Sunteți pe pagina 1din 50

SUBIECTE MEDICINA DE FAMILIE

1. Definiti medicina de familie si enumerati functiile ei


Specialitate cu identitate proprie ce asigur asistena medical primar + continu , a
populaiei, I care, prin ACIUNI preventive, educaionale, terapeutice + de recuperare, contribuie la
promovarea strii de sntate a individului, familiei + comunitii.

FUNCII:

Asigurarea accesibilitii la asistena medical a populaiei- orice individ sntos / bolnav / U.


Med- Chir, poate s se adreseze MF. MF va avea un cabinet, cu programul bine stabilit pt cabinet
+ teren, cu nr de telefon pt contact , programri, etc.
Supravegherea strii de sntate a populaiei- MF ngrijete individul de la natere, este martorul
dezvoltrii , mbolnvirii acestuia.
Funcia preventiv- primar(combaterea fact de risc, educaie sanitar), secundar(depistarea
bolilor), teriar(prevenirea complicaiilor).
Promovarea strii de sntate
Acordarea ngrijirilor medicale curente
Facilitarea intrrii + medierii pacientului n sistemul medical
Supravegherea medical continu
Asistena medical a familiei + colectivitii
Recuperarea pacientului

2. Continutul activitatii medicului de familie. Sarcinile echipei de


lucru a medicului de familie
Coninutul activitii MF
1. activitate medical preventiv
depistarea , combaterea factorilor de risc , factorii patogeni
educaie sanitar
imunizri
controale medicale periodice
2. activitate curativ
a) la cabinetul medical
activitate preventiv
acord consultaii
prescrie un tratament medicamentos
indic regim alimentar
solicit examene paraclinice
efectueaz unele examene paraclinice- glicemie, colesterol, TG,
examen sumar de U, EKG, oscilometrie
efectueaz manevre de mic chirurgie
trimite pacientul la medicul specialist / l interneaz
elibereaz adeverine, certificate, recomandri pentru cur
balnear
b) la domiciliu consult..
copii sub un an pentru afeciuni acute
pacienii imobilizai ortopedic
pacienii cu AVC
pacienii dup intervenii chirurgicale
pacienii n faza terminal
Urg Med- Chir

Sarcinile echipei de lucru a MF

ECHIPA DE LUCRU
asistent de MG
asistent de OG
asistent de igien
asistent de ocrotire
personal non- medical(contabil, informatician, secretar, administrator, ngrijitor de curenie)

ROLUL ECHIPEI DE LUCRU


ajut MF la activitatea medical atunci cnd medicul face alte activiti
contribuie la promovarea strii de sntate prin depistarea factorilor de risc
asigur prevenie specific prin vaccinuri, anchete epidemiologice
contribuie la ngrijirile medicale paleative + terminale

SARCINILE ECHIPEI DE LUCRU


primete i REC pacienii care au venit noi la cabinet
identific pentru care au venit
contribuie la buna desfurare a consultaiei
semnaleaz eventualele urgene medico- chirurgicale
efectueaz tratamente injectabile, pansamente splturi auriculare, recolteaz analize, face
vaccinuri
depisteaz precoce gravidele
ine evidena femeilor nsrcinate
examineaz + viziteaz periodic femeia gravid + lehuza
particip la consultaia gravidei , efectuat de medic
urmrete dak gravida respect regimul igienico-dietetic + tratamentul

3. Forme de organizare ale cabinetelor medicale. Criterii de


functionare ale cabinetului medicului de familie
Forme de organizare ale Cabinetelor medicale
1. cabinet medical individual- exercit profesia medicul titular, care poate avea angajai
sau colaboratori
2. cabinet medical grupat- acestea creeaz faciliti economice comune
3. cabinet medical asociat- exercit n comun activitatea + asigur permanent accesul la
pacieni
4. societate civil medical- este format din 2 sau mai muli medici asociai, care poate
avea k salariai, ali medici colaboratori
Criterii de funcionare a cabinetului MF
Cldirea dispensarului s fie salubr
Suprafaa corespunztoare cu spaii anexe
Ap curent de la reeaua central
Surs de nclzire
Reea electric iluminat corespunztor
Condiii de evacuare a reziduurilor
Telefon
Grup sanitar pacieni + personal
Spaiu destinat activitilor
Cabinet consultaie
Fiier
Sal de ateptare
Sal de tratament
Camera de sterilizare
Depozit de materiale
Mobilier
o Canapea pentru cosultaii
o Birou, Dulap, scaune, fotolii, cuiere
Aparatur + instrumente medicale necesare
Stetoscop
Tensiometru
Cntar
Optotip
Mas ginecologic
Trus de mic chirurgie
Termometru

4. Evidente primare la nivelul cabinetului de medicina de


familie
lista asigurailor nscrii
fia de consultaie aduli
fia de consultaie copii
registru de consultaii
registru de tratamente
registru de vaccinri
registru de eviden a gravidelor
registru de eviden a bolnavilor cronici
registru de educaie sanitar

5. Tipuri de relatii stabilite intre medic si pacient. Relatiile


medicului de familie cu celelalte specialitati
Tipuri de relaii stabilite ntre medic i pacient
Activitate-Pasivitate- n bolile grave n care pacientul accept pasiv aciunile medicului.
Ghidare-Cooperare- boli mai puin grave, n care pacientul coopereaz cu medicul n
rezolvarea problemelor de sntate.
Participare Mutual- pacientul joac un rol activ fiind ajutat de medic s neleag
problemele ivite + necesitatea investigaiilor paraclinice pentru stabilirea diagnosticului.

