
institutia de credit are legaturi stranse sau dificultatile in aplicarea
dispozitiilor sau masurilor respective nu impiedica exercitarea eficienta a
functiilor sale de supraveghere.
Art. 16
La determinarea unei participatii calificate in sensul art. 15 alin. (1),
pentru calculul drepturilor de vot ale unei persoane se iau in considerare
urmatoarele:
a)drepturile de vot detinute de alte persoane sau entitati in nume propriu,
dar pe contul persoanei respective;
b)drepturile de vot detinute de o entitate care se afla sub controlul
persoanei respective;
c)drepturile de vot detinute de un tert cu care persoana respectiva a
incheiat un acord scris, prin care acestea se obliga sa actioneze in mod
concertat, astfel incat prin exercitarea drepturilor de vot pe care le detin
sa realizeze o politica comuna cu caracter de continuitate cu privire la
managementul entitatii in care detin, aceste drepturi de vot;
d)drepturile de vot detinute de un tert in baza unui acord scris incheiat cu
persoana respectiva sau cu o entitate aflata sub controlul acestei
persoane, prin care se prevede transferul temporar al drepturilor de vot
catre tert, in schimbul unei contraprestatii;
e)drepturile de vot aferente actiunilor date in gaj ale persoanei respective;
fac exceptie situatiile in care persoana in favoarea careia au fost gajate
actiunile detine drepturile de vot si isi declara intentia de a le exercita, caz
in care drepturile de vot se considera ca apartinand persoanei in favoarea
careia actiunile au fost gajate;
f)drepturile de vot aferente actiunilor asupra carora persoana respectiva
are un drept de uzufruct;
g)drepturile de vot pe care persoana respectiva sau una dintre celelalte
persoane sau entitati prevazute la lit. a)-f) este indreptatita sa le
dobandeasca din initiativa sa in baza unui acord formal;
h)drepturile de vot aferente actiunilor depozitate la persoana respectiva,
pe care aceasta le poate exercita in mod discretionar, in absenta unor
instructiuni specifice din partea titularului acestor actiuni.
Art. 17
Orice cerere de autorizare a unei institutii de credit trebuie sa fie insotita
de un plan de activitate, care sa cuprinda cel putin tipurile de activitati
propuse a fi desfasurate si structura organizatorica a institutiei de credit,

174
si din care sa rezulte capacitatea acesteia de a-si realiza obiectivele
propuse in conditii compatibile cu regulile unei practici bancare prudente si
sanatoase, prin adecvarea cadrului de conducere, a procedurilor, a
mecanismelor interne si a structurii capitalului la tipul, volumul si
complexitatea activitatilor pe care isi propune sa le desfasoare.
SUBSECtIUNEA 2: Activitatile permise institutiilor de credit
Art. 18
(1)Institutiile de credit pot desfasura, in limita autorizatiei acordate,
urmatoarele activitati:
a)atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;
b)acordare de credite, incluzand printre altele: credite de consum, credite
ipotecare, factoring cu sau fara regres, finantarea tranzactiilor comerciale,
inclusiv forfetare;
c)leasing financiar;
d)operatiuni de plati;
e)emitere si administrare de mijloace de plata, cum ar fi: carti de credit,
cecuri de calatorie si alte asemenea, inclusiv emitere de moneda
electronica;
f)emitere de garantii si asumare de angajamente;
g)tranzactionare in cont propriu si/sau pe contul clientilor, in conditiile
legii, cu:
1.instrumente ale pietei monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la
ordin, certificate de depozit;
2.valuta;
3.contracte futures si options financiare;
4.instrumente avand la baza cursul de schimb si rata dobanzii;
5.valori mobiliare si alte instrumente financiare transferabile;
h)participare la emisiunea de valori mobiliare si alte instrumente
financiare, prin subscrierea si plasamentul acestora ori prin plasament si
prestarea de servicii legate de astfel de emisiuni;
i)servicii de consultanta cu privire la structura capitalului, strategia de
afaceri si alte aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de
fuziuni si achizitii si prestarea altor servicii de consultanta;
j)administrare de portofolii si consultanta legata de aceasta;
k)custodie si administrare de instrumente financiare;
l)intermediere pe piata interbancara;
m)prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte in domeniul
creditarii;
n)inchiriere de casete de siguranta;
o)operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din
acestea;
p)dobandirea de participatii la capitalul altor entitati;
r)orice alte activitati sau servicii, in masura in care acestea se circumscriu
domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care
reglementeaza respectivele activitati, daca este cazul.
(2)Sfera activitatilor prevazute la alin. (1) lit. g)-k) acopera toate serviciile
de investitii financiare prevazute de Legea nr. 297/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare, atunci cand acestea au ca obiect instrumentele

175
financiare prevazute in legea respectiva.
(3)Dispozitiile alin. (1) se interpreteaza si se aplica astfel incat activitatile
enumerate la alin. (1) sa acopere orice operatiuni, tranzactii, produse si
servicii care se inscriu in sfera acestor activitati sau pot fi asimilate
acestora, inclusiv serviciile auxiliare acestor activitati.
(4)Activitatile care, potrivit unor legi speciale, sunt supuse unor autorizari,
aprobari sau avize specifice, pot fi desfasurate de institutia de credit
numai dupa obtinerea acestora.
Art. 19
(1)Activitatea de acordare de credite ipotecare finantate prin emisiune de
obligatiuni ipotecare poate fi desfasurata cu respectarea legislatiei speciale
in materie.
(2)Activitatea de economisire si creditare in sistem colectiv pentru
domeniul locativ poate fi desfasurata cu respectarea dispozitiilor cuprinse
in Titlul III al Partii a II-a.
Art. 20
(1)Institutiile de credit pot desfasura si alte activitati, permise potrivit
autorizatiei acordate de Banca Nationala a Romaniei, dupa cum urmeaza:
a)operatiuni ne-financiare in mandat sau de comision, in special pe contul
altor entitati din cadrul grupului din care face parte institutia de credit;
b)operatiuni de administrare a patrimoniului constand din bunuri mobile
si/sau imobile aflate in proprietatea acestora, dar neafectate desfasurarii
activitatilor financiare;
c)prestarea de servicii clientelei proprii care, desi nu sunt conexe activitatii
desfasurate, reprezinta o prelungire a operatiunilor bancare.
(2)Activitatile prevazute la alin. (1) trebuie sa fie compatibile cu cerintele
activitatii bancare, in special cu cele referitoare la mentinerea bunei
reputatii a institutiei de credit si protejarea intereselor deponentilor.
(3)Nivelul total al veniturilor obtinute din activitatile prevazute la alin. (1),
nu poate depasi 10% din veniturile obtinute de o institutie de credit din
activitatile prevazute la art. 18.
Art. 21
Institutiile de credit se pot angaja in operatiuni cu bunuri mobile si imobile
numai daca:
a)operatiunile sunt necesare desfasurarii in conditii adecvate a activitatilor
pentru care institutia de credit a fost autorizata, si in masura in care
bunurile respective sunt necesare in acest scop;
b)operatiunile, au ca obiect bunuri mobile si imobile destinate
perfectionarii pregatirii profesionale a salariatilor, organizarii unor spatii de
odihna si recreare sau asigurarii de locuinte pentru salariati si familiile
acestora;
c)operatiunile au ca obiect bunuri mobile si imobile dobandite in urma
executarii creantelor, cu respectarea, in privinta operatiunilor de inchiriere
a unor asemenea bunuri, a prevederilor art. 20 alin. (2) si (3).
Art. 22
(1)Institutiile de credit nu pot desfasura alte activitati in afara celor
permise potrivit prezentei ordonante de urgenta.
(2)Institutiile de credit nu se pot angaja in operatiuni cum ar fi:

176
a)gajarea propriilor actiuni pe contul datoriilor bancii;
b)acordarea de credite garantate cu actiuni, alte titluri de capital sau cu
obligatiuni emise de institutia de credit insasi sau de o alta entitate
apartinand grupului din care face parte institutia de credit;
c)atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile, titluri sau alte
valori, de la public, cand institutia de credit se afla in stare de insolventa.
SECtIUNEA 2: Conditii minime de desfasurare a activitatii
SUBSECtIUNEA 1: Cerinte de capital si de administrare a riscului
Art. 23
(1)Fondurile proprii ale unei institutii de credit nu trebuie sa scada sub
nivelul minim al capitalului initial prevazut pentru autorizare.
(2)Daca nivelul fondurilor proprii se reduce sub nivelul minim prevazut la
alin. (1), Banca Nationala a Romaniei poate, daca circumstantele o
justifica, sa acorde institutiei de credit o perioada limitata in care aceasta
fie sa remedieze aceasta situatie, fie sa-si inceteze activitatea.
Art. 24
(1)Fiecare institutie de credit trebuie sa dispuna de un cadru formal de
administrare a activitatii riguros conceput, care sa includa o structura
organizatorica clara cu linii de responsabilitate bine definite, transparente
si coerente, de procese eficiente de identificare, administrare,
monitorizare si raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusa si
de mecanisme adecvate de control intern, care sa includa proceduri
administrative si contabile riguroase.
(2)Cadrul de administrare, procesele si mecanismele prevazute la alin. (1)
trebuie sa fie cuprinzatoare si adaptate la natura, extinderea si
complexitatea activitatii desfasurate de institutia de credit. Criteriile
tehnice care trebuie avute in vedere se stabilesc prin reglementarile emise
in aplicarea prezentei ordonante de urgenta. Mecanismele de control
intern trebuie sa asigure cel putin organizarea functiilor de control al
riscurilor, de asigurare a conformitatii si de audit intern.
SUBSECtIUNEA 2: Actionariat
Art. 25
(1)Orice persoana care intentioneaza sa dobandeasca, direct sau indirect,
o participatie calificata intr-o institutie de credit, persoana juridica
romana, trebuie sa notifice in prealabil aceasta intentie Bancii Nationale u
Romaniei, informand asupra nivelului participatiei calificate pe care
doreste sa o dobandeasca.
(2)Orice persoana care intentioneaza sa-si majoreze participatia calificata,
astfel incat aceasta sa atinga sau sa depaseasca nivelurile de 20%, 33%
ori de 50% din capitalul social sau din drepturile de vot ale unei institutii
de credit, persoana juridica romana, ori astfel incat institutia de credit sa
devina o filiala a sa, trebuie sa notifice aceasta intentie Bancii Nationale a
Romaniei.
(3)Procedura de notificare si documentatia corespunzatoare se stabilesc
de Banca Nationala a Romaniei prin reglementari. in termen de cel mult 3
luni de la primirea notificarii prevazute la alin. (1) sau, dupa caz, la alin.
(2), Banca Nationala a Romaniei evalueaza intentia de dobandire a
participatiei calificate si se poate opune acesteia daca nu este incredintata

177
ca persoanele respective au calitatea adecvata, avand in vedere
necesitatea asigurarii unei administrari prudente si sanatoase a institutiei
de credit. Daca Banca Nationala a Romaniei nu se opune intentiei, poate
stabili un termen maxim in care aceasta intentie sa se concretizeze.
(4)Evaluarea intentiei de dobandire a participatiei calificate sau de
majorare a acesteia face subiectul consultarilor prealabile prevazute la art.
37, daca, in urma dobandirii participatiei calificate, institutia de credit,
persoana juridica romana, ar deveni o filiala a persoanei care
intentioneaza sa o dobandeasca sau ar fi controlata de aceasta persoana
si daca persoana respectiva este:
a)o institutie de credit autorizata intr-un alt stat membru sau o societate
de asigurare ori o firma de investitii autorizata in Romania sau intr-un alt
stat membru;
b)societatea-mama a unei institutii de credit autorizate intr-un alt stat
membru sau a unei societati de asigurare ori a unei firme de investitii
autorizate in Romania sau intr-un alt stat membru;
c)o persoana fizica sau juridica ce controleaza o institutie de credit
autorizata intr-un alt stat membru sau o societate de asigurare ori o firma
de investitii autorizata in Romania sau intr-un alt stat membru.
Art. 26
(1)Banca Nationala a Romaniei are competenta de a evalua toate
circumstantele si informatiile legate de calitatea persoanelor care
intentioneaza sa dobandeasca participatii calificate intr-o institutie de
credit, persoana juridica romana, si de a decide in ce masura sunt
respectate cerintele stabilite in prezenta ordonanta de urgenta si/sau in
reglementarile emise in aplicarea acesteia.
(2)La evaluarea persoanelor care urmeaza sa detina participatii calificate
la o institutie de credit, persoana juridica romana, se au in vedere, cel
putin, urmatoarele:
a)provenienta fondurilor cu care persoana respectiva intentioneaza sa
participe la capitalul institutiei de credit, precum si transparenta acesteia;
b)soliditatea situatiei financiare a persoanei in cauza si capacitatea
acesteia de a sustine financiar institutia de credit daca este nevoie;
c)adecvarea cadrului de supraveghere din tara de origine, daca este cazul.
Art. 27
Orice persoana care intentioneaza sa renunte, direct sau indirect, la o
participatie calificata sau sa-si diminueze participatia calificata astfel incat
acesta sa se situeze sub nivelurile de 20%, 33% ori de 50% din capitalul
social sau din drepturile de vot ale unei institutii de credit, persoana
juridica romana, sau astfel incat institutia de credit sa inceteze sa mai fie
o filiala a sa, trebuie sa notifice aceasta intentie Bancii Nationale a
Romaniei, conform reglementarilor.
Art. 28
in vederea determinarii participatiilor calificate sau a altor niveluri ale
acestora, se iau in considerare drepturile de vot prevazute la art. 16.
Art. 29
(1)Institutiile de credit, persoane juridice romane, trebuie sa informeze
Banca Nationala a Romaniei, de indata ce iau cunostinta de orice

178
dobandire sau instrainare a participatiilor in capitalul lor care depaseste
nivelurile prevazute la art. 25 alin. (1) si (2), respectiv se situeaza sub
nivelurile prevazute la art. 27.
(2)Cel putin o data pe an, institutiile de credit, persoane juridice romane,
trebuie sa comunice Bancii Nationale a Romaniei identitatea persoanelor
care detin participatii calificate si nivelul acestora, conform informatiilor de
care dispun.
Art. 30
Calitatea actionarilor/membrilor unei institutii de credit si distributia
capitalului intre acestia trebuie sa asigure dezvoltarea si stabilitatea
institutiei de credit.
Art. 31
(1)Banca Nationala a Romaniei poate stabili prin reglementari si alte
criterii specifice de evaluare a calitatii actionariatului unei institutii de
credit.
(2)Banca Nationala a Romaniei asigura urmarirea respectarii in mod
permanent a cerintelor la care se face referire in prezenta subsectiune,
putand solicita in acest sens orice informatii pe care le considera necesare
si poate dispune masuri corespunzatoare, potrivit prezentei ordonante de
urgenta, in cazul in care aceste cerinte nu sunt respectate.
CAPITOLUL III: Autorizarea institutiilor de credit, persoane juridice
romane
SECtIUNEA 1: Procedura de autorizare si motive de respingere a cererii
Art. 32
(1)Institutiile de credit, persoane juridice romane, se pot constitui si pot
functiona numai pe baza autorizatiei emise de Banca Nationala a
Romaniei.
(2)Institutiile de credit, persoane juridice romane, se constituie in forma
juridica prevazuta pentru fiecare dintre categoriile de institutii de credit
reglementate in Partea a II-a. Ele nu se pot constitui prin subscriptie
publica.
(3)Banca Nationala a Romaniei acorda autorizatie unei institutii de credit,
persoane juridice romane, numai daca este incredintata ca institutia de
credit poate asigura desfasurarea unei activitati in conditii de siguranta si
de respectare a cerintelor unei administrari prudente si sanatoase, care sa
asigure protejarea intereselor deponentilor si ale altor creditori si buna
functionare a sistemului bancar, sens in care trebuie sa fie respectate
dispozitiile prezentei ordonante de urgenta si ale reglementarilor emise in
aplicarea acesteia.
Art. 33
(1)Banca Nationala a Romaniei decide cu privire la o cerere de autorizare
a unei institutii de credit in termen de cel mult 4 luni de la primirea cererii
in sensul aprobarii constituirii institutiei de credit sau ai respingerii cererii
si comunica in scris solicitantului hotararea sa.
(2)Institutia de credit este obligata ca, in termen de maxim 2 luni de la
comunicarea aprobarii de constituire, pentru obtinerea autorizatiei de
functionare, sa prezinte Bancii Nationale a Romaniei documentele care
atesta constituirea legala a institutiei de credit conform dispozitiilor

179
aplicabile.
(3)Banca Nationala a Romaniei decide cu privire la autorizarea functionarii
unei institutii de credit in termen de cel mult 4 luni de la data primirii
documentelor prevazute la alin. (2). Prevederile alin. (1) se aplica in mod
corespunzator.
(4)in cazul respingerii unei cereri de autorizare, hotararea cuprinde si
motivele care au stat la baza acesteia.
Art. 34
in procesul de analiza a unei cereri de autorizare, Banca Nationala a
Romaniei poate solicita orice informatie si documente suplimentare, daca
cele prezentate sunt incomplete sau insuficiente pentru evaluarea
respectarii conditiilor prevazute pentru acordarea autorizatiei.
Art. 35
(1)Autorizatia acordata este valabila pe o perioada nedeterminata si nu
poate fi transferata unei alte entitati.
(2)Institutiile de credit autorizate sunt inregistrate in registrul tinut de
Banca Nationala a Romaniei conform prevederilor art. 417.
Art. 36
Banca Nationala a Romaniei notifica Comisiei Europene orice autorizatie
acordata, cu exceptia celor acordate institutiilor emitente de moneda
electronica, pentru ca denumirea institutiei de credit sa fie inclusa in lista
institutiilor de credit intocmita si actualizata de Comisia Europeana, care
se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Art. 37
(1)inainte de a autoriza o institutie de credit, persoana juridica romana,
Banca Nationala a Romaniei se consulta cu autoritatile competente ale
unui alt stat membru implicat, daca:
a)institutia de credit, persoana juridica romana, este o filiala a unei
institutii de credit autorizate in statul membru respectiv;
b)institutia de credit, persoana juridica romana, este o filiala a societatii-
mama a unei institutii de credit autorizate in statul membru respectiv;
c)institutia de credit, persoana juridica romana, este controlata de
aceleasi persoane care controleaza o institutie de credit autorizata in
statul membru respectiv.
(2)inainte de a autoriza o institutie de credit, persoana juridica romana,
Banca Nationala a Romaniei se consulta cu Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare sau cu Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, respectiv cu
autoritatea responsabila cu supravegherea societatilor de asigurare sau a
firmelor de investitii dintr-un alt stat membru implicat, daca:
a)institutia de credit, persoana juridica romana, este o filiala a unei
societati de asigurare, a unei societati de servicii de investitii financiare
sau a unei firme de investitii autorizate intr-un alt stat membru;
b)institutia de credit, persoana juridica romana, este o filiala a societatii-
mama a unei societati de asigurare, a unei societati de servicii de investitii
financiare sau a unei firme de investitii autorizate intr-un alt stat membru;
c)institutia de credit, persoana juridica romana, este controlata de aceeasi
persoana care controleaza o societate de asigurare, o societate de servicii
de investitii financiare sau o firma de investitii autorizata intr-un alt stat

180
membru.
(3)Autoritatile prevazute la alin. (1) si (2) trebuie sa fie consultate in mod
special in contextul evaluarii calitatii actionarilor/membrilor institutiei de
credit, persoana juridica romana, si a reputatiei si experientei persoanelor
implicate in administrarea si/sau conducerea unei altei entitati din cadrul
aceluiasi grup, carora urmeaza sa li se incredinteze responsabilitati in
administrarea si/sau conducerea operativa a institutiei de credit, persoana
juridica romana. in acest sens, se asigura schimbul de informatii care sunt
relevante pentru acordarea autorizatiei, dar si pentru evaluarea pe baza
continua a indeplinirii conditiilor de desfasurare a activitatii.
Art. 38
(1)Banca Nationala a Romaniei respinge o cerere de autorizare, daca:
a)documentatia prezentata este incompleta sau nu este intocmita in
conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;
b)institutia de credit nu dispune de fonduri proprii separate sau capitalul
initial se situeaza sub nivelul minim stabilit de Banca Nationala a
Romaniei;
c)forma juridica este alta decat cea prevazuta pentru categoria institutiei
de credit care se intentioneaza a fi constituita;
d)din evaluarea planului de activitate prezentat rezulta ca institutia de
credit nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse in conditiile
respectarii cerintelor cuprinse in prezenta ordonanta de urgenta si in
reglementarile aplicabile;
e)conducerea operativa a activitatii institutiei de credit nu este asigurata
de cel putin doua persoane sau Banca Nationala a Romaniei nu este
satisfacuta de calitatea persoanelor respective, intrucat reputatia sau
experienta profesionala a acestora nu este adecvata naturii, volumului si
complexitatii activitatii institutiei de credit sau nu corespunde necesitatii
asigurarii unui management prudent si sanatos;
f)calitatea actionarilor/membrilor institutiei de credit sau distributia
capitalului intre acestia nu corespunde cerintelor prevazute in prezenta
ordonanta de urgenta si in reglementarile emise in baza acesteia;
g)legaturile stranse dintre institutia de credit si alte persoane fizice sau
juridice ori dispozitiile legale, masurile de natura administrativa din
jurisdictia unui stat tert ce guverneaza una sau mai multe persoane fizice
sau juridice cu care institutia de credit are legaturi stranse sau dificultati
in aplicarea acestor dispozitii sau masuri sunt de natura sa impiedice
exercitarea eficienta a supravegherii prudentiale;
h)inainte de obtinerea aprobarii de constituire, fondatorii au facut
comunicari publice cu privire la functionarea institutiei de credit;
i)nu sunt respectate alte conditii prevazute de lege sau de reglementarile
emise in aplicarea acesteia.
(2)Necesitatile economice ale pietei nu pot constitui, in nici o situatie, un
criteriu de evaluare a unei cereri de autorizare sau un motiv de respingere
a acesteia.

SECtIUNEA 2: Retragerea autorizatiei


Art. 39

181
Banca Nationala a Romaniei poate retrage autorizatia acordata unei
institutii de credit in urmatoarele situatii:
a)institutia de credit nu si-a inceput activitatea pentru care a fost
autorizata in termen de 1 an de la data acordarii autorizatiei sau a incetat
sa mai desfasoare activitate de mai mult de 6 luni;
b)autorizatia a fost obtinuta pe baza unor informatii false sau prin orice alt
mijloc ilegal;
c)institutia de credit nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza
acordarii autorizatiei;
d)institutia de credit nu mai poseda suficiente fonduri proprii sau exista
elemente care conduc la concluzia ca intr-un termen scurt institutia de
credit nu isi va mai putea indeplini obligatiile fata de deponenti sau alti
creditori si, in special, nu mai poate garanta siguranta
fondurilor/instrumentelor financiare care i-au fost incredintate;
e)ca sanctiune potrivit prevederilor art. 229 alin. (1) lit. e).
Art. 40
(1)Actionarii sau membrii institutiei de credit pot renunta la autorizatie,
hotarand dizolvarea si lichidarea institutiei de credit.
(2)Lichidarea la initiativa actionarilor sau a membrilor este permisa numai
in cazul in care institutia de credit nu se afla in vreuna din situatiile de
insolventa prevazute de lege pentru declansarea falimentului.
(3)Institutia de credit va comunica Bancii Nationale a Romaniei hotararea
adunarii generale a actionarilor, respectiv, a membrilor privind dizolvarea
si lichidarea institutiei de credit, insotita cel putin de un plan de lichidare a
activului si de stingere a pasivului, care sa asigure plata integrala a
creantelor deponentilor si ale altor creditori.
(4)Pe baza evaluarii planului de lichidare, Banca Nationala a Romaniei
poate confirma institutiei de credit incetarea valabilitatii autorizatiei.
Art. 41
(1)Autorizatia unei institutii de credit isi inceteaza de drept valabilitatea in
urmatoarele situatii:
a)a avut loc o fuziune sau o divizare a institutiei de credit in urma careia
aceasta isi inceteaza existenta;
b)a avut loc o transformare a institutiei de credit in alta categorie de
institutele credit;
c)s-a pronuntat o hotarare de declansare a procedurii falimentului
institutiei de credit.
(2)incetarea valabilitatii autorizatiei unei institutii de credit, atat in
situatiile prevazute la alin. (1), cat si in situatia prevazuta la art. 40, se
publica de catre Banca Nationala a Romaniei in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a, si in cel putin doua cotidiene de circulatie
nationala.
Art. 42
(1)Hotararea Bancii Nationale a Romaniei de retragere a autorizatiei se
comunica in scris institutiei de credit, impreuna cu motivele care au stat la
baza hotararii, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a,
si in cel putin in doua cotidiene de circulatie nationala.
(2)Hotararea de retragere a autorizatiei produce efecte de la data

182
publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a sau de la o data
ulterioara, specificata in hotararea respectiva.
Art. 43
Retragerea autorizatiei unei institutii de credit si, dupa caz, incetarea
valabilitatii acesteia se notifica de indata Comisiei Europene si, potrivit art.
88 si art. 259, autoritatilor competente din statele membre gazda.
Art. 44
(1)Ca urmare a retragerii autorizatiei, daca institutia de credit nu se afla
in vreuna dintre situatiile de insolventa prevazute de Ordonanta
Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit, aprobata
cu modificari si completari prin Legea nr. 278/2004 sau, ca urmare a
incetarii valabilitatii autorizatiei institutiei de credit, in situatia prevazuta la
art. 40 alin. (1), aceasta intra in lichidare, dispozitiile cuprinse in
sectiunea a 3-a a Capitolului VIII din Titlul III, Partea I, referitoare la
lichidare fiind aplicabile in consecinta.
(2)De la data intrarii in vigoare a hotararii de retragere a autorizatiei,
respectiv a incetarii valabilitatii autorizatiei in cazurile prevazute la art. 40
alin. (1) si la art. 41 lit. c), institutia de credit nu poate desfasura alte
activitati decat cele strict legate de lichidare.
CAPITOLUL IV: Regimul institutiilor de credit si al institutiilor financiare din
alte state membre
SECtIUNEA 1: Institutiile de credit din alte state membre
Art. 45
(1)Institutiile de credit autorizate si supravegheate de autoritatea
competenta dintr-un alt stat membru pot desfasura in Romania activitatile
prevazute la art. 18 alin. (1) lit. a)-n), prin infiintarea de sucursale sau
prin furnizarea de servicii in mod direct, daca activitatile respective se
regasesc in autorizatia acordata de autoritatea competenta din statul
membru de origine si se asigura respectarea legislatiei romanesti adoptate
in scopul protejarii interesului general.
(2)Toate sucursalele infiintate pe teritoriul Romaniei de catre o institutie
de credit cu sediul in alt stat membru sunt considerate o singura
sucursala.
Art. 46
(1)Pentru infiintarea unei sucursale de catre o institutie de credit dintr-un
stat membru nu este necesara obtinerea unei autorizatii din partea Bancii
Nationale a Romaniei si nici asigurarea unui capital de dotare la nivelul
sucursalei. Supravegherea sucursalei se realizeaza potrivit dispozitiilor
cuprinse in Capitolul III si V din Titlul III, Partea I.
(2)Banca Nationala a Romaniei efectueaza inregistrarea in registrul
institutiilor de credit a sucursalelor prevazute la alin. (1) pe baza notificarii
prevazute la art. 48.
Art. 47
(1)Institutiile emitente de moneda electronica autorizate si supravegheate
in alte state membre beneficiaza de regimul prevazut in prezentul capitol
numai in ceea ce priveste desfasurarea activitatii de emitere de moneda
electronica.
(2)Institutiile emitente de moneda electronica care sunt exceptate total

183
sau partial de catre autoritatea competenta din statul membru de origine
de la respectarea cerintelor aplicabile acestei categorii de institutii de
credit, nu beneficiaza de regimul prevazut in prezenta sectiune.
Art. 48
(1)O institutie de credit autorizata si supravegheata intr-un alt stat
membru poate infiinta o sucursala in Romania pe baza notificarii transmise
Bancii Nationale a Romaniei de catre autoritatea competenta din statul
membru de origine. inainte de inceperea activitatii, in termen de 2 luni de
la primirea notificarii, Banca Nationala a Romaniei comunica institutiei de
credit in cauza, daca este cazul, lista actelor normative din Romania,
adoptate in scopul protejarii interesului general, care reglementeaza
conditii specifice in care anumite activitati pot fi desfasurate.
(2)Notificarea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie insotita de urmatoarele
date si informatii:
a)un program de activitate al sucursalei, incluzand cei putin tipurile de
activitati care urmeaza sa fie desfasurate de aceasta si structura
organizatorica a sucursalei;
b)adresa sediului sucursalei de unde pot fi obtinute documente;
c)identitatea persoanelor responsabile cu conducerea operativa a
activitatii sucursalei;
d)nivelul fondurilor proprii si suma cerintelor de capital ale institutiei de
credit.
(3)De la data primirii comunicarii Bancii Nationale a Romaniei cu privire la
lista actelor normative prevazute la alin. (1) sau, in lipsa unei comunicari,
de la data expirarii termenului de 2 luni prevazut la alin. (1), sucursala
poate sa inceapa activitatea.
(4)Orice intentie de modificare a informatiilor prevazute la alin. (2) lit. a)-
c), se notifica in scris Bancii Nationale a Romaniei de catre institutia de
credit in cauza, cu cel putin o luna inainte de data la care modificarea
urmeaza sa fie efectuata; in acest termen Banca Nationala a Romaniei
comunica institutiei de credit, daca este necesar, noile conditii in care
activitatea urmeaza sa fie desfasurata pe teritoriul Romaniei.
Art. 49
Furnizarea de servicii in mod direct de catre o institutie de credit
autorizata si supravegheata intr-un alt stat membru poate fi realizata pe
baza notificarii transmise Bancii Nationale a Romaniei de catre autoritatea
competenta din statul membru de origine, cuprinzand activitatile pe care
institutia de credit intentioneaza sa le desfasoare in Romania.
Art. 50
in scopul exercitarii activitatilor specifice, institutia de credit dintr-un alt
stat membru poate utiliza pe teritoriul Romaniei denumirea pe care o
utilizeaza si in statul membru de origine. Daca exista pericolul unor
confuzii, in scopul asigurarii unei clarificari corespunzatoare, Banca
Nationala a Romaniei poale solicita ca denumirea sa fie insotita de o
mentiune explicativa.
Art. 51
(1)Sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit din alte state
membre le sunt aplicabile:

184
a)dispozitiile privind secretul profesional in domeniul bancar cuprinse in
Capitolul II din Titlul II, Partea I;
b)dispozitiile art. 102 alin. (2) privind deschiderea contului curent la Banca
Nationala a Romaniei;
c)dispozitiile art. 103 privitoare la elementele de identificare a institutiei
de credit;
d)reglementarile Bancii Nationale a Romaniei in materia supravegherii
lichiditatii institutiilor de credit;
e)reglementarile in domeniul statistic si cel al politicii monetare emise de
Banca Nationala a Romaniei.
(2)Dispozitiile alin. (1) lit. a) se aplica si institutiilor de credit din alte state
membre care furnizeaza servicii in mod direct in Romania.
Art. 52
(1)Sucursalele institutiilor de credit din alte state membre publica in limba
romana documentele contabile ale institutiei de credit de care apartin -
situatiile-financiare anuale, situatiile financiare anuale consolidate,
raportul administratorilor, raportul consolidat al administratorilor, opiniile
persoanelor responsabile pentru auditarea situatiilor financiare anuale si a
situatiilor financiare anuale consolidate - intocmite si auditate conform
legislatiei din statul membru de origine.
(2)Sucursalele prevazute la alin. (1) nu sunt obligate sa publice situatii
financiare anuale referitoare la activitatea proprie. Totusi acestor
sucursale li se poate solicita sa publice anumite date si informatii legate de
activitatea proprie, conform reglementarilor specifice emise in domeniu.
Art. 53
(1)Institutiile de credit din alte state membre notifica Bancii Nationale a
Romaniei deschiderea de reprezentante in Romania potrivit reglementarile
emise de aceasta.
(2)Reprezentantele sunt obligate sa-si limiteze activitatea la acte de
cercetare a pietei, de reprezentare si de publicitate si nu pot efectua nici
un fel de activitati supuse dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta.
SECtIUNEA 2: Institutiile financiare din alte state membre
Art. 54
(1)Institutiile financiare cu sediul intr-un alt stat membru pot desfasura in
Romania, activitatile prevazute la art. 18 alin. (1) lit. b)-n), prin infiintarea
de sucursale sau prin furnizarea de servicii in mod direct, daca aceste
institutii financiare sunt filiale ale uneia sau mai multor institutii de credit,
daca activitatile respective sunt prevazute in actele lor constitutive si daca
sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
a)societatea-mama sau societatile-mama ale institutiei financiare sunt
autorizate ca institutii de credit in statul membru a carui legislatie
guverneaza statutul institutiei financiare-filiala;
b)activitatile in cauza sunt efectiv desfasurate pe teritoriul aceluiasi stat
membru;
c)societatea-mama sau societatile-mama ale institutiei financiare detin
90% sau mai mult din drepturile de vot atasate actiunilor la capitalul
social al acesteia;
d)societatea-mama sau societatile-mama ale institutiei financiare trebuie

185
sa indeplineasca cerintele autoritatii competente din statul membru de
origine cu privire la administrarea prudenta a institutiei financiare-filiala si
trebuie sa declare, cu acordul acestei autoritati, ca garanteaza in solidar
obligatiile asumate de institutia financiara-filiala;
e)institutia financiara-filiala este inclusa, in special in ceea ce priveste
activitatile pe care urmeaza sa le desfasoare in Romania, in
supravegherea pe baza consolidata a societatii-mama sau, dupa caz, a
fiecarei societati-mama, in mod deosebit pentru calculul cerintelor, de
fonduri proprii pentru acoperirea riscurilor prevazute la art. 126, pentru
controlul expunerilor mari si in scopul limitarii participatiilor calificate
potrivit dispozitiilor art. 143.
(2)Dispozitiile art. 45 alin. (2), 48 si 49 se aplica in mod corespunzator si
in cazul infiintarii unei sucursale, respectiv al furnizarii de servicii in mod
direct in Romania de catre o institutie financiara dintr-un alt stat membru.
Notificarea transmisa Bancii Nationale a Romaniei include in acest caz si
atestarea indeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1).
(3)in cazul infiintarii unei sucursale, prin exceptie de la dispozitiile art. 48
alin. (2) lit. d), informatiile care se notifica sunt cele referitoare la nivelul
fondurilor proprii ale institutiei financiare-filiala si nivelul fondurilor proprii
si al cerintelor de capital, la nivel consolidat, ale institutiei de credit,
societate-mama.
Art. 55
Supravegherea institutiei financiare-filiala, inclusiv a sucursalei infiintate
pe teritoriul Romaniei, se asigura de catre autoritatea competenta din
statul membru de origine, in conditiile prevazute in Capitolul III si
Capitolul V din Titlul III, Partea I si cu aplicarea corespunzatoare a
sectiunii a 3-a din prezentul capitol.
Art. 56
in cazul in care Banca Nationala a Romaniei este informata de catre
autoritatea competenta din statul membru de origine cu privire la faptul ca
o institutie financiara nu mai indeplineste oricare dintre conditiile
prevazute la art. 54 alin. (1), activitatile desfasurate in Romania de
respectiva institutie financiara nu mai beneficiaza de regimul prevazut in
prezenta sectiune, intrand sub incidenta legislatiei romanesti care
reglementeaza desfasurarea respectivelor activitati, daca este cazul.
Art. 57
Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si filialelor
dintr-un stat membru ale institutiilor financiare prevazute la art. 54.
Art. 58
Nu beneficiaza de dispozitiile prezentei sectiuni institutiile financiare care
sunt filiale ale unei institutii emitente de moneda electronica autorizate si
supravegheate intr-un alt stat membru.
SECtIUNEA 3: Competentele Bancii Nationale a Romaniei
Art. 59
(1)Institutiile de credit din alte state membre care au deschis o sucursala
pe teritoriul Romaniei trebuie sa raporteze periodic Bancii Nationale a
Romaniei, pentru scopuri statistice, date si informatii privind activitatile
desfasurate in Romania, potrivit reglementarilor emise de aceasta.

