Sunteți pe pagina 1din 5

Figura 4.8.

Fluxul de caldura prin segment

4.3. Calculul segmentilor

4.3.1.Determinarea dimensiunilor caracteristice

Figura 4.9. Dimensiunile segmentului la montaj si in stare libera

La prelucrarea segmentilor, la asezarea lor pe piston si la introducerea in cilindru a


pistonului cu segmentii montati pe el, in acestia iau nastere tensiuni.
Tensiunile vor depinde de metoda de prelucrare a segmentului, de procedeul de
asezare pe piston, de grosimea sa in directie radiala, t, si de distanta intre capete, masurata pe
fibra medie in stare libera, S0. Este evident ca la anumite procedee de prelucrare si asezare a
segmentului pe piston se pot alege valori pentru t si S0 , pentru care tensiunile atat la
prelucrare, cat si la asezare pe piston sa fie aproape uniforme.
Valorile t si S0 ce satisfac aceasta conditie se pot determina in baza expresiilor din
teoria segmentilor,
D m E
0,5 0, 2 2 (4.3)
t H H iadm
unde:
D - diametrul cilindrului, in mm,
m - coeficient care depinde de metoda de montare a segmentului pe piston; el
caracterizeaza scaderea tensiunilor in segment, la montarea sa prin diverse procedee; daca la
desfacerea segmentului dupa primul procedeu, figura 4.10, se adopta tensiunea in segment

6
egala cu unitatea, m=1, atunci la folosirea procedeelor 2 si 3 tensiunea in segment va fi de
1,57 si respectiv de doua ori mai mica,
E - modul de elasticitate, Efonta aliata = 1,2105 MPa, Efonta cenusie = 110 5 MPa,
i adm - rezistenta admisibila la incovoiere a materialului, E = 300...400 MPa,
2
H m,
gc
in care g reprezinta un coeficient care depinde de procesul de prelucrare, gstrunjire = 1,25; iar c
este un coeficient ce depinde de curba de presiune a segmentului, c = 1,74.

Figura 4.10. Schema diferitelor procedee de asezare a segmentilor pe piston

Inaltimea axiala b, se adopta dupa cum urmeaza, la segmentii de etansare, b = 1,5...4


mm, la segmentii de ungere, b = 3,5...6,5 mm.

Distanta intre capete masurata pe fibra medie in stare libera, se determina din expresia,
S0 2 3
(4.4)
t D 1, 4
2 gmc t
D 1
t
unde este un coeficient care depinde de curba de presiune a segmentului, = 0,196.
Pentru ca segmentul in timpul functionarii sa exercite asupra oglinzii cilindrului o
anumita repartitie a presiunii, se executa in stare libera cu o curbura variabila, figura 4.9.

Dupa cum rezulta din figura 4.9.b, raza exterioara este,


r=D/2 (4.5)
iar raza medie,
Dt
r0 (4.6)
2

Fibra medie a segmentului in stare libera se poate determina si reprezenta in forma


grafica, daca se urmareste deplasarea relativa a unui punct N din fibra medie a segmentului in
stare montata, de coordonate r0, , in pozitia N de coordonate 0, 0, cand segmentul este in
stare libera, figura 4.11. Deplasarea relativa se compune din deplasarea radiala u si deplasarea
unghiulara , definite prin relatiile,
u B t D t S0 (4.7)


B D S0 (4.8)
r0

7
Figura 4.11. Schema de calcul pentru forma libera a segmentului

Cu relatiile 4.7 si 4.8 se poate reprezenta fibra medie in stare libera, intrucat,
0 = r0 +u (4.9)
0 = - (4.10)
Valorile coeficientilor B si D sunt,

0 30 60 90 120 150 180


Bt+Dt 0,1175 0,1281 0,1540 0,1814 0,1913 0,1744 0,1176
B+D 0 0,0634 0,1369 0,2250 0,3241 0,4219 0,5
Tabelul 4.1. Valorile coeficientilor B si D

4.3.2. Determinarea epurei de presiune

Figura 4.12. Curba de presiune pe periferia segmentului

8
Distributia presiunii radiale pe periferia segmentului, denumita pe scurt curba de
presiune a segmentului, se precizeaza comod intr-un sistem de coordonate polare presiune-
unghi, figura 4.12. Se alege ca dreapta de referinta, axa x-x care trece prin centrul O si prin
mijlocul rostului de dilatare. Drept sectiune de referinta se alege sectiunea situata pe axa x-x,
la partea opusa rostului de dilatare, sectiunea A-A.
Presiunea intr-o sectiune oarecare , dezvoltata de elasticitatea proprie a segmentului
este p E. Variatia presiunii radiale a segmentului se exprima analitic prin intermediul seriilor
trigonometrice, din cauza formei complicate a curbei de presiune.
Functia de presiune este,
pE p0 p2 cos 2 p 3 cos 3 ... p n cos n (4.11)
Presiunea p0 constituie insasi presiunea medie elastica pE calculata prin integrarea
curbei in intervalul = 0..., adica,

1
p 0 p E p E d (4.12)
0
Ea reprezinta partea constanta a presiunii pE, restul expresiei fiind corectia acestei
presiuni. In mod practic, valoarea presiunii pE se determina cu relatia,
S
0, 425 E 0
pE t (4.13)
3
D D
3 1
t t
Valoarea presiunii pE se determina cu relatia,
p E p E (4.14)
unde are valorile in tabelul 4.2.

0 30 60 90 120 150 180


1,051 1,047 1,137 0,896 0,454 0,67 2,861
Tabelul 4.2. Valorile coeficientului

4.3.3. Tensiunea la montaj


Prin desfacerea segmentului pentru montaj, in segment apar eforturi unitare care
depind de procedeul de desfacere, avand valoarea maxima in sectiunea A-A, opusa rostului,
figura 4.12.
Relatia de calcul a tensiunii este,
S0

2 E 1 t
3

max 2
(4.15)

m D 1
t
Valorile admisibile se incadreaza in intervalul, adm = 400...450 MPa.

9
4.3.4. Jocurile segmentului
Sunt necasare asigurarea urmatoarelor jocuri: jocul axial 1 si jocul radial 2, figura
4.13, ale caror valori sunt date in tabelul 4.3, precum si jocul deeschiderii la montaj 3, figura
4.9.b.

Figura 4.13. Jocurile segmentilor

Jocul 3 se determina cu relatia,


3 3 D s t s c t c (4.16)
unde,
3 - jocul la capete in stare calda, 3 = (0,0005...0,001)D,
s = c = (10...12)10 -6 1/K,
ts = 150...240 K,
tc = 80...100 K, pentru racire cu apa,
tc = 170...250 K, pentru racire cu aer.

Segment 1 mm 2 mm
Segment 0,11...0,2
compresie 1 0,3...0,7
Segment 0,09...0,15
compresie 2
Segment 0,06...0,1
compresie 3
Segment 0,03...0,8 0,5...1,5
ungere

Tabelul 4.3. Valorile jocurilor segmentului

10