Relaiile medicului de familie cu celelalte specialiti


Medicul de familie trebuie s posede o competen pe orizontal , el cunoscnd
esenialul n patologie , n timp ce medicul specialist trebuie s posede o competen pe vertical
i s ptrund n adncimea fenomenelor patologice.
n funcie de posibilitile de rezolvare a problemelor pacienilor si , MG are mai multe
alternative:

1. reine pacientul pentru al trata


2. solicit medicul specialist pentru clarificarea diagnosticului + tratamentului
3. trimite de la nceput la specialist pentru confirmarea diagnosticului- glaucom, epilepsie
4. trimite pacientul la o unitate de profil(TBC)
5. trimite pacientul , n caz de urgent , asigurnd transportul, ctre UPU

Motive de trimitere ale pacientului la medicul specialist


care nu au diagnosticul confirmat
care necesit investigaii speciale
agravarea unor boli, complicaii
terapia nu a avut succes
posibilitile de diagnostic + tratament sunt limitate
pentru k un specialist are nevoie de un alt specialist

6. Continutul primei consultatii prenatale


a) Anamneza
Date personale
Date despre sot-vrst, stare de sntate
AHC- boli genetice , boli cu predispoziie familiar
APF- menarha, caracterul ciclului, data ultimei menstruaii
APP- generale, ginecologice
Antecedente obstetricale- nr de nateri, tip de natere, greutatea fiecrui copil, starea lui
la natere
b) Examen general pe aparate + sisteme- complet, se noteaz, TA, puls, G gravidei
c) Examen ginecologic
o Inspecia regiunii vulvare
o Examenul vaginului + colului
o Tueu vaginal- forma, mrimea, consistena, mobilitatea, sensibilitatea uterului
o Pelvimetrie extern
d) Investigaii obligatorii- Rh, grup, Hb, Ht, VDRL, test HIV, examen sumar de urin, glicemie,
Ex Babe-PapaNicolau
e) Primele recomandri adresate gravidei
Data urmtoarei consultaii
Sfaturi privind alimentaia, igiena general, odihna, igiena sexual, limitarea efortului fizic
7. Consultatia prenatala in trimestrul II de sarcina
Trimestrul al II-lea de Q reprezint sptmnile 12-28.

Obiective profilactice
1. combaterea HTA indus de Q
2. combaterea ntreruperii spontane a Q
3. prevenirea Anemiei
Coninutul consultaiei
1. interogatoriul- evoluia sarcinii
2. examen general pe aparate + sisteme
3. msurarea greutii gravidei- creterea G este progresiv n Q, normal este 9-12 Kg. O
cretere sub 8 Kg sau una brusc este patologic.
4. msurarea nlimii fundului uterului- N=4 cm/lun. Formula de Calcul este= (vrsta
Q(luni)-1) * 4.
5. msurarea circumferinei abdomenului
6. notarea primelor micri fetale
7. frecvena primelor bti cardiace fetale
8. puls, TA
Recomandri
1. se administreaz profilactic Fe + Ac folic
2. reguli de igien + educaie sanitar
3. supraveghere de Q de ctre medicul ginecolog

8. Consultatia prenatala in trimestrul III de sarcina


Obiective
1. evitarea patologiei de Q
2. stabilirea prognosticului naterii
3. stabilirea datei concediului prenatal
4. stabilire datei probabile a naterii
5. stabilirea unitii unde va avea loc naterea
Coninutul consultaiei
1. msurarea TA, puls, FU, G, h
2. se apreciaz mrimea ftului , cantitatea de lichid Amniotic
3. se noteaz tipul prezentaiei fetale
4. analizele VDRL, examen de urin, Hb, Ht, echo
5. profilaxia rahitismului- 300 mii de U de D2 + Ca + vit C
6. vaccinarea antitetanic
7. educaia privind igien Q
8. indicaia de a nate n mternitate

9. Preventia primara
Se adreseaz omului sntos i are drept scop prevenirea apariiei bolilor prin:
creterea Rezistenei specifice + nespecifice a organismului
combaterea fact de risc
combaterea carenelor
combaterea factorilor patogenici
educaie sanitar

Activitatea de prevenie primar la nivel individual


respectarea normelor igienico-sanitare
comportament sanogenic
educaie sanitar ce se realizeaz prin convorbiri individuale sau de grup , conferine, brouri,
articole, postere
evitarea factorilor de risc(alcool, fumat, tutun de mestecat, grsimi, sare, cafea exces)
interzicerea consumului de droguri
depistarea precoce a unor patologii care se transmit genetic
servicii de planing familiar
supravegherea gravidei + lehuzei
adm de Fe, B12, Ac Folic, vit D
chimio profilaxia TBC