186
(2)in exercitarea competentelor privind supravegherea lichiditatii si a celor
privind adoptarea masurilor necesare pentru implementarea politicii
monetare, prevazute la art. 209, Banca Nationala a Romaniei poate
solicita ca sucursalele institutiilor de credit din alte state membre sa
furnizeze aceleasi informatii ca si institutiile de credit, persoane juridice
romane, pentru aceste scopuri.
Art. 60
(1)Daca Banca Nationala a Romaniei constata ca o institutie de credit din
alt stat membru, care are o sucursala sau furnizeaza servicii in mod direct
in Romania, nu respecta dispozitiile legale adoptate in Romania in legatura
cu care este competenta Banca Nationala a Romaniei, aceasta solicita
institutiei de credit in cauza sa ia masuri de remediere a situatiei, stabilind
si termenul de remediere a acesteia.
(2)Daca institutia de credit in cauza nu intreprinde masurile necesare
pentru conformare, Banca Nationala a Romaniei informeaza in consecinta
autoritatea competenta din statul membru de origine in vederea dispunerii
de catre aceasta a masurilor considerate corespunzatoare.
(3)Daca institutia de credit persista in incalcarea legislatiei romanesti in
vigoare, contrar masurilor luate in statul membru de origine, comunicate
Bancii Nationale a Romaniei, sau datorita faptului ca aceste masuri se
dovedesc a fi inadecvate sau nu se pot aplica in Romania, Banca Nationala
a Romaniei, dupa informarea autoritatii competente din statul membru de
origine, poate dispune masurile corespunzatoare pentru a preveni sau
sanctiona faptele de incalcare a dispozitiilor legale si, daca este cazul,
pentru impiedicarea institutiei de credit in culpa de a initia noi tranzactii
pe teritoriul Romaniei. Banca Nationala a Romaniei comunica aceste
masuri institutiei de credit in cauza.
Art. 61
Dispozitiile art. 59 si 60 nu afecteaza competentele altor autoritati romane
de a dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea sau
sanctionarea faptelor comise pe teritoriul Romaniei, care sunt contrare
dispozitiilor legale in vigoare adoptate in scopul protejarii interesului
general si altor dispozitii de ordine publica, astfel de masuri putand
include interzicerea desfasurarii de catre institutia de credit in culpa a
oricaror activitati viitoare pe teritoriul Romaniei.
Art. 62
(1)Orice masura adoptata conform dispozitiilor art. 60 sau art. 61 ce
implica sanctiuni sau restrictii ale exercitarii liberei prestari de servicii
trebuie sa fie motivata corespunzator si comunicata institutiei de credit in
cauza.
(2)Masurile dispuse de Banca Nationala a Romaniei potrivit alin. (1) pot fi
contestate in conditiile prevazute in Capitolul IX din Titlul III, Partea I.
Art. 63
(1)inainte de a urma procedura prevazuta la art. 60, Banca Nationala a
Romaniei poate lua, in cazuri de urgenta, orice masuri preventive
necesare protejarii intereselor deponentilor, investitorilor si ale altor
persoane care beneficiaza de serviciile furnizate de institutia de credit.
Aceste masuri se comunica, de indata, Comisiei Europene si autoritatilor

187
competente din alte state membre interesate.
(2)Banca Nationala a Romaniei este obligata sa modifice sau sa revoce
masurile adoptate potrivit alin. (1) ca urmare a unei decizii a Comisiei
Europene in acest sens, luata dupa consultarea autoritatilor competente
din alte state membre implicate.
Art. 64
Daca Banca Nationala a Romaniei este informata de autoritatea
competenta din statul membru de origine asupra faptului ca autorizatia
unei institutii de credit care desfasoara activitate pe teritoriul Romaniei a
fost retrasa sau si-a incetat valabilitatea in orice alt mod, Banca Nationala
a Romaniei intreprinde masurile necesare pentru a impiedica institutia de
credit in cauza sa mai initieze noi tranzactii pe teritoriul Romaniei si
pentru a asigura protejarea interesului deponentilor si al altor creditori.
Art. 65
Banca Nationala a Romaniei informeaza Comisia Europeana cu privire la
numarul si natura cazurilor in care au fost dispuse masuri potrivit
dispozitiilor art. 60.
Art. 66
Dispozitiile prezentei sectiuni nu impiedica institutiile de credit cu sediul in
alte state membre sa-si faca publicitate in Romania prin intermediul
oricaror mijloace de comunicare disponibile, in conditiile respectarii
prevederilor legale de interes general din Romania privind forma si
continutul publicitatii.
CAPITOLUL V: Regimul institutiilor de credit din state terte
Art. 67
(1)Institutiile de credit avand sediul social in state terte pot desfasura
activitati in Romania numai daca sunt indeplinite in mod cumulativ
urmatoarele conditii:
a)activitatea se desfasoara prin infiintarea unei sucursale, cu aplicarea
corespunzatoare a dispozitiilor art. 45 alin. (2);
b)sucursala este autorizata de Banca Nationala a Romaniei;
c)autoritatea competenta din statul de origine nu se opune infiintarii
sucursalei in Romania;
d)sunt respectate dispozitiile prezentei ordonante de urgenta si ale
reglementarilor emise in aplicarea acesteia.
(2)Activitatile ce pot fi desfasurate prin intermediul sucursalei din Romania
sunt prevazute in autorizatia acordata de Banca Nationala a Romaniei, cu
respectarea dispozitiilor Sectiunii 1 a Capitolului II din prezentul Titlul si
nu pot excede obiectului de activitate al institutiei de credit, autorizat de
autoritatea competenta din statul tert de origine.
(3)Activitatea sucursalei din Romania este supusa supravegherii
prudentiale a Bancii Nationale a Romaniei, in conditiile prevazute in
Capitolul IV din Titlul III, Partea I.
Art. 68
Sucursala infiintata in Romania poate utiliza denumirea institutiei de credit
utilizata in statui tert de origine. Daca exista pericolul unor confuzii, in
scopul asigurarii unei clarificari corespunzatoare, Banca Nationala a
Romaniei poate solicita ca aceasta denumire sa fie insotita de o mentiune

188
explicativa.
Art. 69
(1)Cerintele de autorizare si cele privind desfasurarea activitatii cuprinse
in Capitolele II si III din prezentul titlu se aplica in mod corespunzator
sucursalelor institutiilor de credit din state terte, cu precizarile cuprinse in
dispozitiile care urmeaza.
(2)Banca Nationala a Romaniei acorda autorizatie sucursalei din Romania
a unei institutii de credit dintr-un stat tert numai daca este incredintata ca
institutia de credit poate asigura desfasurarea activitatii pe teritoriul
Romaniei in conditii de siguranta si cu respectarea cerintelor unei
administrari prudente si sanatoase si ca sunt asigurate conditii adecvate
pentru realizarea supravegherii.
(3)Banca Nationala a Romaniei notifica Comisiei Europene si Comitetului
Bancar European orice autorizatie acordata unei sucursale a unei institutii
de credit cu sediul intr-un stat tert.
Art. 70
Capitalul initial al sucursalei se asigura prin punerea la dispozitia acesteia,
in forma baneasca, a capitalului de dotare de catre institutia de credit din
statul tert, la nivelul prevazut prin reglementarile Bancii Nationale a
Romaniei, care nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 5 milioane
euro.
Art. 71
(1)Institutia de credit din statul tert trebuie sa desemneze cel putin doua
persoane care sa asigure conducerea operativa a activitatii sucursalei din
Romania si care sunt imputernicite sa angajeze legal in Romania institutia
de credit. Aceste persoane trebuie sa dispuna de reputatie si experienta
adecvate pentru exercitarea responsabilitatilor incredintate. Dispozitiile
cuprinse in Capitolul I din Titlul II, Partea I referitoare la persoanele care
asigura conducerea operativa a institutiilor de credit se aplica in mod
corespunzator.
(2)Conducerea sucursalei si documentele necesare pentru realizarea
supravegherii trebuie sa fie situate pe teritoriul Romaniei, la adresa
sediului inregistrat.
Art. 72
(1)La evaluarea calitatii institutiei de credit din statul tert, se au in vedere
criteriile de evaluare a persoanelor care detin participatii calificate la
respectiva institutie de credit, prevazute la art. 26 alin. (2), care se aplica
in mod corespunzator, precum si cel putin urmatoarele:
a)nivelul fondurilor proprii, al cerintelor de capital si lichiditatea institutiei
de credit:
b)dispozitiile legale sau masuri de natura administrativa existente in statul
de origine al institutiei de credit sau dificultati in aplicarea acestor
dispozitii sau masuri, din perspectiva eventualelor impedimente in
exercitarea de catre Banca Nationala a Romaniei a supravegherii
sucursalei.
(2)Daca intre institutia de credit din statul tert si alte persoane fizice sau
juridice exista legaturi stranse, Banca Nationala a Romaniei acorda
autorizatie numai daca aceste legaturi nu impiedica exercitarea eficienta a

189
functiilor sale de supraveghere.
Art. 73
Orice modificari semnificative la nivelul actionariatului institutiei de credit
din statul tert sau ale persoanelor aflate in legaturi stranse cu aceasta,
inclusiv cele decurgand dintr-un proces de fuziune sau de divizare in care
este implicata institutia de credit din statul tert, implica o noua evaluare
din partea Bancii Nationale a Romaniei, putand atrage retragerea
autorizatiei acordate sucursalei din Romania, daca nu mai sunt indeplinite
conditiile care au stat la baza autorizarii acesteia.
Art. 74
Autorizatia acordata unei sucursale a unei institutii de credit dintr-un stat
tert poate fi retrasa de Banca Nationala a Romaniei in conditiile prevazute
la art. 39.
Art. 75
(1)Autorizatia sucursalei unei institutii de credit dintr-un stat tert isi
inceteaza valabilitatea in urmatoarele situatii:
a)institutia de credit in cauza sau, in situatia in care aceasta este implicata
intr-un proces de fuziune/divizare in urma careia isi inceteaza existenta,
entitatea, rezultata, renunta la autorizatie, hotarand dizolvarea si
lichidarea sucursalei;
b)in urma unor procese de reorganizare la nivelul institutiei de credit sau
al grupului din care face parte, inclusiv procese de fuziune sau de divizare,
activitatea sucursalei din Romania este preluata de o alta institutie de
credit sau de o sucursala din Romania a unei institutii de credit dintr-un
alt stat membru sau dintr-un stat tert;
c)autorizatia acordata institutiei de credit este retrasa de autoritatea
competenta din statul de origine sau isi inceteaza valabilitatea in orice
mod;
d)s-a pronuntat o hotarare de deschidere a procedurii falimentului
institutiei de credit sau o alta procedura care implica lichidarea acesteia.
(2)in cazurile prevazute la lit. a) si b), institutia de credit trebuie sa
notifice Bancii Nationale a Romaniei decizia sa privind dizolvarea si
lichidarea sucursalei din Romania si sa transmita acesteia cel putin un plan
de lichidare a activului si de stingere a pasivului, care sa asigure plata
integrala a creantelor deponentilor si ale altor creditori.
(3)Hotararea de dizolvare si lichidare nu produce efecte decat dupa
confirmarea de catre Banca Nationala a Romaniei a incetarii valabilitatii
autorizatiei, care se comunica institutiei de credit in cauza.
(4)Dispozitiile art. 41 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
Art. 76
(1)Sucursalele institutiilor de credit din state terte trebuie sa publice in
limba romana documentele contabile ale institutiei de credit de care
apartin - situatiile financiare anuale, situatiile financiare anuale
consolidate, raportul administratorilor, raportul consolidat al
administratorilor, opiniile persoanelor responsabile cu auditarea situatiilor
financiare anuale si a situatiilor financiare anuale consolidate - intocmite si
auditate conform legislatiei din statul tert.
(2)Daca cerintele din statul tert cu privire la intocmirea documentelor

190
contabile prevazute la alin. (1) sunt conforme sau echivalente cu cele
aplicabile in Romania, sucursala din Romania a institutiei de credit din
statul tert respectiv nu este obligata sa publice situatiile financiare anuale
referitoare la activitatea proprie, daca, in conditii de reciprocitate,
institutiile de credit din statele membre beneficiaza de acelasi tratament in
statul tert respectiv. Acestor sucursale li se poate solicita sa publice
anumite date si informatii legate de activitatea proprie, conform
reglementarilor specifice emise in domeniu.
(3)in cazul neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (2), sucursalele
institutiilor de credit din state terte trebuie sa publice situatii financiare
anuale referitoare la activitatea proprie.
Art. 77
(1)Dispozitiile cuprinse in Titlul II, Partea I se aplica in mod corespunzator
sucursalelor institutiilor de credit din state terte carei au fost autorizate
sa-si desfasoare activitatea in Romania, in conditiile prevazute prin
reglementarile emise in aplicarea prezentei ordonante de urgenta.
(2)Banca Nationala a Romaniei poate excepta de la aplicarea unor cerinte
prudentiale, sucursalele institutiilor de credit din unele state terte, daca in
urma evaluarii efectuate se constata ca in statul tert de origine exista un
cadru de reglementare prudential echivalent celui stabilit prin prezenta
ordonanta de urgenta si prin reglementarile emise in aplicarea acesteia si
ca autoritatea competenta din acest stat exercita o supraveghere
adecvata a institutiei de credit, inclusiv in ceea ce priveste activitatea
sucursalei din Romania.
(3)Regimul prevazut la alin. (2) poate fi aplicat numai in conditii de
reciprocitate si fara ca prin acesta sa se instituie un tratament mai
favorabil decat cel prevazut pentru institutiile de credit din alte state
membre care desfasoara activitate in Romania.
Art. 78
(1)Institutiile de credit din state terte notifica Bancii Nationale a Romaniei
deschiderea de reprezentante in Romania, in conditiile prevazute prin
reglementarile emise de aceasta.
(2)Reprezentantele trebuie sa-si limiteze activitatea la cercetarea pietei,
reprezentare si publicitate si nu pot efectua nici un fel de activitati
prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 79
Daca prin acordurile incheiate, la nivelul Uniunii Europene cu state terte
este prevazut un alt regim in privinta institutiilor de credit din aceste state
care desfasoara activitate in statele membre, decat cel prevazut in
prezenta ordonanta de urgenta, prevederile acestor acorduri se aplica cu
prioritate.
CAPITOLUL VI: Desfasurarea activitatii in afara teritoriului Romaniei
SECtIUNEA 1: infiintarea de sucursale si prestarea de servicii in alte state
membre
Art. 80
(1)Institutiile de credit autorizate si supravegheate de Banca Nationala a
Romaniei pot desfasura in alte state membre, activitatile prevazute la art.
18 alin. (1) lit. a)-n), prin infiintarea de sucursale sau prin prestarea de

191
servicii in mod direct, fara a fi necesara autorizarea lor de catre
autoritatea competenta din statul membru gazda, daca activitatile
respective se regasesc in autorizatia acordata de Banca Nationala a
Romaniei.
(2)Dispozitiile art. 45 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
Art. 81
(1)Institutia de credit, persoana juridica romana, care intentioneaza sa
infiinteze o sucursala intr-un alt stat membru, trebuie sa transmita Bancii
Nationale a Romaniei o notificare in acest sens, insotita de urmatoarele
date si informatii:
a)statul membru pe teritoriul caruia urmeaza sa fie infiintata sucursala;
b)un program de activitate al sucursalei, incluzand cel putin tipurile de
activitati care urmeaza sa fie desfasurate de aceasta si structura
organizatorica a sucursalei;
c)adresa sediului sucursalei de unde pot fi obtinute documente;
d)identitatea persoanelor desemnate sa asigure conducerea operativa a
sucursalei si informatii privind reputatia si experienta profesionala a
acestora.
(2)in termen de 3 luni de la primirea notificarii, Banca Nationala a
Romaniei transmite autoritatii competente din statul membru gazda
informatiile primite si informeaza in consecinta institutia de credit, cu
exceptia cazului in care, avand in vedere activitatile ce urmeaza sa fie
desfasurate de sucursala, are motive sa considere ca structura
administrativa sau situatia financiara a institutiei de credit sunt
inadecvate; in acest caz, poate sa se opuna infiintarii sucursalei, refuzand,
in consecinta, sa transmita informatii catre autoritatea competenta din
statul membru gazda.
(3)Pe langa informatiile furnizate de institutia de credit potrivit alin. (1),
Banca Nationala a Romaniei comunica autoritatii competente din statul
membru gazda si informatii privind nivelul fondurilor proprii si al cerintelor
de capital ale institutiei de credit.
(4)Daca Banca Nationala a Romaniei refuza transmiterea informatiilor
catre autoritatea competenta din statul membru gazda informeaza in
consecinta institutia de credit si comunica acesteia motivele care au stat la
baza deciziei sale, in termenul prevazut la alin. (2).
(5)Actul prin care se comunica refuzul transmiterii informatiilor, precum si
lipsa unui raspuns din partea Bancii Nationale a Romaniei in termen de 3
luni de la primirea notificarii din partea institutiei de credit, pot fi
contestate in conditiile prevazute in Capitolul IX din Titlul III, Partea I.
Art. 82
(1)Sucursala poate sa inceapa activitatea de la data la care institutiei de
credit, persoana juridica romana, i se comunica de catre autoritatea
competenta din statul membru gazda, daca este cazul, conditiile in care,
in scopul protejarii interesului general, activitatile pot fi desfasurate in
statul membru gazda sau, in lipsa unei asemenea comunicari, la expirarea
unui termen de 2 luni de la primirea de catre autoritatea competenta
respectiva a informatiilor comunicate de Banca Nationala a Romaniei.
(2)Orice intentie de modificare a informatiilor furnizate de institutia de

192
credit, persoana juridica romana, potrivit art. 81 alin. (1) lit. b)-d) se
notifica de catre aceasta Bancii Nationale a Romaniei si autoritatii
competente din statul membru gazda, cu cel putin o luna inainte de data
la care modificarea urmeaza sa fie efectuata; in acest termen, Banca
Nationala a Romaniei decide potrivit art. 81 alin. (2), putand sa se opuna
continuarii activitatii sucursalei in noile conditii.
Art. 83
(1)Institutia de credit, persoana juridica romana, care intentioneaza sa
presteze pentru prima data servicii in mod direct intr-un alt stat membru,
notifica acest lucru Bancii Nationale a Romaniei. Notificarea trebuie sa
indice statul membru gazda si activitatile prevazute la art. 18 alin. (1) lit.
a)-n) pe care institutia de credit intentioneaza sa le desfasoare in acest
stat membru.
(2)Institutia de credit, persoana juridica romana, poate sa presteze
servicii in mod direct intr-un alt stat membru din momentul efectuarii
notificarii prevazute la alin. (1).
(3)in termen de o luna de la primirea notificarii conform alin. (1), Banca
Nationala a Romaniei o transmite autoritatii competente din statul
membru gazda.
Art. 84
Banca Nationala a Romaniei informeaza Comisia Europeana cu privire la
numarul si natura cazurilor in care aceasta s-a opus infiintarii de catre o
institutie de credit, persoana juridica romana, a unei sucursale intr-un alt
stat membru sau continuarii desfasurarii activitatii unei astfel de
sucursale.
Art. 85
(1)Daca Banca Nationala a Romaniei este sesizata de catre autoritatea
competenta din statul membru gazda asupra faptului ca, desi avertizata, o
institutie de credit, persoana juridica romana, care are o sucursala sau
care presteaza in mod direct servicii pe teritoriul statului membru
respectiv nu respecta prevederile legale adoptate in acei stat membru,
care implica competentele autoritatii in cauza, Banca Nationala a Romaniei
intreprinde, de indata, masurile necesare pentru a se asigura ca institutia
de credit in culpa inceteaza comiterea faptelor sesizate. Natura acestor
masuri se comunica autoritatii competente din statul membru gazda.
(2)in situatia in care, contrar masurilor dispuse de Banca Nationala a
Romaniei sau datorita faptului ca astfel de masuri se dovedesc a fi
inadecvate sau nu se pot aplica in statul membru gazda, institutia de
credit, persoana juridica romana, in culpa persista in incalcarea
prevederilor legale prevazute la alin. (1), aceasta este supusa masurilor
sau sanctiunilor dispuse de catre autoritatea competenta din statul
membru respectiv, cu informarea prealabila a Bancii Nationale a Romaniei,
inclusiv, daca este cazul, restrictiei de a initia noi tranzactii pe teritoriul
acelui stat membru.
(3)Actele emise de autoritatile competente din statul membru gazda prin
care sunt dispuse masuri sau sunt aplicate sanctiuni asupra institutiei de
credit, persoana juridica romana, potrivit alin. (2) sunt recunoscute si
produc efecte de plin drept in Romania.

193
Art. 86
Institutia de credit, persoana juridica romana, care desfasoara activitate
pe teritoriul altui stat membru este supusa dispozitiilor legale in vigoare in
statul membru gazda, adoptate in scopul protejarii interesului general si
masurilor sau sanctiunilor dispuse de autoritatile statului membru
respectiv, astfel de masuri putand sa includa interzicerea desfasurarii de
catre institutia de credit in culpa a oricaror activitati viitoare pe teritoriul
statului membru gazda.
Art. 87
(1)inainte de a urma procedura prevazuta la art. 85, autoritatea
competenta din statul membru gazda poate lua, in cazuri de urgenta,
masuri preventive necesare protejarii intereselor deponentilor,
investitorilor si altor persoane care beneficiaza de serviciile furnizate de o
institutie de credit, persoana juridica romana, care-si desfasoara
activitatea pe teritoriul statului membru respectiv, asupra carora Banca
Nationala a Romaniei este informata in cel mai scurt timp.
(2)La solicitarea Comisiei Europene, Banca Nationala a Romaniei comunica
opinia sa cu privire la masurile preventive adoptate potrivit alin. (1).
Art. 88
Banca Nationala a Romaniei informeaza autoritatile competente din statele
membre gazda cu privire la retragerea autorizatiei unei institutii de credit
persoana juridica romana, care desfasoara activitate pe teritoriul altor
state membre, inclusiv cu privire la consecintele retragerii autorizatiei sau
cu privire la incetarea valabilitatii autorizatiei, dupa caz.
Art. 89
(1)Institutiile financiare, persoane juridice romane, pot desfasura in alte
state membre, activitatile prevazute la art. 18 alin. (1) lit. b)-n), prin
deschiderea de sucursale sau prin prestarea de servicii in mod direct,
daca:
a)aceste institutii financiare sunt filiale ale uneia sau mai multor institutii
de credit, persoane juridice romane;
b)activitatile respective sunt prevazute in actele constitutive ale institutiei
financiare;
c)sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile prevazute la art. 54 alin. (1)
lit. a)-e), care se aplica in mod corespunzator.
(2)Dispozitiile art. 45 alin. (2) si 81-83 se aplica in mod corespunzator
institutiilor financiare din Romania prevazute la alin. (1).
(3)Verificarea indeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1) se realizeaza de
catre Banca Nationala a Romaniei, care atesta indeplinirea acestora
concomitent cu efectuarea notificarii potrivit dispozitiilor art. 81, respectiv
ale art. 83. Prin exceptie de la dispozitiile art. 81 alin. (3), notificarea
cuprinde informatii privind nivelul fondurilor proprii ale institutiei
financiare-filiala si nivelul fondurilor proprii si al cerintelor de capital, la
nivel consolidat, ale institutiei de credit, persoana juridica romana,
societate-mama.
(4)Supravegherea institutiei financiare-filiala se asigura de catre Banca
Nationala a Romaniei in conformitate cu dispozitiile art. 23-31, 172-174,
234-223 si 225.

194
(5)in situatia in care institutia financiara nu mai indeplineste una dintre
conditiile prevazute la alin. (1), Banca Nationala a Romaniei notifica
autoritatea competenta din statul membru gazda, caz in care activitatile
desfasurate in statul membru gazda de catre respectiva institutie
financiara intra sub incidenta legislatiei acelui stat, dispozitiile prezentei
ordonante de urgenta nemaifiind incidente.
(6)Dispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si
filialelor din Romania ale institutiilor financiare prevazute la alin. (1).
(7)Nu beneficiaza de regimul prevazut in prezentul articol, institutiile
financiare a caror institutie de credit-mama este o institutie emitenta de
moneda electronica, persoana juridica romana.
Art. 90
Dispozitiile art. 84-88 se aplica in mod corespunzator si in cazul infiintarii
de sucursale sau prestarii de servicii intr-un alt stat membru de catre
institutiile financiare cu sediul in Romania prevazute la art. 89.
SECtIUNEA 2: Deschiderea de sucursale in state terte
Art. 91
(1)Institutiile de credit, persoane juridice romane, pot desfasura
activitatile prevazute in autorizatia acordata de Banca Nationala a
Romaniei pe teritoriul unui stat tert, numai prin infiintarea unei sucursale.
Pentru scopurile prezentei ordonante de urgenta, toate unitatile
operationale infiintate pe teritoriul unui stat tert sunt considerate o
singura sucursala.
(2)infiintarea unei sucursale intr-un stat tert este supusa aprobarii
prealabile a Bancii Nationale a Romaniei, conform reglementarilor emise
de aceasta.
(3)Banca Nationala a Romaniei poate respinge cererea de aprobare a
infiintarii sucursalei daca, pe baza informatiilor detinute si a documentatiei
prezentate de institutia de credit, persoana juridica romana, considera ca:
a)institutia de credit nu dispune de un management adecvat sau de o
situatie financiara corespunzatoare, in raport cu activitatea propusa a fi
desfasurata prin intermediul sucursalei;
b)cadrul legislativ existent in statul tert si/sau modul de aplicare a
acestuia impiedica exercitarea de catre Banca Nationala a Romaniei a
functiilor sale de supraveghere;
c)institutia de credit inregistreaza o evolutie necorespunzatoare a
indicatorilor de prudenta bancara sau nu indeplineste alte cerinte stabilite
prin prezenta ordonanta de urgenta sau prin reglementarile emise in
aplicarea acesteia.
(4)Orice modificare a elementelor care sunt avute in vedere la aprobarea
infiintarii sucursalei este supusa aprobarii prealabile a Bancii Nationale a
Romaniei.
CAPITOLUL VII: Autorizarea in situatii speciale
SECtIUNEA 1: Fuziunea si divizarea
Art. 92
Fuziunea sau divizarea institutiilor de credit, persoane juridice romane, se
efectueaza potrivit dispozitiilor legale in materie si cu respectarea
reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei.

195
Art. 93
(1)Fuziunea se poate realiza:
a)intre doua sau mai multe institutii de credit;
b)intre institutii de credit si institutii financiare;
c)intre institutii de credit si societati prestatoare de servicii auxiliare.
(2)Operatiunile de fuziune si de divizare sunt supuse aprobarii prealabile a
Bancii Nationale a Romaniei potrivit reglementarilor emise de aceasta.
(3)Fuziunea sau divizarea pot fi inregistrate in Registrul Comertului numai
dupa obtinerea aprobarii prealabile din partea Bancii Nationale a
Romaniei.
(4)in cadrul procesului de aprobare prealabila, Banca Nationala a
Romaniei analizeaza documentele prezentate, precum si toate celelalte
informatii disponibile pentru a se asigura ca sunt indeplinite cerintele
prezentei ordonante de urgenta.
Art. 94
La evaluarea unei operatiuni de fuziune sau de divizare se au in vedere,
fara a fi limitative, urmatoarele:
a)indeplinirea conditiilor pentru autorizarea unei institutii de credit;
b)adecvarea capitalului la nivelul institutiei/institutiilor de credit rezultate;
c)transparenta structurii institutiei/institutiilor de credit rezultate, astfel
incat aceasta sa permita desfasurarea unei supravegheri eficiente;
d)calitatea persoanelor care asigura conducerea institutiei/institutiilor de
credit rezultate.
Art. 95
(1)Institutiile de credit, persoane juridice romane, care se infiinteaza ca
rezultat al fuziunii sau al divizarii, precum si institutiile de credit care
continua sa existe in urma unei asemenea operatiuni, trebuie sa
indeplineasca toate conditiile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta
si de reglementarile emise in aplicarea acesteia.
(2)Institutiile de credit, persoane juridice romane, care se infiinteaza
trebuie sa obtina autorizatie din partea Bancii Nationale a Romaniei.
Art. 96
Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator oricarei
operatiuni in care este implicata o institutie de credit, persoana juridica
romana, care are drept rezultat un transfer total sau semnificativ al
patrimoniului acesteia, indiferent de modalitatea in care se realizeaza o
astfel de operatiune.
SECtIUNEA 2: Transformarea unei alte entitati la institutie de credit
Art. 97
in cazul transformarii unei alte entitati in institutie de credit se au in
vedere conditiile prevazute pentru autorizare la paragraful 1.1 al Sectiunii
I a Capitolului II al Titlului I.
Art. 98
O institutie de credit din una din categoriile prevazute la art. 3 se poate
transforma intr-o institutie de credit din alta categorie, numai daca
satisface toate cerintele specifice aplicabile respectivei categorii.
Art. 99
Institutiile financiare se pot transforma in institutii, de credit, in conditiile

196
respectarii tuturor dispozitiilor cu caracter general si special aplicabile
respectivei categorii de institutie de credit.
Art. 100
Procesul de transformare este supus aprobarii Bancii Nationale a
Romaniei, iar institutia de credit rezultata este supusa autorizarii acesteia.
Prevederile referitoare la fuziune se aplica in mod corespunzator.
TITLUL II: CERINTE OPERATIONALE
CAPITOLUL I: Organizare si conducere
Art. 101
(1)in activitatea lor, institutiile de credit se supun reglementarilor si
masurilor adoptate de Banca Nationala a Romaniei in exercitarea
atributiilor sale prevazute de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii
Nationale a Romaniei.
(2)Institutiile de credit trebuie sa-si organizeze intreaga activitate in
conformitate cu regulile unei practici bancare prudente si sanatoase, cu
cerintele legii si ale reglementarilor emise in aplicarea acesteia.
Art. 102
(1)Institutiile de credit se constituie si functioneaza in conditiile prevazute
de legislatia aplicabila societatilor comerciale si cu respectarea prezentei
ordonante de urgenta.
(2)Fiecare institutie de credit are obligatia de a deschide cont curent la
Banca Nationala a Romaniei, inainte de inceperea activitatii, conform
reglementarilor emise de aceasta.
Art. 103
in toate actele sale oficiale, institutia de credit se identifica printr-un
minim de date, conform legislatiei aplicabile, cu mentionarea numarului si
datei de inmatriculare in registrul institutiilor de credit prevazut la art.
417.
Art. 104
Cadrul de administrare al unei institutii de credit, procesele de identificare,
administrare, monitorizare si raportare a riscurilor si mecanismele de
control intern ale acesteia se stabilesc prin actele constitutive si
reglementarile sale interne, in conformitate cu legislatia aplicabila
societatilor comerciale si cu respectarea dispozitiilor prezentei ordonante
de urgenta si ale reglementarilor emise in aplicarea acesteia.
Art. 105
Actul constitutiv si reglementarile interne ale institutiei de credit se
transmit Bancii Nationale a Romaniei, in conditiile prevazute prin
reglementari.
Art. 106
Consiliul de administratie si directorii institutiei de credit au competentele
si atributiile prevazute de legislatia aplicabila societatilor comerciale si
sunt responsabili de aducerea la indeplinire a tuturor cerintelor prevazute
de prezenta ordonanta de urgenta si de reglementarile emise in aplicarea
acesteia.
Art. 107
(1)Conducerea operativa a activitatii institutiei de credit este delegata de
catre consiliul de administratie la cel putin 2 directori, in conformitate cu

197
legislatia aplicabila societatilor comerciale.
(2)Directorii institutiei de credit prevazuti la alin. (1) trebuie sa exercite
exclusiv functia pentru care au fost numiti.
Art. 108
(1)Persoanele desemnate sa exercite responsabilitati de administrare si de
conducere operativa a unei institutii de credit trebuie sa dispuna de
reputatie si experienta adecvate naturii, extinderii si complexitatii
activitatii institutiei de credit si responsabilitatilor incredintate.
(2)in cazul institutiilor de credit, responsabilitatile de administrare
prevazute la alin. (1) pot fi exercitate numai de persoane fizice.
(3)Fiecare dintre persoanele prevazute la alin. (1) trebuie sa fie aprobata
de Banca Nationala a Romaniei inainte de inceperea exercitarii
responsabilitatilor.
(4)Membrii consiliului de administratie trebuie sa dispuna, la nivel colectiv,
de calificare si competenta adecvate pentru a fi in masura sa se pronunte
in deplina cunostinta de cauza cu privire la toate aspectele legate de
activitatea desfasurata de institutia de credit, asupra carora trebuie sa
decida potrivit competentelor lor.
Art. 109
Banca Nationala a Romaniei are autoritatea de a analiza in ce masura sunt
respectate conditiile minime prevazute in prezenta ordonanta de urgenta
si reglementarile emise in aplicarea acesteia, de a evalua toate
circumstantele si informatiile legate de activitatea, reputatia, integritatea
morala si de experienta persoanelor prevazute la art. 108 si de a decide
daca, atat la nivel individual, cat si la nivel colectiv, cerintele prevazute
sunt indeplinite.
Art. 110
(1)in afara de conditiile prevazute de legislatia in vigoare referitoare la
administratorii unei societati comerciale, o persoana nu poate fi aleasa in
consiliul de administratie al unei institutii de credit, iar daca a fost aleasa,
decade din mandatul sau, in urmatoarele, situatii:
a)persoana indeplineste o alta functie in cadrul institutiei de credit in
cauza, cu exceptia cazului in care este si director al acesteia;
b)in ultimii 5 ani, persoanei i s-a retras de catre autoritatea de
supraveghere aprobarea de a administra sau conduce o institutie de
credit, o institutie financiara sau o societate de asigurare/reasigurare sau
o alta entitate care desfasoara activitate in sectorul financiar ori a fost
inlocuita din functia exercitata in astfel de entitati din motive care ii pot fi
imputate;
c)ii este interzis, printr-o dispozitie legala, o hotarare judecatoreasca sau
o decizie a unei alte autoritati, sa administreze sau sa conduca o entitate
de natura celor prevazute la lit. b) ori sa desfasoare activitate intr-unul
dintre domeniile specifice acestor entitati.
(2)Dispozitiile legislatiei in vigoare, referitoare la situatiile de
incompatibilitate si interdictiile prevazute pentru administratori, inclusiv
cele prevazute la alin. (1) se aplica, in mod corespunzator, si directorilor
care nu sunt membri ai consiliului de administratie.
CAPITOLUL II: Secretul profesional in domeniul bancar si relatia cu

198
clientela
Art. 111
(1)Institutia de credit este obligata sa pastreze confidentialitatea asupra
tuturor faptelor, datelor si informatiilor referitoare la activitatea
desfasurata, precum si asupra oricarui fapt, data sau informatie, aflate la
dispozitia sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea,
relatiile personale sau de afaceri ale clientilor ori informatii referitoare la
conturile clientilor - solduri, rulaje, operatiuni derulate -, la serviciile
prestate sau la contractele incheiate cu clientii.
(2)in intelesul prezentului capitol se considera client al unei institutii de
credit, orice persoana cu care, in desfasurarea activitatilor prevazute la
art. 18 si la art. 20, institutia de credit a negociat o tranzactie, chiar daca
respectiva tranzactie nu s-a finalizat si orice persoana care beneficiaza de
serviciile unei institutii de credit, inclusiv persoanele care au beneficiat in
trecut de serviciile unei institutii de credit.
Art. 112
(1)Orice membru al consiliului de administratie al unei institutii de credit,
directorii, angajatii acesteia si orice persoana care, sub o forma sau alta,
participa la administrarea, conducerea ori activitatea institutiei de credit
au obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra oricarui fapt, date sau
informatii la care se refera art. 111 de care au luat cunostinta in cursul
exercitarii responsabilitatilor lor in legatura cu institutia de credit.
(2)Persoanele prevazute la alin. (1) nu au dreptul de a folosi sau de a
dezvalui nici in timpul activitatii si nici dupa incetarea acesteia, fapte sau
date care, daca ar deveni publice, ar dauna intereselor ori prestigiului unei
institutii de credit sau ale unui client al acesteia.
(3)Prevederile alin. (1) si (2) se aplica si persoanelor care obtin informatii
de natura celor aratate, din rapoarte ori alte documente ale institutiei de
credit.
Art. 113
(1)Obligatia de pastrare a secretului profesional in domeniul bancar nu
poate fi opusa unei autoritati competente in exercitarea atributiilor sale de
supraveghere la nivel individual sau, dupa caz, consolidat ori
subconsolidat.
(2)Informatii de natura secretului bancar pot fi furnizate, in masura in
care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori
furnizate, in urmatoarele situatii:
a)la solicitarea titularului de cont sau a mostenitorilor acestuia, inclusiv a
reprezentantilor legali si/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora;
b)in cazurile in care institutia de credit justifica un interes legitim;
c)la solicitarea scrisa a altor autoritati sau institutii ori din oficiu, daca prin
lege speciala aceste autoritati sau institutii sunt indrituite, in scopul
indeplinirii atributiilor lor specifice, sa solicite si/sau sa primeasca astfel de
informatii si sunt identificate clar informatiile care pot fi furnizate de catre
institutiile de credit in acest scop;
d)la solicitarea scrisa a sotului titularului de cont, atunci cand face dovada
ca a introdus in instanta o cerere de impartire a bunurilor comune, sau la
solicitarea instantei;

199
e)la solicitarea instantei, in scopul solutionarii diferitelor cauze deduse
judecatii.
(3)in cererea scrisa adresata institutiei de credit, conform alin. (2) lit. c),
trebuie sa se precizeze temeiul legal al solicitarii de informatii, identitatea
clientului la care se refera informatiile confidentiale care se solicita,
categoria informatiilor solicitate si scopul pentru care se solicita acestea.
(4)Personalul institutiei de credit nu poate utiliza in folos personal sau in
folosul altuia, direct ori indirect, informatii confidentiale de natura celor
prevazute la art. 111, pe care le detine sau de care a luat cunostinta in
orice mod.
Art. 114
Institutiile de credit sunt obligate sa furnizeze informatii de natura
secretului bancar, dupa inceperea urmaririi penale impotriva unui client, la
solicitarea scrisa a procurorului sau a instantei judecatoresti ori, dupa caz,
a organelor de cercetare penala, cu autorizarea procurorului.
Art. 115
Nu se considera incalcari ale obligatiei de pastrare a secretului bancar:
a)furnizarea de date agregate, astfel incat identitatea si informatiile
privind activitatea fiecarui client nu pot fi identificate;
b)furnizarea de date structurilor constituite sub forma centralei riscurilor
bancare, centralei incidentelor de plata sau fondului de garantare a
depozitelor, organizate in conditiile legii;
c)furnizarea de date auditorului financiar al institutiei de credit;
d)furnizarea de informatii la cererea institutiilor de credit corespondente,
daca aceste informatii au legatura cu operatiunile derulate prin conturile
de corespondent;
e)furnizarea de date si informatii entitatilor apartinand grupului din care
face parte institutia de credit, necesare pentru organizarea supravegherii
pe baza consolidata si pentru combaterea spalarii banilor si a finantarii
terorismului.
Art. 116
Persoanele abilitate sa solicite si/sau sa primeasca informatii de natura
secretului bancar potrivit prezentului capitol, sunt obligate sa pastreze
confidentialitatea acestora si le pot utiliza numai in scopul pentru care le-
au solicitat sau le-au fost furnizate, potrivit legii.
Art. 117
(1)Institutiile de credit pot derula tranzactii cu clientii doar pe baze
contractuale, actionand intr-o maniera prudenta si cu respectarea
legislatiei specifice in domeniul protectiei consumatorului.
(2)Documentele contractuale trebuie sa fie redactate astfel incat sa
permita clientilor intelegerea tuturor termenilor si conditiilor contractuale,
in special a prestatiilor la care acestia se obliga potrivit contractului
incheiat. Institutiile de credit nu pot pretinde clientului dobanzi, penalitati,
comisioane, ori alte costuri si speze bancare, daca plata acestora nu este
stipulata in contract.
(3)Institutiile de credit care emit moneda electronica trebuie sa asigure
respectarea dispozitiilor art. 320.
Art. 118

200
(1)Institutiile de credit trebuie sa asigure identificarea in mod
corespunzator a clientelei, in conditiile prevazute de legislatia in materie,
oferirea de servicii care implica deschiderea si operarea de conturi sau
inchirierea de casele de siguranta catre persoane anonime fiind interzisa.
(2)in vederea indeplinirii obligatiilor care le revin potrivit prezentei
ordonante de urgenta sau altor dispozitii legale, institutiile de credit pot
prelucra date cu caracter personal, fara consimtamantul expres al
persoanei vizate.
Art. 119
Institutiile de credit nu pot conditiona acordarea de credite sau furnizarea
altor produse/servicii clientilor de vanzarea sau cumpararea, actiunilor sau
a altor titluri de capital/instrumentelor financiare emise de institutia de
credit sau de o alta entitate apartinand grupului din care face parte
institutia de credit ori de acceptarea de catre client a unor alte
produse/servicii oferite de institutia de credit sau de o entitate apartinand
grupului acesteia, care nu au legatura cu operatiunea de creditare sau cu
produsul/serviciul solicitat.
Art. 120
Contractele de credit, inclusiv contractele de garantie reala sau personala,
incheiate de o institutie de credit constituie titluri executorii.
Art. 121
Fiecare institutie de credit intocmeste si pastreaza la sediul social sau la
sucursalele acesteia un exemplar al documentelor contractuale,
documentatia interna aferenta tranzactiilor derulate, evidenta zilnica a
inregistrarilor pentru fiecare client din care sa rezulte cel putin
caracteristicile tranzactiilor derulate si soldul datorat clientului sau
institutiei de credit si orice informatii privitoare la relatiile sale de afaceri
cu clientii si cu alte persoane pe care Banca Nationala a Romaniei le poate
prevedea prin reglementari.
CAPITOLUL III: Cerinte pentru acoperirea riscurilor
SECtIUNEA 1: Nivelul de aplicare
Art. 122
Institutiile de credit trebuie sa respecte cerintele prevazute la art. 24 si
art. 126, in sectiunile a 6-a, a 7-a si a 8-a din prezentul capitol si cele
prevazute in Capitolul V din prezentul titlu, la nivel individual si/sau, dupa
caz, consolidat ori sub-consolidat. Aplicarea de catre o institutie de credit
a acestor cerinte, la nivel individual si/sau, dupa caz, consolidat ori sub-
consolidat, se stabileste prin reglementarile emise in aplicarea prezentei
ordonante de urgenta.
SECtIUNEA 2: Fondurile proprii si nivelul minimul acestora pentru
acoperirea riscurilor
Art. 123
in scopul asigurarii stabilitatii si sigurantei activitatii desfasurate si/sau a
indeplinirii obligatiilor asumate, fiecare institutie de credit trebuie sa
mentina un nivel adecvat al fondurilor sale proprii.
Art. 124
Elementele care intra in calculul fondurilor proprii, conditiile si limitele in
care acestea pot fi luate in considerare si situatiile in care pot fi depasite

201
aceste limite, elementele care se deduc la calculul fondurilor proprii si
orice alte cerinte de determinare a acestora, sunt stabilite prin
reglementarile emise in aplicarea prezentei ordonante de urgenta, atat la
nivel individual, cat si la nivel consolidat.
Art. 125
Orice referire la notiunea de fonduri proprii cuprinsa in prezenta ordonanta
de urgenta, in reglementarile sau in alte acte de aplicare emise in baza
acestei ordonante de urgenta se considera a fi facuta la conceptul de
fonduri proprii stabilit prin reglementarile emise in acest sens.
Art. 126
(1)Fara a se aduce atingere dispozitiilor art. 23 si competentelor Bancii
Nationale a Romaniei prevazute la art. 226, institutiile de credit trebuie sa
dispuna, in masura si conditiile prevazute prin reglementarile emise in
aplicarea prezentei ordonante de urgenta, de un nivel al fondurilor proprii,
care sa se situeze in permanenta cel putin la nivelul cerintelor de capital
stabilite pentru acoperirea, dupa caz, a riscului de credit, inclusiv a riscului
de credit al contrapartidei, a riscului de diminuare a valorii creantei, a
riscului de pozitie, a riscului de decontare/livrare, a riscului valutar, a
riscului de marfa si a riscului operational.
(2)Prin reglementari se stabilesc metodologiile de determinare a nivelului
cerintelor de capital pentru acoperirea riscurilor prevazute la alin. (1),
criteriile in functie de care acestea se aplica si segmentele de activitate
vizate de respectivele metodologii.
SECtIUNEA 3: Riscul de credit
Art. 127
La calculul cerintelor de capital pentru acoperirea riscului de credit,
institutiile de credit pot utiliza, pentru determinarea valorii ponderate la
risc a expunerilor, abordarea standard sau, cu aprobarea Bancii Nationale
a Romaniei, abordarea bazata pe modele interne de rating.
Art. 128
Metodologia de determinare a valorii ponderate la risc a expunerilor prin
utilizarea abordarii standard se stabileste prin reglementari emise in
aplicarea prezentei ordonante de urgenta.
Art. 129
(1)in cazul abordarii standard, calitatea creditului, inclusiv pentru
expunerile provenite din securitizare, se poate determina prin raportarea
la evaluarile realizate de institutii externe de evaluare a creditului sau de
catre agentii de creditare a exportului, recunoscute ca eligibile de catre
Banca Nationala a Romaniei, pe baza unor criterii specifice prevazute in
reglementarile emise in aplicarea prezentei ordonante de urgenta.
(2)O institutie externa de evaluare a creditului care a fost recunoscuta ca
eligibila in acest scop de catre autoritatea competenta dintr-un alt stat
membru sau de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, poate fi
recunoscuta ca eligibila de Banca Nationala in Romania, fara a mai fi
necesara o alta evaluare.
(3)Banca Nationala a Romaniei face publica o prezentare a procesului de
evaluare si lista institutiilor externe de evaluare a creditului recunoscute
ca eligibile.

