Sunteți pe pagina 1din 5

CUM SE DAU NOTELE SI CUM SE SUSTIN

EXAMENELE N ALTE TARI

Daca nota 1 reprezinta un dezastru total pentru un copil din Romnia, un elev din Austria sau
unul din Germania va fi foarte multumit daca va obtine, n urma evaluarii, nota 1, nota maxima n
sistemul de nvatamnt din tarile respective. Unele tari utilizeaza o scara a notelor de la 1 la 10,
altele, o scara a notelor de la 1 la 13, iar altele, una de la 1 la 5. n anumite colturi ale lumii, 1 e
nota maxima, n altele e nota minima, n unele tari nu se dau note, ci procente, n altele,
performanta elevilor e notata cu primele litere ale alfabetului, care primesc, pe lnga ele, plusuri
si minusuri, iar n diverse alte tari, copiii primesc note cu doua zecimale. n Rusia si Ungaria se
foloseste nca scara de notare de la 1 la 5, unde 5 reprezinta nota maxima, iar 1, nota minima.
Utiliznd la un moment dat n trecut sistemul de evaluare cu cinci note, Letonia si Lituania au
trecut la o scara de notare de la 1 la 10, unde 10 este cea mai mare nota, cu mentiunea ca
absenta oricarui fel de performanta, oricarui fel de reactie se sanctioneaza cu NV - "nav
vertejuma" - "nicio nota". n Polonia, exista diferente clare ntre nvatamntul preuniversitar si cel
superior. n primul caz, se dau note de la 1 la 6, unde 1 e nota minima, care nu asigura trecerea,
iar 6 - nota excelenta, pentru o performanta peste asteptari. n cazul universitatilor poloneze, se
foloseste un sistem cu patru note (cu variatii): 2.0 (nota care nu permite promovarea), 3.0 (nota
de trecere), 3.5, 4.0, 4.5, 5.0 (foarte bine, maximul posibil). n Cehia si Slovacia, scolile primare si
secundare folosesc o scara de notare de la 1 la 5, 1 fiind cea mai mare nota si 5, cea mai mica.
n cataloage se trec numai numerele ntregi, dar, n urma evaluarilor scrise ori orale, elevii pot sa
primeasca notele nsotite de o serie de semne distinctive: 3+ e mai bine dect 3, 2- e putin mai
rau dect 2, 1-2 sau 1/2 semnifica o nota undeva, la mijloc, iar 1+ rasplateste o performanta
exceptionala. Pe de alta parte nsa, universitatile utilizeaza un sistem de evaluare cu patru note
(1 - maximul, 4 - nota care nu asigura trecerea) sau o versiune extinsa, cu sase note: 1 sau A, 1.5
sau B, 2 sau C, 2.5 sau D, 3 sau E, 4 sau F (de la Fail). n Italia, sistemul de notare difera de la
un ciclu la altul. n scoala primara, se dau note de la 1 la 5: 1 - non sufficiente, 2 - sufficiente, 3 -
buono, 4 - distinto, 5 - ottimo. n liceu, se dau note de la 1 la 10, 6 reprezentnd nota minima de
trecere, iar 8, o nota foarte buna. n Indonezia, sistemul de notare este similar celui romnesc, cu
o serie de mici diferente, ct priveste notele de trecere: mai precis, la Religie, limba materna si
educatie morala se pica cu nota 5, iar la celelalte materii se pica cu nota 3. Daca nu promoveaza
la o materie, elevul indonezian va repeta anul scolar.

Albania
Elevii primesc note de la 1 la 10, cu observatia ca sunt scoli care folosesc si zecimale:
10 - excelent, cea mai mare nota
8-9.99 - foarte bine
6-7.99 - bine
4-5.99 - suficient
pna la 3.99 - insuficient

Australia
Sistemul de notare este foarte diferit de cel din tara noastra, iar notele se dau n functie de
masura (exprimata n procente) n care un elev reuseste sa se achite de sarcinile date:
A - excelent (peste 85%)
B - bine (70-84%)
C - satisfacator (50-69%)
D - e nevoie de mbunatatiri (40-50%)
E - nesatisfacator (39% si sub acest procent).