Activitatea de prevenie primar la nivel de comunitate


a) combaterea factorilor patogenici
fizici- Rx, T, zgomot, Presiune
chimici- pesticide, detergeni, hidrocarburi
biologici- virui, bacterii, parazii, ciuperci
sociali- omaj, stress, srcie
b) respectarea normelor de igien
a muncii
comunal
alimentar
c) educaie sanitar continu
atragerea organizaiilor guvernamentale / non guvernamentale n vederea igienizrii mediului

10. Preventia secundara


= metodologia aciunilor de depistare precoce a bolilor.

a) Consultaii curente
Medicul de MF trebuie s depisteze prin mijloace clinice + paraclinice afeciuni precum:
DZ, HTA, ATS, neoplazii
Mijloace clinice(depistarea factorilor de risc, AHC, IMC, TA, examen clinic general)
Mijloace paraclinice(HLG, glicemie, Colesterol, TG, Ex S de U, uree, creatinin, test
HIV, EKG, Rx, frotiu PN, mamografie peste 50 de ani, tueu)
b) Control periodic
Se adreseaz omului sntos
Examen de bilan al copilului n vederea unei dezvoltri somatice + neuropsihice
Examen medical la intrarea unei persoane ntr-o colectivitate(scoal, angajare, recrutare)
Examen medical al persoanelor care lucreaz n mediu toxic
Control medical al persoanelor care lucreaz n sistem alimentar
c) Metoda Screening
Se aplic n cadrul unei companii organizare cu personal bine pregtit , asupra unei mase mari de
populaie , i presupune depistarea activ a unei boli cu o perioad lung de evoluie asimptomatic
(TBC, DZ, Cancer) + stabilirea de msuri terapeutice eficace + precoce.

11. Preventia tertiara


Cuprinde totalitatea msurilor luate n scopul prevenirii complicaiilor , agravrii
bolilor, evitrii handicapului.
Precizarea corect a diagnosticului
Tratament corect + eficace n funcie de stadiul clinic al bolii
Monitorizarea corect a tratamentului
Control periodic al pacientului pentru a sesiza n timp util apariia
complicaiilor
Susinere psihic , familiar, social a bolnavului

12. Particularitatile consultatiei in medicina de familie


A . Locul de desfasurare:
- In cabinetul medical pacientul poate fi emotionat presiunea de halat alb, timpul consultatiei
este scurt minim 15-20 minute
- La domiciliul pacientului avantaje: sesizarea conditiilor de viata, sesizarea factorilor de risc
familiali, aprecierea conditiilor de ingrijire din familie si evaluarea posibilitatilor de cooperare ale
familiei; dezavantaje: necesitatea deplasarii la domiciliu, prezenta altor personae
- La locul de munca conditii dificile de realizare a examenului clinic, avantaj fiind prezenta
colegilor, a anturajului care poate prezenta obiectiv factorii determinant
- Uneori in conditii improprii in situatii de urgenta (pe strada, intr-un spatiu commercial, intr-un
mijloc de transport

B. Structura pacientilor la medical de familie se poate prezenta orice pacient. Medicul de familie trebuie
sa:
- ia in considerare toata patologia umana
- cunoasca problemele medicale ale omului sanatos
- cunoasca posibilitatile de trecere de la sanatate la boala
- cunoasca formele de debut ale bolilor
- investigheze integral bolnavul
- aiba abilitatea de a trece de la un caz la altul

C. Timpul disponibil
Medicul de familie are mai putin timp la dispozitie pentru o consultative decat ceilalti specialisti trebuie
sa aiba abilitatea de a utiliza optim timpul de care dispune, abilitatea de a conduce dialogul cu bolnavul si
abilitatea de a efectua un examen fizic complet in timp util. Trebuie sa aiba capacitatea de a sesiza in timp
util problemele bolnavului si de a lua o decizie terapeutica.

D. Mijloacele tehnice de care dispune medical sunt reduse; are mai putine aparate si instrumente decat
ceilalti specialist
E. Scopul consultatiei sesizarea problemei pacientului (nu neaparat diagnosticul)

13. Particularitatile diagnosticului in medicina de


familie
A. Primul contact:
- Diversitatea pacientilor, necesitatea de a lua in considerare intreaga patologie
- Obligatia de a cunoaste formele de debut ale bolilor, debuturile atipice, depistarea factorilor de
risc, pentru a pune un diagnostic cat mai precoce
- Necesitatea de a cunoaste toate urgentele medico-chirurgicale si obligatia de a intervene in
urgente

B. Asistenta continua Medicul de familie urmareste evolutia in timp a bolii:


- Supravegherea bolnavilor cronici
- Sesizarea in timp util a modificarilor patologice
- Stadializarea diagnosticului
- Diagnosticul complicatiilor
- Sesizarea aparitiei altor boli diagnosticul bolilor concomitente

C. Dotarea tehnica
Deoarece medical de familie nu dispune de prea multe aparate si instrumente, el este obligat sa
apeleze la diagnosticul clinic (observatie, anamneza, examen clinic), care trebuie confirmat ulterior
prin investigatii paraclinice, in urma colaborari cu ceilalti specialist.