202
Art. 130
(1)Metodologia de determinare a valorii ponderate la risc a expunerilor
prin utilizarea abordarii bazate pe modele interne de rating si conditiile
minime in care poate fi aprobata utilizarea acestei metode se stabilesc
prin reglementari emise in aplicarea prezentei ordonante de urgenta.
(2)Institutiile de credit pot obtine aprobarea in vederea utilizarii abordarii
bazate pe modele interne de rating, numai daca demonstreaza Bancii
Nationale a Romaniei ca sistemele implementate, de administrare si de
rating pentru riscul de credit, sunt conforme standardelor si cerintelor
minime de evaluare a conformitatii, stabilite prin reglementari emise in
aplicarea prezentei ordonante de urgenta.
(3)Daca o institutie de credit nu mai indeplineste conditiile in care a
obtinut aprobarea pentru utilizarea abordarii bazate pe modele interne de
rating trebuie sa prezinte Bancii Nationale a Romaniei un plan adecvat de
inlaturare a deficientelor sau sa probeze ca efectele generate de
neindeplinirea conditiilor nu sunt semnificative.
Art. 131
Daca o institutie de credit, persoana juridica romana, este institutie de
credit-mama la nivelul Uniunii Europene sau este o filiala a unei institutii
de credit-mama la nivelul Uniunii Europene ori a unei societati financiare
holding-mama la nivelul Uniunii Europene, iar la nivelul grupului din care
face parte se utilizeaza in mod unitar abordarea bazata pe modele interne
de rating, Banca Nationala a Romaniei poate permite ca indeplinirea
cerintelor minime stabilite sa fie asigurata de catre societatea-mama si
filialele acesteia considerate impreuna.
Art. 132
Daca o institutie de credit, persoana juridica romana, este institutie de
credit-mama la nivelul Uniunii Europene sau este filiala a unei institutii de
credit-mama la nivelul Uniunii Europene ori a unei societati financiare
holding-mama la nivelul Uniunii Europene si daca se intentioneaza
utilizarea la nivel de grup a abordarii bazate pe modele interne de rating,
Banca Nationala a Romaniei coopereaza cu autoritatile competente ale
diferitelor entitati care fac parte din grup, inclusiv in vederea acordarii
aprobarii pentru utilizarea abordarii respective, in conditiile prevazute la
art. 182-188.
Art. 133
(1)Institutia de credit care a obtinut aprobarea pentru utilizarea abordarii
bazate pe modele interne de rating, trebuie sa implementeze aceasta
abordare pentru toate expunerile.
(2)Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), Banca Nationala a Romaniei
poate aproba implementarea graduala a abordarii bazate pe modele
interne de rating, in conditiile stabilite prin reglementarile emise in
aplicarea prezentei ordonante de urgenta. Aceste conditii trebuie sa
asigure ca acest tratament nu este utilizat in mod selectiv de catre
institutia de credit, in scopul de a obtine un nivel mai redus al cerintelor
sale de capital.
(3)Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), institutiile de credit care au
obtinut aprobarea pentru utilizarea abordarii bazate pe modele interne de

203
rating, pot utiliza, cu aprobarea Bancii Nationale a Romaniei, abordarea
standard pentru anumite clase de expuneri, in conditiile prevazute prin
reglementari.
Art. 134
Atat in cazul utilizarii abordarii standard, cat si in cazul utilizarii abordarii
bazate pe modele interne de rating, tratamentul specific aplicabil
urmatoarelor categorii de expuneri se stabileste prin reglementari emise in
aplicarea prezentei ordonante de urgenta:
a)expuneri care beneficiaza de o protectie a creditului;
b)expuneri care fac obiectul securitizarii si pozitii din securitizare;
c)expuneri din tranzactii cu instrumente financiare derivate, din tranzactii
de rascumparare, din tranzactii cu termen lung de decontare, din
tranzactii de imprumutari marja, din operatiuni de dare de titluri/marfuri
cu imprumut si din operatiuni de luare de titluri/marfuri cu imprumut.
SECtIUNEA 4: Riscurile de piata
Art. 135
Metodele de determinare a cerintelor de capital pentru acoperirea
riscurilor de pozitie, a riscului de decontare/livrare, a riscului valutar si a
riscului de marfa se stabilesc prin reglementari emise in aplicarea
prezentei ordonante de urgenta.
Art. 136
(1)Banca Nationala a Romaniei poate permite unei institutii de credit sa-si
calculeze cerintele de capital pentru riscul de pozitie, riscul valutar si/sau
riscul de marfa utilizand propriile modele interne sau o combinatie a
acestora cu metodele stabilite prin reglementarile emise in aplicarea
prezentei ordonante de urgenta si stabileste conditiile in care pot fi
utilizate astfel de modele.
(2)Fiecare institutie de credit trebuie sa solicite si sa obtina aprobarea
Bancii Nationale a Romaniei pentru utilizarea propriilor modelelor interne,
in conditiile stabilite prin reglementarile emise in aplicarea prezentei
ordonante de urgenta.
SECtIUNEA 5: Riscul operational
Art. 137
Institutiile de credit trebuie sa dispuna in permanenta de fonduri proprii
pentru acoperirea riscului operational la care sunt expuse.
Art. 138
(1)in vederea determinarii cerintei de capital pentru acoperirea riscului
operational, institutiile de credit pot utiliza abordarea de baza sau, cu
aprobarea Bancii Nationale a Romaniei, abordarea standard, abordarea
standard alternativa sau abordarea avansata de evaluare.
(2)Metodologia de determinare a cerintei de capital pentru acoperirea
riscului operational potrivit abordarilor prevazute la alin. (1) si, dupa caz,
conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca institutiile de credit pentru
utilizarea abordarilor respective sunt prevazute in reglementarile emise in
aplicarea prezentei ordonante de urgenta.
Art. 139
Institutiile de credit pot sa utilizeze, cu acordul Bancii Nationale a
Romaniei, o combinatie a abordarilor prevazute la art. 138 alin. (1), in

204
conditiile stabilite prin reglementarile emise in aplicarea prezentei
ordonante de urgenta.
Art. 140
Dispozitiile art. 131 si 132 se aplica in mod corespunzator in cazul utilizarii
abordarii avansate de evaluare la determinarea cerintelor de capital
pentru acoperirea riscului operational.
SECtIUNEA 6: Expuneri mari
Art. 141
Institutiile de credit sunt obligate sa respecte in permanenta cerintele
privind expunerile mari stabilite prin reglementarile emise in aplicarea
prezentei ordonante de urgenta.
Art. 142
Fiecare institutie de credit trebuie sa dispuna de proceduri administrative
si contabile riguroase si de mecanisme adecvate de control intern pentru
identificarea si inregistrarea tuturor expunerilor mari si a modificarilor
ulterioare ale acestora, conform dispozitiilor prezentei ordonante de
urgenta si ale reglementarilor aplicabile, si pentru monitorizarea acestor
expuneri in conformitate cu politicile proprii privind expunerile.
SECtIUNEA 7: Participatii calificate ale institutiilor de credit
Art. 143
(1)Valoarea unei participatii calificate a unei institutii de credit, persoana
juridica romana, intr-o entitate, alta decat o institutie de credit, o
institutie financiara, o societate de asigurare, o societate de reasigurare
sau o societate ce desfasoara activitati care reprezinta o prelungire directa
a activitatii bancare, cum ar fi leasing, factoring, administrare de fonduri
de investitii, sau care presteaza servicii auxiliare activitatii bancare, cum
ar fi servicii de procesare de date, ori desfasoara alte activitati similare, nu
poate sa depaseasca 15% din fondurile sale proprii.
(2)Valoarea totala a participatiilor calificate ale institutiei de credit,
persoana juridica romana, in entitatile prevazute la alin. (1) nu poate
depasi 50% din fondurile sale proprii.
(3)Limitele prevazute la alin. (1) si (2) nu pot fi depasite decat in situatii
exceptionale, caz in care Banca Nationala a Romaniei dispune institutiei de
credit sa-si majoreze fondurile proprii sau sa intreprinda alte masuri
similare.
Art. 144
Institutiile de credit, persoane juridice romane, nu pot dobandi participatii
calificate intr-o entitate de natura celor prevazute la art. 143 alin. (1),
daca in acest fel institutia de credit poate exercita controlul asupra
entitatii respective.
Art. 145
Detinerile temporare de actiuni in cursul unei operatiuni de asistenta sau
restructurare financiara ori in cursul normal al unei operatiuni de
subscriere sau detinerile temporare de actiuni in numele institutiei de
credit, persoana juridica romana, dar pe contul altor persoane, nu se
considera participatii calificate si nu sunt luate in calculul limitelor
prevazute la art. 143 alin. (1) si (2). De asemenea, investitiile in actiuni
care nu intrunesc caracteristicile unei imobilizari financiare nu sunt incluse

205
in acest calcul.
Art. 146
(1)Este supusa aprobarii prealabile a Bancii Nationale a Romaniei
dobandirea de catre institutia de credit, persoana juridica romana, a
oricarei participatii calificate intr-o entitate dintr-un stat tert daca, in urma
dobandirii, entitatea ar intra in sfera de consolidare prudentiala a
institutiei de credit, persoana juridica romana, conform reglementarilor
aplicabile.
(2)Criteriile care stau la baza evaluarii intentiei de dobandire a
participatiilor calificate prevazute la alin. (1), au in vedere urmatoarele:
a)dobandirea participatiei calificate sa nu supuna institutia de credit,
persoana juridica romana, la riscuri nejustificate sau sa nu impiedice
realizarea unei supravegheri eficiente pe baza consolidata;
b)institutia de credit, persoana juridica romana, sa dispuna de suficiente
resurse financiare si de natura organizatorica pentru dobandirea si
administrarea participatiei calificate.
Art. 147
Participatiile calificate, altele decat cele supuse aprobarii prealabile a
Bancii Nationale a Romaniei conform art. 146, inclusiv cele care, in situatii
exceptionale depasesc limitele stabilite in conditiile art. 143 alin. (3), se
notifica acesteia in termen de 5 zile de la data dobandirilor de catre
institutia de credit, persoana juridica romana.
SECtIUNEA 8: Procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri
Art. 148
(1)Fiecare institutie de credit trebuie sa dispuna de strategii si procese
interne formalizate, solide, eficiente si complete de evaluare si mentinere
in permanenta a nivelului, structurii si distributiei capitalului, care, din
perspectiva institutiei de credit, sunt considerate adecvate pentru
acoperirea tuturor riscurilor la care aceasta este sau poate fi expusa, intr-
un mod corespunzator naturii si nivelului acestor riscuri. in acest sens,
institutia de credit trebuie sa aiba in vedere, pe langa riscurile prevazute
la art. 126, orice alte riscuri aferente activitatii desfasurate, precum si cele
datorate unor factori externi acesteia.
(2)Procesele si strategiile prevazute la alin. (1) trebuie sa fie supuse unor
revizuiri interne regulate de catre institutia de credit, astfel incat sa se
asigure ca ele raman in permanenta cuprinzatoare si proportionale in
raport cu natura, extinderea si complexitatea activitatilor desfasurate de
respectiva institutie de credit.
Art. 149
Fiecare institutie de credit este responsabila pentru procesul intern de
evaluare a adecvarii capitalului la profilul sau de risc.
SECtIUNEA 9: Alte cerinte prudentiale
Art. 150
(1)Banca Nationala a Romaniei poate stabili prin reglementari si alte
cerinte de natura prudentiala, precum si nivelul de aplicare al acestora la
institutiile de credit. Aceste cerinte pot viza, fara a fi limitative,
urmatoarele:
a)riscul de lichiditate;

206
b)operatiunile institutiei de credit cu persoanele aflate in relatii speciale cu
aceasta;
c)externalizarea activitatilor institutiei de credit;
d)calitatea activelor si provizioane;
e)modificarile operate la nivelul institutiei de credit fata de conditiile care
au stat la baza autorizarii acesteia.
(2)in aplicarea dispozitiilor alin. (1) lit. e), modificarile pentru care este
necesara obtinerea aprobarii prealabile a Bancii Nationale a Romaniei,
respectiv cele pentru care notificarea ulterioara este suficienta se stabilesc
prin reglementarile emise in baza prezentei ordonante de urgenta.
inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor corespunzatoare
modificarilor supuse aprobarii prealabile, se realizeaza numai dupa
obtinerea acestei aprobari.
Art. 151
infiintarea de sucursale pe teritoriul Romaniei de catre institutiile de
credit, persoane juridice romane, si deschiderea de reprezentante in tara
sau in strainatate de catre acestea se realizeaza in conditiile prevazute de
reglementarile Bancii Nationale a Romaniei. Dispozitiile art. 53 alin. (2) se
aplica in mod corespunzator.
CAPITOLUL IV: Situatii financiare si audit
Art. 152
(1)Institutiile de credit trebuie sa organizeze si sa conduca contabilitatea
in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata,
si sa intocmeasca situatii financiare anuale si, dupa caz, situatii financiare
anuale consolidate, care sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, a
performantei financiare, a fluxurilor de trezorerie si a celorlalte aspecte
legate de activitatea desfasurata. Evidenta contabila si situatiile financiare
ale unei institutii de credit trebuie sa reflecte, de asemenea, operatiunile
si situatia financiara a sucursalelor si a filialelor, pe baza individuala si,
respectiv, pe baza consolidata.
(2)Situatiile financiare anuale ale institutiilor de credit si, dupa caz,
situatiile financiare anuale consolidate, trebuie sa fie auditate de auditori
financiari, in conformitate cu standarde si practici acceptate pe plan
international.
(3)Administratorii si directorii institutiei de credit sunt responsabili pentru
respectarea dispozitiilor alin. (1) si (2).
Art. 153
Institutiile de credit sunt obligate sa prezinte Bancii Nationale a Romaniei
situatiile lor financiare, precum si alte date si informatii cerute la
termenele si in forma stabilite prin reglementari si instructiuni de catre
Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate de supraveghere.
Art. 154
Banca Nationala a Romaniei poate stabili prin reglementari efectuarea de
activitati de audit la institutiile de credit in alte scopuri decat cel prevazut
la art. 152 alin. (2) si standardele aplicabile in aceste cazuri.
Art. 155
(1)Auditorii financiari ai institutiilor de credit trebuie sa fie aprobati de
Banca Nationala a Romaniei.

207
(2)Banca Nationala a Romaniei poate respinge numirea unui auditor
financiar daca apreciaza ca acesta nu dispune de experienta si/sau
independenta adecvate pentru indeplinirea sarcinilor specifice sau daca
exista constatari potrivit carora acesta nu a respectat cerintele de
conduita etica si profesionala specifice.
(3)Institutiile de credit au obligatia sa inlocuiasca periodic auditorul
financiar sau sa solicite auditorului financiar inlocuirea periodica a
coordonatorului echipei care realizeaza auditul financiar, conform
cerintelor Bancii Nationale a Romaniei.
Art. 156
(1)Auditorul financiar al unei institutii de credit trebuie sa informeze Banca
Nationala a Romaniei de indata ce, in exercitarea atributiilor sale, a luat
cunostinta despre orice fapt sau decizie in legatura cu institutia de credit
care:
a)reprezinta o incalcare semnificativa a legii si/sau a reglementarilor ori a
altor acte emise in aplicarea acesteia, prin care sunt stabilite conditiile de
autorizare sau cerinte privind desfasurarea activitatii;
b)este de natura sa afecteze capacitatea institutiei de credit de a functiona
in continuare;
c)poate conduce la un refuz din partea auditorului financiar de a-si
exprima opinia asupra situatiilor financiare sau la exprimarea de catre
acesta a unei opinii cu rezerve.
(2)La solicitarea Bancii Nationale a Romaniei, auditorul financiar al
institutiei de credit are obligatia sa furnizeze orice detalii, clarificari,
explicatii legate de activitatea de audit financiar desfasurata.
(3)Obligatiile prevazute la alin. (1) si (2) revin auditorului financiar al
institutiei de credit si in situatia in care exercita sarcini specifice intr-o
entitate care are legaturi stranse decurgand dintr-o relatie de control cu
institutia de credit.
(4)indeplinirea cu buna-credinta de catre auditorul financiar a obligatiei de
a informa Banca Nationala a Romaniei conform alin. (1)-(3) nu constituie
o incalcare a obligatiei de pastrare a secretului profesional, care revine
acestuia potrivit legii sau clauzelor contractuale, si nu poate atrage
raspunderea de orice natura a acestuia.
(5)Banca Nationala a Romaniei are acces la orice documente intocmite de
auditorii financiari pe parcursul actiunii de audit.
Art. 157
Banca Nationala a Romaniei poate retrage aprobarea acordata unui
auditor financiar, in situatia in care acesta nu isi indeplineste in mod
corespunzator atributiile prevazute de lege sau nu respecta cerintele de
conduita etica si profesionala specifice.
Art. 158
Banca Nationala a Romaniei poate emite reglementari specifice cu privire
la relatia auditor financiar - autoritate competenta.
CAPITOLUL V: Cerinte de publicare pentru institutiile de credit
Art. 159
(1)in scopul asigurarii disciplinei si transparentei pietei, institutiile de
credit trebuie sa faca publice date si informatii referitoare la activitatea

208
desfasurata, in masura si conditiile prevazute in reglementarile emise in
aplicarea prezentei ordonante de urgenta.
(2)Institutiile de credit trebuie sa adopte politici formale pentru asigurarea
respectarii cerintelor de publicare stabilite si pentru evaluarea adecvarii
datelor si informatiilor publicate.
Art. 160
intreprinderile mici si mijlocii sau orice alte societati, solicitante ale unui
credit, pot cere institutiei de credit sa le furnizeze o explicatie in scris cu
privire la incadrarea lor intr-un anumit rating.
Art. 161
(1)Institutiile de credit trebuie sa faca publice datele si informatiile
prevazute la art. 159 cel putin anual, imediat ce acestea sunt disponibile.
(2)Pe baza criteriilor prevazute in reglementarile emise in aplicarea
prezentei ordonante de urgenta, institutiile de credit trebuie sa determine
daca este necesara publicarea cu o frecventa mai mare decat cea
prevazuta la alin. (1).
Art. 162
(1)Modalitatile de publicare a datelor si informatiilor necesare, locatia
unde acestea sunt disponibile si mijloacele de verificare a respectarii
cerintelor de publicare se stabilesc de catre fiecare institutie de credit. in
masura in care este posibil, institutiile de credit trebuie sa asigure
utilizarea acelorasi mijloace sau a aceleiasi locatii pentru publicarea
tuturor datelor si informatiilor.
(2)Prezentarile echivalente de date si informatii realizate de institutia de
credit catre piata in baza cerintelor privind publicarea situatiilor financiare,
listarea la bursa sau alte asemenea cerinte, pot fi considerate ca
asigurand respectarea cerintelor de publicare potrivit prezentei ordonante
de urgenta. Daca datele si informatiile nu sunt incluse in situatiile
financiare, institutiile de credit trebuie sa indice unde pot fi gasite.
Art. 163
(1)Pentru asigurarea transparentei si disciplinei de piata, Banca Nationala
a Romaniei poate impune unei institutii de credit masuri specifice
referitoare la:
a)continutul datelor si informatiilor pe care trebuie sa le publice;
b)frecventa cu care trebuie sa publice unele date si informatii si stabilirea
termenelor de publicare;
c)mijloacele si locatiile de publicare, altele decat cele utilizate pentru
publicarea situatiilor financiare;
d)utilizarea anumitor mijloace de verificare a datelor si informatiilor
publicate care nu intra in sfera auditului financiar.
TITLUL III: SUPRAVEGHEREA sI CERINtE DE PUBLICARE PENTRU
BANCA NAtIONALA A ROMANIEI
CAPITOLUL I: Supravegherea institutiilor de credit, persoane juridice
romane
Art. 164
in scopul protejarii intereselor deponentilor si al asigurarii stabilitatii si
viabilitatii intregului sistem bancar, Banca Nationala a Romaniei asigura
supravegherea prudentiala a institutiilor de credit persoane juridice

209
romane, inclusiv a sucursalelor acestora infiintate in alte state membre ori
in state terte, prin stabilirea unor norme si indicatori de prudenta bancara
si urmarirea respectarii acestora si a altor cerinte prevazute de lege si de
reglementarile aplicabile, atat la nivel individual, cat si la nivel consolidat
sau sub-consolidat, dupa caz, in vederea prevenirii si limitarii riscurilor
specifice activitatii bancare.
Art. 165
Institutiile de credit, persoane juridice romane, sunt obligate sa raporteze
Bancii Nationale a Romaniei datele si informatiile necesare pentru
evaluarea respectarii dispozitiilor cuprinse in prezenta ordonanta de
urgenta si in reglementarile emise in aplicarea acesteia, la termenele si in
forma stabilite de aceasta.
Art. 166
(1)Banca Nationala a Romaniei asigura verificarea cadrului de
administrare, a strategiilor, proceselor si mecanismelor implementate de
fiecare institutie de credit, persoana juridica romana, pentru respectarea
dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta si ale reglementarilor emise in
aplicarea acesteia si realizeaza propria evaluare a riscurilor la care
institutia de credit este sau poate fi expusa.
(2)Pe baza verificarii si evaluarii efectuate, Banca Nationala a Romaniei
determina in ce masura cadrul de administrare, strategiile, procesele si
mecanismele implementate de institutia de credit, persoana juridica
romana, si fondurile proprii detinute de aceasta asigura o administrare
prudenta si o acoperire adecvata a riscurilor in raport cu profilul de risc ai
institutiei de credit.
(3)Banca Nationala a Romaniei stabileste frecventa si gradul de detaliere a
verificarilor si evaluarilor, avand in vedere marimea, importanta sistemica,
natura, extinderea si complexitatea activitatilor desfasurate de fiecare
institutie de credit, persoana juridica romana, si cu luarea in considerare a
principiului proportionalitatii. Verificarile si evaluarile se actualizeaza cel
putin o data pe an.
Art. 167
Banca Nationala a Romaniei urmareste realizarea unei comunicari eficiente
cu fiecare institutie de credit, persoana juridica romana, care sa asigure o
cunoastere aprofundata a activitatii, organizarii si procesului intern al
institutiei de credit de evaluare a adecvarii capitalului la profilul sau de
risc.
Art. 168
(1)Banca Nationala a Romaniei poate face recomandari institutiei de
credit, persoana juridica romana, in vederea adoptarii de masuri
corespunzatoare de catre acesta pentru imbunatatirea cadrului de
administrare, a strategiilor, proceselor si mecanismelor implementate,
pentru asigurarea unei organizari adecvate a activitatii desfasurate ori
pentru restabilirea sau sustinerea situatiei sale financiare. Institutia de
credit trebuie sa comunice Bancii Nationale a Romaniei masurile
intreprinse, in termenele stabilite de aceasta.
(2)Independent de formularea unor recomandari, Banca Nationala a
Romaniei poate dispune masuri de supraveghere si/sau aplicarea de

210
sanctiuni potrivit prezentei ordonante de urgenta.
Art. 169
Urmarirea respectarii de catre institutiile de credit, persoane juridice
romane, a cerintelor de natura prudentiala si a altor cerinte prevazute, de
prezenta ordonanta de urgenta si de reglementarile aplicabile se
realizeaza de catre Banca Nationala a Romaniei pe baza raportarilor
transmise de institutiile de credit si prin verificari la fata locului
desfasurate la sediul institutiilor de credit si al sucursalelor acestora din
tara si din strainatate.
Art. 170
(1)Verificarile la fata locului se efectueaza de catre personalul Bancii
Nationale a Romaniei, imputernicit in acest sens, sau de catre auditori
financiari sau experti numiti de Banca Nationala a Romaniei.
(2)Banca Nationala a Romaniei poate stabili, in anumite situatii, scopul
auditului financiar si standardele ce trebuie luate in considerare, in
conditiile mentinerii acestuia in aria de competenta a auditorului financiar.
Art. 171
(1)Institutiile de credit, persoane juridice romane, sunt obligate sa
permita personalului Bancii Nationale a Romaniei si altor persoane
imputernicite sa efectueze verificarea sa le examineze evidentele,
conturile si operatiunile si sa furnizeze toate documentele si informatiile
legate de desfasurarea activitatii, dupa cum sunt solicitate de catre
acestia.
(2)Institutiile de credit, persoane juridice romane, sunt obligate sa
transmita Bancii Nationale a Romaniei orice informatii solicitate de
aceasta, in scopul exercitarii competentelor sale prevazute de lege.
Art. 172
(1)Supravegherea prudentiala a institutiilor de credit, persoane juridice
romane, care desfasoara activitati in alte state membre in conditiile
prevazute in Capitolul VI din Titlul I, Partea I, in special prin infiintarea
unei sucursale, este asigurata de Banca Nationala a Romaniei, avand in
vedere dispozitiile prezentei ordonante de urgenta.
(2)Dispozitiile alin. (1) nu impiedica exercitarea de catre autoritatea
competenta din statul membru gazda a competentelor ce ii revin pe linia
implementarii politicii sale monetare, a cerintelor de raportare in scopuri
statistice si a celor care rezulta din dispozitiile alin. (3).
(3)Supravegherea cerintelor de lichiditate la nivelul sucursalelor infiintate
in alte state membre de institutiile de credit, persoane juridice romane,
este asigurata de autoritatea competenta din statul membru gazda in
cooperare cu Banca Nationala a Romaniei.
Art. 173
(1)Pentru supravegherea prudentiala a institutiilor de credit din Romania,
care desfasoara activitate in alte state membre, in special printr-o
sucursala, Banca Nationala a Romaniei colaboreaza cu autoritatile
competente din statele membre gazda.
(2)in cadrul colaborarii prevazute la alin. (1) se asigura schimbul tuturor
informatiilor referitoare la administrarea si la actionariatul institutiei de
credit, persoana juridica romana de natura sa faciliteze supravegherea

211
acesteia si evaluarea indeplinirii conditiilor care au stat la baza autorizarii,
precum si schimbul tuturor informatiilor de natura sa faciliteze verificarea
pe o baza continua a activitatii institutiei fie credit, in special in ceea ce
priveste, lichiditatea, solvabilitatea, schema de garantare a depozitelor,
limitarea expunerilor mari, procedurile administrative si contabile si
mecanismele de control intern.
Art. 174
(1)Pentru verificarea activitatii sucursalelor infiintate in alte state membre
de catre institutiile de credit, persoane juridice romane, Banca Nationala a
Romaniei poate efectua verificari la sediul acestor sucursale, cu
informarea prealabila a autoritatilor competente din statele membre gazda
sau poate solicita efectuarea verificarii de catre aceste autoritati, situatie
in care poate participa la efectuarea verificarii, daca considera necesar.
(2)Autoritatea competenta din statul membru gazda poate efectua, in
exercitarea competentelor sale, verificari la sediul sucursalelor infiintate
pe teritoriul statului membru respectiv de institutiile de credit, persoane
juridice romane.
Art. 175
Pentru supravegherea activitatii sucursalelor infiintate in state terte de
institutiile de credit, persoane juridice romane, Banca Nationala a
Romaniei coopereaza cu autoritatile competente din aceste state, in
conditiile prevazute prin acorduri de cooperare incheiate cu acestea.
CAPITOLUL II: Supravegherea pe baza consolidata
SECtIUNEA 1: Autoritatea competenta cu supravegherea pe baza
consolidata
Art. 176
(1)Supravegherea pe baza consolidata a unei institutii de credit, persoana
juridica romana, este exercitata de Banca Nationala a Romaniei in
urmatoarele situatii:
a)institutia de credit autorizata de Banca Nationala a Romaniei este
institutie de credit-mama la nivelul Romaniei sau institutie de credit-
mama la nivelul Uniunii Europene;
b)institutia de credit autorizata de Banca Nationala a Romaniei are ca
societate-mama o societate financiara holding-mama la nivelul Romaniei
sau o societate financiara holding-mama la nivelul Uniunii Europene, fara
ca, in acest din urma caz, societatea-mama sa mai aiba ca filiale alte
institutii de credit in statele membre;
c)institutia de credit autorizata de Banca Nationala a Romaniei are ca
societate-mama, infiintata in Romania, o societate financiara holding-
mama la nivelul Romaniei sau o societate financiara holding-mama la
nivelul Uniunii Europene si care este societate-mama pentru cel putin inca
o institutie de credit autorizata intr-un alt stat membru;
d)exista institutii de credit autorizate in doua sau mai multe state
membre, printre care si Romania, ce au ca societati-mama mai multe
societati financiare holding avand sediul social in state membre diferite si
exista o institutie de credit filiala in fiecare dintre aceste state, iar dintre
aceste filiale, institutia de credit, persoana juridica romana, are cel mai
mare total al activului bilantier;

212
e)institutia de credit autorizata de Banca Nationala a Romaniei are ca
societate-mama o societate financiara holding care este societate-mama si
pentru cel putin o alta institutie de credit autorizata in oricare alt stat
membru, niciuna dintre aceste institutii de credit nefiind autorizata in
statul membru in care este infiintata societatea financiara holding, iar
institutia de credit autorizata in Romania are cel mai mare total al
activului bilantier; aceasta institutie de credit este considerata, pentru
scopurile supravegherii pe baza consolidata, institutie de credit controlata
de catre o societate financiara holding-mama la nivelul Uniunii Europene.
(2)in anumite cazuri, Banca Nationala a Romaniei poate, de comun acord
cu autoritatile competente din alte state membre, sa nu aplice criteriile
prevazute la alin. (1) lit. c)-e), daca aplicarea acestora ar fi
necorespunzatoare, avand in vedere institutiile de credit respective si
importanta relativa a activitatii desfasurate de acestea in diferite state, si
sa desemneze o alta autoritate responsabila cu exercitarea supravegherii
pe baza consolidata. in aceste cazuri, inaintea luarii unei decizii,
autoritatile competente trebuie sa acorde posibilitatea de a-si exprima
opinia asupra deciziei respective, institutiei de credit-mama la nivelul
Uniunii Europene sau societatii financiare holding-mama la nivelul Uniunii
Europene ori institutiei de credit cu cel mai mare total al activului bilantier,
dupa caz. Autoritatile competente notifica Comisiei Europene orice acord
incheiat potrivit prevederilor prezentului alineat.
Art. 177
Institutiile de credit, persoane juridice romane, filiale in Romania, sunt
supravegheate pe baza sub-consolidata de catre Banca Nationala a
Romaniei, daca ele insele sau societatile-mama ale acestora, in cazul in
care acestea sunt societati financiare holding si supravegherea pe baza
consolidata este exercitata de Banca Nationala a Romaniei, potrivit
dispozitiilor art. 176 alin. (1) lit. c), d) sau e), au intr-un stat tert o filiala
institutie de credit, institutie financiara sau societate de administrare a
investitiilor sau detin o participatie in astfel de entitati.
Art. 178
Aria de cuprindere a consolidarii prudentiale, inclusiv cazurile de excludere
din consolidare, precum si metodele de consolidare utilizate in scop
prudential se stabilesc prin reglementarile emise in aplicarea prezentei
ordonante de urgenta.
Art. 179
(1)Societatile financiare holding sunt incluse in supravegherea pe baza
consolidata.
(2)Fara a se aduce atingere prevederilor art. 196 alin. (1), dispozitiile alin.
(1) nu pot fi interpretate in sensul ca Banca Nationala a Romaniei are
atributii de supraveghere pe baza individuala a societatii financiare
holding.
Art. 180
(1)in cazul in care o institutie de credit filiala, persoana juridica romana,
nu este inclusa in aria de cuprindere a supravegherii pe baza consolidata
exercitata de o autoritate competenta dintr-un alt stat membru, Banca
Nationala a Romaniei poate solicita societatii-mama informatii care pot

213
facilita supravegherea respectivei institutii de credit.
(2)in cazul in care, in supravegherea pe baza consolidata a unei institutii
de credit, persoana juridica romana, nu este inclusa o institutie de credit
filiala dintr-un alt stat membru, institutia de credit-mama la nivelul
Romaniei sau societatea financiara holding-mama la nivelul Romaniei,
dupa caz, trebuie sa furnizeze informatii care pot facilita supravegherea
respectivei institutii de credit filiala, la solicitarea autoritatilor competente
din acel stat membru.
(3)Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate responsabila cu
supravegherea pe baza consolidata, poate solicita filialelor unei institutii
de credit sau ale unei societatii financiare holding, care nu sunt incluse in
aria de cuprindere a consolidarii prudentiale, informatii de natura celor
prevazute la art. 194. in acest caz, se aplica procedurile pentru
transmiterea si verificarea informatiilor prevazute la art. 194 si 195.
(4)Filialele, persoane juridice romane, ale unei institutii de credit sau ale
unei societati financiare holding, care nu sunt incluse in aria de cuprindere
a consolidarii prudentiale, trebuie sa furnizeze informatii de natura celor
prevazute la art. 194, la solicitarea autoritatii responsabile cu
supravegherea pe baza consolidata, inclusiv in situatia in care aceasta
este o autoritate competenta dintr-un alt stat membru.
Art. 181
Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate responsabila cu
supravegherea pe baza consolidata a institutiilor de credit-mama la nivelul
Uniunii Europene, persoane juridice romane si a institutiilor de credit,
persoane juridice romane, controlate de societati financiare holding-mama
la nivelul Uniunii Europene, are urmatoarele atributii:
a)coordoneaza colectarea si difuzarea informatiilor relevante sau esentiale
in conditiile desfasurarii normale a activitatii si in situatii de urgenta;
b)planifica si coordoneaza activitatile de supraveghere in conditiile
desfasurarii normale a activitatii si in situatii de urgenta, inclusiv in
legatura cu activitatile prevazute la art. 166, in colaborare cu autoritatile
competente implicate.
Art. 182
(1)in cazul cererilor pentru obtinerea aprobarii in vederea utilizarii
modelelor interne pentru calculul cerintelor de capital, depuse de o
institutie de credit-mama la nivelul Uniunii Europene si filialele acesteia,
sau depuse impreuna de filialele unei societati financiare holding-mama la
nivelul Uniunii Europene, in conditiile in care din grup face parte cel putin
o institutie de credit, persoana juridica romana, Banca Nationala a
Romaniei si autoritatile competente coopereaza pentru a decide sau nu
aprobarea, precum si, daca este cazul, termenii si conditiile in care se
acorda aprobarea.
(2)Orice cerere formulata in conditiile prevazute la alin. (1) trebuie depusa
doar la Banca Nationala a Romaniei, daca aceasta este autoritatea
competenta in sensul art. 181.
(3)Banca Nationala a Romaniei trebuie sa depuna diligente pentru a
ajunge la o decizie comuna cu celelalte autoritati competente intr-un
termen de 6 luni. Decizia comuna trebuie motivata in scris si comunicata

214
solicitantului de catre Banca Nationala a Romaniei, daca aceasta este
autoritatea competenta in sensul art. 181.
(4)Termenul de 6 luni prevazut la alin. (3) incepe sa curga de la data
primirii de catre Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate
competenta in sensul art. 181, a cererii de aprobare, insotita de
documentatia completa. Banca Nationala a Romaniei transmite fara
intarziere respectiva cerere celorlalte autoritati competente.
(5)in cazul in care nu se ajunge la o decizie comuna intre autoritatile
competente in termen de 6 luni, Banca Nationala a Romaniei, in calitate
de autoritate competenta in sensul art. 181, trebuie sa decida singura cu
privire la cererea depusa. Decizia adoptata trebuie motivata in scris, luand
in considerare si punctele de vedere si rezervele exprimate de celelalte
autoritati competente pe parcursul perioadei de 6 luni. Decizia este
definitiva si se comunica solicitantului si celorlalte autoritati competente
de catre Banca Nationala a Romaniei.
(6)Deciziile luate in conformitate cu prevederile alin. (3), precum si cele
luate de autoritatile competente cu supravegherea pe baza consolidata, in
situatia in care nu s-a ajuns la o decizie comuna, sunt definitive si
opozabile Bancii Nationale a Romaniei, care trebuie sa le aplice in mod
corespunzator prin acordarea aprobarii utilizarii respectivelor modele.
Art. 183
(1)in cazul aparitiei unei situatii de criza la nivelul unui grup bancar, care
ar putea pune in pericol stabilitatea sistemului financiar din oricare stat
membru in care entitatile din grup au fost autorizate, Banca Nationala a
Romaniei in calitate de autoritate competenta responsabila cu exercitarea
supravegherii pe baza consolidata, alerteaza in cel mai scurt timp posibil,
cu respectarea cerintelor referitoare la pastrarea secretului profesional,
bancile centrale sau alte autoritati similare cu competente pe linia
implementarii politicii monetare si structurile din cadrul administratiilor
centrale din alte state membre, cu atributii in domeniul legislatiei privind
supravegherea institutiilor de credit, a institutiilor financiare, a firmelor de
investitii si a societatilor de asigurare. Daca este posibil, se utilizeaza in
acest scop canalele de comunicare existente.
(2)in situatia in care informatii care au fost furnizate deja altei autoritati
competente sunt necesare Bancii Nationale a Romaniei, in calitate de
autoritate responsabila cu supravegherea pe baza consolidata, aceasta
contacteaza, daca este posibil, autoritatea competenta respectiva pentru a
evita duplicarea raportarilor catre diversele autoritati implicate in procesul
de supraveghere.
SECtIUNEA 2: Cooperarea cu alte autoritati competente
Art. 184
(1)Pentru a pune bazele si a facilita o supraveghere eficienta, Banca
Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate responsabila cu
supravegherea pe baza consolidata si/sau individuala, incheie acorduri
scrise de coordonare si cooperare cu autoritatile competente din alte state
membre.
(2)Aceste acorduri pot prevedea ca Banca Nationala a Romaniei, in
calitate de autoritate responsabila cu supravegherea pe baza consolidata,

215
poate retine in sarcina sa atributii suplimentare si pot include proceduri
privind procesul decizional si cooperarea cu celelalte autoritati
competente.
Art. 185
(1)Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate competenta
responsabila cu autorizarea unei institutii de credit, persoana juridica
romana, filiala a unei institutii de credit dintr-un alt stat membru, poate,
prin acorduri bilaterale, sa delege responsabilitatea de supraveghere
autoritatii competente care a autorizat si supravegheaza societatea-
mama, astfel incat responsabilitatile ce revin pe linia supravegherii filialei
respective potrivit prezentei ordonante de urgenta sa revina acesteia din
urma.
(2)Banca Nationala a Romaniei notifica Comisiei Europene existenta si
continutul acestor acorduri.
Art. 186
(1)Banca Nationala a Romaniei coopereaza in mod strans cu celelalte
autoritati competente. in acest sens, pentru exercitarea atributiilor de
supraveghere pe baza individuala si/sau consolidata ale respectivelor
autoritati, sunt furnizate la cerere toate informatiile relevante si din oficiu
toate informatiile esentiale.
(2)Informatiile prevazute la alin. (1) sunt considerate esentiale daca pot
influenta in mod semnificativ evaluarea stabilitatii financiare a unei
institutii de credit sau a unei institutii financiare dintr-un alt stat membru.
(3)in cazul in care Banca Nationala a Romaniei este autoritate
responsabila cu supravegherea pe baza consolidata a unei institutii de
credit-mama la nivelul Uniunii Europene sau a unei institutii de credit
controlata de o societate financiara holding-mama la nivelul Uniunii
Europene, aceasta furnizeaza autoritatilor competente din alte state
membre, care supravegheaza filialele acestor societati-mama, toate
informatiile relevante. Pentru a determina gradul de detaliere al
informatiilor relevante este luata in considerare importanta acestor filiale
in cadrul sistemelor financiare din respectivele state membre.
(4)Informatiile esentiale la care se refera alin. (2) includ, in special,
urmatoarele elemente:
a)identificarea structurii grupului, a tuturor institutiilor de credit
semnificative din grup, precum si a autoritatilor competente ale
institutiilor de credit din grup;
b)procedurile pentru colectarea informatiilor de la institutiile de credit din
grup si pentru verificarea acestor informatii;
c)evolutiile nefavorabile in cadrul institutiilor de credit sau in cadrul altor
entitati din grup, care ar putea afecta in mod semnificativ institutiile de
credit din cadrul grupului;
d)principalele sanctiuni si masurile exceptionale luate de Banca Nationala
a Romaniei, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, inclusiv
cele constand in impunerea, potrivit art. 226, a unei cerinte suplimentare
de capital, precum si in impunerea oricarei limitari in utilizarea abordarii
avansate de evaluare pentru calculul cerintelor de capital pentru
acoperirea riscului operational.