Austria
Sistemul de notare e de la 1 la 5, unde 1 este cea mai mare nota posibila:
1 - foarte bine - cea mai mare nota
2 - bine
3 - satisfacator - indica o performanta medie
4 - suficient - este cea mai mica nota de trecere
5 - insuficient - cea mai mica nota posibila si singura "sub linie", care nu asigura trecerea

Danemarca

Se utilizeaza o scara de evaluare numita "scara 13", care contine nsa zece note, n intervalul 00
- 13, unde 00 "rasplateste" cea mai slaba performanta. n scolile secundare din Danemarca, nota
medie se nvrteste n jurul valorii de 8.22. Iata care este sistemul de notare care se foloseste n
acest moment, cu mentiunea ca el va fi schimbat, n curnd, cu un sistem alcatuit din sapte note,
compatibil cu sistemul creditelor transferabile:
00 - cea mai slaba performanta (nota aproape imposibil de acordat: n cadrul unui examen, este
nota pe care o primesc absentii)
03 - performanta foarte ezitanta, imperfecta si nesatisfacatoare
5 - performanta nesatisfacatoare
6 - performanta ezitanta, dar mai mult sau mai putin satisfacatoare
7 - performanta putin sub medie
8 - performanta medie
9 - performanta putin peste medie
10 - performanta buna, dar cumva obisnuita, de rutina
11 - performanta independenta si excelenta
13 - performanta excelenta, n adevaratul sens al cuvntului
Bulgaria
Cea mai mare nota este 6, notele fiind urmate, de cele mai multe ori, de zecimale, pentru
exactitate (2.50 reprezinta o performanta slaba, iar 5.75, una excelenta):
6 - excelent - cea mai mare nota posibila
5 - foarte bine - a doua nota, ca valoare
4 - bine - performanta medie
3 - suficient - cea mai mica nota de trecere
2 - slab - nu asigura trecerea

Finlanda
Sistemul de evaluare e alcatuit, n mod traditional, din note de la 0 la 10, cu mentiunea ca n timp
s-a renuntat la notele sub 4, iar 4 a devenit cea mai mica nota acordata. A se remarca si
asemanarile cu sistemul autohton de notare:
10 - excelent - nota luata de aproximativ 5% din elevi
9 - foarte bine
8 - bine
7 - satisfacator
6 - satisfacator
5 - mediocru
4 - nota cu care se pica

Germania
Un elev poate primi note de la 1 la 6, unde 6 este maximul. Notele pot primi, alaturi de ele, plusuri
si minusuri: 1+, 2- etc.
1 - foarte bine, excelent
2 - bine
3 - performanta medie
4 - cea mai mica nota de trecere
5 - insuficient - nu se promoveaza cu aceasta nota
6 - insuficient, cea mai mica nota posibila

Irlanda
Performantele elevilor sunt notate cu primele litere ale alfabetului, iar notele se acorda n functie
de masura n care elevii fac fata sarcinilor care le sunt atribuite. Daca respectivul nu reuseste sa
faca nici macar 40% din ce i s-a dat, primeste nota E (25-40%) sau F (10-25%), note care nu
asigura promovarea. Performantele sub 10% atrag dupa ele eticheta "NG" - No Grade.
A - elevul se achita de sarcinile date n proportie de 85-100%
B- 70-84%
C - 55-69%
D - 40-54%

Mexic
Se foloseste o scara de la 0 la 10, nsa, pentru ca zecimalele sunt foarte utilizate, se foloseste
adesea o scara de la 0 la 100, pentru mai multa precizie:
100 - excelent
90 - foarte bine
80 - bine (cea mai ntlnita nota n materiile umaniste)
70 - medie (cea mai ntlnita nota n materiile reale)
60 - nota de trecere
0-59 - note care nu asigura promovarea

Spania
n scolile elementare si licee se foloseste un sistem de notare asemanator cu al nostru:
9-10 - cele mai mari note - numite "sobresaliente" (exceptionale). Nota 10 se mai numeste si
"Matricula de Honor" sau "Mencion de Honor"
7-8 - note care intra n categoria "notable" (remarcabile)
6 - bine
5 - cea mai mica nota de trecere
3-4 - insuficient
0-2 - cele mai proaste note din sistemul spaniol de evaluare a performantelor scolare

Elvetia
Se utilizeaza un sistem de notare de la 1 la 6, unde 6 este nota cea mai mare:
6 - foarte bine
5 - bine
4 - suficient - cea mai mica nota de trecere
3 - insuficient - nu asigura trecerea
2 - prost - nu asigura trecerea
1 - foarte prost - cea mai mica nota posibila

SUA
Sistemul de notare este alcatuit din cinci note, sub forma literelor alfabetului:
A - performanta excelenta ori exceptionala
B - performanta peste medie
C - performanta medie
D - performanta scazuta
E sau F - performanta scolara foarte slaba
Belgia, Franta, Peru, Venezuela, Iran si Tunisia

Se foloseste o scara de notare de la 0 la 20, unde 20 reprezinta cea mai mare nota (aproape
imposibil de acordat) si 0, cea mai mica. Cea mai mica nota care asigura trecerea este 10
(corespunznd lui 5 din sistemul romnesc de notare). Iata ce semnificatii au notele peste 10:
Notele 10 si 11 - sunt "adecvate"
Notele 12 si 13 - note "de trecere"
Notele 14 si 15 - note bune
Notele 16 si 17 - sunt vazute drept note excelente, remarcabile
Notele 18 si 19 - tintesc perfectiunea
Nota 20 - nota perfecta, reprezentnd o performanta scolara impresionanta