D. Asistenta persoanei medicul de familie este medicul persoanei de-a lungul intregii sale
existente, de la nastere pana la moarte. El se ocupa nu numai de boala, ci si de bolnav, iar spre
deosebire de ceilalti specialist nu numai de bolnav, ci si de omul sanatos.

E. Asistenta familiei ii ofera medicului de familie posibilitatea de a obtine date despre blonav si
despre conditiile sale de viata, care nu sunt asa accesibile altor specialist:

- Factorii de risc familiali


- Bolile cu agregare familialal
- Obiceiurile din familie
- Nivelul economic
- Conditiile de viata
- Relatiile din familie
- Nivelul cultural
14. Etapele asistentei medicale la domiciliu. Situatii de
deplasare a medicului de familie la domiciliu
Etape:

1. solicitarea
Medicul de Familie va avea afiat programul de consultaii + cel de teren , precum i
nr de telefon la care ar putea fi contactat. Solicitarea se face de ctre bolnav, aparintori, vecini,
fie prin telefon fie direct la cabinet.
2. coninutul solicitrii
Medicul de familie trebuie sa fac o scurt anamnez a pacientului(semne, simptome
recent aprute, mode de debut, dak se tie cu o afeciune cronic).
Mai trebuie de tiut i date personale, adres despre pacient + solicitant(dak nu este membru
al fam).

3. evaluarea preliminar
n funcie de datele obinute de la pacient sau de la aparintori despre boal, trebuie
sa se orienteze la un diagnostic prezumtiv, i s stabileasc dak este o urgen sau nu. Dak da se
suna la 112.
4. decizia
Se decide dak se duce sau nu.
5. deplasarea
trebuie cunoscut adresa
eventuale pericole de la adresa unde este solicitat-cini, agresori
MF va avea la el o trus medical de urgen + medicaia necesar
Transportul se va face fie de ctre medic pe crca lui / sau cu
despgubire ulterioar
6. domiciliul solicitantului
condiiile de locuit ale pacientului
starea de igien a locuinei , nr de camere
utiliti
factori de risc
nr membrilor de familie, relaiile dintre acetia
condiiile materiale

Situaii de deplasare a medicului de familie la domiciliu


copil sub un an pentru tratamentul unor afeciuni acute la solicitarea aparintorului
asigurai, indiferent de vrst , care nu pot s se deplaseze din cauza unei intervenii
chirurgicale
pacieni imobilizai ortopedic
pacieni cu Ins Motorie a MI
bolnavi n faza terminal
urgene medico-chirurgicale

15. Drepturile pacientului si obligatiile medicului de


familie prevazute in contractual cadru
Drepturile pacientului prevzute n contractul cadru
pachetul de servicii de baz n caz de mbolnvire sau accident, din prima zi .pn la vindecare
s ii aleag medicul indiferent de specialitate, spitalul + casa de asigurare care vea
s fie nscris pe lista unui medic de fam
s i schimbe MF numai dup expirarea a 3 luni
s beneficieze se serviciile medicale , medicamente, n condiiile legii
s beneficieze de cel puin un control profilactic pe an
s beneficieze de servicii medicale acasa
supravegherea gravidei + lehuzei cu toate msurile de profilaxie , de evoluie a sarcinii,
servicii medicale de urgen
s beneficieze de medicamente gratuite sau nu
transport sanitar gratuit n cazuri de urgen

Obligaiile medicului de familie prevzute n contractul cadru


s acorde ngrijiri medicale asigurailor n caz de boal sau accident
s se respecte dreptul asigurailor de a-i alege medicul + casa de asigurare + schimbarea
medicului de familie dup termenul de 3 luni
s ofere relaii asigurailor despre serviciile oferite
s respecte tratamentul adecvat + modul de prescriere al medicamentelor
s utilizeze eficient fondurile
s nu refuze acordarea serviciilor medicale n caz de urg
s solicite documente din care s reias k pacientul este nscris la o casa de asigurri
s informeze CAS dak exist unele modificri
s nu fac discriminare n asigurarea serviciului medical
s trimit dak este nevoie, pacientul la specialist
s asigure servicii medicale la cabinet, la domiciliul pacientului timp de 35 de h / 7 zile
s aib un program de lucru bine stabilit , n condiiile specifice zonei
s respecte confidenialitatea datelor pacienilor
s participe la cursuri de pregtire continua s elibereze concediu medical, certificate de deces,
scutiri, adeverine