216
Art. 187
Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate responsabila cu
supravegherea pe baza individuala a unei institutii de credit, persoana
juridica romana, controlate de o institutie de credit-mama la nivelul
Uniunii Europene, contacteaza, ori de cate ori este posibil, autoritatea
competenta cu exercitarea supravegherii pe baza consolidata daca ii sunt
necesare informatii referitoare la implementarea abordarilor si
metodologiilor prevazute in prezenta ordonanta de urgenta si in
reglementarile emise in aplicarea acesteia, informatii pe care respectiva
autoritate le-ar putea detine deja.
Art. 188
(1)Banca Nationala a Romaniei se consulta cu celelalte autoritati
responsabile cu supravegherea pe baza individuala si/sau consolidata a
institutiilor de credit, inaintea luarii unei decizii care este importanta
pentru exercitarea atributiilor de supraveghere ale autoritatilor
competente respective. Consultarea are in vedere urmatoarele elemente:
a)modificari in structura actionariatului, in structura organizatorica si de
conducere a institutiilor de credit dintr-un grup, care necesita aprobare
sau autorizare din partea Bancii Nationale a Romaniei;
b)principalele sanctiuni si masurile exceptionale ce urmeaza a fi luate de
Banca Nationala a Romaniei, inclusiv cele constand in impunerea, potrivit
art. 226, a unei cerinte suplimentare de capital, precum si in impunerea
oricarei limitari in utilizarea abordarii avansate de evaluare pentru calculul
cerintelor de capital pentru acoperirea riscului operational.
(2)in aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b), autoritatea competenta
responsabila cu supravegherea pe baza consolidata trebuie sa fie
consultata in toate cazurile.
(3)Banca Nationala a Romaniei poate decide sa nu consulte celelalte
autoritati in cazuri de urgenta sau daca o astfel de consultare poate
periclita eficienta deciziilor. in acest caz, Banca Nationala a Romaniei
informeaza fara intarziere asupra deciziilor luate celelalte autoritati
competente.
SECtIUNEA 3: Colaborarea intre Banca Nationala a Romaniei si Comisia
Nationala a Valorilor Mobiliare si atributiile acestor autoritati la nivel
national
Art. 189
(1)Pentru a pune bazele si pentru a facilita o supraveghere eficienta la
nivel national a institutiilor de credit si a societatilor de servicii de investitii
financiare, Banca Nationala a Romaniei si Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare incheie acorduri scrise de coordonare si cooperare.
(2)Aceste acorduri pot prevedea atributii suplimentare in sarcina
autoritatii responsabile cu supravegherea pe baza consolidata si pot
include proceduri privind procesul decizional.
(3)Banca Nationala a Romaniei, respectiv Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare, in calitate de autoritati responsabile cu autorizarea unei institutii
de credit, respectiv a unei societati de servicii de investitii financiare, care
sunt filiale ale unei institutii de credit, persoana juridica romana, sau ale
unei societati de servicii de investitii financiare persoana juridica romana,

217
pot sa-si delege reciproc, pe baza de acord, responsabilitatea de
supraveghere individuala a filialei respective. Delegarea responsabilitatii
se face intotdeauna catre autoritatea competenta cu supravegherea
consolidata.
Art. 190
Pentru exercitarea atributiilor lor de supraveghere pe baza individuala
si/sau consolidata, Banca Nationala a Romaniei si Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare isi furnizeaza, la cerere, toate informatiile relevante si
din oficiu toate informatiile esentiale. Prevederile art. 186 se aplica in mod
corespunzator.
Art. 191
(1)Banca Nationala a Romaniei si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
se consulta reciproc, inaintea luarii unei decizii care este importanta
pentru exercitarea atributiilor lor de supraveghere pe baza individuala
si/sau consolidata. Consultarea are in vedere urmatoarele elemente:
a)modificari in structura actionariatului, in structura organizatorica si de
conducere a institutiilor de credit, respectiv a societatilor de servicii de
investitii financiare dintr-un grup, care necesita aprobare sau autorizare
din partea Bancii Nationale a Romaniei, respectiv a Comisiei Nationale a
Valorilor Mobiliare;
b)principalele sanctiuni si masurile exceptionale ce urmeaza a fi luate de
Banca Nationala a Romaniei, respectiv de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare, inclusiv cele constand in impunerea, potrivit art. 226, a unei
cerinte suplimentare de capital, precum si a oricarei limitari in utilizarea
abordarii avansate de evaluare pentru calculul cerintelor de capital pentru
acoperirea riscului operational.
(2)Banca Nationala a Romaniei sau Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
poate sa nu indeplineasca cerinta referitoare la consultarea prealabila,
prevazuta la alin. (1), in cazuri de urgenta sau daca o astfel de consultare
poate periclita eficienta deciziilor. in acest caz, se procedeaza la
informarea fara intarziere a celeilalte autoritati asupra deciziilor luate.
Art. 192
Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate responsabila cu
supravegherea pe baza consolidata a institutiilor de credit-mama la nivelul
Romaniei si a institutiilor de credit, persoane juridice romane, controlate
de societati financiare holding-mama la nivelul Romaniei, respectiv
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare in calitate de autoritate
responsabila cu supravegherea pe baza consolidata a firmelor de investitii-
mama la nivelul Romaniei au urmatoarele atributii:
a)coordoneaza, la nivel national, colectarea si diseminarea informatiilor
relevante sau esentiale in conditiile desfasurarii normale a activitatii si in
situatii de urgenta;
b)planifica si coordoneaza activitatile de supraveghere la nivel national, in
conditiile desfasurarii normale a activitatii si in situatii de urgenta, inclusiv
in legatura cu activitatile prevazute la art. 166, colaborand in acest sens.
Art. 193
(1)in cazul cererilor pentru obtinerea aprobarii in vederea utilizarii
modelelor interne pentru calculul cerintelor de capital, depuse de o

218
institutie de credit-mama la nivelul Romaniei si filialele acesteia, dintre
care cel putin o societate de servicii de investitii financiare, respectiv
depuse de o firma de investitii-mama la nivelul Romaniei si filialele
acesteia, dintre care cel putin o institutie de credit persoana juridica
romana sau depuse impreuna de filialele, institutii de credit si firme de
investitii, ale unei societati financiare holding-mama la nivelul Romaniei,
atunci cand entitatile de mai sus sunt exclusiv persoane juridice romane,
Banca Nationala a Romaniei si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
coopereaza pentru a decide sau nu aprobarea, precum si termenii si
conditiile in care aceasta se acorda, daca este cazul.
(2)Orice cerere formulata in conditiile prevazute la alin. (1) trebuie depusa
doar la Banca Nationala a Romaniei sau doar la Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare, dupa caz, in calitatea acestora de autoritate
responsabila cu supravegherea pe baza consolidata.
(3)Banca Nationala a Romaniei si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
trebuie sa depuna diligentele necesare pentru a ajunge la o decizie
comuna intr-un termen de 6 luni. Decizia comuna trebuie motivata in scris
si comunicata solicitantului de catre autoritatea competenta cu
supravegherea pe baza consolidata.
(4)Termenul de 6 luni prevazut la alin. (3) incepe sa curga de la
momentul primirii cererii de aprobare, insotita de documentatia completa.
Autoritatea competenta cu supravegherea pe baza consolidata transmite
fara intarziere cererea primita potrivit alin. (2), autoritatii competente cu
supravegherea la nivel individual.
(5)in cazul in care nu se ajunge la o decizie comuna in privinta cererii
depuse potrivit alin. (3), autoritatea competenta cu supravegherea pe
baza consolidata decide singura cu privire la cererea depusa. Decizia
adoptata este definitiva si trebuie motivata in scris, luand in considerare si
punctul de vedere si rezervele exprimate de cealalta autoritate
competenta din Romania pe parcursul perioadei de 6 luni si trebuie
comunicata solicitantului si acestei autoritati de catre autoritatea
responsabila cu supravegherea pe baza consolidata.
(6)Deciziile luate in conformitate cu prevederile alin. (3) si cele luate de
autoritatea responsabila cu supravegherea pe baza consolidata in situatia
in care nu s-a ajuns la o decizie comuna sunt definitive si opozabile
celeilalte autoritati si trebuie aplicate in mod corespunzator de catre
aceasta, prin acordarea aprobarii respectivelor modele.
SECtIUNEA 4: Furnizarea de informatii
Art. 194
(1)Daca societatea-mama a uneia sau a mai multor institutii de credit,
persoane juridice romane, este societate holding cu activitate mixta,
Banca Nationala a Romaniei solicita societatii holding cu activitate mixta si
filialelor acesteia, inclusiv in situatia in care sunt situate pe teritoriul unui
alt stat membru, direct sau prin intermediul institutiilor de credit filiale,
orice informatii care ar putea fi relevante pentru scopul supravegherii
institutiilor de credit, persoane juridice romane, filiale ale societatii holding
cu activitate mixta.
(2)O societate holding cu activitate mixta, persoana juridica romana, si

219
filialele acesteia, persoane juridice romane, trebuie sa furnizeze informatii
de natura celor prevazute la alin. (1), atat la solicitarea Bancii Nationale a
Romaniei, in calitate de autoritate responsabila cu autorizarea si
supravegherea unei institutii de credit, persoana juridica romana, filiala a
societatii holding cu activitate mixta, cat si la solicitarea autoritatii
responsabila cu autorizarea si supravegherea unei institutii de credit dintr-
un alt stat membru, filiala a societatii holding cu activitate mixta.
Art. 195
Banca Nationala a Romaniei poate efectua inspectii, pentru a verifica
informatiile furnizate de societatile holding cu activitate mixta si filialele
acestora, direct sau prin intermediul unor terte persoane imputernicite in
acest scop. Daca societatea holding cu activitate mixta sau una dintre
filialele acesteia este o societate de asigurare poate fi utilizata si
procedura prevazuta la art. 202. Daca societatea holding cu activitate
mixta sau una dintre filialele acesteia au sediul intr-un alt stat membru,
verificarea informatiilor se efectueaza potrivit procedurii prevazute la art.
203.
SECtIUNEA 5: Societatile financiare holding
Art. 196
(1)Conducerea operativa a unei societati financiare holding persoana
juridica romana trebuie sa fie asigurata de cel putin 2 persoane, care sa
aiba reputatie adecvata si experienta suficienta pentru a exercita acele
atributii.
(2)Societatile financiare holding prevazute la alin. (1) trebuie sa notifice
Bancii Nationale a Romaniei in calitate de autoritate responsabila cu
exercitarea supravegherii pe baza consolidata, numirea in functie a
persoanelor prevazute la alin. (1), in conditiile stabilite prin reglementarile
emise in aplicarea prezentei ordonante de urgenta.
(3)Banca Nationala a Romaniei urmareste in permanenta indeplinirea
cerintelor de la alin. (1), dispunand masurile sau sanctiunile care se impun
in caz de nerespectare a acestora, prevazute la art. 204.
Art. 197
Dispozitiile Capitolului IV din Titlul II, Partea I, precum si reglementarile
aplicabile institutiilor de credit, emise de Banca Nationala a Romaniei in
temeiul prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, se aplica
in mod corespunzator si societatilor financiare holding persoane juridice
romane care sunt societati-mama ale unor institutii de credit ce sunt
supravegheate la nivel consolidat de Banca Nationala a Romaniei in
calitate de autoritate competenta sau de catre o autoritate competenta
dintr-un alt stat membru, pentru situatiile financiare anuale consolidate.
SECtIUNEA 6: Tranzactiile intra-grup cu societatile holding cu activitate
mixta
Art. 198
Fara a se aduce atingere cerintelor prudentiale referitoare la expunerile
mari, daca societatea-mama a uneia sau mai multor institutii de credit,
persoane juridice romane, este o societate holding cu activitate mixta,
Banca Nationala a Romaniei exercita o supraveghere generala a
tranzactiilor dintre respectivele institutii de credit, pe de o parte, si

220
societatea holding cu activitate mixta si filialele acesteia, pe de alta parte,
in conditiile stabilite prin reglementarile emise in aplicarea prezentei
ordonante de urgenta.
SECtIUNEA 7: Masuri de facilitare a supravegherii pe baza consolidata
Art. 199
Entitatile incluse in aria de cuprindere a consolidarii prudentiale, societatile
holding ou activitate mixta si filialele acestora, sau filialele prevazute la
art. 180 alin. (3) trebuie sa-si comunice reciproc orice informatii care ar
putea fi relevante pentru scopurile supravegherii individuale si/sau pe
baza consolidata.
Art. 200
(1)Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate competenta cu
supravegherea pe baza consolidata, solicita entitatilor incluse in aria de
cuprindere a consolidarii prudentiale, orice informatii care ar putea fi
relevante pentru scopul supravegherii pe baza consolidata a institutiilor de
credit, persoane juridice romane.
(2)Entitatile, persoane juridice romane, incluse in aria de cuprindere a
consolidarii prudentiale a unei institutii de credit, trebuie sa furnizeze, la
cerere, orice informatii care ar putea fi relevante pentru scopurile
supravegherii pe baza consolidata exercitate de Banca Nationala a
Romaniei sau de o autoritate competenta dintr-un alt stat membru.
(3)in cazul in care societatea-mama si oricare dintre filialele acesteia,
institutii de credit, sunt situate in state membre diferite, iar cel putin una
este persoana juridica romana, Banca Nationala a Romaniei comunica, in
conditii de reciprocitate, autoritatilor competente din celelalte state
membre toate informatiile relevante care pot permite sau facilita
exercitarea supravegherii pe baza consolidata.
(4)in cazul in care societatea-mama are sediul pe teritoriul unui alt stat
membru, iar Banca Nationala a Romaniei exercita supravegherea pe baza
consolidata, aceasta poate cere autoritatii competente din respectivul stat
membru sa solicite societatii-mama orice informatii care ar putea fi
relevante pentru scopurile supravegherii pe baza consolidata si sa le
transmita Bancii Nationale a Romaniei.
(5)in cazul in care societatea-mama are sediul in Romania, iar Banca
Nationala a Romaniei nu exercita supravegherea pe baza consolidata,
aceasta din urma la cererea autoritatii competente responsabile cu
exercitarea supravegherii pe baza consolidata solicita societatii-mama
orice informatii care ar putea fi relevante pentru scopurile supravegherii
pe baza consolidata si le transmite respectivei autoritati.
(6)Colectarea si detinerea de informatii potrivit dispozitiilor alin. (1), (4) si
(5) nu implica in nici un fel obligatia pentru Banca Nationala a Romaniei
de a exercita un rol de supraveghere pe baza individuala a societatilor
financiare holding, a institutiilor financiare sau a societatilor prestatoare
de servicii auxiliare.
Art. 201
(1)Banca Nationala a Romaniei comunica autoritatilor competente din
celelalte state membre, in conditii de reciprocitate, informatiile prevazute
la art. 194.

221
(2)Colectarea si detinerea de informatii potrivit alin. (1) nu implica in
niciun fel obligatia pentru Banca Nationala a Romaniei de a exercita un rol
de supraveghere pe baza individuala a societatilor holding cu activitate
mixta, a filialelor acestora care nu sunt institutii de credit sau a filialelor
prevazute la art. 80 alin. (3).
Art. 202
(1)in cazul in care o institutie de credit, o societate financiara holding sau
o societate holding cu activitate mixta controleaza una sau mai multe
filiale, care sunt societati de asigurare sau alte entitati care furnizeaza
servicii de investitii financiare, care sunt supuse autorizarii, Banca
Nationala a Romaniei coopereaza cu Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare si cu Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, precum si cu
autoritatile din alte state membre, responsabile cu supravegherea
societatilor de asigurare sau a altor entitati care furnizeaza servicii de
investitii financiare. Fara a se aduce atingere responsabilitatilor Bancii
Nationale a Romaniei, aceasta furnizeaza celorlalte autoritati mentionate
orice informatie care ar facilita indeplinirea atributiilor ce le revin si care ar
permite supravegherea activitatii si a situatiei financiare generale a
entitatilor pe care le supravegheaza.
(2)Informatiile primite de Banca Nationala a Romaniei in cadrul
supravegherii pe baza consolidata precum si orice schimb de informatii la
care aceasta participa, potrivit prezentei ordonante de urgenta, sunt
supuse obligatiei de pastrare a secretului profesional conform dispozitiilor
Capitolului V din Titlul III, Partea I.
(3)Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate responsabila
pentru exercitarea supravegherii pe baza consolidata, intocmeste o lista a
societatilor financiare holding-mama la nivelul Romaniei, care este
transmisa autoritatilor competente din celelalte state membre si Comisiei
Europene.
Art. 203
(1)Daca in aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a
reglementarilor emise in aplicarea acesteia, Banca Nationala a Romaniei
doreste, in anumite cazuri, sa verifice informatiile privitoare la o institutie
de credit, o societate financiara holding, o institutie financiara, o societate
prestatoare de servicii auxiliare, o societate holding cu activitate mixta, o
filiala de tipul celor prevazute la art. 194 sau o filiala de tipul celor
prevazute la art. 180 alin. (3), situate intr-un alt stat membru, aceasta
solicita autoritatilor competente din respectivul stal membru efectuarea
verificarii.
(2)Verificarea prevazuta la alin. (1) poate fi efectuata fie de catre
autoritatea competenta din respectivul stat membru, fie, cu acordul
acesteia, de catre Banca Nationala a Romaniei. Banca Nationala a
Romaniei poate efectua verificarea in mod direct sau prin intermediul unui
auditor financiar sau expert imputernicit in acest scop.
(3)Cand nu efectueaza verificarea ea insasi, Banca Nationala a Romaniei
poate participa la verificarea efectuata de autoritatea competenta din
respectivul stat membru.
(4)in cazul in care Banca Nationala a Romaniei primeste o solicitare

222
referitoare la verificarea, pentru aspecte determinate, a informatiilor
privind entitatile prevazute la alin. (1), situate in Romania, aceasta, in
limitele competentelor ce ii revin, fie efectueaza verificarea in mod direct,
fie permite autoritatii competente solicitante sau unui auditor financiar sau
expert imputernicit sa efectueze verificarea. Autoritatea competenta
solicitanta poate, daca nu efectueaza verificarea ea insasi, sa participe la
verificarea efectuata de Banca Nationala a Romaniei.
Art. 204
(1)in cazul in care o societate financiara holding, o societate holding cu
activitate mixta sau persoanele care asigura conducerea operativa a
acestora nu se conformeaza dispozitiilor art. 166 si art. 176-203 si ale
reglementarilor sau masurilor adoptate in aplicarea prezentei ordonante
de urgenta, Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate
responsabila cu supravegherea pe baza consolidata, poate dispune, in
ceea ce priveste respectiva societate, urmatoarele masuri, prevazute la lit.
a)-c), sau sanctiuni, prevazute la lit. d)-h):
a)incheierea unui acord cu administratorii societatii, care sa cuprinda un
program de masuri de remediere;
b)solicitarea de informatii auditorului financiar;
c)dispunerea inlocuirii auditorului financiar de catre societate;
d)avertisment scris;
e)suspendarea din functie a uneia sau a mai multor persoane care asigura
conducerea operativa a societatii;
f)dispunerea inlocuirii, de catre societatea financiara holding sau de catre
societatea holding cu activitate mixta, dupa caz, a persoanei/persoanelor
care asigura conducerea operativa a societatii;
g)amenda aplicata societatii, intre 0,05% si 1% din capitalul initial minim
reglementat al institutiei, filiala a societatii financiare holding sau a
societatii holding cu activitate mixta, supuse supravegherii pe baza
consolidata sau individuala;
h)amenda aplicata persoanelor care asigura conducerea operativa a
societatii, intre 1-6 remuneratii nete, conform nivelului acestora in luna
precedenta datei la care s-a constatat fapta.
(2)Cuantumul amenzii trebuie sa fie raportat la gravitatea faptei savarsite.
Amenzile incasate se fac venit la bugetul de stat.
(3)Pe perioada suspendarii din functie, dispusa de Banca Nationala a
Romaniei in baza alin. (1) lit. e), se asigura de catre societatea financiara
holding, respectiv de catre societatea holding cu activitate mixta
desemnarea, cu respectarea prevederilor art. 196, a unei persoane care
sa asigure interimar conducerea operativa.
Art. 205
Banca Nationala a Romaniei coopereaza cu celelalte autoritati competente
implicate pentru ca masurile sau sanctiunile luate potrivit prevederilor
prezentei ordonante de urgenta, impotriva societatilor financiare holding,
a societatilor holding cu activitate mixta, sau a persoanelor care asigura
conducerea operativa a acestora, sa produca efectele urmarite, mai ales in
cazul in care o societate financiara holding, respectiv o societate holding
cu activitate mixta, avand sediul social pe teritoriul Romaniei, au

223
administratia centrala sau sediul principal pe teritoriul altui stat membru.
SECtIUNEA 8: Societati-mama in state terte
Art. 206
(1)in cazul in care o institutie de credit, persoana juridica romana, care
are drept societate-mama o institutie de credit sau o societate financiara
holding cu sediul intr-un stat tert, nu face obiectul supravegherii pe baza
consolidata exercitata de o autoritate competenta dintr-un stat membru,
Banca Nationala a Romaniei verifica daca institutia de credit respectiva
este supusa unei supravegheri pe baza consolidata exercitata de
autoritatea competenta din statul tert, echivalenta cu cea guvernata de
principiile prevazute in prezenta ordonanta de urgenta.
(2)Verificarea este efectuata la solicitarea societatii-mama sau a oricarei
entitati reglementate si autorizate intr-un stat membru sau din oficiu, de
catre Banca Nationala a Romaniei, daca, potrivit dispozitiilor art. 207,
aceasta ar fi autoritatea responsabila cu supravegherea pe baza
consolidata. Banca Nationala a Romaniei se consulta cu celelalte autoritati
competente implicate.
(3)Pentru efectuarea verificarii potrivit prevederilor alin. (1), Banca
Nationala a Romaniei are in vedere principiile generale de evaluare a
echivalentei supravegherii pe baza consolidata exercitate de autoritatile
competente din state terte asupra institutiilor de credit avand societate-
mama intr-un stat tert, principii elaborate de Comitetul European Bancar
la solicitarea Comisiei Europene. Banca Nationala a Romaniei consulta
Comitetul European Bancar inaintea luarii unei decizii.
Art. 207
(1)in absenta unei supravegheri echivalente potrivit art. 206, prevederile
referitoare la supravegherea pe baza consolidata cuprinse in prezenta
ordonanta de urgenta si in reglementarile emise in aplicarea acesteia se
aplica, prin analogie, institutiei de credit prevazute la art. 206 alin. (1) sau
Banca Nationala a Romaniei poate sa aplice alte tehnici de supraveghere
adecvate pentru atingerea obiectivelor supravegherii pe baza consolidata
a institutiei de credit.
(2)Banca Nationala a Romaniei, in situatia in care ar fi autoritate
competenta cu supravegherea pe baza consolidata decide aplicarea
tehnicilor de supraveghere alternative prevazute la alin. (1), dupa
consultarea cu celelalte autoritati competente implicate.
(3)in situatia prevazuta la alin. (2), Banca Nationala a Romaniei poate
solicita constituirea unei societati financiare holding cu sediul central pe
teritoriul Romaniei sau al altui stat membru si, in situatia in care, dupa
constituirea acesteia ramane autoritate competenta cu supravegherea pe
baza consolidata, aplica prevederile referitoare la supravegherea pe baza
consolidata pozitiei consolidate a respectivei societati financiare holding.
(4)Tehnicile de supraveghere trebuie sa permita atingerea obiectivelor
supravegherii pe baza consolidata, potrivit prezentei ordonante de urgenta
si reglementarilor emise in aplicarea acesteia si trebuie sa fie comunicate
celorlalte autoritati competente implicate si Comisiei Europene.
CAPITOLUL III: Supravegherea institutiilor de credit din alte state membre
care desfasoara activitate in Romania

224
Art. 208
(1)Supravegherea prudentiala a institutiilor de credit din alte state
membre, inclusiv in ceea ce priveste activitatile desfasurate pe teritoriul
Romaniei, in conditiile prevazute in Capitolul IV din Titlul I, Partea I, se
asigura de autoritatea competenta din statul membru de origine, fara a se
aduce atingere competentelor Bancii Nationale a Romaniei prevazute de
prezenta ordonanta de urgenta.
(2)Dispozitiile alin. (1) nu impiedica exercitarea supravegherii pe baze
consolidate potrivit prezentei ordonante de urgenta.
Art. 209
(1)Banca Nationala a Romaniei asigura, in cooperare cu autoritatile
competente din statele membre de origine, supravegherea cerintelor de
lichiditate la nivelul sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit din
alte state membre.
(2)Fara a se aduce atingere masurilor intreprinse in vederea consolidarii
Sistemului Monetar European, Banca Nationala a Romaniei are
competente depline in stabilirea masurilor necesare pentru implementarea
politicii sale monetare. Prin astfel de masuri nu poate fi instituit un
tratament discriminator sau restrictiv pe considerente legate de faptul ca
o institutie de credit este autorizata in alt stat membru.
Art. 210
(1)Pentru supravegherea prudentiala a institutiilor de credit dintr-un alt
stat membru, care desfasoara activitate in Romania, in special printr-o
sucursala, Banca Nationala a Romaniei colaboreaza cu autoritatile
competente din statul membru de origine si din alte state membre in care
institutia de credit desfasoara activitate.
(2)in cadrul colaborarii prevazute la alin. (1), se asigura schimbul de
informatii in conditiile prevazute la art. 173 alin. (2), care se aplica in mod
corespunzator.
Art. 211
(1)Autoritatea competenta din statul membru de origine al unei institutii
de credit poate realiza verificarea informatiilor primite potrivit art. 210
alin. (2) la sediul sucursalei din Romania a institutiei de credit. Verificarea
poate fi realizata direct sau prin intermediul unor terte persoane
imputernicite in acest scop si cu informarea prealabila a Bancii Nationale a
Romaniei.
(2)Autoritatea competenta din statul membru de origine poate solicita
Bancii Nationale a Romaniei sa efectueze verificari la sediul sucursalei din
Romania a unei institutii de credit autorizata in statul membru respectiv,
caz in care Banca Nationala a Romaniei procedeaza la efectuarea acestei
verificari, in mod direct sau prin intermediul unei terte persoane
imputernicite in acest sens. Autoritatea competenta solicitanta poate
participa la efectuarea verificarii respective, daca nu o realizeaza ea insasi
potrivit alin. (1).
(3)Dispozitiile alin. (1) si (2) nu afecteaza dreptul Bancii Nationale a
Romaniei de a efectua verificari asupra sucursalelor infiintate pe teritoriul
Romaniei, in exercitarea competentelor ce ii revin potrivit prezentei
ordonante de urgenta.

225
CAPITOLUL IV: Supravegherea sucursalelor din Romania ale institutiilor de
credit din state terte
Art. 212
(1)Pentru supravegherea activitatii din Romania a sucursalelor institutiilor
de credit din state terte, Banca Nationala a Romaniei coopereaza cu
autoritatile competente din aceste state. in acest sens, Banca Nationala a
Romaniei incheie acorduri de cooperare cu autoritatea competenta din
statul tert de origine al institutiei de credit. Prin aceste acorduri se
stabilesc cel putin conditiile in care se realizeaza schimbul de informatii,
cu respectarea dispozitiilor privind secretul profesional.
(2)La verificarile efectuate la sediul sucursalei din Romania a institutiei de
credit din statul tert pot participa si reprezentanti ai autoritatii competente
din statul tert de origine, conform acordurilor de cooperare incheiate de
Banca Nationala a Romaniei cu autoritatea respectiva.
Art. 213
Dispozitiile art. 164-171 se aplica in mod corespunzator pentru realizarea
supravegherii sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit din state
terte de catre Banca Nationala a Romaniei.
CAPITOLUL V: Schimbul de informatii si secretul profesional
Art. 214
(1)Membrii consiliului de administratie, salariatii Bancii Nationale a
Romaniei, precum si auditorii financiari sau expertii numiti de Banca
Nationala a Romaniei pentru efectuarea de verificari la sediul institutiilor
de credit, potrivit prevederilor art. 170, sunt obligati sa pastreze secretul
profesional asupra oricarei informatii confidentiale de care iau cunostinta
in cursul exercitarii atributiilor lor. Membrii consiliului de administratie si
salariatii Bancii Nationale a Romaniei sunt obligati sa pastreze secretul
profesional si dupa incetarea activitatii in cadrul bancii.
(2)Persoanele prevazute la alin. (1) nu pot divulga informatii confidentiale
niciunei persoane sau autoritati, cu exceptia furnizarii acestor informatii in
forma sumara sau agregata, astfel incat institutia de credit sa nu poata fi
identificata.
(3)Daca o institutie de credit a fost declarata in faliment sau este supusa
lichidarii fortate, informatiile confidentiale care nu se refera la tertii
implicati in actiuni de salvgardare a institutiei de credit pot fi divulgate in
cadrul procedurilor civile sau comerciale.
(4)Dispozitiile alin. (1)-(3) nu aduc in niciun fel atingere prevederilor
legislatiei penale potrivit carora se poate impune divulgarea de informatii
confidentiale in anumite situatii.
Art. 215
(1)Banca Nationala a Romaniei poate sa schimbe informatii cu autoritati
competente din celelalte state membre, potrivit prevederilor prezentei
ordonante de urgenta si ale altor acte normative aplicabile institutiilor de
credit.
(2)Informatiile primite de Banca Nationala a Romaniei potrivit prevederilor
alin. (1) sunt supuse cerintelor referitoare la secretul profesional
prevazute la art. 214.
(3)Banca Nationala a Romaniei poate furniza informatii autoritatilor

226
competente din alte state membre, potrivit dispozitiilor alin. (1), daca
informatiile primite de respectivele autoritati sunt supuse unor cerinte de
pastrare a secretului profesional similare celor prevazute la art. 214.
Art. 216
Banca Nationala a Romaniei poate utiliza informatiile primite potrivit art.
214 si art. 215 doar in exercitarea atributiilor sale de supraveghere a
institutiilor de credit si numai in urmatoarele situatii:
a)examinarea indeplinirii conditiilor de autorizare a institutiilor de credit si
facilitarea verificarii, pe baza individuala si/sau consolidata, a conditiilor de
desfasurare a activitatii institutiilor de credit, in special cu privire la
lichiditate, solvabilitate, expuneri mari, proceduri administrative si
contabile si mecanisme de control intern;
b)aplicarea de sanctiuni;
c)contestarea actelor emise de Banca Nationala a Romaniei;
d)in cadrul unor proceduri judiciare initiate in baza prevederilor art. 275
alin. (2) sau a prevederilor altor legi aplicabile institutiilor de credit.
Art. 217
(1)Banca Nationala a Romaniei poate incheia acorduri de colaborare
referitoare la schimbul de informatii cu autoritatile competente din state
terte sau cu alte autoritati ori organisme din state terte prevazute la art.
218-220, in conditiile in care informatiile furnizate sunt supuse unor
cerinte de pastrare a secretului profesional cel putin echivalente celor
prevazute la art. 214. Schimbul de informatii trebuie sa fie circumscris
scopului indeplinirii atributiilor de supraveghere ale autoritatilor sau
organismelor mentionate.
(2)Informatiile primite de Banca Nationala a Romaniei de la o autoritate
competenta dintr-un alt stat membru pot fi furnizate potrivit prevederilor
alin. (1) numai cu acordul expres al respectivei autoritati si, daca este
cazul, doar pentru scopurile pentru care acordul a fost obtinut.
Art. 218
(1)Banca Nationala a Romaniei poate sa schimbe informatii cu:
a)autoritatile responsabile cu supravegherea altor organizatii financiare, a
societatilor de asigurare si a pietelor financiare din Romania si din celelalte
state membre;
b)organismele din Romania si din celelalte state membre, implicate in
falimentul si lichidarea institutiilor de credit, precum si in alte proceduri
similare;
c)auditorii financiari, din Romania si din celelalte state membre, ai
institutiilor de credit si ai altor institutii financiare.
(2)Autoritatile, organismele si auditorii financiari din Romania, prevazuti la
alin. (1) pot sa schimbe informatii cu autoritati competente din celelalte
state membre.
(3)Schimbul de informatii prevazut la alin. (1) si (2) are in vedere
exercitarea atributiilor de supraveghere ale Bancii Nationale a Romaniei,
ale autoritatilor competente din alte state membre si ale autoritatilor,
organismelor si auditorilor financiari prevazuti la alin. (1).
(4)Banca Nationala a Romaniei poate sa furnizeze organismelor care
administreaza scheme de garantare a depozitelor din Romania si din alte

227
state membre informatii necesare exercitarii functiilor acestora.
(5)Informatiile primite de autoritatile, organismele si auditorii financiari
din Romania potrivit prevederilor alin. (1) si (3) sunt supuse cerintelor
referitoare la secretul profesional prevazute la art. 214.
(6)Banca Nationala a Romaniei schimba informatii cu autoritatile,
organismele si auditorii financiari din alte state membre, potrivit
prevederilor alin. (1) si (3), numai daca informatiile primite de
respectivele autoritati, organisme sau de auditorii financiari sunt supuse
unor cerinte de pastrare a secretului profesional similare celor prevazute
la art. 214.
(7)Autoritatile, organismele si auditorii financiari din Romania schimba
informatii cu autoritatile competente din alte state membre, potrivit
prevederilor alin. (2) si (3), numai daca informatiile primite de
respectivele autoritati competente sunt supuse unor cerinte de pastrare a
secretului profesional similare celor prevazute la art. 214.
Art. 219
(1)Banca Nationala a Romaniei poate schimba informatii cu autoritati din
Romania sau din alte state membre, responsabile cu:
a)supravegherea organismelor implicate in falimentul si lichidarea
institutiilor de credit sau in alte proceduri similare;
b)supravegherea auditorilor financiari ai institutiilor de credit, ai firmelor
de investitii, ai societatilor de asigurare si ai altor institutii financiare.
(2)Schimbul de informatii prevazut la alin. (1) se realizeaza cu
respectarea urmatoarelor conditii:
a)informatiile trebuie sa fie destinate indeplinirii atributiilor de
supraveghere prevazute la alin. (1);
b)informatiile primite de autoritatile din Romania sunt supuse cerintelor
referitoare la secretul profesional prevazute la art. 214, respectiv
informatiile primite de autoritatile din alte state membre sunt supuse unor
cerinte de pastrare a secretului profesional similare celor prevazute la art.
214;
c)daca informatiile provin de la o autoritate competenta dintr-un alt stat
membru, ele pot fi furnizate potrivit alin. (1) numai cu acordul expres al
acestei autoritati si doar in scopurile pentru care acest acord a fost
obtinut.
(3)Autoritatile din Romania prevazute la alin. (1) pot schimba informatii
cu autoritatile competente din alte state membre, cu respectarea
conditiilor prevazute la alin. (2).
Art. 220
(1)in scopul intaririi stabilitatii sistemului financiar, inclusiv integritatii
acestuia, Banca Nationala a Romaniei poate schimba informatii cu
autoritatile sau organismele din Romania sau din celelalte state membre
cu competente legale in domeniul depistarii si investigarii incalcarilor
legislatiei privind societatile comerciale.
(2)Schimbul de informatii prevazut la alin. (1) se realizeaza cu
respectarea urmatoarelor conditii:
a)informatiile trebuie sa fie destinate exercitarii competentelor prevazute
la alin. (1);

228
b)informatiile primite de autoritatile sau organismele din Romania sunt
supuse cerintelor referitoare la secretul profesional prevazute la art. 214,
respectiv informatiile primite de autoritatile sau organismele din alte state
membre sunt supuse unor cerinte de pastrare a secretului profesional
similare celor prevazute la art. 214;
c)daca informatiile provin de la o autoritate competenta dintr-un alt stat
membru, ele pot fi furnizate potrivit alin. (1) numai cu acordul expres al
acestei autoritati si doar in scopurile pentru care acordul a fost obtinut,
daca acesta vizeaza furnizarea de informatii doar in anumite scopuri.
(3)Autoritatile sau organismele din Romania avand competentele
prevazute la alin. (1) pot schimba informatii cu autoritatile competente din
alte state membre, cu respectarea conditiilor prevazute la alin. (2),
inclusiv in situatia in care aceste autoritati sau organisme desfasoara
activitatea de detectare si investigare cu ajutorul unor persoane anume
desemnate in acest scop, care nu au calitatea de angajat in sectorul
public.
(4)Autoritatile sau organismele din Romania, prevazute la alin. (1)
comunica autoritatilor competente care le furnizeaza informatii, numele si
responsabilitatile precis determinate ale persoanelor carora li se transmit
respectivele informatii.
Art. 221
Ministerul Finantelor Publice transmite Comisiei Europene si celorlalte
state membre numele autoritatilor din Romania care pot primi informatii
potrivit prevederilor art. 219 si 220.
Art. 222
(1)in exercitarea atributiilor de supraveghere a institutiilor de credit,
Banca Nationala a Romaniei poate transmite urmatoarelor autoritati
informatii destinate indeplinirii atributiilor acestora:
a)banci centrale si alte organisme cu functii similare, in calitate de
autoritati monetare;
b)daca este cazul, altor autoritati publice responsabile cu monitorizarea
sistemelor de plati.
(2)Banca Nationala a Romaniei poate primi informatii de la autoritatile
prevazute la alin. (1), in masura in care ii sunt necesare in situatiile
prevazute la art. 216.
(3)in indeplinirea atributiilor sale in calitate de autoritate monetara si a
celor privind monitorizarea sistemelor de plati, Banca Nationala a
Romaniei poate transmite autoritatilor competente din celelalte state
membre informatii care le-ar fi necesare respectivelor autoritati in situatii
similare celor prevazute la art. 216.
(4)Informatiile primite potrivit prevederilor alin. (2) sunt supuse cerintelor
referitoare la secretul profesional prevazute la art. 214.
(5)Banca Nationala a Romaniei furnizeaza informatii potrivit prevederilor
alin. (1) numai daca informatiile primite de respectivele autoritati sunt
supuse unor cerinte de pastrare a secretului profesional similare celor
prevazute la art. 214.
Art. 223
(1)Banca Nationala a Romaniei poate sa furnizeze informatiile la care se

229
refera prevederile art. 214-217 caselor de compensare sau altor structuri
similare constituite in conformitate cu prevederile legii in vederea
asigurarii serviciilor de compensare si decontare pentru orice piata din
Romania, daca considera ca este necesar sa comunice aceste informatii in
scopul asigurarii functionarii corespunzatoare a respectivelor structuri,
avand in vedere riscurile ca participantii pe piata sa nu-si indeplineasca
obligatiile de plata.
(2)Informatiile primite potrivit prevederilor alin. (1) sunt supuse cerintelor
referitoare la secretul profesional prevazute la art. 214.
(3)in situatiile prevazute la alin. (1), informatiile primite potrivit
dispozitiilor art. 215 nu pot fi divulgate de Banca Nationala a Romaniei
fara acordul expres al autoritatii competente de la care s-au primit.
CAPITOLUL VI: Cerinte de publicare pentru Banca Nationala a Romaniei
Art. 224
(1)Banca Nationala a Romaniei trebuie sa faca publice urmatoarele
informatii:
a)textul legilor si reglementarilor adoptate in domeniul reglementarii
prudentiale a institutiilor de credit si al instructiunilor si precizarilor emise
in aplicarea acestora;
b)modul de exercitare a optiunilor prevazute in legislatia comunitara in
domeniu;
c)criteriile generale si metodologiile utilizate pentru analizarea cadrului de
administrare, a strategiilor, proceselor si mecanismelor implementate de
institutiile de credit in vederea respectarii dispozitiilor prezentei ordonante
de urgenta si ale reglementarilor emise in aplicarea acesteia si pentru
evaluarea riscurilor la care institutiile de credit sunt sau pot fi expuse;
d)date statistice agregate privind aspectele principale ale aplicarii cadrului
legal si de reglementare in domeniul prudential.
(2)Informatiile publicate de Banca Nationala a Romaniei potrivit alin. (1)
trebuie sa fie suficiente, astfel incat sa permita o comparare semnificativa
a abordarilor adoptate de autoritatile competente din diferite state
membre. Informatiile se publica si sunt accesibile pe pagina de Internet a
Bancii Nationale a Romaniei si se actualizeaza periodic.
CAPITOLUL VII: Masuri de supraveghere si sanctiuni
Art. 225
Banca Nationala a Romaniei este competenta sa dispuna, fata de o
institutie de credit, persoana juridica romana, sau fata de persoanele
responsabile, care incalca dispozitiile legii, ale reglementarilor sau ale altor
acte emise in aplicarea legii, referitoare la supraveghere sau la conditiile
de desfasurare a activitatii, masurile necesare si/sau sa aplice sanctiuni, in
scopul inlaturarii deficientelor si a cauzelor acestora.
Art. 226
(1)Banca Nationala a Romaniei dispune ca orice institutie de credit,
persoana juridica romana, care nu respecta cerintele prevazute in
prezenta ordonanta de urgenta, in reglementarile ori in alte acte emise in
aplicarea acesteia sau nu da curs unei recomandari a Bancii Nationale a
Romaniei, sa intreprinda masurile necesare pentru a asigura redresarea
situatiei in cel mai scurt timp.