Bacalaureatul la altii
n Austria, examenul de maturitate, care se ncheie cu obtinerea diplomei "Maturazeugnis",
consista n 3-4 probe scrise (care au loc, de regula, n luna mai) si 3-4 probe orale (care se tin n
luna iunie), toate avnd loc n incinta scolii pe care a finalizat-o respectivul. Candidatii au nsa si
posibilitatea de a redacta o lucrare pe care o pot depune n luna februarie, care, daca este
acceptata, atrage dupa sine reducerea numarului de probe din cadrul examenului de maturitate.
Lucrarea va fi sustinuta nsa ntr-una din zilele n care au loc probele orale. Examenul este
descentralizat: nu exista examinatori externi, candidatii primesc sarcini si sunt evaluati tocmai de
ca
tre fostii lor profesori. n Polonia, examenul de maturitate nu este obligatoriu. Daca vrei nsa sa
mergi la facultate, nu exista alta cale dect a sustine "Matura". n Slovenia, "Matura" este
examinarea nationala pe care trebuie sa o sustina fiecare elev dupa absolvirea unui gimnaziu
(gimnazija) de trei ani, examinare care se finalizeaza cu obtinerea unei diplome intitulate
"maturitetno spricevalo". Examen suta la suta centralizat, "Matura" este organizat si pus la punct
de catre Centrul National de Examinare din Slovenia. Examenul nemtesc, "Abitur", este si el
alcatuit din probe scrise si probe orale, subiectele abordate variind n functie de specializarea
aleasa de elevi n ultimii doi-trei ani de studiu. Dupa sustinerea examenului, candidatii primesc o
diploma intitulata "Abiturzeugnis", care contine notele obtinute si care, n mod formal, le da
posibilitatea posesorilor sa mearga la o universitate. Un examen similar celui german exista si n
Finlanda, pus la punct de un organism national, Matriculation Examination Board. Sustinerea cu
succes a acestuia i da posibilitatea candidatului sa se nscrie la facultate.

Servicii si organisme de evaluare si examinare


n multe tari ale lumii, aceste sisteme de evaluare si examinare sunt centralizate, ceea ce
nseamna ca se afla n subordinea sau pe lnga ministerul de resort din fiecare tara, asa cum se
ntmpla, de pilda, n Romnia, unde Serviciul National de Evaluare si Examinare (SNEE) este
subordonat MEdC. Aceasta situatie difera considerabil de cea existenta n tarile dezvoltate, unde
pregatirea examenelor, a diverselor teste, analiza rezultatelor sunt procese lasate n minile unor
agentii independente care se ocupa numai cu acest lucru si numai din asta traiesc. Iata cteva
exemple de servicii/sisteme/programe de evaluare educationala subordonate ministerelor din
tarile respective: Argentina - Sistemul National de Evaluare a Calitatii - nfiintat n 1993, Bolivia -
Sistemul de Masurare si Evaluare a Calitatii Educatiei - 1996, Brazilia - Sistemul National de
Evaluare a Educatiei de Baza - 1990, Chile - Sistemul de Masurare a Calitatii Educatiei - 1988,
Columbia - Programul "Cunoastere" - 1991, Costa Rica - Programul de Masurare si Evaluare
Educativa al Ministerului Educatiei Publice - 1993, Ecuador - Sistemul National de Masurare a
Educatiei - 1996, Mexic - Sistemul National de Evaluare Educationala - 1992, Paraguay -
Sistemul National de Evaluare a Procesului Educational - 1992, Republica Dominicana - Sistemul
Testelor Nationale - 1991, Uruguay - Unitatea de Masura a Rezultatelor Educationale - 1996,
Ungaria - Centrul National pentru Evaluare si Examinare a Educatiei Publice, Albania - Centrul de
Evaluare si Examinare, din cadrul Institutului pentru Cercetare Pedagogica - 1994, Republica
Moldova - Departamentul pentru Evaluare si Examinare, Macedonia - Biroul pentru Dezvoltarea
Educatiei (Unitatea de Evaluare), Spania - Instituto de Evaluacion (Institutul de Evaluare). Exista
si organisme independente care se ocupa de evaluare, cum ar fi cteva n SUA: Educational
Testing Service, American Educational Research Association, International Association for
Educational Assessment sau National Center for Fair and Open Testing. si n Australia, Olanda,
Anglia, tara Galilor sau Irlanda de Nord exista organisme independente de evaluare.