16. Preventia specifica. Calentarul vaccinurilor

VARSTA TIPUL VACCINULUI


4-5 zile Anti TBC, Anti Hepatit B-doza 1

2 luni Antipoliomielit , diftero-tetano-pertusis(DTP), Anti Hepatit B-doza 2

4 luni Antipoliomielit , DTP

6 luni Antipoliomielit , DTP, Anti Hepatit B-doza 3

9-11 luni Antirujeolic

12 luni Antipoliomielit, DTP


30-35 luni DTP

7 ani Antirujeolic, DTP

9 ani
Antipoliomielit
13 ani Anti TBC

14 ani DTP

17. Definiti problemele medicale ale omului sanatos


1. supravegherea medical a copilului sntos- n scopul aprecierii nivelului de
dezvoltare somato-neuropsihic
2. efectuarea de vaccinri- la copii pentru a beneficia de imunizare + la adulii care
cltoresc n rile cu risc
3. ngrijirea gravidei
4. efectuarea unui tratament preventiv- profilaxie rahitism, anemie feripriv
5. solicitarea unui aviz medical la angajare, transfer, recrutare, examen, concursuri
6. solicitarea periodic a controlului medical n vederea depistrii modificrilor ale
strii de snatate
7. consultaia prenupial- solicitat de ctre viitori soi- evaluarea psihic, boli cu poarta
de intrare contactul sexual + cele Infecto-Contagioase

18. Criteriile () pentru stabilirea starii de sanatate.


Modalitati de trecere de la starea de sanatate la starea de
boala.
Criterii +/ - pentru stabilirea diagnosticului strii de sntate

Pozitive

dezvoltare armonioas, funcionalitate normal a organelor + aparatelor


echilibru psihic
adaptibilitate + pstrarea vigorii

Negative
nu exist manifestri clinice ale bolii
boala nu evolueaz n pusee + accese
nu sunt boli simptomatice
nu exist factorii de risc
Modaliti de trecere de la starea de sntate la cea de boal
modul de debut- acut(infarct miocardic, penumonie), supra-acut(oc anafilactic, edem glotic,
hemoragii cerebrale), lent(HTA, ATS, cancer)
prezena factorilor de risc- fumat, alcool, alimentaie, toxice, droguri, sedentarism , stress
afectarea mecanismelor de reglare + imunitare
nevoi energetice ale organismului insuficiente- oxigen, ap, hran(fe, iod, vitamine, ca)
excesul nevoilor energetice
suprasolicitare informaional
nesatisfacerea nevoilor de ordin superior(psihologic, social)- afirmare pe plan profesional,
apreciere, prestigiu, demnitate, afeciune iubire, protecie, via culturar, spiritual

19. Particularitatile tratamentului in medicina de


familie
A. Posibilitatile limitate ale medicului de familie impugn:
- Necesitatea de a acorda ingrijiri medicale in diferite afectiuni
- Obligatia de a efectua tratamentul continuu al bolilor cornice
- Obligatia de a ingriji bolnavul in toata integritatea lui
- Obligatia de a trata familia
- Dependent tratamentului de cooperarea bolnavului si participarea familiei la procesul terapeutic

B. Necesitatea de a intervene in urgente


C. Necesitatea colaborarii cu ceilalti specialist in situatiile in care medicul de familie nu are
suficienta experienta
D. Tratamentul integral al bolnavului medicul de familie trateaza bolnavul si nu boala un bolnav
poate avea mai multe boli, iar medicul de familie trebuie sa le ia in considerare pe toate
E. Necesitatea ingrijirii continue a bolnavului de la nastere pana la moarte
F. Tratamentul nefarmacologic combaterea deprinderilor necorespunzatoare (modificarea stilului
de viata, a modului de alimentatie, de distractie si de odihna)
G. Consilierea pacientului
H. Coninteresarea pacientului informarea pacientului asupra starii sale de sanatate si asupra
avantajelor tratamentului
I. Cointeresarea familiei
J. Necesitatea ingrijirilor terminale tratamentele paliative

20. Particularitatile diagnosticului in medicina de


familie (idem 13)

21. Sinteza diagnostic si terapeutica

Pentru a face o sintez Diagnostic + Terapeutic , MF trebuie s realizeze o examinare


complet a bolnavului cu o abordare complet a tuturor aparatelor + organelor, inventarul tuturor
semnelor + simptomelor , diagnosticul tuturor bolilor, stabilirea legturilor dintre ele, ierarhizarea
acestora, relaia acestuia cu mediul de munc + trai(existena unor factori care au declanat boala),
posibilitile sale de tratament.
CRITERII DE IERARHIZARE A BOLILOR

2. boli care pun n pericol viaa- funciile vitale


3. bolile acute naintea celor cronice
4. boli cu evoluie rapid naintea celor cu evoluie lent
5. boli cu evoluie imprevizibil naintea celor cu evoluie favorabil
6. boli care produc o suferin mai mare vor trece naintea celor care dau o suferin mai mic
7. bolile care au un tratament eficace vor trece naintea celor care au un tratament neeficace

22. Functiile familiei. Tipuri de familii


traditionale
Funciile familiei
1. funcia fizic
sexual- satisfacerea nevoilor sexuale ale soilor
reproductiv- asigur naterea copiilor n vederea perpeturii speciei
2. funcia afectiv
satisfacerea nevoilor afective ntre soi, prini-copii, copii bunici
bucuria de trai mpreun
3. funcia social
ngrijire + protecie
pregtire educativ a membrilor familiei n vederea ocuprii unui
loc n ierarhia social
formeaz + susine personalitatea membrilor familiei
asigur venituri optime pentru satisfacerea nevoilor familiare
transmite valori morale , culturale de la o generaie la alta