230
(2)Banca Nationala a Romaniei poate sa dispuna, fara a se limita la
acestea, urmatoarele masuri:
a)sa oblige institutia de credit sa dispuna de fonduri proprii la un nivel mai
mare decat cel prevazut la art. 126;
b)sa solicite institutiei de credit imbunatatirea cadrului de administrare, a
strategiilor, proceselor si mecanismelor implementate in vedere respectarii
dispozitiilor art. 24 si 148;
c)sa solicite institutiei de credit sa aplice o politica specifica de
provizionare sau un tratament specific al expunerilor din perspectiva
cerintelor de fonduri proprii;
d)sa restrictioneze sau sa limiteze activitatea, operatiunile sau reteaua de
sucursale ale institutiei de credit, inclusiv prin retragerea aprobarii
acordate pentru infiintarea sucursalelor din strainatate;
e)sa solicite institutiei de credit reducerea riscurilor aferente operatiunilor,
produselor si/sau sistemelor acesteia;
f)sa dispuna institutiei de credit inlocuirea persoanelor desemnate sa
asigure conducerea compartimentelor din cadrul institutiei de credit si/sau
a sucursalelor acesteia;
g)sa instituie supravegherea speciala sau, dupa caz, administrarea
speciala, asupra institutiei de credit, potrivit dispozitiilor cuprinse in
Capitolul VIII din prezentul titlu;
h)sa limiteze participatiile calificate in entitati financiare sau nefinanciare,
situatie in care institutia de credit este obligata la instrainarea acestora.
(3)Masura prevazuta la alin. (2) lit. a) este dispusa de Banca Nationala a
Romaniei cu privire la o institutie de credit, persoana juridica romana, cel
putin in cazul in care aceasta nu indeplineste cerintele prevazute la art.
24, 142 si 148 si ale reglementarilor emise in aplicarea acestora sau in
legatura cu care, pe baza verificarii si evaluarii efectuate conform art. 166
alin. (3), Banca Nationala a Romaniei considera ca nivelul fondurilor
proprii detinute de institutia de credit nu asigura o administrare prudenta
si acoperirea adecvata a riscurilor in raport cu profilul de risc al acesteia.
Aceasta masura se dispune doar atunci cand numai aplicarea altor masuri
nu este susceptibila sa conduca la o imbunatatire satisfacatoare si in timp
util a cadrului de administrare, a strategiilor, a proceselor si a
mecanismelor implementate de institutia de credit, persoana juridica
romana.
(4)in cazul instituirii administrarii speciale, Banca Nationala a Romaniei
decide si cu privire la retragerea aprobarilor acordate directorilor,
administratorilor si auditorului financiar ai institutiei de credit, persoana
juridica romana, si, daca este cazul, cu privire la suspendarea drepturilor
de vot ale actionarilor/membrilor.
(5)Adoptarea masurilor prevazute la alin. (2) este supusa dispozitiilor
privind schimbul de informatii si secretul profesional, potrivit Capitolului V
din prezentul titlu.
Art. 227
Banca Nationala a Romaniei urmareste sa previna reducerea nivelului
capitalului unei institutii de credit, persoana juridica romana, sub nivelul
minim necesar pentru acoperirea riscurilor specifice activitatii desfasurate

231
de aceasta si solicita adoptarea de catre institutia de credit a unor masuri
urgente de remediere, daca acest nivel nu este mentinut sau restabilit.
Art. 228
(1)Banca Nationala a Romaniei poate aplica sanctiuni potrivit prezentei
ordonante de urgenta in cazurile prevazute la art. 126 alin. (1) ori in
cazurile in care constata ca o institutie de credit, persoana juridica
romana, si/sau oricare dintre administratorii sau directorii institutiei de
credit sau persoanele desemnate sa asigure conducerea compartimentelor
sau a sucursalelor institutiei de credit se fac vinovati de urmatoarele
fapte:
a)nerespectarea masurilor dispuse de Banca Nationala a Romaniei;
b)incalcarea oricarei conditii sau restrictii prevazute in autorizatia
acordata;
c)efectuarea de operatiuni fictive si fara acoperire reala, in scopul
prezentarii incorecte a pozitiei financiare sau a expunerii institutiei de
credit;
d)neraportarea, raportarea cu intarziere sau raportarea de date si
informatii eronate catre Banca Nationala a Romaniei.
Art. 229
(1)in cazurile prevazute la art. 226 alin. (1) si la art. 228, Banca Nationala
a Romaniei poate aplica urmatoarele sanctiuni:
a)avertisment scris;
b)amenda aplicabila institutiei de credit, intre 0,05% si 1% din capitalul
social al acesteia;
c)amenda aplicabila administratorilor, directorilor si persoanelor
desemnate sa asigure conducerea compartimentelor si a sucursalelor
institutiei de credit, intre 1-6 remuneratii nete, conform nivelului
remuneratiei in luna precedenta datei la care s-a constatat fapta;
d)retragerea aprobarii acordate directorilor si/sau administratorilor
institutiei de credit;
e)retragerea autorizatiei acordate institutiei de credit.
(2)Sanctiunile prevazute la alin. (1) pot fi aplicate concomitent cu
dispunerea de masuri conform art. 226 alin. (3) si art. 230 sau
independent de acestea.
(3)La individualizarea sanctiunii se tine seama de gravitatea faptei
savarsite, precum si de circumstantele personale si reale ale savarsirii
faptei.
(4)Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. c) si d) in privinta administratorilor
si directorilor institutiei de credit se aplica persoanelor avand aceasta
calitate carora le poate fi imputata fapta, intrucat aceasta nu s-ar fi
produs daca persoanele respective si-ar fi exercitat in mod corespunzator
responsabilitatile care decurg din indatoririle functiei lor stabilite conform
legislatiei aplicabile societatilor comerciale, reglementarilor emise in
aplicarea prezentei ordonante de urgenta si cadrului intern de
administrare.
Art. 230
(1)in cazul in care persoanele care detin participatii calificate la institutia
de credit, persoana juridica romana, nu mai indeplinesc cerintele

232
prevazute de lege si de reglementarile emise in aplicarea acesteia privind
calitatea actionariatului unei institutii de credit sau exercita asupra
acesteia o influenta de natura sa pericliteze administrarea prudenta a
institutiei de credit, Banca Nationala a Romaniei dispune masurile
adecvate pentru incetarea acestei situatii. in acest sens, independent de
alte masuri sau sanctiuni care pot fi aplicate institutiei de credit ori
administratorilor si directorilor acesteia, Banca Nationala a Romaniei poate
dispune suspendarea exercitarii drepturilor de vot aferente actiunilor
detinute de actionarii sau membrii respectivi.
(2)Actionarii fata de care s-au dispus masura prevazuta la alin. (1) nu mai
pot achizitiona noi actiuni ale institutiei de credit, persoana juridica
romana, dispozitiile art. 232 fiind aplicabile in mod corespunzator.
Art. 231
Exercitiul dreptului de vot al persoanelor care nu s-au conformat obligatiei
de notificare a intentiei de dobandire sau de majorare a unei participatii
calificate intr-o institutie de credit, persoana juridica romana, conform art.
25 alin. (1) si (2), ori al persoanelor care au dobandit o participatie
calificata fara a tine seama de opozitia formulata de Banca Nationala a
Romaniei potrivit art. 25 alin. (3), este suspendat de drept.
Art. 232
(1)Actionarii aflati in situatiile prevazute la art. 230 si 231 trebuie sa-si
vanda, in termen de 3 luni, actiunile aferente participatiei calificate pentru
care le este suspendat dreptul de vot. Dupa expirarea acestui termen,
daca actiunile nu au fost vandute, Banca Nationala a Romaniei dispune
institutiei de credit, persoana juridica romana, anularea actiunilor
respective, emiterea unor noi actiuni purtand acelasi numar si vanzarea
acestora, urmand ca pretul incasat din vanzare sa fie consemnat la
dispozitia detinatorului initial, dupa retinerea cheltuielilor ocazionate de
vanzare.
(2)Consiliul de administratie al institutiei de credit este raspunzator de
indeplinirea masurilor necesare pentru anularea actiunilor, potrivit alin.
(2), si vanzarea actiunilor nou-emise.
(3)Daca din lipsa de cumparatori, vanzarea nu avut loc sau s-a realizat
numai o vanzare partiala a actiunilor nou-emise, institutia de credit
procedeaza de indata la reducerea capitalului social cu diferenta dintre
capitalul social inregistrat si cel detinut de actionarii cu drept de vot.
(4)Actionarii cu drept de vot pot tine o adunare generala si pot sa ia orice
hotarare de competenta acesteia, cu majoritatea prevazuta de lege sau,
dupa caz, de actul constitutiv pentru adoptarea hotararilor adunarii
generale, aceasta majoritate raportandu-se in acest caz la capitalul
detinut de actionarii respectivi.
Art. 233
(1)Constatarea faptelor descrise in prezentul capitol, care constituie
incalcari ale disciplinei bancare, se face de catre personalul Bancii
Nationale a Romaniei, imputernicit in acest sens, pe baza raportarilor
facute de institutia de credit, persoana juridica romana, potrivit legii sau la
solicitarea expresa a Bancii Nationale a Romaniei ori in cursul verificarilor
desfasurate la sediile acestora.

233
(2)Actele cu privire la o institutie de credit, prin care sunt dispuse masuri
sau sunt aplicate sanctiuni potrivit prezentului capitol se emit de catre
guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorii Bancii Nationale
a Romaniei, cu exceptia masurilor prevazute la art. 226 alin. (2) lit. g) si a
sanctiunilor prevazute la art. 229 alin. (1) lit. d) si e), a caror aplicare este
de competenta consiliului de administratie.
Art. 234
(1)Aplicarea sanctiunilor se prescrie in termen de un an de la data
comunicarii, dar nu mai mult de 3 ani de la data savarsirii faptei.
(2)Amenzile incasate se fac venit la bugetul de stat.
(3)Aplicarea sanctiunilor nu inlatura raspunderea materiala, civila sau
penala, dupa caz.
Art. 235
Banca Nationala a Romaniei poate lua, in privinta institutiilor de credit din
alte state membre care desfasoara activitate in Romania, masurile
corespunzatoare pentru prevenirea faptelor de incalcare a legii comise pe
teritoriul Romaniei si/sau pentru sanctionarea unor asemenea fapte, in
conditiile prevazute in Sectiunea a 3-a din Capitolul IV al Titlului I, Partea
I. Astfel de masuri pot include interzicerea initierii de noi tranzactii pe
teritoriul Romaniei de catre institutia de credit in culpa.
Art. 236
(1)Dispozitiile prezentului capitol se aplica in mod corespunzator si
sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit din state terte.
(2)Faptele de incalcare a legislatiei speciale in materia acordarii de credite
ipotecare finantate din emisiune de obligatiuni ipotecare intra, de
asemenea, sub incidenta dispozitiilor prezentului capitol, in masura in care
legislatia speciala nu cuprinde prevederi de sanctionare a faptelor
respective.
CAPITOLUL VIII: Proceduri speciale
SECtIUNEA 1: Supravegherea speciala
Art. 237
(1)Banca Nationala a Romaniei poate dispune instituirea masurii de
supraveghere speciala asupra unei institutii de credit, persoana juridica
romana, pentru incalcarea legii sau a reglementarilor emise in aplicarea
acesteia, constatata in urma verificarilor efectuate la fata locului si/sau a
analizarii raportarilor transmise de institutia de credit, precum si in cazul
constatarii unei situatii financiare precare a acesteia.
(2)Supravegherea speciala se asigura printr-o comisie instituita in acest
scop, formata din maximum 7 specialisti din cadrul Bancii Nationale a
Romaniei, dintre care unul asigura indeplinirea functiei de presedinte al
comisiei si unul, pe cea de vicepresedinte al acesteia.
Art. 238
(1)Atributiile comisiei de supraveghere speciala se stabilesc de catre
Banca Nationala a Romaniei si se refera, in principal, la:
a)urmarirea modului in care consiliul de administratie si/sau directorii
institutiei de credit actioneaza pentru stabilirea si aplicarea masurilor
necesare remedierii deficientelor sau, dupa caz, a recomandarilor
formulate sau a masurilor dispuse de Banca Nationala a Romaniei potrivit

234
prezentei ordonante de urgenta;
b)suspendarea sau desfiintarea unor acte de decizie ale organelor
statutare ale institutiei de credit, contrare cerintelor prudentiale sau care
conduc la deteriorarea situatiei financiare a acesteia;
c)formularea de solicitari privind modificarea/completarea cadrului de
conducere, a strategiilor, proceselor si mecanismelor implementate de
institutia de credit;
d)limitarea si/sau suspendarea unor activitati si operatiuni pe o anumita
perioada;
e)orice alte masuri considerate necesare pentru remedierea situatiei
institutiei de credit;
f)formularea de propuneri catre Banca Nationala a Romaniei pentru
dispunerea anumitor masuri sau pentru aplicarea sanctiunilor prevazute
de lege, in situatia in care consiliul de administratie sau directorii
institutiei de credit nu respecta masurile dispuse de comisie.
(2)Comisia de supraveghere speciala nu se substituie directorilor institutiei
de credit in ceea ce priveste administrarea curenta a activitatii si
competenta de a angaja institutia de credit. Raspunderea pentru
legalitatea, realitatea, exactitatea si oportunitatea operatiunilor efectuate
si a documentelor intocmite de institutia de credit revine exclusiv
directorilor institutiei de credit si/sau persoanelor care intocmesc si
semneaza documentele in cauza, potrivit atributiilor si competentelor
acestora.
(3)in perioada exercitarii supravegherii speciale, adunarea generala a
actionarilor, consiliul de administratie si directorii institutiei de credit nu
pot hotari masuri contrare celor dispuse de comisia de supraveghere
speciala.
(4)Membrii comisiei de supraveghere speciala au acces la toate
documentele si registrele institutiei de credit, fiind obligati sa pastreze
secretul profesional privind operatiunile acesteia.
Art. 239
(1)Comisia de supraveghere speciala prezinta rapoarte periodice Bancii
Nationale a Romaniei asupra situatiei institutiei de credit.
(2)in functie de concluziile rezultate din aceste rapoarte, Banca Nationala
a Romaniei decide cu privire la continuarea sau incetarea supravegherii
speciale, fara a se depasi insa o perioada de 3 luni de la data instituirii
masurii de supraveghere speciala.
(3)in cazul in care in activitatea institutiei de credit se constata in
continuare deficiente grave, Banca Nationala a Romaniei poate hotari, de
la caz la caz, instituirea masurii de administrare speciala a institutiei de
credit sau adoptarea altor masuri prevazute de lege, inclusiv retragerea
autorizatiei.
SECtIUNEA 2: Administrarea speciala
Art. 240
(1)Banca Nationala a Romaniei poate dispune instituirea masurii de
administrare speciala asupra unei institutii de credit, persoana juridica
romana, inclusiv cu privire la activitatea sucursalelor sale din Romania si
din strainatate. Masura administrarii speciale se poate dispune in cazurile

235
in care:
a)instituirea masurii de supraveghere speciala nu a dat rezultate intr-o
perioada de pana la 3 luni;
b)fondurile proprii se situeaza la un nivel care nu depaseste jumatate din
nivelul minim al cerintelor de capital calculate potrivit reglementarilor
emise in aplicarea art. 126 si 148;
c)institutia de credit a incalcat in mod repetat dispozitiile legii si/sau ale
reglementarilor ori altor acte emise in aplicarea acesteia;
d)nu mai este indeplinita cerinta privind asigurarea conducerii operative a
activitatii institutiei de credit de catre cel putin 2 persoane.
(2)Un anunt privind instituirea administrarii speciale se publica de catre
Banca Nationala a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-
a.
(3)Instituirea masurilor de administrare speciala se dispune de Banca
Nationala a Romaniei si in cazul sesizarii de catre aceasta a instantei
competente pentru declansarea procedurii falimentului unei institutii de
credit, pana la numirea de catre judecatorul-sindic a lichidatorului.
Art. 241
(1)Administrarea speciala se instituie pe o perioada de 1 an de la data
hotararii Bancii Nationale a Romaniei, cu exceptia cazului in care prin
hotarare se stabileste o perioada mai scurta sau cand Banca Nationala a
Romaniei hotaraste incetarea administrarii speciale, potrivit art. 252 alin.
(4).
(2)in situatii exceptionale Banca Nationala a Romaniei poate prelungi, in
conditiile prevazute pentru instituirea administrarii speciale, perioada
prevazuta la alin. (1), cu maxim 6 luni.
Art. 242
(1)Administrarea speciala se exercita de catre un administrator special,
desemnat de Banca Nationala a Romaniei prin hotararea de instituire a
acestei masuri. Administrator special poate fi o persoana fizica sau o
persoana juridica, care dispune de experienta adecvata, precum si Fondul
de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar.
(2)Pentru motive intemeiate, Banca Nationala a Romaniei poate inlocui
administratorul special.
(3)Toate cheltuielile legate de administrarea speciala se suporta de
institutia de credit supusa acestei masuri.
(4)Cheltuielile efectuate de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul
Bancar ocazionate de desfasurarea activitatii de administrare speciala sunt
considerate in sensul alin. (3) cheltuieli legate de administrarea speciala.
Art. 243
in cazul in care considera necesar, Banca Nationala a Romaniei poate
stabili anumite limite si/sau conditii privind activitatea institutiei de credit
in privinta careia s-a hotarat instituirea administrarii speciale. Acestea se
comunica administratorului special, care raspunde de respectarea lor.
Art. 244
Administratorul special preia integral atributiile consiliului de administratie
si ale directorilor institutiei de credit, stabilite potrivit legii, actului
constitutiv si reglementarilor interne ale institutiei de credit.

236
Art. 245
(1)Dupa preluarea institutiei de credit, administratorul special instiinteaza
de indata compartimentele din cadrul institutiei de credit, sucursalele
acesteia, institutiile de credit corespondente, oficiul registrului comertului
si, dupa caz, Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar cu
privire la luarea acestei masuri.
(2)Comunicarea se face in scris si cuprinde specimenul de semnatura al
administratorului special. Comunicarea facuta institutiilor de credit
corespondente cuprinde si mentiunea asupra faptului ca toate operatiunile
viitoare prin contul institutiei de credit se autorizeaza numai de catre
administratorul special sau de persoanele imputernicite in mod expres de
catre acesta.
Art. 246
(1)Atributia principala a administratorului special consta in stabilirea
conditiilor optime pentru conservarea valorii activelor institutiei de credit,
eliminarea deficientelor existente in administrarea patrimoniului, incasarea
creantelor si stabilirea posibilitatii de redresare a situatiei financiare a
institutiei de credit; in acest sens, administratorul special poate lua toate
masurile pe care le considera necesare, in limita competentelor sale
prevazute de lege.
(2)Masurile care pot fi luate au in vedere:
a)negocierea creantelor institutiei de credit si/sau stabilirea unei noi
scadente acestora;
b)suspendarea atragerii de depozite si/sau a acordarii de credite;
c)inchiderea sucursalelor neprofitabile sau a caror activitate nu se
justifica;
d)redimensionarea schemei de personal, prin reorganizarea activitatii, in
scopul reducerii cheltuielilor;
e)orice alte masuri pe care consiliul de administratie sau directorii unei
institutii de credit le pot lua, potrivit legii, in cursul unei administrari
obisnuite.
(3)Administratorul special trebuie sa ia cel putin masurile necesare
pentru:
a)reducerea pierderilor;
b)incetarea activitatilor frauduloase si a abuzurilor de orice natura ale
persoanelor aflate in relatii speciale cu institutia de credit;
c)introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase, incheiate
anterior de catre institutia de credit, inclusiv a acelor contracte in care
obligatiile asumate de catre institutia de credit sunt disproportionate in
raport cu prestatia la care s-a obligat cealalta parte contractanta;
d)pastrarea in siguranta a activelor si a documentelor institutiei de credit;
e)sesizarea organelor competente, in cazul in care exista indicii cu privire
la savarsirea de infractiuni.
Art. 247
Prin exceptie de la prevederile art. 246, daca instituirea administrarii
speciale a fost dispusa potrivit art. 240 alin. (1) lit. d), atributia principala
a administratorului special este luarea masurilor necesare pentru numirea
consiliului de administratie si a directorilor institutiei de credit. in cursul

237
acestei administrari, administratorul special poate lua orice alte masuri pe
care consiliul de administratie sau directorii unei institutii de credit le pol
lua, potrivit legii, in cursul unei administrari obisnuite.
Art. 248
Daca situatiile financiare aferente perioadei incheiate inainte de instituirea
administrarii speciale nu au fost aprobate conform legii sau
administratorul special considera ca ele nu reflecta situatia patrimoniala
reala a institutiei de credit, acesta procedeaza la intocmirea unei noi
situatii financiare si ia masuri pentru aprobarea, publicarea si depunerea
acesteia la organele competente, conform legii.
Art. 249
(1)in vederea adoptarii unor hotarari privind situatia institutiei de credit in
domenii care exced competentelor sale stabilite prin lege pentru consiliul
de administratie, inclusiv in ceea ce priveste preluarea institutiei de credit
in cauza, prin fuziune/divizare, de catre alte institutii de credit,
administratorul special poate convoca adunarea generala a
actionarilor/membrilor institutiei de credit. Ordinea de zi a adunarii este
stabilita de catre administratorul special, cu consultarea prealabila a Bancii
Nationale a Romaniei, si nu poate fi schimbata de catre persoanele
convocate.
(2)Dupa instituirea administrarii speciale, prevederile legale privind
obligativitatea convocarii adunarii generale la cererea
actionarilor/membrilor nu sunt aplicabile pe durata acesteia.
Actionarii/membrii care detin cel putin 50% din drepturile de vot pot
inainta administratorului special propuneri viabile de redresare financiara
a institutiei de credit, acesta urmand sa decida asupra propunerilor
formulate.
Art. 250
(1)in cazul in care adunarea generala a actionarilor hotaraste majorarea
capitalului social, pentru motive temeinice, justificate de existenta unei
intentii serioase din partea unui investitor, de participare la capitalul
institutiei de credit, administratorul special poate sa ridice actionarilor
dreptul de subscriere de noi actiuni, in tot sau in parte, cu aprobarea
Bancii Nationale a Romaniei.
(2)Prin hotararea de majorare a capitalului social trebuie sa se asigure cel
putin un nivel al fondurilor proprii care sa permita incadrarea institutiei de
credit in cerintele prudentiale prevazute de lege si de reglementarile
aplicabile.
(3)in cazul reducerii capitalului social, aceasta poate fi facuta numai dupa
trecerea a 30 de zile de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 251
(1)in termen de 2 luni de la numire, administratorul special trebuie sa
prezinte Bancii Nationale a Romaniei un raport scris cu privire la masurile
intreprinse de la instituirea administrarii speciale si efectele acestora, la
pozitia financiara a institutiei de credit si posibilitatea redresarii situatiei
acesteia din punct de vedere al sigurantei financiare, prezentand in acest
sens, recomandarile sale, inclusiv in ceea ce priveste o potentiala preluare

238
a institutiei de credit, prin fuziune/divizare, de catre o alta sau alte
institutii de credit. La raport se anexeaza documente referitoare la
evaluarea activelor si pasivelor institutiei de credit, situatia recuperarii
creantelor, costul mentinerii activelor si situatia lichidarii pasivelor.
(2)Raportul prevazut la alin. (1) trebuie sa fie suficient de detaliat pentru
a fundamenta recomandarile facute de administrator.
(3)Pentru motive intemeiate, Banca Nationala a Romaniei poate prelungi
termenul prevazut la alin. (1), la propunerea administratorului special, dar
nu mai mult de 1 luna.
Art. 252
(1)in termen de 15 zile de la primirea raportului administratorului special,
Banca Nationala a Romaniei hotaraste cu privire la oportunitatea
mentinerii masurii de administrare speciala si se pronunta asupra
recomandarilor facute de administratorul special.
(2)Daca pe baza raportului administratorului special se constata ca nu
sunt conditii pentru imbunatatirea situatiei financiare a institutiei de
credit, astfel incat aceasta sa respecte cerintele prudentiale prevazute de
lege si de reglementarile emise in aplicarea acesteia sau, dupa caz, nu au
fost numiti si aprobati noii directori si administratori ai institutiei de credit,
Banca Nationala a Romaniei poate, in functie de situatia concreta, sa
decida urmatoarele:
a)stabilirea unui termen in care administratorul special sa intreprinda
demersuri pentru identificarea eventualelor institutii de credit interesate in
preluarea, prin fuziune/divizare, a institutiei de credit aflata in
administrare speciala;
b)retragerea autorizatiei institutiei de credit si sesizarea instantei
competente pentru declansarea procedurii falimentului sau, dupa caz,
retragerea autorizatiei urmata de dizolvarea si lichidarea institutiei de
credit, potrivit dispozitiilor cuprinse in Sectiunea a 3-a din prezentul
capitol.
(3)in cazul continuarii administrarii speciale, administratorul special
trebuie sa prezinte Bancii Nationale a Romaniei, la termenele stabilite de
aceasta, rapoarte privind situatia financiara a institutiei de credit.
(4)Pe baza rapoartelor administratorului special, Banca Nationala a
Romaniei poate hotari in orice moment incetarea administrarii speciale, cu
reluarea activitatii institutiei de credit sub controlul organelor sale
statutare, sau poate retrage autorizatia institutiei de credit, cu aplicarea
corespunzatoare a dispozitiilor alin. (2) lit. b).
Art. 253
(1)Daca Banca Nationala a Romaniei constata, pe baza rapoartelor
administratorului special, ca institutia de credit fata de care s-a instituit
administrarea speciala s-a redresat din punct de vedere financiar si se
incadreaza in cerintele prudentiale stabilite de prezenta ordonanta de
urgenta si de reglementarile aplicabile sau, dupa caz, au fost numiti si
aprobati noii directori si administratori, Banca Nationala a Romaniei poate
hotari incetarea administrarii speciale si reluarea activitatii institutiei de
credit sub controlul organelor sale statutare.
(2)Un anunt privind incetarea administrarii speciale se publica potrivit

239
prevederilor art. 240 alin. (2).
(3)Administratorul special trebuie sa ia masurile necesare pentru
desemnarea noilor administratori si, dupa caz, a noilor directori ai
institutiei de credit.
(4)Pana la numirea si aprobarea persoanelor prevazute la alin. (3),
administratorul special asigura administrarea si conducerea operativa a
institutiei de credit.
Art. 254
in cazul in care Banca Nationala a Romaniei hotaraste retragerea
autorizatiei institutiei de credit si sesizarea instantei competente in
vederea declansarii procedurii falimentului potrivit Ordonantei Guvernului
nr. 10/2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
278/2004, pana la desemnarea de catre judecatorul-sindic a lichidatorului,
administrarea institutiei de credit se asigura in continuare de catre
administratorul special.
SECtIUNEA 3: Lichidarea institutiilor de credit
Art. 255
Odata cu retragerea autorizatiei, Banca Nationala a Romaniei dispune
dizolvarea urmata de lichidare a institutiei de credit potrivit prezentei
sectiuni sau, daca institutia de credit se afla in vreuna din situatiile de
insolventa prevazute de legislatia speciala privind falimentul institutiilor de
credit, sesizeaza instanta competenta in vederea deschiderii procedurii.
Art. 256
(1)Lichidarea institutiei de credit care nu se afla in situatie de insolventa,
inclusiv a sucursalelor sale din Romania, din alte state membre sau din
state terte, se realizeaza cu respectarea legislatiei romanesti aplicabile in
cazul dizolvarii si lichidarii societatilor comerciale pe actiuni si a
dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta.
(2)indeplinirea atributiilor privind lichidarea institutiei de credit este
asigurata de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar,
denumit in continuare lichidator, atat in cazul in care lichidarea este
dispusa conform art. 255, cat si in cazul in care lichidarea are loc la
initiativa actionarilor/membrilor.
Art. 257
Lichidarea institutiei de credit conform dispozitiilor art. 255 sau la initiativa
actionarilor/membrilor nu impiedica declansarea procedurii falimentului,
daca pe parcursul procesului de lichidare institutia de credit ajunge in una
dintre situatiile de insolventa prevazute de legislatia speciala privind
falimentul institutiilor de credit.
Art. 258
(1)Dispozitiile cuprinse in legislatia privind falimentul institutiilor de credit
referitoare la atributiile lichidatorului, la suportarea cheltuielilor legate de
lichidare, la ordinea de stingere a creantelor, se aplica in mod
corespunzator si in cazul lichidarii institutiei de credit potrivit dispozitiilor
prezentei sectiuni.
(2)Cheltuielile efectuate de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul
Bancar ocazionate de desfasurarea activitatii de lichidare sunt considerate
in sensul alin. (1) cheltuieli legate de lichidare.

240
Art. 259
(1)in cazul retragerii autorizatiei unei institutii de credit, persoana juridica
romana, care desfasoara activitate si pe teritoriul unuia sau mai multor
state membre, Banca Nationala a Romaniei informeaza fara intarziere,
prin orice mijloace disponibile, autoritatile competente din statele membre
gazda asupra hotararii adoptate, a consecintelor legale si a efectelor pe
care le implica aceasta.
(2)Daca, din considerente de asigurare a protectiei deponentilor sau din
alte considerente de interes public, adoptarea hotararii nu poate fi
intarziata, Banca Nationala a Romaniei asigura informarea prevazuta la
alin. (1) imediat dupa adoptarea hotararii.
Art. 260
(1)Daca masura prevazuta la art. 255 vizeaza o sucursala din Romania a
unei institutii de credit dintr-un stat tert, care mai are sucursale cel putin
intr-un alt stat membru, Banca Nationala a Romaniei, inainte de
adoptarea hotararii, informeaza toate autoritatile competente din statele
membre gazda in care institutia de credit desfasoara activitate, cu privire
la aceasta si a efectelor pe care le implica.
(2)Daca, din considerente de asigurare a protectiei deponentilor sau din
alte considerente de interes public, adoptarea hotararii nu poate fi
intarziata, Banca Nationala a Romaniei asigura informarea prevazuta la
alin. (1) imediat dupa adoptarea hotararii.
(3)Banca Nationala a Romaniei asigura coordonarea actiunilor sale cu cele
ale autoritatilor competente din celelalte state membre gazda. Lichidatorul
asigura coordonarea actiunilor sale cu cele ale lichidatorilor desemnati in
statele membre respective.
Art. 261
(1)in cazul retragerii autorizatiei unei institutii de credit, persoana juridica
romana, care desfasoara activitate si pe teritoriul unuia sau mai multor
state membre, lichidatorul trebuie sa ia de indata masurile necesare
pentru publicarea unui extras din hotararea Bancii Nationale a Romaniei
privind lichidarea institutiei de credit in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
si in doua ziare de circulatie nationala pe teritoriul fiecarui stat membru
gazda, in limba oficiala a acestuia sau, dupa caz, intr-una din limbile
oficiale ale acestuia.
(2)Hotararea Bancii Nationale a Romaniei produce efecte in toate statele
membre gazda, fara alta formalitate si devine efectiva de la data publicarii
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I sau de la o data ulterioara
specificata in hotarare.
(3)Daca considera necesar, lichidatorul poate solicita inregistrarea
hotararii Bancii Nationale a Romaniei in registrul imobiliar, registrul
comertului sau in orice alt registru public tinut in statele membre gazda.
Daca legislatia unui stat membru gazda prevede obligativitatea unei
asemenea formalitati, lichidatorul trebuie sa ia toate masurile pentru
indeplinirea acesteia. Sumele necesare realizarii inregistrarii sunt
considerate cheltuieli aferente lichidarii.
Art. 262
(1)Lichidatorul poate actiona pe teritoriul statelor membre gazda, in baza

241
unei copii certificate de pe hotararea Bancii Nationale a Romaniei sau in
baza unui certificat emis de aceasta, fara alta formalitate.
(2)Lichidatorul poate exercita pe teritoriul statelor membre gazda toate
competentele care ii revin potrivit legii romane. El poate sa numeasca alte
persoane care sa il sprijine sau sa il reprezinte pe teritoriul acestor state,
inclusiv in scopul de a acorda asistenta creditorilor institutiei de credit pe
parcursul lichidarii.
(3)in exercitarea competentelor sale, lichidatorul trebuie sa respecte
legislatia statului membru pe teritoriul careia actioneaza, in special cu
privire la procedurile de valorificare a activelor si la furnizarea de
informatii angajatilor institutiei de credit din statul membru respectiv.
Lichidatorul nu are dreptul de a utiliza forta pentru indeplinirea atributiilor
sale si nici dreptul de a solutiona litigii ori dispute.
Art. 263
in cazul lichidarii unei institutii de credit, persoana juridica romana, care
desfasoara activitate pe teritoriul unuia sau mai multor state membre, se
aplica legislatia romaneasca, cu exceptiile prevazute la art. 266-274.
Art. 264
(1)Orice creditor al institutiei de credit aflate in lichidare, inclusiv
autoritatile publice, cu domiciliul/resedinta sau, dupa caz, sediul social in
Romania sau in alt stat membru, are dreptul de a inainta o declaratie de
creante sau de a formula observatii scrise in legatura cu creantele sale
asupra institutiei de credit, care se adreseaza lichidatorului. Declaratia de
creante sau, dupa caz, observatiile formulate pot fi inaintate in limba
oficiala ori in limbile oficiale ale statului membru de domiciliu/resedinta,
dupa caz, unde are situat sediul social si trebuie sa poarte mentiunea
"declaratie de creante", respectiv, "observatii privind creantele", in limba
romana.
(2)Creantele creditorilor avand domiciliul/resedinta sau, dupa caz, sediul
social in afara teritoriului Romaniei beneficiaza de acelasi tratament si au
acelasi rang de preferinta ca si creantele de aceeasi natura ale creditorilor
avand domiciliul/resedinta sau, dupa caz, sediul social pe teritoriul
Romaniei.
(3)Creditorii care isi exercita dreptul prevazut la alin. (1) trebuie sa
transmita copii de pe actele care atesta creantele lor, daca exista, si
trebuie sa indice natura fiecarei creante, data la care a luat nastere si
valoarea acesteia, daca exista privilegii, garantii reale si alte asemenea
drepturi in legatura cu creantele respective si sa indice care sunt creantele
garantate astfel.
(4)La solicitarea lichidatorului, creditorii trebuie sa furnizeze si traducerea
in limba romana a declaratiei de creante sau, dupa caz, a observatiilor
formulate si a documentelor prezentate.
Art. 265
(1)Lichidatorul asigura informarea periodica a creditorilor, in modalitatea
considerata corespunzatoare, in special cu privire la progresele
inregistrate in valorificarea activelor institutiei de credit.
(2)Lichidatorul este tinut de obligatia de pastrare a secretului profesional,
conform dispozitiilor cuprinse in Capitolului V, Titlul III, Partea I.

242
Art. 266
Efectele lichidarii institutiei de credit asupra anumitor contracte si drepturi
sunt reglementate astfel:
a)contractele si relatiile de munca sunt guvernate de legislatia statului
membru aplicabila in cazul fiecarui contract de munca;
b)contractele prin care se dobandeste dreptul de folosinta sau dreptul de
achizitionare a unor bunuri imobile sunt guvernate de legea statului
membru pe teritoriul caruia este situat imobilul, potrivit careia se
determina si natura bunului: mobil sau imobil;
c)drepturile asupra bunurilor imobile, a navelor si a aeronavelor, care sunt
supuse obligatiei de inregistrare intr-un registru public, sunt guvernate de
legea statului membru sub autoritatea caruia este tinut registrul respectiv.
Art. 267
(1)Deschiderea procedurii de lichidare a institutiei de credit nu afecteaza
drepturile reale ale creditorilor sau tertelor parti asupra bunurilor -
corporale sau necorporale, mobile sau imobile, individual determinate sau
determinate generic - aflate in proprietatea institutiei de credit, care, la
data intrarii in vigoare a hotararii de lichidare, sunt situate pe teritoriul
altor state membre.
(2)Drepturile prevazute la alin. (1) se refera in special la:
a)dreptul de a vinde sau de a dispune in alt mod de un bun si dreptul de
a-i culege fructele, decurgand in special dintr-un contract de gaj sau
ipoteca;
b)dreptul de preferinta la executarea bunurilor afectate unei garantii,
inaintea altor titulari de drepturi asupra bunului;
c)dreptul de urmarire a bunului in mainile oricui s-ar gasi acesta;
d)dreptul de uzufruct asupra bunului.
Art. 268
(1)Deschiderea procedurii de lichidare, in situatia in care institutia de
credit este parte intr-un contract de vanzare-cumparare a unui bun, in
calitate de cumparator, nu afecteaza dreptul vanzatorului decurgand dintr-
o clauza prin care acesta si-a rezervat dreptul de proprietate pana la un
anumit termen sau pana la indeplinirea unei conditii, daca, la data intrarii
in vigoare a hotararii de lichidare, bunul este situat pe teritoriul altui stat
membru.
(2)Deschiderea procedurii de lichidare, in cazul in care institutia de credit
este parte intr-un contract de vanzare-cumparare, in calitate de vanzator,
nu poate constitui motiv pentru anularea sau desfiintarea contractului si
nu afecteaza drepturile cumparatorului, daca data intrarii in vigoare a
hotararii de lichidare este ulterioara livrarii bunului si daca, la acea data,
bunul era situat pe teritoriul altui stat membru.
Art. 269
(1)Deschiderea procedurii de lichidare nu afecteaza drepturile creditorilor
de a invoca compensarea legala, atunci cand legea aplicabila contractului
permite o asemenea compensare.
(2)in cazul compensarii contractuale (netting) se aplica legea care
guverneaza contractul.
Art. 270

243
Dispozitiile art. 267, 268 si 269 alin. (1) nu impiedica exercitarea de
actiuni in constatarea sau declararea nulitatii ori in constatarea
inopozabilitatii actelor juridice, potrivit legii romane.
Art. 271
(1)Exercitarea dreptului de proprietate sau a altor drepturi asupra titlurilor
de valoare, a caror existenta ori transmitere este supusa inregistrarii intr-
un registru, intr-un cont sau intr-un sistem centralizat de depozitare, tinut
ori localizat intr-un stat membru este guvernata de legea statului membru
respectiv.
(2)Contractele de report si contractele care stau la baza tranzactiilor
desfasurate pe o piata organizata sunt guvernate de legea aplicabila
contractelor respective, daca nu sunt incalcate dispozitiile alin. (1).
Art. 272
Legislatia romaneasca cu privire la nulitatea actelor frauduloase incheiate
in dauna creditorilor nu este aplicabila in cazul in care beneficiarul unui
asemenea act dovedeste ca actul, ca intreg, este guvernat de legea altui
stat membru si ca legea respectiva nu permite nici o modalitate de
contestare a actului in speta.
Art. 273
Validitatea actelor incheiate dupa deschiderea procedurii lichidarii, prin
care institutia de credit instraineaza bunuri imobile, nave ori aeronave
supuse inregistrarii intr-un registru public sau titluri de valoare ori drepturi
asupra unor astfel de titluri a caror existenta sau transfer este supusa
obligatiei de inregistrare intr-un registru, un cont ori un sistem centralizat
de depozitare tinut sau localizat intr-un alt stat membru, este guvernata
de legea statului membru pe teritoriul caruia este situat imobilul respectiv
sau, dupa caz, sub autoritatea caruia este tinut acel registru, cont sau
sistem centralizat de depozitare.
Art. 274
Actiunile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, avand ca obiect bunuri
sau drepturi de care institutia de credit a fost privata, sunt guvernate de
legea statului membru in care se desfasoara procesul.
CAPITOLUL IX: Cai de contestare
Art. 275
(1)Actele adoptate de Banca Nationala a Romaniei conform dispozitiilor
prezentei ordonante de urgenta, cu privire la o institutie de credit, inclusiv
cele privind administratorii, directorii, persoanele desemnate sa asigure
conducerea compartimentelor sau a sucursalelor institutiei de credit sau
cu privire la actionarii acesteia, pot fi contestate, in termen de 15 zile de
la comunicare, la consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei,
care se pronunta prin hotarare motivata in termen de 30 de zile de la data
sesizarii.
(2)Hotararea consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei
poate fi atacata la inalta Curte de Casatie si Justitie, in termen de 15 zile
de la comunicare.
(3)Banca Nationala a Romaniei este singura autoritate in masura sa se
pronunte asupra considerentelor de oportunitate, a evaluarilor si analizelor
calitative care stau la baza emiterii actelor sale.

244
(4)in cazul contestarii in instanta a actelor Bancii Nationale a Romaniei,
instanta judecatoreasca se pronunta asupra legalitatii acestor acte.
Art. 276
Dispozitiile art. 275 se aplica in mod corespunzator si in cazul refuzului
nejustificat al Bancii Nationale a Romaniei de a se pronunta, in termenele
prevazute de lege, cu privire la o cerere de autorizare care cuprinde toate
datele si informatiile cerute potrivit prevederilor legale in vigoare.
Art. 277
Pana la adoptarea unei hotarari de catre consiliul de administratie al Bancii
Nationale a Romaniei, potrivit art. 275 alin. (1) sau pana la pronuntarea
unei hotarari definitive si irevocabile de catre instanta judecatoreasca,
potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, executarea actelor emise de Banca
Nationala a Romaniei nu se suspenda.
CAPITOLUL X: Dispozitii aplicabile societatilor de servicii de investitii
financiare
Art. 278
(1)Urmatoarele dispozitii ale prezentei ordonante de urgenta se aplica in
mod corespunzator societatilor de servicii de investitii financiare si
societatilor de administrare a investitiilor care au in obiectul de activitate
administrarea portofoliilor individuale de investitii, definite conform Legii
nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, in conditiile
prevazute in articolele care urmeaza:
a)- Sectiunea a 2-a a Capitolului I din Titlul I, Partea I;
b)art. 23 si art. 24;
c)- Sectiunile 1-8 si art. 150 alin. (1) lit. b) si c) din Sectiunea a 9-a a
Capitolului III din Titlul II, Partea I, cu precizarea ca dispozitiile art. 137
se aplica numai societatilor de servicii de investitii financiare autorizate sa
desfasoare activitati de tranzactionare cu instrumente financiare in cont
propriu si subscriere de instrumente financiare si/sau plasamentul de
instrumente financiare in baza unui angajament ferm;
d)- Capitolul V din Titlul II, Partea I;
e)art. 164-168 din Capitolul I si Capitolul II din Titlul III, Partea I;
f)art. 226 si 227 din Capitolul VII, Titlul III, Partea I.
(2)Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare ii sunt aplicabile in mod
corespunzator dispozitiile Capitolului VI din Titlul III, Partea I.
Art. 279
in aplicarea dispozitiilor art. 278 se au in vedere urmatoarele:
a)orice referire la o institutie de credit, persoana juridica romana, la o
institutie de credit-mama la nivelul Romaniei sau la o institutie de credit-
mama la nivelul Uniunii Europene se considera a fi facuta la o societate de
servicii de investitii financiare, la o firma de investitii-mama la nivelul
Romaniei si, respectiv, la o firma de investitii-mama la nivelul Uniunii
Europene, cu exceptia art. 143 si art. 177 la care numai prima referire a
textului la institutii de credit, persoane juridice romane, se considera a fi
facuta la societati de servicii de investitii financiare. Orice referire la Banca
Nationala a Romaniei se considera a fi facuta la Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare;
b)in scopul aplicarii dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta in cazul

245
grupurilor din care face parte o societate de servicii de investitii financiare,
dar care nu includ o institutie de credit, termenii si expresiile prevazute la
art. 7 alin. (1) pct. 2, 21 si 25 au urmatoarele semnificatii:
1.autoritate competenta - autoritatea nationala care este imputernicita cu
supravegherea prudentiala a firmelor de investitii;
2.societate financiara holding - o institutie financiara ale carei entitati
filiale sunt, fie exclusiv, fie in principal, firme de investitii sau alte institutii
financiare, cel putin una dintre ele fiind o firma de investitii, si care nu
este o societate financiara holding mixta in intelesul Ordonantei de
urgenta nr. 98/2006;
3.societate holding cu activitate mixta - o societate-mama, alta decat o
societate financiara holding, o firma de investitii sau o societate financiara
holding mixta in intelesul Ordonantei de urgenta nr. 98/2006, ale carei
filiale includ cel putin o firma de investitii;
c)in aplicarea dispozitiilor art. 129 alin. (2) Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare poate recunoaste ca eligibila o institutie externa de evaluare a
creditului fara a mai fi necesara o alta evaluare, daca aceasta a fost
recunoscuta ca eligibila de catre Banca Nationala a Romaniei sau de catre
autoritatea competenta dintr-un alt stat membru;
d)in aplicarea art. 168 alin. (2) trimiterea la prezenta ordonanta de
urgenta se considera a fi facuta la Legea nr. 297/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare;
e)in cazul grupurilor care nu includ o institutie de credit, textul alin. (1) al
art. 202 se va citi astfel: "in cazul in care o societate de servicii de
investitii financiare, o societate financiara holding sau o societate holding
cu activitate mixta controleaza una sau mai multe filiale care sunt societati
de asigurari, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare coopereaza in mod
strans cu Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, precum si cu alte
autoritati responsabile cu supravegherea societatilor din domeniul
asigurarilor";
f)in aplicarea art. 202 alin. (2) si art. 226 alin. (5) trimiterea la Capitolul V
din Titlul III, Partea I se considera a fi facuta la art. 7 alin. (21) si (22) din
Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare aprobat prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 25/2002, aprobata cu modificari prin Legea nr.
514/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
g)in aplicarea art. 226 alin. (2) lit. g) trimiterea la Capitolul VIII din Titlul
III, Partea I se considera a fi facuta la Titlul IX din Legea nr. 297/2004, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Art. 280
Pentru scopurile supravegherii pe baza consolidata, termenii "societate
financiara holding", "societate financiara holding-mama la nivelul
Romaniei", "societate financiara holding-mama la nivelul Uniunii
Europene" si "societate prestatoare de servicii auxiliare" desemneaza
entitatile definite la art. 7, cu precizarea ca orice referinta la institutiile de
credit se considera a fi facuta la institutii de credit sau la firme de
investitii, dupa caz.
Art. 281
in cazul in care o societate financiara holding-mama la nivelul Uniunii

246
Europene are ca filiale atat o institutie de credit, cat si o firma de
investitii, prevederile Titlului III, Partea I se aplica atat supravegherii
institutiilor de credit, cat si, dupa caz, supravegherii societatilor de servicii
de investitii financiare.
Art. 282
(1)in cazul in care o institutie de credit are ca societate-mama o firma de
investitii-mama la nivelul Romaniei, doar firma de investitii este
supravegheata pe baza consolidata de catre Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare, in conditiile prezentei ordonante de urgenta si ale
reglementarile emise in aplicarea acesteia.
(2)in cazul in care o societate de servicii de investitii financiare are ca
societate-mama o institutie de credit-mama la nivelul Romaniei, doar
institutia de credit este supravegheata pe baza consolidata de catre Banca
Nationala a Romaniei, in conditiile prezentei ordonante de urgenta si ale
reglementarile emise in aplicarea acesteia.
(3)in cazul in care o societate financiara holding are ca filiale cel putin o
institutie de credit, persoana juridica romana, si o societate de servicii de
investitii financiare, este supusa supravegherii pe baza consolidata de
catre Banca Nationala a Romaniei doar institutia de credit, in conditiile
prezentei ordonante de urgenta si ale reglementarile emise in aplicarea
acesteia.
Art. 283
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare asigura cooperarea cu autoritatile
competente ale statelor membre pentru indeplinirea sarcinilor ce decurg
din prezenta ordonanta de urgenta si din reglementarile emise in aplicarea
acesteia, in special atunci cand serviciile si activitatile de investitii sunt
furnizate in baza liberei circulatii a serviciilor sau prin infiintarea de
sucursale.
Art. 284
(1)Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare este competenta sa dispuna fata
de o societate de servicii de investitii financiare sau fata de persoanele
responsabile, care incalca dispozitiile legii, ale reglementarilor sau ale altor
acte emise in aplicarea acesteia, referitoare la cerintele prudentiale si de
adecvare a capitalului sau nu se conformeaza recomandarilor formulate,
masurile necesare si/sau sa aplice sanctiuni, in scopul inlaturarii
deficientelor si a cauzelor acestora.
(2)Masurile ce pot fi dispuse de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
pentru a asigura redresarea, in cel mai scurt timp, a situatiei entitatilor
prevazute la alin. (1) sunt cele prevazute la art. 226, cu aplicarea in mod
corespunzator a dispozitiilor art. 227.
(3)in cazurile in care cerintele prudentiale si de adecvare a capitalului
prevazute in prezenta ordonanta de urgenta, in reglementarile ori in alte
acte emise in aplicarea acesteia nu sunt respectate sau nu s-a dat curs
recomandarilor formulate, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare poate
aplica sanctiuni in conformitate cu prevederile Titlului X din Legea nr.
297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
PARTEA II: DISPOZITII SPECIFICE
TITLUL I: BANCI

247
Art. 285
Bancile sunt institutii de credit cu vocatie universala, care pot desfasura
oricare dintre activitatile prevazute in Sectiunea 1.2. a Capitolului II din
Titlul I, Partea I.
Art. 286
Dispozitiile cu caracter general aplicabile institutiilor de credit potrivit
prezentei ordonante de urgenta se aplica in totalitate bancilor.
Art. 287
(1)Bancile, persoane juridice romane, se constituie sub forma juridica de
societate pe actiuni in conformitate cu legislatia comerciala si cu
respectarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta.
(2)Bancile, persoane juridice romane, nu pot utiliza o denumire specifica
unei alte categorii de institutii de credit reglementate de prezenta
ordonanta de urgenta.
TITLUL II: BANCI DE ECONOMISIRE SI CREDITARE IN DOMENIUL
LOCATIV
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 288
Prezentul Titlu reglementeaza regimul aplicabil bancilor de economisire si
creditare in domeniul locativ, persoane juridice romane, ca institutii de
credit specializate in finantarea pe termen lung a domeniului locativ, al
caror obiect principal de activitate consta in economisirea si creditarea in
sistem colectiv pentru domeniul locativ.
Art. 289
Dispozitiile cu caracter general aplicabile institutiilor de credit potrivit
prezentei ordonante de urgenta se aplica in mod corespunzator bancilor
de economisire si creditare in domeniul locativ, persoane juridice romane,
in masura in care nu se dispune altfel potrivit dispozitiilor cuprinse in
prezentul titlu.
Art. 290
in sensul prezentului titlu, termenii si expresiile de mai jos semnifica dupa
cum urmeaza:
a)activitati in domeniul locativ reprezinta:
1.construirea, cumpararea, reabilitarea, modernizarea, consolidarea sau
extinderea imobilelor cu destinatie preponderent locativa;
2.cumpararea, reabilitarea, modernizarea, consolidarea sau extinderea
altor imobile decat cele cu destinatie preponderent locativa, cu conditia sa
fie folosite ca spatii locative;
3.cumpararea de terenuri intravilane sau dobandirea drepturilor de
concesiune pentru construirea de imobile cu destinatie preponderent
locativa;
4.cumpararea de terenuri intravilane sau dobandirea drepturilor de
concesiune in scopul construirii altor imobile decat cele cu destinatie
preponderent locativa, in limita cotei detinute de spatiile locative din
totalul constructiei pozitionate pe teren;
5.viabilizarea unor terenuri trecute in intravilan in scopul promovarii
constructiei cartierelor de locuinte;
6.preluarea unor creante legate de realizarea activitatilor prevazute la pct.

248
1-5;
7.construirea de spatii comerciale, industriale si social-culturale, daca
acestea sunt legate de constructia de locuinte sau daca ele contribuie, prin
amplasarea lor in zonele de locuit, la aprovizionarea acestora sau la
satisfacerea nevoilor de ordin social-cultural;
8.lucrari in domeniul locativ angajate de chirias in scopul modernizarii
locuintei;
b)client - persoana fizica sau juridica care incheie cu banca de
economisire si creditare in domeniul locativ un contract de economisire si
creditare in sistem colectiv pentru domeniul locativ, prin care dobandeste,
ca urmare a efectuarii depunerilor prevazute in contract, dreptul legal de a
primi un credit la dobanda stabilita potrivit clauzelor contractuale;
c)contract de economisire si creditare in sistem colectiv pentru
domeniul locativ, denumit in continuare contract de economisire-
creditare - angajamentul partilor in baza caruia clientul se obliga sa
economiseasca o suma reprezentand suma minima de economisire, iar
banca de economisire si creditare in domeniul locativ se obliga, daca toate
conditiile de repartizare a creditului sunt indeplinite, sa acorde un credit cu
dobanda fixa destinat unor activitati in domeniul locativ, care reprezinta
diferenta dintre suma totala contractata si suma economisita incluzand
dobanzile si primele acordate clientului;
d)data de repartizare - data la care soldul economisit si creditul pentru
domeniul locativ sunt puse la dispozitia clientului;
e)economisire si creditare in sistem colectiv pentru domeniul locativ -
acceptarea de depozite de la clienti si acordarea acestora de credite cu
dobanda fixa din sumele acumulate pentru activitati in domeniul
locativ;
f)finantare in baza contractului de economisire-creditare - creditul cu
dobanda fixa obtinut de catre client in conditiile prevazute in contractul de
economisire-creditare;
g)finantare anticipata - creditul cu dobanda pietei acordat clientului care
nu a acumulat inca suma minima de economisire stabilita de banca de
economisire si creditare in domeniul locativ prin contractul de
economisire-creditare; acest credit, la care se achita doar dobanda, se
transforma in credit cu dobanda fixa in momentul indeplinirii tuturor
conditiilor de repartizare prevazute in contractul de economisire-creditare;
h)finantare intermediara - creditul cu dobanda pietei acordat clientului
care a acumulat suma minima de economisire stabilita prin contractul de
economisire-creditare, dar nu indeplineste celelalte conditii prevazute in
contractul de economisire-creditare; acest credit, la care se achita doar
dobanda, se transforma in credit cu dobanda fixa in momentul indeplinirii
tuturor conditiilor prevazute in contractul de economisire-creditare;
i)fond special - fond constituit de banca de economisire si creditare in
domeniul locativ in scopul garantarii functionarii sistemului din
punctul de vedere al tehnicii de economisire si creditare in sistem
colectiv pentru domeniul locativ si al protejarii intereselor
clientilor;
j)masa de repartizare - resurse ale bancii de economii pentru domeniul

249
locativ, provenind din depozite, dobanzi aferente, orice alte plati care
majoreaza soldul economisit, sume rambursate aferente creditelor
acordate, prime si dobanzile aferente lor, alte surse atrase exclusiv in
scopul finantarii in baza contractului de economisire-creditare, precum si
din surse proprii;
k)raport individual intre client si banca de economisire si creditare in
domeniul locativ - raportul dintre aportul banesc al clientului, calculat
pentru fiecare contract de economisire-creditare, si aportul banesc al
bancii de economii pentru domeniul locativ, pe care clientul il obtine prin
derularea creditului;
l)raport colectiv intre clienti si banca de economisire si creditare in
domeniul locativ - raportul dintre suma aporturilor banesti ale
clientilor si aportul banesc preconizat al bancii de economisire si
creditare in domeniul locativ, rezultat din contractele de
economisire-creditare al caror proces de economisire a fost
incheiat si/sau intrerupt, calculat pe o anumita perioada;
m)timp de asteptare - perioada cuprinsa intre data incheierii contractului
de economisire-creditare si data la care contractul clientului este
repartizat;
n)tipuri de contracte - modalitati alternative de economisire si creditare in
sistem colectiv pentru domeniul locativ, puse la dispozitia clientilor de
banca de economisire si creditare in domeniul locativ, in functie de suma
contractata, de dobanda si termenele de rambursare aferente finantarii in
baza contractului de economisire-creditare, precum si in functie de alte
criterii stabilite de banca de economisire si creditare in domeniul locativ.
Art. 291
(1)Bancile de economisire si creditare in domeniul locativ, persoane
juridice roman, se constituie sub forma juridica de societate pe actiuni in
conformitate cu legislatia aplicabila societatilor comerciale si cu
respectarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta.
(2)Denumirea unei banci de economisire si creditare in domeniul locativ,
persoana juridice romana, trebuie sa includa sintagma "banca de
economisire si creditare in domeniul locativ" sau o alta expresie
care sa indice specializarea acesteia in finantarea domeniului locativ.
Art. 292
(1)Bancile de economisire si creditare in domeniul locativ pot desfasura, in
limita autorizatiei acordate, urmatoarele activitati:
a)economisire si creditare in sistem colectiv pentru domeniul locativ;
b)finantarea anticipata si finantarea intermediara, pe baza contractelor de
economisire-creditare;
c)acordarea de credite pentru activitati in domeniul locativ, in conditiile
prevazute la alin. (2);
d)administrarea de portofolii de credite si intermedierea de credite pe
contul tertilor, daca aceste credite sunt destinate finantarii unor activitati
in domeniul locativ;
e)emiterea, cu respectarea dispozitiilor alin. (2), de garantii pentru acele
tipuri de credite obtinute de o persoana, pe care bancile de economii
pentru domeniul locativ le pot acorda;

250
f)efectuarea de plasamente in active cu grad de risc de credit scazut,
potrivit reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei;
g)acordarea de credite societatilor comerciale la care bancile de economii
pentru domeniul locativ detin participatii, in conditiile art. 307;
h)emiterea si gestiunea instrumentelor de plata si de credit;
i)operatiuni de plati;
j)consultanta financiar-bancara;
k)operatiuni de mandat cu specific financiar-bancar;
l)alte activitati, potrivit dispozitiilor art. 18, in masura in care acestea
sustin realizarea obiectului de activitate.
(2)Totalul creantelor decurgand din creditele si angajamentele prevazute
la alin. (1) lit. c) si, respectiv, lit. e) nu poate depasi nivelul reglementat
de Banca Nationala a Romaniei din valoarea aferenta finantarilor in baza
contractelor de economisire-creditare si a finantarilor acordate potrivit
alin. (1) lit. b).
Art. 293
Bancile de economisire si creditare in domeniul locativ pot cesiona
creantele decurgand din finantari in baza contractului de economisire-
creditare, inclusiv garantiile aferente, numai in conditiile in care sumele
obtinute din cesiune sunt utilizate pentru desfasurarea activitatii de
economisire si creditare in sistem colectiv pentru domeniul locativ si
pentru finantarea anticipata si intermediara.

CAPITOLUL II: Dispozitii specifice privind autorizarea si retragerea


autorizatiei

Art. 294
Bancile de economisire si creditare in domeniul locativ sunt supuse
conditiilor de autorizare aplicabile institutiilor de credit si conditiilor
specifice stabilite prin reglementari de Banca Nationala a Romaniei, care
se refera, fara a fi limitative, la:
a)conditiile generale de afaceri si conditiile generale ale contractelor de
economisire-creditare;
b)indeplinirea cerintelor tehnice si de operare specifice;
c)reglementarile proprii ale bancii de economisire si creditare in domeniul
locativ privind procedura de derulare simplificata a contractelor de
economisire-creditare;
d)tipurile de contracte propuse a fi puse la dispozitia clientilor.

Art. 295
Banca Nationala a Romaniei respinge o cerere de autorizare a unei banci
de economisire si creditare in domeniul locativ conform dispozitiilor art. 38
si in cazul in care Conditiile generale de afaceri si/sau Conditiile generale
ale contractelor de economisire-creditare propuse:
a)nu sunt de natura sa asigure o derulare corespunzatoare a contractelor
de economisire-creditare si, in particular, aceste contracte, considerate

251
individual, nu asigura pe intreaga lor durata un raport individual adecvat
intre client si banca de economii pentru domeniul locativ;
b)prevad varsaminte ale sumelor economisite, rambursari sau orice alte
obligatii care intarzie in mod neadecvat repartizarea contractelor de
economisire-creditare, duc la prelungirea nejustificata a duratelor
contractelor de economisire-creditare sau nu garanteaza suficient
interesele clientilor.
Art. 296
(1)Banca Nationala a Romaniei poate retrage autorizatia acordata unei
banci de economisire si creditare in domeniul locativ, conform dispozitiilor
art. 39, inclusiv in situatiile in care:
a)considera ca interesele clientilor nu pot fi suficient protejate prin
adoptarea altor masuri in conformitate cu prezenta ordonanta de urgenta;
b)constata existenta unor situatii de natura celor prevazute la art. 295,
care justifica retragerea autorizatiei.
(2)Retragerea autorizatiei unei banci de economisire si creditare in
domeniul locativ are ca efect declansarea procedurii de derulare
simplificata a contractelor de economisire-creditare.

Art. 297
(1)Fuziunea si divizarea bancilor de economisire si creditare in domeniul
locativ se efectueaza conform dispozitiilor cuprinse in Capitolul VII din
Titlul I, Partea I, cu respectarea dispozitiilor specifice aplicabile acestei
categorii de institutii de credit.
(2)Bancile de economisire si creditare in domeniul locativ pot fuziona
numai cu alte banci de economisire si creditare in domeniul locativ.
CAPITOLUL III: Cerinte specifice de desfasurare a activitatii
Art. 298
Bancile de economisire si creditare in domeniul locativ trebuie sa
elaboreze reglementari proprii privind Conditiile generale de afaceri si
Conditiile generale ale contractelor de economisire-creditare, care stau la
baza tipurilor de contracte oferite.
Art. 299
Conditiile generale de afaceri trebuie sa cuprinda, fara a fi limitative,
urmatoarele:
a)calcule privind derularea contractelor de economisire-creditare, cu
specificarea raportului individual dintre client si banca de economii pentru
domeniul locativ si a timpului de asteptare minim, mediu si maxim;
b)procedura de repartizare a contractelor de economisire-creditare, cu
indicarea componentei masei de repartizare, a termenelor de repartizare,
a modului de evaluare a indeplinirii conditiilor de repartizare, precum si
stabilirea ordinii de repartizare;
c)procedura privind calculul resurselor din masa de repartizare, care,
temporar, nu pot fi repartizate, al veniturilor suplimentare din plasamentul
acestor resurse, precum si indicarea modului de utilizare a fondului
special;
d)modul de calcul al valorii garantiei;
e)procedura de restituire a sumelor economisite in cazul rezilierii

252
contractelor de economisire-creditare;
f)o procedura de derulare simplificata a contractelor de economisire-
creditare, in interesul clientilor, in cazul retragerii autorizatiei sau al
inceperii procedurii falimentului;
g)finantarea investitiilor de viabilizare a unor terenuri trecute in intravilan
in scopul promovarii constructiei cartierelor de locuinte;
h)finantarea construirii de spatii comerciale, industriale si social-culturale,
in masura in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 290 lit. a)
pct. 7.
Art. 300
Conditiile generale ale contractelor de economisire-creditare trebuie sa
cuprinda urmatoarele prevederi:
a)valoarea si scadenta aporturilor clientului si ale bancii de economisire si
creditare in domeniul locativ, precum si consecintele in cazul intarzierii
prestatiilor;
b)rata dobanzii practicate la depozite si la creditele acordate;
c)valoarea comisioanelor si a altor cheltuieli care sunt in sarcina clientului;
d)modul de evaluare a indeplinirii conditiilor de repartizare, stabilirea
ordinii de repartizare si conditiile care trebuie indeplinite pentru plata
sumei contractate;
e)modalitatile de garantare si conditiile de rambursare a creditelor,
precum si de asigurare impotriva riscului de nerambursare;
f)conditiile in care un contract de economisire-creditare poate fi divizat
sau conexat cu alt contract de economisire-creditare;
g)conditiile in care se majoreaza sau se reduce suma contractata;
h)conditiile in care pot fi cesionate drepturi derivand din contractul de
economisire-creditare;
i)conditiile in care un contract de economisire-creditare poate fi reziliat si
consecintele ce rezulta din rezilierea lui sau din procedura de derulare
simplificata;
j)conditiile de administrare a conturilor clientilor;
k)instanta competenta sa solutioneze litigiile.
Art. 301
(1)Modificarile sau completarile aduse Conditiilor generale de afaceri si
Conditiilor generale ale contractelor de economisire-creditare in ceea ce
priveste dispozitiile art. 299, cu exceptia lit. d), respectiv ale art. 300, cu
exceptia lit. c), precum si cele aduse Conditiilor generale de afaceri si
Conditiilor generale ale contractelor de economisire-creditare,
corespunzatoare unor noi tipuri de contracte de economisire-creditare, se
supun aprobarii prealabile a Bancii Nationale a Romaniei.
(2)Banca Nationala a Romaniei poate solicita bancilor de economisire si
creditare in domeniul locativ modificarea Conditiilor generale de afaceri si
a Conditiilor generale ale contractelor de economisire-creditare, atunci
cand se constata ca acestea nu pot asigura indeplinirea obligatiilor ce le
revin din contractele de economisire-creditare.
Art. 302
Oferirea unor noi tipuri de contracte este supusa aprobarii Bancii Nationale
a Romaniei cu cel putin 3 luni inainte de punerea la dispozitia clientilor a

253
acestor contracte si trebuie sa fie conforme prevederilor cuprinse in
Conditiile generale de afaceri si in Conditiile generale ale contractelor de
economisire-creditare aprobate.
Art. 303
(1)in masura in care masa de repartizare nu este utilizata pentru finantari
in baza contractelor de economisire-creditare, aceasta poate fi utilizata
numai pentru restituirea resurselor atrase si introduse in masa de
repartizare si pentru finantarea anticipata si intermediara.
(2)Masa de repartizare trebuie sa fie alocata astfel incat sa se asigure o
repartizare uniforma a contractelor de economisire-creditare si un timp de
asteptare cat mai scurt.
Art. 304
(1)in cazul contractelor de economisire-creditare incheiate in valuta,
bancile de economisire si creditare in domeniul locativ au obligatia sa
formeze mase de repartizare separate in valutele in care s-a realizat
economisirea. Utilizarea maselor de repartizare astfel constituite se face,
in principal, in valuta in care s-a facut economisirea, bancile de
economisire si creditare in domeniul locativ fiind obligate sa administreze
corespunzator riscul valutar.
(2)in cazuri speciale, pe baza unei cereri motivate, Banca Nationala a
Romaniei poate excepta bancile de economisire si creditare in domeniul
locativ de la obligatia de a forma mase de repartizare separate, daca prin
aceasta nu se pericliteaza interesele clientilor.
Art. 305
Bancile de economisire si creditare in domeniul locativ nu se pot angaja sa
puna la dispozitia clientului suma contractata in vederea creditarii la o
data determinata, inainte de repartizarea contractului de economisire-
creditare.
Art. 306
Bancile de economisire si creditare in domeniul locativ aloca anual, inainte
de impozitarea profitului in contul fondului special, diferenta dintre
veniturile realizate ca urmare a plasamentelor temporare efectuate din
masa de repartizare neutilizata pentru finantarea in baza contractelor de
economisire-creditare, din cauza neindeplinirii de catre clienti a conditiilor
de repartizare, si veniturile care s-ar fi realizat ca urmare a finantarii in
baza contractului de economisire-creditare, in limita a 3% din depozitele
atrase. Fondul special poate fi lichidat, la sfarsitul anului, in limita partii
care depaseste 3% din depozitele atrase.
Art. 307
(1)Bancile de economisire si creditare in domeniul locativ pot detine
participatii exclusiv la capitalul societati comerciale al caror obiect de
activitate cuprinde activitati in domeniul locativ si care desfasoara
preponderent astfel de activitati, in limita unei treimi din capitalul social al
acestora si cu respectarea dispozitiilor art. 143.
(2)O participatie mai mare este permisa doar la capitalul social al altor
banci de economisire si creditare in domeniul locativ, cu conditia ca totalul
participatiilor la astfel de societati sa nu depaseasca 20% din fondurile
proprii ale bancii de economisire si creditare in domeniul locativ.

254
Art. 308
(1)in afara atributiilor prevazute de lege, auditorii financiari ai bancilor de
economisire si creditare in domeniul locativ au si urmatoarele obligatii
speciale:
a)verificarea respectarii prevederilor cuprinse in Conditiile generale de
afaceri cu privire la procedura de repartizare, scop in care acestia sunt
imputerniciti sa aiba acces la documentele bancii de economisire si
creditare in domeniul locativ, in masura in care acestea se refera la
procedura de repartizare;
b)verificarea respectarii conditiilor prevazute de normele interne cu privire
la plata creditelor si garantarea creantelor din credite;
c)verificarea respectarii reglementarilor emise de Banca Nationala a
Romaniei in aplicarea prezentei ordonante de urgenta.
(2)Auditorul financiar are obligatia sa informeze Banca Nationala a
Romaniei ori de cate ori constata incalcarea de catre banca de economisire
si creditare in domeniul locativ a prevederilor prezentei ordonante de
urgenta si/sau a reglementarilor emise in aplicarea acesteia.
(3)Auditorul financiar intocmeste la incheierea exercitiului financiar un
raport asupra activitatii de economisire si creditare in sistem colectiv
pentru activitati in domeniul locativ, pe care il remite si Bancii Nationale a
Romaniei.
CAPITOLUL IV: Reglementari si masuri specifice
Art. 309
(1)in vederea asigurarii conditiilor de executare in mod corespunzator a
obligatiilor decurgand din contractele de economisire-creditare si, in
particular, pentru garantarea existentei la nivelul bancii de economisire si
creditare in domeniul locativ a unor disponibilitati suficiente, care sa
asigure un ritm de repartizare cat mai regulat, Banca Nationala a
Romaniei emite reglementari referitoare la:
a)plasamentul temporar al sumelor acumulate in vederea repartizarii,
precum si al sumelor deja repartizate, dar al caror varsamant nu a fost
inca solicitat de catre clienti;
b)modul de determinare a contractelor de economisire-creditare de
valoare mare, precum si:
1.proportia admisa a sumelor din contractele de economisire-creditare de
valoare mare in totalul sumelor contractate aferente contractelor de
economisire-creditare nerepartizate;
2.proportia admisa a sumelor din contractele de economisire-creditare de
valoare mare, incheiate pe parcursul unui an calendaristic, in totalul
sumelor contractate aferente contractelor de economisire-creditare
incheiate pe parcursul acelui an;
c)conditiile de acordare a creditelor destinate activitatilor in domeniul
locativ prevazute la art. 290 lit. a) pct. 7 si proportia admisa a acestor
contracte in totalul creditelor acordate de o banca de economisire si
creditare in domeniul locativ, care nu poate depasi procentul de 3%;
d)expunerea maxima admisa fata de o societate comerciala din categoria
celor prevazute la art. 307 alin. (1), precum si expunerea maxima totala
admisa fata de astfel de societati comerciale;

255
e)proportia admisa a creditelor acordate in baza contractelor de
economisire-creditare si garantate cu diferite tipuri de garantii, in totalul
creditelor acordate in baza contractelor de economisire-creditare, in cazul
in care se considera necesara o astfel de masura prudentiala;
f)conditiile minime de repartizare a contractelor de economisire-creditare,
in particular referitoare la suma minima de economisire si calculul indicelui
de evaluare minim, pentru asigurarea unui raport individual adecvat intre
client si banca de economii pentru domeniul locativ;
g)modul de constituire, utilizare si lichidare a fondului special.
(2)La calculul proportiilor admise al contractelor de economisire-creditare
de valoare mare, potrivit alin. (1) lit. b), se includ si contractele de
economisire-creditare pentru care, in conformitate cu Conditiile generale
de afaceri, clientii au varsat suma minima de economisire in cursul
primului an dupa incheierea contractului de economisire-creditare.
Art. 310
(1)Banca Nationala a Romaniei este imputernicita sa ia toate masurile
necesare pentru ca activitatile de economisire si creditare in sistem
colectiv pentru domeniul locativ sa se desfasoare in conformitate cu
Conditiile generale de afaceri si cu Conditiile generale ale contractelor de
economisire-creditare, precum si cu celelalte conditii stabilite prin
prezenta ordonanta de urgenta si prin reglementarile emise in aplicarea
acesteia.
(2)in situatia in care exista date certe care conduc la concluzia ca o banca
de economisire si creditare in domeniul locativ nu isi va putea onora
obligatiile, Banca Nationala a Romaniei poate interzice acesteia, pe o
perioada limitata, incheierea de noi contracte de economisire-creditare.
(3)Daca situatia prevazuta la alin. (2) nu este remediata, Banca Nationala
a Romaniei poate dispune retragerea autorizatiei si initierea procedurii de
derulare simplificata a contractelor de economisire-creditare.
(4)Prin procedura de derulare simplificata a contractelor de economisire-
creditare se urmareste realizarea aporturilor banesti ale clientilor si ale
bancii de economisire si creditare in domeniul locativ, aferente
contractelor de economisire-creditare existente, in sensul protejarii
intereselor clientilor.
CAPITOLUL V: Stimularea economisirii si creditarii in sistem colectiv
pentru domeniul locativ
Art. 311
(1)Fiecare client, persoana fizica cu cetatenia romana si cu domiciliul
stabil in Romania, beneficiaza de o prima de stat pentru depunerile anuale
efectuate in baza unui contract de economisire-creditare incheiat cu o
banca de economisire si creditare in domeniul locativ.
(2)Dreptul la prima de stat se constituie la finele anului de economisire.
Anul de economisire este anul calendaristic in care s-au efectuat
depunerile indreptatite la prima.
(3)Prima de stat trebuie solicitata de client pana cel tarziu la sfarsitul
anului calendaristic urmator anului de economisire, la banca de
economisire si creditare in domeniul locativ cu care a incheiat contractul
de economisire-creditare.

256
(4)Dreptul la prima de stat se prescrie in cazul in care aceasta nu a fost
solicitata pana la sfarsitul anului calendaristic urmator anului de
economisire.
Art. 312
(1)Prima de stat se stabileste la 15% din suma economisita in anul
respectiv de catre client.
(2)Prima de stat nu poate depasi echivalentul in lei a 120 euro, calculat la
rata de schimb leu/euro comunicata de Banca Nationala a Romaniei
pentru ultima zi lucratoare a anului de economisire.
(3)Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), pentru persoanele in
varsta de pana la 35 de ani, precum si pentru cele care au in intretinere
copii minori, nivelul maxim al primei de stat nu poate depasi 150 euro,
dupa cum urmeaza:
a)persoanele in varsta de pana la 35 de ani, fara copii in intretinere: 135
euro;
b)persoanele cu un copil in intretinere: 140 euro;
c)persoanele cu 2 copii in intretinere: 145 euro;
d)persoanele cu 3 sau mai multi copii in intretinere: 150 euro.
(4)in cazul in care clientul incheie mai multe contracte de economisire-
creditare cu banca de economisire si creditare in domeniul locativ si
primele stabilite depasesc prima maxima admisa pentru anul de
economisire, suma primelor trebuie limitata la nivelul prevazut la alin. (2).
Art. 313
(1)Sunt indreptatiti sa beneficieze de prima de stat clientii persoane
singure, precum si oricare dintre soti, separat, indiferent care dintre ei a
facut depunerea.
(2)in sensul alin. (1), prin persoana singura se intelege o persoana
necasatorita, vaduva sau divortata.
Art. 314
Prima de stat se aloca de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului si se acorda de acesta dupa
expirarea fiecarui an calendaristic, in termen de maxim 60 de zile de la
solicitarea care a fost transmisa de banca de economisire si creditare in
domeniul locativ acestei autoritati. Prima este virata de banca de
economisire si creditare in domeniul locativ in contul clientului.
Art. 315
(1)Pentru a beneficia in mod constant de prima de stat, contractele de
economisire-creditare trebuie sa aiba o durata de minim 5 ani si este
obligatoriu ca, inainte de expirarea termenului de economisire stabilit, sa
nu se fi efectuat restituiri totale sau partiale din sumele economisite.
(2)Fac exceptie de la prevederile alin. (1) urmatoarele situatii:
a)suma contractata este pusa la dispozitie, iar cel care a economisit
utilizeaza imediat si nemijlocit suma primita pentru activitati in domeniul
locativ;
b)in cazul cesiunii contractului de economisire-creditare, suma
economisita sau suma contractata se utilizeaza imediat si nemijlocit
pentru activitati in domeniul locativ de catre cesionar;
c)cel care a economisit pentru activitati in domeniul locativ sau sotul/sotia

257
acestuia a decedat ori a intrat in incapacitate totala de munca dupa
incheierea contractului de economisire-creditare;
d)cel care a economisit pentru activitati in domeniul locativ a devenit
somer si perioada de somaj este de cel putin 9 luni fara intrerupere si
dureaza inca in momentul la care se solicita restituirea sumei.
Art. 316
Clientii care au incasat prima de stat incalcand dispozitiile prezentei
ordonante de urgenta sau ale reglementarilor emise in aplicarea acesteia
sunt obligati sa o restituie Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, in termen de maxim 90 de zile de la incasarea acesteia.
Art. 317
Procedura de acordare a primei de stat se stabileste de catre Ministerul
Finantelor Publice impreuna cu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului prin norme metodologice, aprobate prin ordin comun.
TITLUL III: BANCI DE CREDIT IPOTECAR
Art. 318
(1)Dispozitiile prezentului Titlu reglementeaza regimul bancilor de credit
ipotecar, persoane juridice romane, ca institutii de credit specializate, al
caror obiect principal de activitate il constituie desfasurarea cu titlu
profesional a activitatii de acordare de credite ipotecare pentru investitii
imobiliare si atragerea de fonduri rambursabile de la public prin emisiune
de obligatiuni ipotecare.
(2)Cu exceptia activitatii de atragere de depozite, bancile de credit
ipotecar pot desfasura in limita autorizatiei acordate, activitatile prevazute
la art. 18, in conditiile in care acestea sustin activitatea de acordare de
credite ipotecare si emisiune de obligatiuni ipotecare. Dispozitiile art. 20-
22 se aplica in mod corespunzator.
Art. 319
(1)Bancile de credit ipotecar, persoane juridice romane, se constituie sub
forma juridica de societate pe actiuni in conformitate cu legislatia
aplicabila societatilor comerciale si cu respectarea dispozitiilor prezentei
ordonante de urgenta.
(2)Denumirea unei banci de credit ipotecar trebuie sa includa sintagma
"banca de credit ipotecar" sau sintagma "banca ipotecara".
Art. 320
Dispozitiile cu caracter general aplicabile institutiilor de credit potrivit
prezentei ordonante de urgenta se aplica in mod corespunzator bancilor
de credit ipotecar.
TITLUL IV: INSTITUTII EMITENTE DE MONEDA ELECTRONICA
Art. 321
Prezentul Titlu reglementeaza regimul institutiilor emitente de moneda
electronica, persoane juridice romane, ca institutii de credit specializate in
emiterea de moneda electronica.
Art. 322
Institutii emitente de moneda electronica, persoane juridice romane, se
constituie sub forma juridica de societate pe actiuni in conformitate cu
legislatia comerciala si cu respectarea dispozitiilor prezentei ordonante de
urgenta.