Tipuri de familii tradiionale


familia nuclear- cel mai frecvent tip de familie care cuprinde so, soie , copil/ copii
diada nuclear- so + soie singuri sau cu copii care nu locuiesc mpreun
familia lrgit- so, soie, copii, bunici, alte rude
familia cu un singur printe- prin pierderea unui so
reeaua de rudenii- gospodrii nucleare / membrii necstorii care locuiesc aproape i au un
skimb permanent de servicii
familia poligam- n cultul Islamic

23, Indicatori demografici ai populatiei.


Indicatori de morbiditate
Indicatori demografici ai populaiei
nr _ nascuti _ vii
natalitatea- * 1000, reprezint numrul de nscui vii ce apar ntr-o
nr _ mediu _ populatie
populaie dat n unitatea de timp
nr _ nscuti _ vii
fertilitatea- * 1000, reprezint frecvena nscuilor vii care apar
nr _ femei _ 15 49 _ ani
ntr-o ppopulaie de la nite femei ntr-o perioad fertil
nr _ total _ sarcini
fecunditatea- * 1000, reprezint numrul total de sarcini care apar
nr _ total _ femei _ 15 49
ntr-o populaie , de la nite femei n perioada fertil
indicele brut de reproducere- nr mediu de descendeni feminini pe care l-ar fi nscut o femeie
dintr-o generaie fictiv de femei de 15-49 ani(nr de fetie nscute de o femeie dintr-un grup de
femei fertile)
indicele net de reproducere- nr mediu de descendeni pe care l-ar nate o femeie dintr-o
generaie fictiv de femei de 15-49 ani
nr _ nascuti _ vii nr _ decese
sporul natural al populaiei- * 1000 , trebuie s fie pozitiv
nr _ mediu _ populatie
nr _ total _ decese
mortalitatea general- * 1000
nr _ mediu _ populatie
nr _ decese _ 0 1 _ an
mortalitatea infantil- * 1000
nr _ nascuti _ vii
nr _ nascuti _ morti
morti-natalitatea- * 1000
nr _ nascuti _ vii nr _ nr _ nascuti _ morti

Indicatori de morbiditate
Morbiditate = fenomen de mas al mbolnvirilor aprute ntr-o colectivitate definit.
nr _ cazuri _ noi _ de _ inbo ln avire
Incidena- * 1000, cazuri noi de mbolnvire , REC pe
nr _ mediu _ de _ populatie
o colectivitate n unitatea de timp
nr _ de _ cazuri _ noi _ de _ boala nr _ de _ cazuri _ vechi _ de _ boala
Prevalena- * 100
nr _ de _ persoane _ exa min ate

24. Metode de contraceptive


- metode naturale
a. fr raport sexual n perioada de ovulaie
b. metoda calendarului
c. metoda temperaturii bazale
d. studiul mucusului(glerei) cervical, el fiind clar + lipicios n perioada fertil
e. coit interrupt
- metode de barier
i. prezervative(feminin, masculin)
ii. spermicidele
iii. ovule contraceptive
- contracepia hormonal- utilizarea de steroizi feminini care inhib ovulaia
- dispozitive contraceptive intrauterine-DIU- STERILET + STERILIZAREA. Efect secundar
este faptul k sunt ireversibile.

25. Etapele monitorizarii bolavilor cronici

1. depistarea- foarte important deoarece exist boli care dak se descoper nainte de a da
complicaii , vor avea rezultate i evoluie mai bun.
2. identificarea factorilor de risc- alimentaie, alcool, tutun , cafea, stress
3. confirmarea diagnosticului- clinic, paraclinic, AHC, factori de risc. Este necesar s se
depisteze si diagnosticele secundare
4. ierarhizarea afeciunilor
5. sinteza diagnostic medicul ine cont de ntregul context patologic al bolnavului
6. stabilirea obiectivelor
o ncetinirea procesului patologic pn la dispariie
o prevenirea complicaiilor
o ameliorarea calitii vieii + prelungirii acesteia
7. elaborarea strategiei terapeutice
o inventarul grupelor de medicamente eficiente
o alegerea unei grupe
o alegere unui medicament
o alegerea modului de administrare, duratei, dozei
o informarea pacientului despre tratament, reacii adverse
o raportul cost/ beneficiu
8. atragerea pacientului n aplicarea tratamentului
o pacientul va fi informat despre ce sufer
o modul de manifestare a bolii
o necesitatea tratamentului , avantajele sale
9. colaborarea cu specialitii
o confirmarea diagnosticului

26. Orientarea diagnosticului pozitiv si diferential la pacientul


hipertensiv

Anamneza ne ofer principalele motive de prezentare a pacientului la medic , n funcie de


stadiul evolutiv al HTA, i de condiiile etiopatogenice care determin creterea valorilor TA.
Tot anamneza ne d informaii despre vechimea bolii + despre factorii de risc.