258
Art. 323
Obiectul de activitate al institutiilor emitente de moneda electronica
trebuie sa fie limitat la desfasurarea activitatii de emitere de moneda
electronica si la prestarea urmatoarelor servicii:
a)servicii financiare si nefinanciare strans legate de activitatea de emitere
de moneda electronica, cum ar fi: administrarea de moneda electronica
prin indeplinirea unor functii operationale si a altor functii conexe legate
de emiterea de moneda electronica, emiterea si administrarea altor
mijloace de plata, fara ca prin aceasta sa se acorde credit sub orice forma;
b)servicii de stocare a informatiilor pe un suport electronic in numele unor
institutii publice sau al altor entitati.
Art. 324
(1)Dispozitiile cu caracter general aplicabile institutiilor de credit potrivit
prezentei ordonante de urgenta se aplica in mod corespunzator institutiilor
emitente de moneda electronica, in masura in care nu se dispune altfel
potrivit dispozitiilor cuprinse in prezentul titlu.
(2)Regimul prevazut in Sectiunea 1 a Capitolului VI din Titlul I, Partea I
referitor la conditiile de desfasurare a activitatii in alte state membre se
aplica institutiilor emitente de moneda electronica numai in ceea ce
priveste desfasurarea activitatii de emitere de moneda electronica.
(3)Atragerea de fonduri in scopul emiterii de moneda electronica nu este
considerata atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile in
intelesul art. 5, daca fondurile primite sunt transformate imediat in
moneda electronica.
Art. 325
Institutiile emitente de moneda electronica nu pot detine participarii in
alte entitati, cu exceptia celor al caror obiect de activitate consta exclusiv
in furnizarea de servicii operationale sau alte servicii conexe legate de
emiterea ori distribuirea de moneda electronica de catre institutia
emitenta de moneda electronica in cauza.
Art. 326
(1)in perioada de valabilitate pentru care a fost emisa moneda electronica,
institutiile emitente de moneda electronica sunt obligate sa o rascumpere,
la cererea detinatorilor, la o valoarea egala cu valoarea acesteia existenta
in sold. Rascumpararea se realizeaza prin schimbarea valorii sale in
numerar sau prin transfer in cont, fara retinerea altor taxe si comisioane
in afara celor strict necesare efectuarii operatiunii de rascumparare.
(2)Contractele incheiate de institutiile emitente de moneda electronica cu
detinatorii trebuie sa prevada in mod clar conditiile de rascumparare a
monedei electronice.
(3)Contractele pot prevedea un prag minim de rascumparare, care nu
poate fi mai mare decat echivalentul in lei a 10 euro.
Art. 327
(1)Institutiile emitente de moneda electronica trebuie sa dispuna de un
capital initial cel putin la nivelul prevazut de Banca Nationala a Romaniei
prin reglementari, care nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 1
milion euro.
(2)Institutiile emitente de moneda electronica trebuie sa dispuna de un

259
nivel al fondurilor proprii egal cu sau mai mare de 2% din cea mai mare
suma sau din media sumelor ultimelor sase luni a obligatiilor lor financiare
legate de emiterea de moneda electronica.
(3)Fara a se aduce atingere dispozitiilor alin. (2), fondurile proprii ale unei
institutii emitente de moneda electronica nu pot scadea sub nivelul minim
al capitalului initial stabilit conform alin. (1).
Art. 328
in aplicarea art. 24, cadrul de administrare, strategiile, procesele si
mecanismele implementate de o institutie emitenta de moneda electronica
trebuie sa vizeze, pe langa riscurile financiare si riscurile ne-financiare la
care aceasta este sau poate fi expusa, inclusiv riscurile tehnice si
procedurale, precum si riscurile decurgand din cooperarea acestora cu alte
entitati care le furnizeaza servicii operationale sau alte servicii auxiliare
activitatii lor.
Art. 329
(1)Banca Nationala a Romaniei poate excepta o institutie emitenta de
moneda electronica de la aplicarea unora sau a tuturor dispozitiilor
prezentei ordonante de urgenta, in urmatoarele situatii:
a)activitatea de emitere de moneda electronica derulata de institutia
emitenta de moneda electronica genereaza o valoare totala existenta in
sold a obligatiilor financiare aferente monedei electronice emise care nu
depaseste, in mod obisnuit, echivalentul in lei a 5 milioane euro si nu
depaseste niciodata echivalentul in lei a 6 milioane euro;
b)moneda electronica emisa de institutie este acceptata ca mijloc de plata
doar de catre filialele acesteia, care presteaza servicii operationale sau
alte servicii auxiliare legate de moneda electronica emisa sau distribuita
de institutia emitenta de moneda electronica, de catre orice societate-
mama a institutiei emitente de moneda electronica sau de catre orice
filiale ale societatii-mama respective;
c)moneda electronica emisa de institutia emitenta de moneda electronica
este acceptata ca mijloc de plata de un numar limitat de entitati, care pot
fi distinse in mod clar fie prin situarea acestora in aceeasi locatie sau pe o
arie limitata, fie printr-o relatie stransa de natura financiara sau de afaceri
cu institutia emitenta, cum ar fi o retea comuna de marketing sau
distributie.
(2)in situatia prevazuta la alin. (1), documentele de natura contractuala
care stau la baza emiterii de moneda electronica trebuie sa prevada ca
suma care poate fi stocata pe dispozitivul electronic aflat la dispozitia
detinatorilor in scopul efectuarii de plati este limitata la un nivel maxim,
care nu poate depasi echivalentul in lei a 150 euro.
Art. 330
(1)Institutiile emitente de moneda electronica care au fost exceptate in
conditiile art. 329 nu beneficiaza de regimul prevazut in Sectiunea 1 a
Capitolului VI din Titlul I, Partea I.
(2)Interdictia prevazuta la art. 5 referitoare la emiterea de moneda
electronica nu se aplica institutiilor emitente de moneda electronica
prevazute la alin. (1).
Art. 331

260
in aplicarea prezentului titlu, Banca Nationala a Romaniei stabileste prin
reglementari si urmatoarele:
a)investitiile permise ale unei institutii emitente de moneda electronica;
b)cerintele de raportare, inclusiv pentru institutiile emitente de moneda
exceptate total sau partial de la aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante
de urgenta.
Art. 332
Institutiile emitente de moneda electronica pot fuziona cu banci, cu alte
institutii emitente de moneda electronica sau cu societati prestatoare de
servicii auxiliare, daca serviciile respective sunt cele prevazute la art. 323.
TITLUL V: ORGANIZATII COOPERATISTE DE CREDIT
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
SECtIUNEA 1: Sfera de aplicare si definitii
Art. 333
(1)Dispozitiile cuprinse in prezentul titlu se aplica cooperativelor de credit,
persoane juridice romane si caselor centrale, persoane juridice romane,
ale cooperativelor de credit la care acestea sunt afiliate, denumite generic,
in continuare, organizatii cooperatiste de credit.
(2)Dispozitiile cu caracter general cuprinse in Partea I a prezentei
ordonante de urgenta se aplica in totalitate caselor centrale si, daca nu se
dispune altfel potrivit prezentului titlu, cooperativelor de credit afiliate la
acestea.
(3)La nivelul retelei constituite din casa centrala si cooperativele de credit
afiliate, trebuie sa fie respectate cerintele cuprinse in Capitolele III si V din
Titlul II, Partea I, in conditiile prevazute la art. 384.
Art. 334
in intelesul prezentului titlu termenii si expresiile de mai jos semnifica
dupa cum urmeaza:
a)cooperativa de credit - institutia de credit constituita ca o asociatie
autonoma de persoane fizice unite voluntar in scopul indeplinirii nevoilor si
aspiratiilor lor comune de ordin economic, social si cultural, a carei
activitate se desfasoara, cu precadere, pe principiul intr-ajutorarii
membrilor cooperatori;
b)casa centrala a cooperativelor de credit - institutia de credit constituita
prin asocierea de cooperative de credit, in scopul gestionarii intereselor lor
comune, urmaririi centralizate a respectarii dispozitiilor legale si a
reglementarilor-cadru, aplicabile tuturor cooperativelor de credit afiliate,
prin exercitarea supravegherii si a controlului administrativ, tehnic si
financiar asupra organizarii si functionarii acestora, denumita in
continuare casa centrala;
c)afiliata la o casa centrala - cooperativa de credit care a subscris si a
varsat la capitalul social al casei centrale cel putin numarul de parti sociale
stabilit in actul constitutiv al casei centrale si care se subordoneaza
acesteia potrivit dispozitiilor prezentului titlu si conditiilor de afiliere
stabilite de casa centrala;
d)act constitutiv-cadru - indrumarul cu caracter obligatoriu privind
infiintarea, organizarea si functionarea cooperativelor de credit afiliate la o
casa centrala, elaborat de aceasta si aprobat de Banca Nationala a

261
Romaniei, care cuprinde prevederile minime pentru intocmirea actelor
constitutive ale cooperativelor de credit afiliate, precum si regulamentul
de organizare si functionare a retelei;
e)reglementari-cadru - regulamente, norme si instructiuni emise de o casa
centrala in exercitarea atributiilor sale prevazute de lege, obligatorii
pentru toate cooperativele de credit afiliate la aceasta, in vederea
desfasurarii activitatii in cadrul retelei cooperatiste, in mod unitar si in
conformitate cu cerintele legii si ale reglementarilor Bancii Nationale a
Romaniei emise in aplicarea acesteia;
f)retea cooperatista - ansamblul format din casa centrala si cooperativele
de credit afiliate la aceasta.
SECtIUNEA 2: Principii generale
Art. 335
(1)Organizatiile cooperatiste de credit, persoane juridice romane, sunt
asociatii autonome, apolitice si neguvernamentale, care desfasoara
activitati specifice institutiilor de credit, in conformitate cu prevederile
prezentei ordonante de urgenta, in scopul intr-ajutorarii membrilor
acestora.
(2)Activitatea in cadrul unei retele cooperatiste se desfasoara
preponderent si cu prioritate in interesul membrilor cooperatori, respectiv
al organizatiilor cooperatiste de credit afiliate la casa centrala.
Art. 336
(1)Organizatiile cooperatiste de credit, persoane juridice romane, se pot
organiza si functiona doar sub forma cooperativelor de credit si a casei
centrale la care acestea sunt afiliate.
(2)Afilierea la o casa centrala este obligatorie. Conditiile si procedura de
afiliere se stabilesc prin actul constitutiv al casei centrale.
Art. 337
(1)Casa centrala a cooperativelor de credit asigura promovarea intereselor
cooperativelor de credit afiliate, avand urmatoarele atributii principale:
a)reprezentarea intereselor comune economice, financiare, juridice, social-
culturale ale cooperativelor de credit afiliate, in fata Bancii Nationale a
Romaniei, a institutiilor publice si a instantelor judecatoresti;
b)urmarirea si asigurarea coeziunii si bunei functionari a intregii retele,
scop in care casa centrala intreprinde toate masurile necesare pentru a
garanta lichiditatea si adecvarea capitalului la riscuri la nivelul fiecarei
organizatii cooperatiste de credit si al retelei in ansamblul sau, inclusiv,
daca este cazul, prin acordarea de asistenta financiara cooperativelor de
credit afiliate;
c)emiterea actului constitutiv-cadru si a altor reglementari-cadru pentru
organizarea activitatii in cadrul retelei;
d)supravegherea cooperativelor de credit afiliate, in ceea ce priveste
respectarea de catre acestea a dispozitiilor legii si reglementarilor emise
de Banca Nationala a Romaniei, a actului constitutiv-cadru si a
reglementarilor-cadru ale casei centrale si exercitarea controlului
administrativ, tehnic si financiar asupra organizarii si administrarii
acestora;
e)garantarea in intregime a obligatiilor cooperativelor de credit afiliate,

262
sens in care dispune masurile necesare pentru asigurarea platii de catre
acestea a contributiilor stabilite;
f)lichidarea cooperativelor de credit afiliate;
g)raportarea, in conformitate cu reglementarile in vigoare, a datelor si
informatiilor solicitate de Banca Nationala a Romaniei;
h)informarea cooperativelor de credit afiliate despre reglementarile emise
in aplicarea prezentei ordonante de urgenta si emiterea de reglementari-
cadru pentru asigurarea respectarii cerintelor acestora la nivelul intregii
retele;
i)asigurarea gestionarii resurselor disponibile din retea;
j)asigurarea decontarii operatiunilor de incasari si plati intre cooperativele
de credit afiliate si a operatiunilor de incasari si plati ale propriei retele in
relatia cu trezoreria statului si cu celelalte institutii de credit, prin contul
curent deschis la Banca Nationala a Romaniei;
k)instruirea personalului si organizarea de actiuni cu caracter social-
cultural de interes comun.
(2)in vederea indeplinirii atributiilor specifice, casa centrala poate face
recomandari si poate dispune masuri fata de cooperativele de credit
afiliate sau poate propune Bancii Nationale a Romaniei aplicarea de
sanctiuni, in conditiile prezentului titlu.
CAPITOLUL II: Autorizarea organizatiilor cooperatiste de credit
SECtIUNEA 1: Autorizarea cooperativelor de credit si retragerea
autorizatiei
Art. 338
(1)Autorizarea cooperativelor de credit, se realizeaza in conditiile
aplicabile institutiilor de credit, prevazute in Capitolul II din Titlul I, Partea
I, cu exceptia art. 11, art. 13 alin. (1) si art. 17, ale caror prevederi nu se
aplica la nivelul cooperativelor de credit din retea.
(2)Cooperativele de credit care se constituie si se afiliaza la o casa
centrala deja autorizata, pot fi autorizate de Banca Nationala a Romaniei
numai pe baza acordului de afiliere acordat de casa centrala respectiva.
(3)Cooperativele de credit care se constituie simultan cu casa centrala se
autorizeaza in conditiile prevazute in Sectiunea a 2-a a prezentului capitol.
Art. 339
Banca Nationala a Romaniei poate stabili un nivel minim al capitalului
initial pentru cooperativele de credit, cu aplicarea in mod corespunzator a
cerintei prevazute la art. 23.
Art. 340
(1)Cooperativele de credit pot desfasura, in limita autorizatiei acordate,
activitatile prevazute in Sectiunea 1 a Capitolului II din Titlul 1, Partea I,
cu exceptia celor prevazute la art. 18 alin. (1) lit. c), g) pct. 1), 3) si 4),
h), j)-m), o) si p), in conditiile prevazute de dispozitiile care urmeaza.
(2)Cooperativele de credit pot sa atraga depozite sau alte fonduri
rambursabile de la membrii acestora, precum si de la persoane fizice,
juridice ori alte entitati, care domiciliaza, au resedinta sau locul de munca,
respectiv au sediul social si desfasoara activitate, in raza teritoriala de
operare a cooperativei de credit.
(3)Cooperativele de credit pot sa acorde credite:

263
a)membrilor acestora, cu prioritate;
b)persoanelor fizice, persoanelor juridice ori altor entitati fara
personalitate juridica, ce domiciliaza, au resedinta sau locul de munca,
respectiv au sediul social si desfasoara activitate, in raza teritoriala de
operare a cooperativei de credit, la un nivel care sa nu poate depasi 25%
din activele cooperativei de credit.
(4)Cooperativele de credit pot sa deruleze credite, in numele si pe contul
statului, din surse puse la dispozitie, destinate persoanelor prevazute la
alin. (3) si/sau destinate finantarilor unor proiecte de
dezvoltare/reabilitare a activitatilor economice si sociale din raza
teritoriala de operare a cooperativei de credit.
Art. 341
Cooperativele de credit nu pot emite obligatiuni. Acestea se pot finanta din
imprumuturi inter-cooperatiste sau de la alte institutii de credit, in
conditiile respectarii dispozitiilor art. 337 alin. (1) lit. i).
Art. 342
Banca Nationala a Romaniei poate retrage autorizatia unei cooperative de
credit, conform dispozitiilor art. 39, si la cererea fundamentata a casei
centrale la care respectiva cooperativa de credit este afiliata, daca aceasta
constata existenta unuia din motivele prevazute la articolul mentionat sau
cooperativa de credit se afla in stare de insolventa, definita conform
legislatiei in materia insolventei institutiilor de credit.
Art. 343
Deosebit de alte motive pentru incetarea valabilitatii autorizatiei,
autorizatia unei cooperative inceteaza sa mai produca efecte de la data la
care autorizatia casei centrale a fost retrasa sau si-a incetat valabilitatea
conform art. 40 alin. (1) si art. 41 alin. (1) lit. b) si c).
Art. 344
Hotararea Bancii Nationale a Romaniei de retragere a autorizatiei unei
cooperative de credit se comunica in scris atat cooperativei de credit, cat
si casei centrale la care aceasta este afiliata.
SECtIUNEA 2: Autorizarea casei centrale si retragerea autorizatiei
Art. 345
(1)Casele centrale se autorizeaza, in mod colectiv, impreuna cu toate
cooperativele de credit din retea propuse a se constitui, in conditiile
prevazute in Capitolul III din Titlul I, Partea I.
(2)Banca Nationala a Romaniei acorda autorizatie casei centrale si
cooperativelor de credit dintr-o retea, numai daca cerintele prevazute de
ordonanta de urgenta si de reglementarile emise in aplicarea acesteia sunt
indeplinite la nivelul casei centrale si a fiecarei cooperative de credit
afiliate, precum si la nivelul intregii retele cooperatiste.
(3)in aplicarea alin. (2), indeplinirea cerintelor prevazute in Sectiunea 1 a
Capitolului II din Titlul I, Partea I, si in reglementarile Bancii Nationale a
Romaniei emise in aplicarea acestora, trebuie sa fie asigurata la nivelul
casei centrale si la nivelul intregii retele cooperatiste, in cazul
cooperativelor de credit, sunt incidente dispozitiile art. 338 alin. (1).
(4)Nivelul minim al capitalului agregat al unei retele cooperatiste si
elementele care intra in calculul acestuia se stabilesc de Banca Nationala a

264
Romaniei prin reglementari. Acest nivel nu poate fi mai mic decat
echivalentul in lei a 5 milioane euro.
Art. 346
(1)Casele centrale pot desfasura, in limita autorizatiei acordate, oricare
dintre activitatile permise unei institutii de credit, in conditiile prevazute in
Sectiunea 1.2. a Capitolului II din Titlul I, Partea I. Activitatea se
desfasoara in principal si cu preponderenta in interesul cooperativelor de
credit afiliate si pentru asigurarea adecvarii capitalului la riscuri si a
lichiditatii la nivelul intregii retele.
(2)Creditele acordate de o casa centrala persoanelor juridice, altele decat
cooperativele de credit afiliate, nu pot depasi 20% din activele casei
centrale.
(3)Casele centrale pot emite obligatiuni in conditiile prevazute de lege
pentru societatile pe actiuni.
Art. 347
Banca Nationala a Romaniei respinge cererea de autorizare a unei retele
cooperatiste conform dispozitiilor art. 38, precum si in urmatoarele cazuri:
a)din evaluarea planului de activitate rezulta ca reteaua cooperatista, in
ansamblul ei, nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse in conditiile
respectarii cerintelor cuprinse in prezenta ordonanta de urgenta si in
reglementarile aplicabile;
b)nu sunt indeplinite cerintele privind nivelul minim al capitalului agregat
al retelei.
Art. 348
in situatia in care, din evaluarea documentatiei prezentate in oricare dintre
etapele procesului de autorizare, se constata ca numai unele dintre
cooperativele de credit din retea si casa centrala indeplinesc conditiile
stabilite, Banca Nationala a Romaniei poate acorda autorizatie, numai
daca la nivelul retelei formate din aceste organizatiile cooperatiste de
credit sunt respectate prevederile prezentei ordonante de urgenta si ale
reglementarilor emise in aplicarea acesteia.
Art. 349
in cazul retragerii autorizatiei acordate casei centrale, dispozitiile art. 344
se aplica in mod corespunzator.
SECtIUNEA 3: Desfasurarea activitatii in afara teritoriului Romaniei
Art. 350
Dispozitiile cuprinse in Capitolul VI din Titlul I, Partea I sunt aplicabile la
nivelul ansamblului constituit din casa centrala si cooperativele de credit
afiliate.
CAPITOLUL III: Prevederi specifice de constituire si functionare
SECtIUNEA 1: Dispozitii comune organizatiilor cooperatiste de credit
Art. 351
(1)Dispozitiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator si
organizatiilor cooperatiste de credit, in masura in care nu se dispune altfel
potrivit prezentului titlu. Constituirea, functionarea, modificarea actului
constitutiv, dizolvarea, fuziunea, divizarea si lichidarea organizatiilor
cooperatiste de credit urmeaza regimul societatilor pe actiuni.

265
(2)in aplicarea alin. (1), orice referire facuta la actiuni si actionari se
considera a fi facuta la parti sociale si la membrii cooperatori/cooperative
de credit afiliate si orice referire la un anumit procent din capitalul social al
societatii pe actiuni se considera a fi facuta la totalul drepturilor de vot la
nivelul unei cooperative de credit/case centrale.
(3)in toate actele oficiale, organizatiile cooperatiste de credit trebuie sa
indice, pe langa alte elemente prevazute de lege si mentiunea "capital
social variabil", iar in cazul cooperativelor de credit, si denumirea casei
centrale le care sunt afiliate.
Art. 352
(1)Organizatiile cooperatiste de credit au un numar variabil de membri
cooperatori sau, dupa caz, de cooperative de credit afiliate, care nu poate
fi mai mic decat numarul minim stabilit prin prezentul titlu.
(2)Capitalul social al unei organizatii cooperatiste de credit este variabil si
este format din parti sociale de valoare egala.
(3)in cadrul unei retele cooperatiste, partile sociale ale tuturor
organizatiilor cooperatiste de credit trebuie sa fie de valoare egala.
Art. 353
(1)Valoarea nominala a unei parti sociale este stabilita prin actul
constitutiv-cadru, dar nu poate fi mai mica de 10 lei.
(2)Partile sociale sunt purtatoare de dividende. Acestea se platesc
membrilor cooperatori, respectiv cooperativelor de credit afiliate, din
profitul net, proportional cu cota de participare la capitalul social si
corespunzator perioadei de detinere a partilor sociale in cursul exercitiului
financiar.
Art. 354
(1)Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. Ele sunt
indivizibile si nu pot fi vandute, cesionate sau gajate decat numai intre
membrii cooperatori, cu exceptia cazurilor de incetare a calitatii de
membru potrivit actului constitutiv, respectiv intre cooperativele de credit
afiliate la casa centrala.
(2)Partile sociale nu pot fi utilizate pentru plata datoriilor personale ale
titularilor lor fata de organizatia cooperatista de credit sau fata de terti si
nu sunt purtatoare de dobanzi.
(3)Membrii cooperatori, respectiv cooperativele de credit afiliate, nu pot
solicita restituirea partiala a contravalorii partilor sociale subscrise, cu
exceptia celor decurgand din regularizarile prevazute la art. 369 alin. (2),
in cazul partilor sociale subscrise la casa centrala.
(4)Titularii partilor sociale, membrii cooperatori sau cooperative de credit,
dupa caz, sunt raspunzatori pentru obligatiile organizatiei cooperatiste de
credit, in limita partilor sociale subscrise.
Art. 355
(1)Adunarea generala a unei organizatii cooperatiste de credit se
intruneste ori de cate ori este necesar, in conditiile si la termenele
prevazute de lege, pentru a hotari asupra tuturor aspectelor care tin de
competenta adunarii generale ordinare si extraordinare a unei societati pe
actiuni, iar in cazul cooperativelor de credit si pentru a desemna, din
randul membrilor consiliului de administratie, reprezentantii cooperativei

266
de credit in adunarea generala a casei centrale.
(2)Exercitiul atributiilor privind modificarea obiectului de activitate,
mutarea sediului social, infiintarea sau desfiintarea de sucursale si, dupa
caz, desemnarea reprezentantilor in adunarea generala a casei centrale
poate fi delegat de catre adunarea generala a organizatiei cooperatiste de
credit consiliului de administratie, in conditiile prevazute de actul
constitutiv.
Art. 356
Administratorii unei organizatii cooperatiste de credit trebuie sa ia parte la
adunarile generale.
Art. 357
Consiliul de administratie al unei organizatii cooperatiste de credit poate
decide incheierea de acte juridice prin care sa se dobandeasca, sa se
instraineze, sa se inchirieze, sa se schimbe sau sa se constituie in garantie
bunuri aflate in patrimoniul organizatiei cooperatiste de credit, a caror
valoare depaseste o cincime din valoarea contabila a activelor acesteia la
data incheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunarii generale, iar in
cazul cooperativelor de credit si cu aprobarea casei centrale la care este
afiliata.
Art. 358
Cuantumul lunar al remuneratiei acordate membrilor consiliului de
administratie al unei organizatii cooperatiste de credit pentru activitatea
desfasurata, stabilit in actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii
generale, nu poate depasi 20% din salariul brut al directorului
general/directorului.
Art. 359
(1)Casa centrala constituie rezerva mutuala de garantare pe baza
cotizatiilor cooperativelor de credit afiliate si a unei cote de maximum 5%
din profitul contabil determinat inainte de deducerea impozitului pe profit
al casei centrale. Modul de constituire si de utilizare, precum si nivelul
rezervei mutuale de garantare se stabilesc prin reglementarile-cadru ale
caselor centrale.
(2)Cooperativele de credit sunt obligate sa cotizeze pentru constituirea
rezervei mutuale de garantare a casei centrale, in conformitate cu
reglementarile-cadru emise de casa centrala in acest scop. Cotizatiile
platite de cooperativele de credit constituie cheltuieli deductibile fiscal.
SECtIUNEA 2: Cooperative de credit
Art. 360
Cooperativele de credit se constituie prin asocierea libera a persoanelor
fizice, fara nici un fel de discriminare pe criterii de nationalitate, origine
etnica, limba, religie, apartenenta politica, avere, conditie sociala, rasa
sau sex.
Art. 361
(1)Poate fi membru cooperator orice persoana fizica care are capacitate
deplina de exercitiu, are domiciliul/resedinta/locul de munca in raza
teritoriala de operare a cooperativei de credit, a semnat sau a acceptat,
dupa caz, actul constitutiv al acesteia si a subscris si a varsat cel putin
numarul minim de parti sociale care este stabilit prin actul constitutiv-

267
cadru.
(2)Prin actul constitutiv se pot reglementa si alte conditii pentru admiterea
ca membru cooperator.
Art. 362
(1)Cooperativele de credit se organizeaza pe o raza teritoriala de operare
proprie, stabilita prin actul constitutiv, in care pot infiinta sucursale.
Aceasta cuprinde arii determinate din judetul in care cooperativa de credit
isi are sediul social si din judetele limitrofe.
(2)Razele teritoriale de operare ale cooperativelor de credit afiliate la
aceeasi casa centrala nu se pot intrepatrunde.
(3)Modificarea razei teritoriale de operare a cooperativei de credit este
supusa aprobarii prealabile a casei centrale la care este afiliata,
Art. 363
(1)Cooperativele de credit se constituie pe baza actului constitutiv, care se
elaboreaza pe baza actului constitutiv-cadru.
(2)Numarul minim de membri cooperatori fondatori, stabilit prin actul
constitutiv-cadra, nu poate fi mai mic de 1.000. Actul constitutiv-cadru
poate prevedea posibilitatea constituirii unei cooperative de credit cu un
numar minim de 100 de membri cooperatori fondatori, cu conditia ca
acestia sa subscrie si sa verse, in total, cel putin 1.000 de parti sociale.
Art. 364
in afara altor elemente prevazute de lege, actul constitutiv al cooperativei
de credit trebuie sa includa prevederi referitoare la:
a)conditiile si procedura de inscriere in cooperativa, inclusiv, daca este
cazul, taxa de inscriere, precum si modalitatea de solutionare a
eventualelor plangeri fata de refuzul de inscriere in cooperativa;
b)conditiile si procedura de incetare a calitatii de membru cooperator,
inclusiv in cazul retragerii, excluderii, decesului si stabilirea modalitatilor
de stingere a obligatiilor reciproce dintre cooperativa de credit si membru
cooperator sau succesorii acestuia;
c)drepturile si obligatiile membrilor cooperatori;
d)raza teritoriala de operare a cooperativei de credit.
Art. 365
(1)Denumirea unei cooperative de credit trebuie sa cuprinda sintagma
"cooperativa de credit" sau "banca cooperatista" si numele localitatii in
care are sediul social.
(2)Cooperativele de credit din cadrul aceleiasi retele cooperatiste sunt
obligate sa asigure utilizarea unitara a uneia dintre sintagmele prevazute
la alin. (1).
Art. 366
(1)Fiecare membru cooperator are dreptul la un singur vot, indiferent de
numarul de parti sociale detinute.
(2)Pentru validitatea hotararilor adunarilor generale este necesara
prezenta majoritatii membrilor cooperatori. Hotararile se iau cu votul
majoritatii celor prezenti.
(3)Daca adunarea generala nu-si poate desfasura lucrarile din cauza
neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (2), adunarea generala care se
intruneste dupa a doua convocare poate sa decida asupra problemelor

268
aflate pe ordinea de zi a celei dintai, daca actul constitutiv nu dispune
altfel, in prezenta a cel putin unei treimi din numarul membrilor
cooperatori, cu votul majoritatii celor prezenti.
Art. 367
(1)Persoanele numite in calitate de administratori ai cooperativelor de
credit trebuie sa fie aprobate de casa centrala inainte de inceperea
exercitarii functiei, cu exceptia primilor administratori ai cooperativelor de
credit care se constituie simultan cu casa centrala.
(2)Banca Nationala a Romaniei poate dispune casei centrale sa retraga
aprobarea data unui administrator al cooperativei de credit atunci cand
numirea s-a facut cu incalcarea prevederilor legale aplicabile sau
activitatea desfasurata de acesta a condus la deteriorarea situatiei
financiare a cooperativei de credit si/sau la incalcarea cerintelor de natura
prudentiala de catre aceasta.
Art. 368
Cooperativele de credit repartizeaza anual 25% din profitul contabil
determinat dupa deducerea impozitului pe profit pentru constituirea unei
rezerve de intr-ajutorare, destinata crearii conditiilor necesare pentru
reducerea costurilor operatiunilor desfasurate cu membrii cooperatori.
SECtIUNEA 3: Casa centrala
Art. 369
(1)Casele centrale se constituie pe baza actului constitutiv, prin asocierea
a cel putin 30 de cooperative de credit fondatoare.
(2)Fiecare dintre cooperativele de credit afiliate trebuie sa subscrie si sa
verse la capitalul social al casei centrale parti sociale in valoare de
minimum 20% din capitalul lor social. in functie de valoarea capitalului
social inregistrat la sfarsitul exercitiului financiar de catre fiecare
cooperativa de credit valoarea participatiei la capitalul casei centrale se
recalculeaza, iar diferentele constatate se regularizeaza in termen de 90
de zile de la sfarsitul exercitiului financiar.
Art. 370
Denumirea unei case centrale trebuie sa cuprinda sintagma "casa
centrala" sau "banca centrala cooperatista".
Art. 371
in afara elementelor prevazute de lege, actul constitutiv al unei case
centrale trebuie sa includa prevederi referitoare la:
a)conditiile si procedura de afiliere a cooperativelor de credit;
b)drepturile si obligatiile cooperativelor de credit afiliate;
c)modalitatea de reprezentare a cooperativelor de credit afiliate in
adunarea generala a casei centrale;
d)atributiile de reprezentare, indrumare, reglementare, supraveghere,
control si informare ale casei centrale in cadrul retelei.
Art. 372
(1)Fiecare cooperativa de credit afiliata are dreptul la un numar de voturi
in adunarea generala a casei centrale egal cu numarul persoanelor
evidentiate in registrul membrilor cooperatori la sfarsitul lunii precedente
datei tinerii adunarii generale.
(2)Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale a casei centrale este

269
necesara prezenta reprezentantilor cooperativelor de credit afiliate, care
sa reprezinte cel putin jumatate din numarul de voturi exprimabile, iar
hotararile se iau cu majoritatea voturilor reprezentate, daca in actul
constitutiv nu se prevede o majoritate mai mare.
(3)Daca adunarea generala nu-si poate desfasura lucrarile din cauza
neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (2), adunarea generala ce se
intruneste dupa a doua convocare poate sa decida asupra problemelor de
pe ordinea de zi a celei dintai, daca sunt prezenti reprezentanti ai
cooperativelor de credit afiliate, care reprezinta cel putin o treime din
numarul de voturi exprimabile, cu majoritatea voturilor reprezentate.
Art. 373
(1)Casa centrala este administrata de un consiliu de administratie format
din membri alesi de adunarea generala din randul persoanelor propuse de
reprezentantii cooperativelor de credit afiliate. Deosebit de alte
incompatibilitati si interdictii prevazute de lege, administratorii, directorii
sau persoanele desemnate sa asigure conducerea compartimentelor sau a
sucursalelor unei cooperative de credit nu pot avea calitatea de
administrator sau director la casa centrala.
(2)in afara atributiilor prevazute de legislatia aplicabila societatilor
comerciale, consiliul de administratie al casei centrale are si urmatoarele
atributii in ceea ce priveste reteaua de cooperative de credit afiliate:
a)aproba sau respinge afilierea cooperativelor de credit;
b)aproba, in prealabil, modificarile in situatia cooperativelor de credit din
retea, altele decat cele supuse aprobarii prealabile a Bancii Nationale a
Romaniei potrivit prezentului titlu, in conformitate cu reglementarile-
cadru;
c)intreprinde masurile necesare pentru asigurarea numarului minim de
cooperative de credit afiliate;
d)aproba reglementarile-cadru si modificarile actului constitutiv-cadru;
e)stabileste si supune spre aprobare adunarii generale situatia financiara
agregata intocmita la nivelul retelei cooperatiste;
f)stabileste si aproba reglementarile-cadru pentru exercitarea atributiilor
pe linia supravegherii cooperativelor de credit afiliate si decide cu privire
la masurile care trebuie intreprinse cu privire la cooperativele de credit
afiliate, si daca este cazul asupra propunerii de sanctiuni, in cazul
nerespectarii dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta si a
reglementarilor emise in aplicarea acesteia.
Art. 374
Casele centrale sunt obligate sa mentina un nivel al activelor cu grad mare
de lichiditate cel putin egal cu cel al rezervei mutuale de garantare.
Art. 375
in afara registrelor prevazute de lege, casele centrale trebuie sa tina un
registru de evidenta a cooperativelor de credit afiliate.
SECtIUNEA 4: Unele prevederi specifice privind dizolvarea, fuziunea si
divizarea organizatiilor cooperatiste de credit
Art. 376
Prin derogare de la prevederile legislatiei aplicabile societatilor comerciale,
dizolvarea unei organizatii cooperatiste de credit ca urmare a reducerii

270
numarului de membri cooperatori, respectiv de cooperative de credit
afiliate, sub nivelul minim stabilit potrivit prezentului titlu, are loc in cazul
in care acest numar nu a fost completat in termen de un an de la data
constatarii acestei reduceri.
Art. 377
(1)O casa centrala a cooperativelor de credit poate fuziona numai cu o
alta casa centrala.
(2)Operatiunile de fuziune si de divizare ale cooperativelor de credit se
realizeaza numai in cadrul aceleiasi retele cooperatiste de credit, cu
exceptia situatiei prevazute la alin. (1).
(3)Fuziunea sau divizarea organizatiilor cooperatiste de credit se
realizeaza in conditiile prevazute in Capitolul VII din Titlul I, Partea I, iar in
cazul cooperativelor de credit, si cu aprobarea casei centrale la care
acestea sunt afiliate.
SECtIUNEA 5: Operatiunile de plati ale organizatiilor cooperatiste de credit
Art. 378
in vederea functionarii, in termen de 30 de zile de la data obtinerii
autorizatiei fiecare organizatie cooperatista de credit deschide cont curent,
dupa cum urmeaza:
a)casa centrala, la Banca Nationala a Romaniei, conform reglementarilor
emise de aceasta;
b)cooperativele de credit, la casa centrala la care acestea sunt afiliate,
conform reglementarilor-cadru.
Art. 379
(1)Fiecare casa centrala elaboreaza, cu aprobarea Bancii Nationale a
Romaniei, reglementari-cadru privind desfasurarea operatiunilor de plati
intre cooperativele de credit afiliate.
(2)Organizatiile cooperatiste de credit raspund pentru legalitatea si
disciplina operatiunilor de plati efectuate in cadrul retelei.
CAPITOLUL IV: Prevederi specifice privind cerintele operationale
SECtIUNEA 1: Dispozitii generale
Art. 380
(1)Organizatiile cooperatiste de credit isi organizeaza intreaga activitate in
conformitate cu regulile unei practici bancare prudente si sanatoase, cu
cerintele legii si ale reglementarilor emise in aplicarea acesteia, precum si
cu respectarea reglementarilor-cadru emise de casa centrala.
(2)Dispozitiile cuprinse in Titlul II, Partea I se aplica in mod corespunzator
organizatiilor cooperatiste de credit, cu precizarile si in conditiile prevazute
in prezentul capitol.
Art. 381
in aplicarea dispozitiilor art. 105, actele constitutive, reglementarile
interne ale organizatiilor cooperatiste de credit si reglementarile-cadru
emise de casa centrala se transmit Bancii Nationale a Romaniei, in
conditiile prevazute prin reglementarile acesteia emise in baza prezentei
ordonante de urgenta.
Art. 382
(1)Prin actul constitutiv-cadru si reglementarile-cadru, casa centrala
trebuie sa asigure implementarea in mod unitar, la nivelul intregii retele

271
cooperatiste, a unui cadru de administrare, a unor procese de identificare,
administrare, monitorizare si raportare a riscurilor si a unor mecanisme de
control intern, care sa asigure respectarea cerintelor prezentei ordonante
de urgenta si a reglementarilor emise in aplicarea acesteia.
(2)Casa centrala este responsabila pentru organizarea controlului intern al
activitatii, pentru administrarea riscurilor semnificative, precum si pentru
organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern la nivelul intregii
retele cooperatiste. in acest sens, prin derogare de la dispozitiile Legii nr.
31/1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, constituirea
unui comitet de audit la nivelul fiecarei cooperative de credit nu este
obligatorie.
Art. 383
Prin exceptie de la dispozitiile art. 107 alin. (1), conducerea operativa a
activitatii cooperativelor de credit care au cel mult 5000 de membrii
cooperatori poate fi delegata unui singur director.
SECtIUNEA 2: Cerinte prudentiale si de publicitate
Art. 384
(1)La nivelul unei retele cooperatiste trebuie respectate cerintele
prevazute in art. 24, art. 126, in Sectiunile a 6-a, a 7-a si a 8-a din
Capitolul III si cele prevazute in Capitolul V din Titlul II, Partea I.
(2)in aplicarea dispozitiilor alin. (1), fondurile proprii la nivelul unei retele
cooperatiste nu pot scadea sub nivelul minim al capitalului agregat
prevazut pentru autorizare.
(3)Respectarea cerintelor prevazute in Capitolul V din Titlul I, Partea I se
asigura de catre casa centrala pentru activitatea proprie, precum si pentru
cea a intregii retele cooperatiste.
Art. 385
(1)Fiecare organizatie cooperatista de credit trebuie sa respecte
dispozitiile la care se face referire in art. 384 alin. (1), in conformitate cu
reglementarile Bancii Nationale a Romaniei si, dupa caz, cu
reglementarile-cadru ale casei centrale.
(2)Fiecare cooperativa de credit din retea trebuie sa mentina in
permanenta fonduri proprii la nivelul stabilit prin reglementarile-cadru
emise de casa centrala pentru acoperirea riscurilor la care cooperativa de
credit este sau poate fi expusa; acest nivel nu poate scadea sub nivelul
minim al capitalului initial prevazut de Banca Nationala a Romaniei prin
reglementari, daca este cazul.
Art. 386
(1)Casa centrala stabileste prin reglementarile-cadru acele modificari
efectuate la nivelul cooperativelor de credit fata de conditiile care au stat
la baza autorizarii acestora pentru care este necesara aprobarea prealabila
a casei centrale - altele decat cele prevazute in prezentul titlu sau cele
supuse aprobarii Bancii Nationale a Romaniei potrivit reglementarilor
acesteia - precum si modificarile pentru care notificarea ulterioara este
suficienta.
(2)inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor corespunzatoare
modificarilor operate la nivelul unei organizatii cooperatiste de credit, care
sunt supuse unei aprobari prealabile, se realizeaza numai dupa obtinerea

272
aprobarii Bancii Nationale a Romaniei sau a casei centrale, dupa caz.
SECtIUNEA 3: Situatii financiare si audit
Art. 387
(1)in afara cerintelor privind intocmirea situatiilor financiare de catre
fiecare institutie de credit, casa centrala trebuie sa intocmeasca situatia
financiara anuala agregata a retelei cooperatiste, potrivit prevederilor
legale, care sa reflecte operatiunile si situatia financiara ale tuturor
organizatiilor cooperatiste de credit din retea.
(2)in aplicarea dispozitiilor alin. (1), precum si pentru efectuarea de catre
casa centrala a raportarilor solicitate de Banca Nationala a Romaniei la
nivelul retelei cooperatiste, cooperativele de credit sunt obligate sa
prezinte casei centrale la care sunt afiliate situatiile lor financiare anuale,
precum si alte date si informatii cerute de casa centrala, la termenele
stabilite prin reglementarile-cadru emise de casa centrala.
Art. 388
(1)Auditorul financiar al cooperativei de credit este supus aprobarii
prealabile a casei centrale, cu exceptia primului auditor financiar al unei
cooperative de credit care se constituie si se autorizeaza simultan cu casa
centrala.
(2)Banca Nationala a Romaniei poate dispune casei centrale retragerea
aprobarii acordate unui auditor financiar in situatiile prevazute la art. 157.
Art. 389
Informarile facute de auditorul financiar al unei cooperative de credit in
aplicarea dispozitiilor art. 156, se transmit casei centrale, care le notifica
Bancii Nationale a Romaniei.
Art. 390
(1)Auditorul financiar al casei centrale auditeaza atat situatiile financiare
anuale ale casei centrale, cat si situatiile financiare anuale agregate la
nivelul retelei cooperatiste.
(2)Auditorul financiar al casei centrale poate audita si situatiile financiare
anuale ale cooperativelor de credit afiliate. in acest caz, dispozitiile art.
388 alin. (1) si (2) nu sunt aplicabile.
Art. 391
Situatia in care un auditor financiar este numit in aceasta calitate la mai
multe organizatii cooperatiste de credit nu constituie o incalcare a
principiului independentei acestuia.
CAPITOLUL V: Supravegherea organizatiilor cooperatiste de credit
SECtIUNEA 1: Exercitarea atributiilor de supraveghere
Art. 392
(1)Banca Nationala a Romaniei asigura supravegherea prudentiala a casei
centrale la nivel individual si, la nivel agregat, a tuturor organizatiilor
cooperatiste de credit din cadrul unei retele cooperatiste. Banca Nationala
a Romaniei poate efectua, atunci cand considera necesar, verificari la
sediul cooperativelor de credit.
(2)Casa centrala este obligata sa raporteze Bancii Nationale a Romaniei
datele si informatiile necesare pentru evaluarea respectarii dispozitiilor
cuprinse in prezenta ordonanta de urgenta si in reglementarile emise in
aplicarea acesteia, atat cele care privesc activitatea proprie, cat si cele

273
referitoare la activitatea intregii retele cooperatiste.
(3)Fara a se aduce atingere competentelor Bancii Nationale a Romaniei in
ceea ce priveste exercitarea supravegherii organizatiilor cooperatiste de
credit, casele centrale asigura supravegherea cooperativelor de credit
afiliate. in acest sens prevederile Capitolului I din Titlul III, Partea I se
aplica in mod corespunzator si orice referire la Banca Nationala a
Romaniei se considera a fi facuta la casa centrala.
(4)Membrii consiliului de administratie, salariatii casei centrale si orice
persoana care indeplineste anumite responsabilitati pe contul casei
centrale in exercitarea atributiilor acesteia prevazute la alin. (3), au
obligatia sa pastreze secretul profesional potrivit art. 214.
SECtIUNEA 2: Masuri de supraveghere si sanctiuni
Art. 393
(1)in exercitarea atributiilor sale prevazute in prezentul titlu, casa centrala
poate sa dispuna fata de o cooperativa de credit afiliata, care incalca
dispozitiile legii, ale reglementarilor sau ale altor acte emise in aplicarea
acesteia, referitoare la supraveghere sau la conditiile de desfasurare a
activitatii, masurile prevazute la art. 226 alin. (2) lit. a)-f), in conditiile
prevazut prin reglementarile-cadru emise de casa centrala in acest sens.
(2)Casa centrala poate propune in mod fundamentat Bancii Nationale a
Romaniei sa dispuna fata de o cooperativa de credit masurile prevazute la
art. 226 alin. (2) lit. g) si/sau sa aplice sanctiunile prevazute de lege.
(3)Dispozitiile cuprinse in Capitolului VII din Titlul III, Partea I se aplica in
mod corespunzator casei centrale in exercitarea prerogativelor prevazute
la alin. (1).
(4)Casa centrala notifica Bancii Nationale a Romaniei orice masura
dispusa, in termen de 5 zile de la data impunerii acesteia.
(5)Actele de aplicare a masurilor in conditiile alin. (1) se emit de catre
directorii casei centrale, potrivit reglementarilor-cadru emise in acest
sens.
Art. 394
in cazul in care la nivelul casei centrale sau al unei cooperative de credit
afiliate se constata o deteriorare semnificativa a situatiei financiare si a
indicatorilor de prudenta, casa centrala poate cere cooperativelor de credit
afiliate sa contribuie la majorarea resurselor sale financiare fie prin
subscrierea de noi parti sociale, fie prin constituirea unor depozite
rambursabile la termenele stabilite de casa centrala.
Art. 395
Banca Nationala a Romaniei poate sa dispuna masurile considerate
necesare sau aplicarea de sanctiuni in cazul neindeplinirii sau indeplinirii
necorespunzatoare de catre casa centrala a atributiilor de supraveghere si
de control conferite potrivit prezentului titlu sau delegate de Banca
Nationala a Romaniei, fata de cooperativele de credit afiliate.
SECtIUNEA 3: Prevederi specifice privind procedurile speciale
Art. 396
(1)Instituirea masurilor de supraveghere speciala sau de administrare
speciala cu privire la o cooperativa de credit poate fi dispusa de Banca
Nationala a Romaniei si la propunerea fundamentata a casei centrale la

274
care este afiliata cooperativa de credit.
(2)Asigurarea supravegherii speciale sau a administrarii speciale a unei
cooperative de credit poate fi delegata, prin decizia Bancii Nationale a
Romaniei de instituire a masurii respective, casei centrale la care
cooperativa de credit este afiliata.
Art. 397
(1)in cazul in care supravegherea speciala se asigura de catre casa
centrala potrivit art. 396, dispozitiile cuprinse in Sectiunea 1 a Capitolului
VIII din Titlul III, Partea I se aplica in mod corespunzator si orice referire
la Banca Nationala a Romaniei se considera a fi facuta la casa centrala.
(2)Rapoartele periodice prevazute la art. 239 alin. (1) se remit si Bancii
Nationale a Romaniei.
(3)in cazul in care, pe parcursul supravegherii speciale, in activitatea
cooperativei de credit se constata in continuare deficiente grave, casa
centrala poate propune Bancii Nationale a Romaniei, de la caz la caz,
instituirea masurii de administrare speciala sau adoptarea altor masuri
prevazute de lege, inclusiv poate solicita Bancii Nationale a Romaniei
retragerea autorizatiei cooperativei de credit in cauza.
Art. 398
(1)in cazul in care administrarea speciala se asigura de catre casa centrala
potrivit art. 396, dispozitiile cuprinse in Sectiunea a 2-a a Capitolului VIII
din Titlul III, Partea I se aplica in mod corespunzator si orice referire la
Banca Nationala a Romaniei se considera a fi facuta la casa centrala.
(2)in aplicarea dispozitiilor alin. (1), rapoartele administratorului special se
remit si Bancii Nationale a Romaniei.
(3)in situatia prevazuta la art. 252 alin. (2), casa centrala poate solicita
Bancii Nationale a Romaniei retragerea autorizatiei cooperativei de credit
in cauza.
Art. 399
(1)Lichidarea unei cooperative de credit ca urmare a retragerii autorizatiei
in conditiile art. 342 se realizeaza de catre casa centrala la care aceasta
este afiliata, inclusiv in situatia in care cooperativa de credit se afla in
stare de insolventa, cu aplicarea in mod corespunzator a dispozitiilor
cuprinse in Sectiunea a 3-a a Capitolului VIII din Titlul III, Partea I. Casa
centrala poate numi un lichidator autorizat.
(2)in situatia in care cooperativa de credit se afla in stare de insolventa,
adunarea generala a casei centrale hotaraste cu privire la patrimoniul
cooperativei de credit a carei autorizatie a fost retrasa, acesta putand fi
repartizat organizatiilor cooperatiste de credit din cadrul retelei
cooperatiste; in acest caz, casa centrala trebuie sa asigure exercitarea
atributiei sale prevazute la art. 337 alin. (1) lit. e).
Art. 400
(1)in alte situatii decat cele prevazute la art. 399 alin. (2), la lichidarea
unei organizatii cooperatiste de credit, dupa plata obligatiilor acesteia, din
activul net ramas se distribuie membrilor cooperatori, respectiv
cooperativelor de credit afiliate, sumele reprezentand contravaloarea
partilor sociale subscrise si varsate, precum si dividendele cuvenite pentru
exercitiul financiar in curs. Diferenta ramasa este preluata, in cazul

275
lichidarii cooperativelor de credit, de casa centrala la care sunt afiliate, iar
in cazul lichidarii caselor centrale, impreuna cu cooperativele de credit
afiliate, de catre Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar.
(2)Daca activul net ramas nu acopera valoarea totala aferenta partilor
sociale, acesta se distribuie proportional cu partile sociale detinute de
fiecare membru al organizatiei cooperatiste de credit.
CAPITOLUL VI: Falimentul caselor centrale
Art. 401
in cazul unei case centrale aflate in stare de insolventa sunt aplicabile
prevederile legislatiei privind falimentul institutiilor de credit; procedura
prevazuta de lege se aplica in ansamblu organizatiilor cooperatiste de
credit din retea.
CAPITOLUL VII: Alte dispozitii
Art. 402
Actele adoptate de o casa centrala conform dispozitiilor prezentei
ordonante de urgenta cu privire la o cooperativa de credit, pot fi
contestate in conditiile prevazute la art. 275-277.
Art. 403
Fondul social constituit de membrii cooperatori pana la data intrarii in
vigoare a prezentei ordonante de urgenta, in baza dispozitiilor Ordonantei
de urgenta nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 200/2002, cu
modificarile si completarile ulterioare, poate fi retras, dar nu mai devreme
de trecerea unei perioade de un an de la data achitarii de catre acestia a
ultimei rate de imprumut si a dobanzii aferente, daca prin conventia
partilor nu se prevede altfel.
TITLUL VI: SISTEME DE PLATI
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 404
(1)Banca Nationala a Romaniei reglementeaza, autorizeaza si
supravegheaza sistemele de plati si sistemele de decontare a operatiunilor
cu instrumente financiare din Romania, inclusiv administratorii acestora, in
scopul asigurarii functionarii sistemelor in conformitate cu standardele
internationale in acest domeniu.
(2)Sistemele prevazute la alin. (1) nu pot functiona pe teritoriul Romaniei
fara obtinerea autorizatiei Bancii Nationale a Romaniei.
Art. 405
Banca Nationala a Romaniei emite reglementari cu privire la sistemele de
plati si sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare,
referitoare la:
a)conditiile si modalitatea de organizare a sistemelor;
b)conditiile si procedura de autorizare, cazurile in care autorizatia poate fi
revocata;
c)criteriile si regulile pentru supravegherea sistemelor, inclusiv a
participantilor la aceste sisteme si a administratorilor acestora;
d)informatiile si raportarile care trebuie furnizate Bancii Nationale a
Romaniei;
e)cerintele minime referitoare la functionarea, auditul operational si

276
administrarea riscurilor unui sistem si cele referitoare la situatiile
financiare si auditul intern ale participantilor si ale administratorului unui
sistem;
f)orice alte cerinte specifice necesare bunei functionari a unui sistem.
Art. 406
(1)Fondurile si instrumentele financiare ale participantilor la sistemele de
plati, constituite la dispozitia agentului de decontare, in limitele solicitate
prin regulile sistemului, in scopul garantarii indeplinirii obligatiilor care
decurg din calitatea de participant la sistem, nu pot face obiectul
executarii silite de catre terti si nu pot fi grevate de alte garantii reale ori
sarcini de catre participantul debitor.
(2)Fondurile si instrumentele financiare prevazute la alin. (1) sunt
exceptate de la procedura inscrierii in Arhiva Electronica de Garantii Reale
Mobiliare.
(3)in cazul falimentului unui participant la sistemul de plati, fondurile si
instrumentele financiare prevazute la alin. (1) sunt utilizate numai in
scopul indeplinirii obligatiilor decurgand din ordinele de transfer
irevocabile si din pozitiile nete rezultate din compensare, care revin
participantului pana la data pronuntarii, inclusiv, a hotararii de deschidere
a procedurii falimentului.
(4)in cazul incetarii calitatii de participant la sistemul de plati, fondurile si
instrumentele financiare prevazute la alin. (1) sunt utilizate numai in
scopul indeplinirii obligatiilor decurgand din ordinele de transfer
irevocabile si din pozitiile nete rezultate din compensare, care revin
participantului pana la momentul incetarii calitatii de participant.
CAPITOLUL II: Masuri de remediere si sanctiuni
Art. 407
Banca Nationala poate dispune participantilor si/sau administratorilor
sistemelor de plati si ai sistemelor de decontare a operatiunilor cu
instrumente financiare adoptarea unor masuri de remediere a deficientelor
constatate in cadrul sistemelor.
Art. 408
(1)in situatia in care Banca Nationala a Romaniei constata ca participantii
la sistemele de plati si sistemele de decontare a operatiunilor cu
instrumente financiare sau administratorii acestor sisteme se fac vinovati
de nerespectarea dispozitiilor prezentului capitol a reglementarilor emise
de Banca Nationala a Romaniei in aplicarea acestor dispozitii sau nu se
conformeaza masurilor de remediere dispuse de aceasta, Banca Nationala
a Romaniei poate aplica urmatoarele sanctiuni:
a)avertisment scris;
b)amenda cuprinsa intre 10.000 lei si 100.000 lei;
c)suspendarea sau excluderea unuia sau mai multor participanti de la unul
sau mai multe sisteme;
d)suspendarea, pe un termen de pana la 90 de zile, a autorizatiei acordate
de Banca Nationala a Romaniei unui administrator de sistem;
e)retragerea autorizatiei acordata administratorului de sistem.
(2)Actele prin care sunt dispuse masurile sau sunt aplicate sanctiuni
potrivit prezentului capitol se emit de catre guvernatorul, prim-

277
viceguvernatorul sau viceguvernatorii Bancii Nationale a Romaniei cu
exceptia sanctiunilor prevazute la alin. (1) lit. d) si e) a caror aplicare este
de competenta consiliului de administratie.
Art. 409
(1)Aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 407 se prescrie in termen de un
an de la data luarii la cunostinta, dar nu mai mult de 3 ani de la data
savarsirii faptei.
(2)Amenzile incasate se fac venituri la bugetul de stat.
(3)Aplicarea sanctiunilor nu inlatura raspunderea materiala, civila sau
penala, dupa caz.
PARTEA III: INFRACTIUNI SI DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE
TITLUL I: INFRACtIUNI
Art. 410
Desfasurarea de activitati interzise potrivit art. 5 de catre o persoana, pe
cont propriu sau pe contul unei entitati care nu este institutie de credit
constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 411
Utilizarea neautorizata de catre o persoana a unei denumiri specifice unei
institutii de credit, cu incalcarea dispozitiilor art. 6, constituie infractiune si
se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art. 412
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 3 ani:
a)fapta unui administrator, director sau angajat al unei institutii de credit
care, cu rea credinta, incalca dispozitiile art. 171 sau obstructioneaza in
orice alt mod exercitarea supravegherii de catre Banca Nationala a
Romaniei;
b)fapta oricarei persoane care asigura conducerea operativa a unei
societati financiare holding sau a unei societati holding cu activitate mixta
de a obstructiona, in orice mod, exercitarea de catre Banca Nationala a
Romaniei a competentelor sale de supraveghere a institutiilor de credit
potrivit art. 166 si art. 176-203.
Art. 413
Deschiderea de conturi sub nume fictive constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
TITLUL II: DISPOZItII TRANZITORII sI FINALE
CAPITOLUL I: Dispozitii tranzitorii
Art. 414
(1)Cererile de autorizare nesolutionate la data intrarii in vigoare a
prezentei ordonante de urgenta care nu sunt conforme cu dispozitiile legii
si/sau cu reglementarile emise in aplicarea acesteia, pot fi retrase si
prezentate din nou de titularii cererilor dupa inlaturarea deficientelor.
(2)Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), cererile de autorizare depuse de
institutii de credit autorizate si supravegheate de autoritatea competenta
dintr-un alt stat membru se claseaza ca fiind lipsite de obiect si aceste
institutii de credit trebuie sa urmeze procedura notificarii prevazuta in
Sectiunea 1 a Capitolul IV din Titlul I, Partea I.
Art. 415
(1)Institutiile de credit, persoane juridice romane, sucursalele institutiilor

278
de credit din state terte, si administratorii de sisteme care la data intrarii
in vigoare a prezentei ordonante de urgenta functioneaza in Romania, se
considera ca dispun de o autorizatie conform dispozitiilor acestei
ordonante de urgenta.
(2)Institutiile de credit din alte state membre care, la data intrarii in
vigoare a prezentei ordonante de urgenta desfasoara activitate in Romania
printr-o sucursala se considera ca sunt notificate potrivit dispozitiilor
Capitolului IV din Titlul I, Partea I. incepand cu data intrarii in vigoare a
prezentei ordonante de urgenta, autorizatiile emise de Banca Nationala a
Romaniei acestor sucursale isi inceteaza de drept valabilitatea, acestea
functionand pe baza autorizatiei acordate institutiei de credit de catre
autoritatea competenta din statul membru de origine. Dispozitiile art. 41
alin. (2) nu sunt aplicabile in aceste cazuri.
Art. 416
Institutiile de credit, persoane juridice romane si sucursalele institutiilor de
credit din state terte trebuie sa se conformeze noilor cerinte cuprinse in
prezenta ordonanta de urgenta, in termenele si conditiile care se stabilesc
prin reglementarile emise in aplicarea acesteia.
CAPITOLUL II: Dispozitii finale
Art. 417
Institutiile de credit care isi desfasoara activitatea in Romania in conditiile
prezentei ordonante de urgenta, inclusiv sucursalele institutiilor de credit
din alte state membre si din state terte, se evidentiaza de catre Banca
Nationala a Romaniei in registrul institutiilor de credit, care este accesibil
persoanelor interesate.
Art. 418
(1)Institutiile de credit pot sa-si constituie asociatii profesionale, care sa le
reprezinte interesele colective fata de autoritatile publice, sa studieze
probleme de interes comun, sa promoveze cooperarea, sa informeze
membrii asociatiei si publicul si sa organizeze serviciile de interes comun.
Asociatiile profesionale ale institutiilor de credit colaboreaza cu Banca
Nationala a Romaniei.
(2)Separat sau, dupa caz, in cadrul asociatiilor profesionale, institutiile de
credit pot sa-si organizeze un corp propriu de executori, a carui activitate
este strict legata de punerea in executare a titlurilor executorii apartinand
institutiei de credit si altor entitati care apartin grupului acesteia si care
desfasoara activitati financiare.
(3)Statutul acestui corp de executori se aproba prin ordin al ministrului
justitiei, iar activitatea acestuia se desfasoara in conformitate cu
dispozitiile in materie din dreptul comun.
Art. 419
(1)Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la 1 ianuarie 2007.
(2)Prezenta ordonanta de urgenta se completeaza cu dispozitiile legislatiei
aplicabile in materia societatilor comerciale, in masura in care acestea nu
contravin prevederilor prezentei ordonante de urgenta si cu cele specifice
desfasurarii anumitor activitati/operatiuni, dupa caz.
Art. 420
(1)Banca Nationala a Romaniei emite reglementari in aplicarea prezentei

279
ordonante de urgenta, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I precum si pe pagina de Internet a Bancii Nationale a Romaniei.
(2)in scopul unei aplicari unitare a dispozitiilor prezentei ordonante de
urgenta si a reglementarilor emise in baza acesteia, Banca Nationala a
Romaniei poate emite instructiuni si precizari, care se comunica tuturor
institutiilor de credit si se publica pe pagina de Internet a Bancii Nationale
a Romaniei.
(3)Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), in cazul in care
dispozitiile prezentei ordonante de urgenta sunt aplicabile atat institutiilor
de credit, cat si, potrivit Capitolului X din Titlul III, Partea I, societatilor de
servicii de investitii financiare si, dupa caz, societatilor de administrare a
investitiilor care au in obiectul de activitate administrarea portofoliilor
individuale de investitii, reglementarile si, respectiv, instructiunile si
precizarile se emit in comun de catre Banca Nationala a Romaniei si
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
(4)La elaborarea reglementarilor, instructiunilor si precizarilor, Banca
Nationala a Romaniei si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare asigura
transpunerea legislatiei relevante adoptate la nivelul Uniunii Europene si
urmaresc implementarea celor mai bune practici internationale in
domeniul supravegherii prudentiale.
Art. 421
(1)Reglementarile emise de Banca Nationala a Romaniei, in baza actelor
normative prevazute la art. 422, si, respectiv, de Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare, in baza Legii nr. 297/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare, se aplica in continuare, pana la abrogarea lor
expresa.
(2)Pentru calculul cerintelor de capital, institutiile de credit, respectiv
societatile de servicii de investitii financiare si, dupa caz, societatile de
administrare a investitiilor pot opta sa aplice, pana la data de 1 ianuarie
2008, anumite prevederi din reglementarile la care se face referire in alin.
(1), in conditiile prevazute de noile reglementari emise in comun de Banca
Nationala a Romaniei si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare in aplicarea
prezentei ordonanta de urgenta, potrivit dispozitiilor art. 420 alin. (3).
(3)Reglementarile emise in comun de Banca Nationala a Romaniei si
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare trebuie sa prevada in mod expres
care dintre dispozitiile reglementarilor anterioare raman in mod
exceptional in vigoare pana la data de 1 ianuarie 2008, pentru institutiile
de credit, societatile de servicii de investitii financiare si, dupa caz,
societatile de administrare a investitiilor care exercita optiunea prevazuta
la alin. (2).
Art. 422
(1)Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga:
a)Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 78 din 24 ianuarie 2005, cu modificarile
ulterioare;
b)Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile
cooperatiste de credit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 330 din 14 iulie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea

280
nr. 200/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
c)Legea nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv
pentru domeniul locativ, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 733 din 8 octombrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
d)Legea nr. 33/2006 privind bancile de credit ipotecar, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 200 din 3 martie 2006;
e)orice alte dispozitii contrare.
(2)Prezenta ordonanta de urgenta transpune dispozitiile directivelor
Uniunii Europene din domeniul institutiilor de credit si al firmelor de
investitii, dupa cum urmeaza:
1.din Directiva nr. 2006/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului
din 14 iunie 2006, privind accesul la activitate si desfasurarea activitatii de
catre institutiile de credit, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
nr. L 177/30.06.2006: art. 1-3, art. 4 paragrafele (1)-(5), (7)-(17), (19)-
(21) si (46), art. 5-8, art. 9 paragraful (1), art. 10 paragrafele (1) si (5),
art. 11-25, art. 26 paragrafele (1)-(3), art. 27, art. 28 paragrafele (1) si
(2), art. 29-38, art. 40-49, art. 52-56, art. 75, art. 76, art. 80 paragraful
(1) teza a 3-a, art. 81 paragrafele (1), (3) si (4), art. 84 paragrafele (1),
(5) si (6), art. 85 paragrafele (1) si (2), art. 89 paragraful 910, art. 91,
art. 97 paragrafele (1) si (3)-(5), art. 102 paragrafele (1) si (4), art. 105
paragrafele (1), (3) si (4), art. 109, art. 120, art. 121, art. 122 paragraful
(1), art. 123, art. 124 paragrafele (1)-(4), art. 125-132, art. 135-137, art.
138 paragraful (1), art. 139-142, art. 143 paragrafele (1), (2) teza a 2-a
si (3), art. 144, art. 145, art. 147-149, art. 152 paragraful (8), art. 157 si
Anexa 1;
2.din Directiva nr. 2006/49/CE a Parlamentului European si a Consiliului
din 14 iunie 2006, privind adecvarea capitalului firmelor de investitii si
institutiilor de credit, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L
177/30.06.2006: art. 1 paragraful (1), art. 2 paragrafele (1) si (2) lit. b),
d) si e), art. 3 paragrafele (1) lit. a), f) si g), (2) si (3), art. 10 paragraful
(4), art. 13 paragraful (1) teza 1, art. 18 paragraful (1), art. 20 paragraful
(1), art. 28 paragraful (1), art. 34, art. 35 paragraful (1), art. 37
paragraful (1), art. 38, art. 39, art. 49 paragraful (1) teza a 2-a si a 3-a si
(2), art. 50 paragraful (1) si Anexa 1 paragraful 1;
3.din Directiva nr. 2000/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului
din 18 septembrie 2000, privind accesul la activitate, desfasurarea si
supravegherea prudentiala a activitatii institutiilor emitente de moneda
electronica, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L
275/27.10.2000: art. 1-3, art. 4 paragraful (1), art. 7 si art. 8;
4.din Directiva nr. 2001/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului
din 4 aprilie 2001, privind reorganizarea si lichidarea institutiilor de credit,
publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L
125/05.05.2001: art. 1, art. 2, art. 9-13 si art. 16-33;
5.din Directiva Consiliului nr. 89/117/CEE din 13 februarie 1989
referitoare la obligatiile sucursalelor stabilite intr-un stat membru ale
institutiilor de credit si institutiilor financiare, avand sediul central in afara
acelui stat membru, privind publicarea documentelor contabile anuale,

281
publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L
044/16.02.1989: art. 1 paragraful (1) si art. 2-4.

ULTIMELE MODIFICARI

Sursa: http://www.universuljuridic.ro/
Rubrica: Actualitate legislativa

Noua reglementare L 29/2015

introduce: art. 41 alin. (21), art. 107 alin. (21), art. 1081 alin. (21)-(23), art. 1172, art. 1191, art.
226 alin. (3) lit. k1), art. 229 alin. (2) lit. a1), art. 278 alin. (3)
modific: art. 108 alin. (1), art. 226 alin. (3) lit. d), art. 226 alin. (3) lit. d), art. 228 alin. (1)
partea introductiv, art. 2291 partea introductiv, art. 233 alin. (2), art. 406, art. 410

1. INTRODUCE

La art. 41, dup alin. (2), se introduce un nou alineat, alin. (21).
Potrivit noii reglementri, art. 41 alin. (21) prevede: n exercitarea competenelor sale
prevzute de lege, Autoritatea de Supraveghere Financiar colecteaz i proceseaz orice date
i informaii relevante, inclusiv de natura datelor cu caracter personal, necesare pentru
evaluarea conformrii societilor de servicii de investiii financiare, precum i, n cazul n care
este autoritate responsabil cu supravegherea pe baz consolidat a societilor financiare
holding i a societilor financiare holding mixte, la cerinele prudeniale prevzute de
prezenta ordonan de urgen, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 i de reglementrile emise
n aplicarea acestora, i pentru investigarea posibilelor nclcri ale acestor cerine.

La art. 107, dup alin. (2), se introduce un nou alineat, alin. (21).

282
Potrivit noii reglementri, art. 107 alin. (21) prevede: n cazul unei instituii de credit
administrate n sistem unitar, preedintele consiliului de administraie nu trebuie s exercite
simultan i funcia de director general n cadrul aceleiai instituii de credit. n mod excepional,
cu aprobarea Bncii Naionale a Romniei, acest cumul de funcii poate fi exercitat n cazuri
bine justificate de ctre instituia de credit.

Potrivit noii reglementri, art. 108 alin. (1) prevede: Fiecare dintre membrii
consiliului de administraie i directorii sau, dup caz, membrii consiliului de
supraveghere i ai directoratului unei instituii de credit, precum i persoanele
desemnate s asigure conducerea structurilor care privesc activitile de
administrare i control al riscurilor, audit intern, juridice, conformitate, trezorerie,
creditare, precum i orice alte activiti care pot expune instituia de credit unor
riscuri semnificative trebuie s dispun n orice moment de o bun reputaie, de
cunotine, aptitudini i experien adecvate naturii, extinderii i complexitii
activitii instituiei de credit i responsabilitilor ncredinate i trebuie s i
desfoare activitatea n conformitate cu regulile unei practici bancare prudente
i sntoase. Componena respectivelor organe ale instituiei de credit trebuie s
reflecte n ansamblu o gam suficient de larg de experiene profesionale
relevante.

La art. 1081, dup alin. (2) se introduc trei noi alineate, alin. (21)-(23).
Potrivit noii reglementri, art. 1081 alin. (21) prevede: n cazul instituiilor de credit
semnificative din perspectiva dimensiunii, a organizrii interne i a naturii, extinderii i
complexitii activitilor desfurate, cu excepia cazului n care reprezint statul, persoanele
prevzute la alin. (1), atunci cnd cumuleaz mai multe mandate, nu se pot afla n mai mult
de una dintre urmtoarele situaii:
a) exercit un mandat ntr-o funcie executiv, concomitent cu dou mandate n funcii
neexecutive;
b) exercit concomitent patru mandate n funcii neexecutive.
De asemenea, art. 1081 alin. (22) prevede: n scopul aplicrii alin. (21), se consider ca fiind
un singur mandat:
a) mandatele n funcii executive sau neexecutive deinute n cadrul aceluiai grup;
b) mandatele n funcii executive sau neexecutive deinute n cadrul instituiilor de credit i
firmelor de investiii care sunt membre ale aceleiai scheme de protecie instituional, dac
sunt ndeplinite condiiile prevzute la art. 113 alin. (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
c) mandatele n funcii executive sau neexecutive deinute n cadrul entitilor, financiare sau
nefinanciare, n care instituia de credit are o deinere calificat.
n sfrit, art. 1081 alin. (23) prevede: Mandatele deinute n organizaii sau entiti care nu
urmresc, n mod predominant, obiective comerciale nu trebuie avute n vedere n sensul alin.
(21).
Dup art. 1171 se introduce un nou articol, art. 1172.
Potrivit noii reglementri, art. 1172 prevede: (1) Instituiile de credit pot derula tranzacii cu
clienii doar pe baze contractuale, acionnd ntr-o manier prudent i cu respectarea
legislaiei specifice n domeniul proteciei consumatorului.

283
(2) Documentele contractuale trebuie s fie redactate astfel nct s permit clienilor
nelegerea tuturor termenilor i condiiilor contractuale, n special a prestaiilor la care acetia
se oblig potrivit contractului ncheiat. Instituiile de credit nu pot pretinde clientului dobnzi,
penaliti, comisioane ori alte costuri i speze bancare, dac plata acestora nu este stipulat
n contract.

Dup art. 119, se introduce un nou articol, art. 1191.


Potrivit noii reglementri, art. 1191 prevede: Instituiile de credit nu pot condiiona acordarea
de credite sau furnizarea altor produse/servicii clienilor de vnzarea ori cumprarea aciunilor
sau a altor titluri de capital/instrumentelor financiare emise de instituia de creditori de o alt
entitate aparinnd grupului din care face parte instituia de credit sau de acceptarea de ctre
client a altor produse/servicii oferite de instituia de credit ori de o entitate aparinnd grupului
acesteia, care nu au legtur cu operaiunea de creditare sau cu produsul/serviciul solicitat.

2. MODIFIC

n M. Of. nr. 171 din 12 martie 2015, s-a publicat Legea nr. 29/2015 pentru
aprobarea O.U.G. nr. 113/2013 privind unele msuri bugetare i pentru
modificarea i completarea O.U.G. nr. 99/2006 privind instituiile de credit i
adecvarea capitalului (M. Of. nr. 1027 din 27 decembrie 2006).

Noua reglementare
Potrivit noii reglementri, art. 226 alin. (3) lit. d) prevede faptul c Banca Naional a Romniei
poate s dispun, urmtoarea msur: s restricioneze sau s limiteze activitatea,
operaiunile ori reeaua instituiei de credit, inclusiv prin retragerea aprobrii acordate pentru
nfiinarea sucursalelor din strintate, sau s solicite ncetarea activitilor care implic
riscuri excesive la adresa soliditii instituiei de credit

La art. 226 alin. (3), dup litera k) se introduce o nou liter, litera k1).
Potrivit noii reglementri, art. 226 alin. (3) lit. k1) prevede faptul c Banca Naional a
Romniei poate s dispun, urmtoarea msur: s limiteze sau s interzic distribuirea de
ctre instituia de credit a profitului din elemente distribuibile, definite la art. 4 alin. (1) pct.
128 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, ctre acionarii sau membrii acesteia, i/ori plata de

284
dobnd ctre deintorii de instrumente de capital de nivel 1 suplimentar, dac interdicia nu
reprezint caz de nerambursare pentru instituia de credit.

Potrivit noii reglementri, art. 228 alin. (1) n partea introductiv prevede:
Banca Naional a Romniei are competena aplicrii sanciunilor prevzute la
art. 229 alin. (1) i msurilor sancionatoare prevzute la art. 229 alin. (2) lit. a) i
b) n toate cazurile n care constat c o instituie de credit persoan juridic
romn i/sau oricare dintre persoanele prevzute la art. 108 alin. (1) ori
persoanele desemnate s asigure conducerea sucursalelor instituiei de credit se
fac vinovate de urmtoarele fapte:

La art. 229 alin. (2), dup litera a) se introduce o nou liter, litera a1).
Potrivit noii reglementri, art. 229 alin. (2) lit. a1) prevede ca msur sancionatoare care pot
fi aplicat potrivit respectivei ordonane de urgen: interzicerea temporar a exercitrii unor
funcii ntr-o instituie de credit de ctre persoanele prevzute la art. 108 alin. (1) sau de ctre
persoanele desemnate s asigure conducerea sucursalelor instituiei de credit, responsabile de
svrirea faptei.

Potrivit noii reglementri, art. 2291 partea introductiv prevede: Banca


Naional a Romnieiaplic sanciunile prevzute la art. 229 alin. (1) i msurile
sancionatoare prevzute la art. 229 alin. (2) lit. a) i c) n cazurile n care constat
c o persoan fizic ori juridic, o instituie de credit, persoan juridic romn,
i/sau oricare dintre persoanele prevzute la art. 108 alin. (1) sau persoanele
desemnate s asigure conducerea sucursalelor instituiei de credit se fac vinovate
de urmtoarele fapte:.

Potrivit noii reglementri, art. 233 alin. (2) prevede: Actele cu privire la o
instituie de credit, prin care sunt dispuse msuri sau sunt aplicate sanciuni i
msuri sancionatoare potrivit prezentului capitol, se emit de ctre guvernatorul,
prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorii Bncii Naionale a Romniei, cu
excepia instituirii supravegherii speciale, a retragerii aprobrii acordate
persoanelor prevzute la art. 108 alin. (1), a retragerii autorizaiei instituiei de
credit i a suspendrii exercitrii dreptului de vot al acionarilor/membrilor
instituiei de credit, a cror aplicare este de competena consiliului de
administraie.

Noua reglementareLa art. 278, dup alin. (2) se introduce un nou alineat, alin.
(3), cu urmtorul cuprins:Potrivit noii reglementri, art. 278 alin. (3) prevede:
Autoritatea de Supraveghere Financiar stabilete prin reglementri atribuiile
consiliului de administraie i ale directorilor sau, dup caz, ale consiliului de
supraveghere i ale directoratului unei societi de servicii de investiii financiare,

285
n vederea respectrii prevederilor prezentei ordonane de urgen, ale
Regulamentului (UE) nr. 575/2013, precum i ale reglementrilor emise n
aplicarea acestora.

Potrivit noii reglementri, art. 406 prevede: (1) Fondurile i instrumentele financiare ale
participanilor la sistemele de pli i sistemele de decontare a instrumentelor financiare,
constituite la dispoziia agentului de decontare sau a operatorului de sistem, n conformitate
cu regulile sistemului respectiv i n limitele solicitate de acestea, n scopul garantrii
ndeplinirii obligaiilor participantului la sistemul n cauz, nu pot face obiectul executrii silite
de ctre teri i nu pot fi grevate de alte garanii reale ori sarcini de ctre participantul
debitor.(2) Fondurile i instrumentele financiare prevzute la alin. (1) sunt exceptate de la
procedura nscrierii n Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare.
(3) n cazul insolvenei unui participant la sistemul de pli, fondurile i instrumentele
financiare prevzute la alin. (1) sunt utilizate n scopul ndeplinirii obligaiilor decurgnd din
ordinele de transfer irevocabile i din poziiile nete rezultate din compensare, care revin
participantului pn la data pronunrii inclusiv a hotrrii de deschidere a
proceduriiinsolvenei.
(4) n cazul ncetrii calitii de participant la sistemul de pli, fondurile i instrumentele
financiare prevzute la alin. (1) sunt utilizate n scopul ndeplinirii obligaiilor decurgnd din
ordinele de transfer irevocabile i din poziiile nete rezultate din compensare, care revin
participantului pn la momentul ncetrii calitii de participant.
(5) Fondurile i instrumentele financiare existente n conturile participanilor la sistemele de
pli i sistemele de decontare a instrumentelor financiare, care sunt destinate ndeplinirii
obligaiilor participantului decurgnd din ordinele de transfer irevocabile i din poziiile nete
rezultate din compensare, nu pot face obiectul executrii silite de ctre teri, inclusiv prin
msuri asigurtorii sau executorii, dect dup ndeplinirea obligaiilor anterior menionate.
(6) Instrumentele financiare nregistrate n conturile participanilor la sistemele de
decontare a instrumentelor financiare, conturi destinate exclusiv nregistrrii deinerilor
clienilor acestora, nu sunt afectate, n caz de insolven a participantului, i nu pot face
obiectul executrii silite a participantului de ctre teri, inclusiv prin msuri asigurtorii sau
executorii.

Noua reglementare
Potrivit noii reglementri, art. 410 prevede: Desfurarea, fr drept, de activiti dintre cele
prevzute la art. 5 alin. (1), precum i nceperea desfurrii activitilor ca instituie de
credit fr a obine autorizaia potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) constituie infraciuni i
se pedepsesc cu nchisoare de la un an la 5 ani.

Alte prevederi ale Legii nr. 29/2015


Potrivit art. II, instituiile de credit aplic prevederile referitoare la raportul dintre
componentele fix i variabila ale remuneraiei totale statuate n reglementrile emise n
aplicarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 99/2006 privind instituiile de credit i
adecvarea capitalului, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 227/2007, cu
modificrile i completrile ulterioare, astfel cum a fost modificat i completat prin prezenta
lege, pentru remuneraia acordat pentru serviciile prestate sau performanele obinute

286
ncepnd cu anul 2014, remuneraie datorat n temeiul unor contracte ncheiate fie nainte
de 1 ianuarie 2014, fie ulterior acestei date.

287