APF
HTAE mai frecvente la persoane de grup A II
Sindromul premenstrual poate agrava HTA , precum i existena unei Q
Vrsta peste 40 ani, sexul, rasa
La populaia neagr HTAE are o inciden mai crescut + severitate mai mare
APP
Hipertiroidie
Hiperparatiroidie
B. Cushing
Obezitate + DZ II
Ins Ao, BAV
AHC- persoane din familie au mai prezentat boala de baz.

Factorii de risc-aportul de Na, alcool , tutun, stress.

Examenul obiectiv:

Manifestri generale i cutaneo-mucoase evideniate la pacientul hipertensiv


Scderea ponderal n HTA din Hipertiroidie
Creterea ponderal n HTA din DZ II
Transpiraii n HTA din Hipertiroidie
Febr n HTA din GMN acut

Paliditate
Erupii
Edeme albe, pufoase ale membrelor inferioare n GMN acut difuz
Edeme cianotice n insuficiena cardiac congestiv
Fenomen Raynaud la femeile cu LES
Epistaxis prin creterea presiunii arteriale n peretele vaselor nazale

Manifestri cardiovasculare evideniate la pacientul hipertensiv


dispnee cardiac
durere anginoas
oc apexian deplasat inferior + lateral , cu aria matitii cardiace mrit
Z II ntrit n focarul Ao
Zgomotele cardiace bradicardice k o lovitur de tun evoc un BAV comun k complicaie
Dedublarea paradoxal a Z II
Puls tahicardic permanent apare la HTA din hipertiroidie

Elemente de diagnostic pozitiv n HTAS oferite de examenul obiectiv al aparatului genitourinar la


pacientul hipertensiv

Modificri de volum al rinichilor


Modificri de miciune, diurez, culoarea urinar
Ascultaia lojei renale poate decela un suflu sistolic lombar sau la unirea 1/3 superioar cu 2/3
inferioar a liniei ce unelte ombilic cu coasta X, apare n caz de stenoza arterei renale
Sarcina nsoit de HTA pune urmtoarele probleme:
1. dak HTA este provocat de Q
2. dak HTA este E i este agravat de Q
3. dak HTA este S i este agravat de Q
4. apariia de HTA la primipare n ultimile 3 luni de Q

Orientarea diagnosticului pozitiv la pacientul hipertensiv pe baza manifestrilor endocrine


Palparea unui nodul tiroidian , unui lob, sau a ntregii glande la un pacient cu
exoftalmie, la care se mai adaug i fenomene CV + HTA = hipertiroidie.
Mai greu de apreciat clinic o HTA cu o hiperCamie, hiperCaurie, hiperfosfatemie, care
trdeaz o hiperparatiroidie. Cca 1/3 din cazuri evolueaz cu HTA a crei cauz nu este bine precizat.

HTA la un obez cu dispoziie troncular a esutului adipos , membre graioase, fa de lun


plin, acnee- boala sau S.Cushing, dat de excesul de glucocorticoizi.

Ginecomastia la pacienii cu HTA sugereaz excesul de aldosteron din sindromul Conn.


Creterea n dimensiuni a extremitilor + viscerelor n asociere cu HTA, sugereaz acromegalia.

Manifestri din partea organelor de sim i SNC la pacientul hipertensiv


Sunt manifestrile cele mai frecvente mai ales n HTAE deoarece sunt legate direct de
creterea presiunii arteriale n sistemul carotidian vascular.
Cefaleea
trezete bolnavul dimineaa
are localizare cervico-occipital
este favorizat de efortul fizic intelectual, exces de alcool sau tutun
dispare la paracetamol, aspirin, hipotensoare
Fosfenele(mutile zburtoare)- sunt accentuate de micrile rapide ale GO. Determin
pacientul s se prezinte la medic.

Acufenele(pocniturile n urechi)- tablou clinic de HTA.

Vertijul pierdere a echilibrului.

Encefalopatia Hipertensiv- indic prezena edemului cerebral.

AVC, AIT(accidente ischemice tranzitorii), HIC.


27. Elemente de diagnostic pozitiv in HTA oferite de anamneza,
examen obiectiv si investigatii in practica medicului de familie (26 +
)
Aportul analizele uzuale de laborator n orientare diagnosticului n HTA
HLG- Hb, E, Ht crescute
VSH crescut
Glicemie- crescut
Uree- crescut
Teste de disproteinemie- modificate n GMN lupic
Examen sumar de urin
Densitate crescut n GMN acut difuz
Densitate sczut n GMN difuz cronic
Glucoz prezent n urin n DZ II
Puroi prezent n pielonefrita cronic acutizat

INVESTIGATII DE LABORATOR TINTITE:

EXPLORAREA SUPRARENAL

1. explorarea HTAS din patologia medulo-suprarenalei


Testul la regitin scade cu 35mmHg maxima i cu 25mmHg minima, pt cel puin 15
min, k rspuns + pentru feocromocitom.
Dozarea catecolaminelor plasmatice + urinare
Dozarea Ac. vanil mandelic- crete n feocromocitom
Testul presor la rece-crte TA sistolic cu 10-20 mm Hg HTAE
2. explorarea HTAS din patologia corticosuprarenalei
hormonii 17 CS + 17-OH-CS- cresc n B. + Sindr. Cushing.
Cortizolul crete
Na plasmatic crete n Sindromul Conn
K plasmatic- este sczut n Sidromul Conn
Aldosteronul plasmatic crete n Sindromul Conn

EXPLORAREA DIN HIPERTIROIDIE

Se dozeaz T3-T4
Scintigram

Reninemia crete n HTAE


Enzima de conversie
Bilan metabolic- glicemie, lipogram, colesterol, TG, Ac. uric
Bilan renal- ceatinin, potasemie
EKG- HVS
Examenul fundului de ochi
STADIUL 1- angiopatie hipertensiv
STADIUL 2- angioscleroz hipertensiv
STADIUL 3- retinopatie hipertensiv
STADIUL 4- artere filiforme, vene foarte destinse, hemoragii n pnz

INVESTIGATII IMAGISTICE

1) Echo general
Forma , dimensiunile + structura rinichilor
Raportul dintre cortical + medular
Diagnosticul rinichilor polichistici
Formaiuni benigne / maligne
Organomegalia din HTA
2) Echocardiograma
Grosimea pereilor + cavitilor VS
Disfuncia diastolic a VS
Prezena insuficienei mitrale funcionale , secundare HTA
3) Radiografia
4) Urografia
5) Angiografia
6) CT
7) RMN
8) Nefrograma izotopic
9) Scintigrama

28. Atitudinea medicului de familie in cazul unui pacient cu angina


pectorala (anamneza, indicatii pentru tratament)
Anamneza evidentiaza:

- Sediul durerii retrosternal


- Iradierea dureri pe marginea cubitala a membrului superior stang, alteori in ambele brate, la
baza gatului sau mandibulei si, mai rar, la ceafa sau interscapulovertebral
- Caracterul durerii senzatie constrictive ca o menghina precordiala, ca o apasare sau o stranger
circular
- Durata durerii 2-3 minute, rar depaseste 10 minute, cedeaza odata cu repausul bolnavului;
depasirea a 10 minute peste 20-30 minute sugereaza agravarea acesteia, instabilitatea ei
- Frecventa durerii zilnic, saptamanal sau lunar
- Modificari cardiovasculare dispnee paroxistica sau continua, uneori cu aspect de ortopnee

Tratament:

- nitroglicerina si derivati (pentaeritritiltetranitral, isosorbid dinitrat)


- beta-blocante: propranolol, metoprolol, atenolol, sotalol
- blocante de calciu: nifedipin, verapamil, diltiazem
- sidnonimivele: molsidomina
- heparina (in angorul instabil)
- mijloace chirurgicale: dilatatie intraluminala cand sunt prinse 1-2 vase; pontaj aortocoronarian
cand sunt prinse 1-2 vase

29. Orientarea diagnosticului pozitiv si diferential pe baza


investigatiilor tintite de laborator la pacientul hipertensiv (vezi 27)

30. Orientarea diagnosticului pozitiv si diferential prin examenul


obiectiv la pacientul cu palpitatii

Pune n eviden urmtoarele 3 aspecte :

Tulburri de ritm + frecven ale btilor cardiace + pulsului


Ritmurile pot fi regulate sau s fie tahicardice , adic cu o frecven de 120-160 /min.
Este greu de apreciat clinic etiopatogenia unui ritm de 150 /minut ,deoarece el poate fi generat
de:
Tahicardie sinusal
TPSV
Flutter A
n acest caz se folosesc antiaritmice precum amiodaron. Ritmul bradicardic regulat ,
ntrerupt de o btaie puternic resimit de bolnav sugereaz lovitura de tun din BAV total.

Semnele unor cardiopatii organice


Sufluri sistolice / diastolice din Mitr
Cianoz, cardiomegalie, edeme, raluri de staz - ICG
Semnele altor boli care pot evolua cu palpitaii
Mrirea de volum a tiroidei
Paloarea tegumentelor + mucoaselor
Semne de infecie pulmonar sau septicemie
Semne de impregnare neoplazic- adenopatii

31. Abordarea anamnestica a pacientului cu durere toracica si


precordiala
DUREREA TORACICA:

MANIFESTARI PLEURO-PULMONARE
1. tusea seac iritativ pneumonii virale, grip, neoplasm pulmonar la debut
2. tusea productiv cu expectoraie:
expectoraie mucopurulent bronit acut / cr, broniectazie, astm bronic
cronicizat
fetid n vomic abces pulmonar , chist hidatic suprainfectat
hemoptoic- snge aerat(TBC), snge nchegat(TBC, cancer), ruginie
crmizie(pneumonie bact), peltea de coacze(Cancer Br), rozat(EPA)

MANIFESTARI GENERALE
infecioase de tip viral(mialgii, artralgii, frisonete, febr, catar oculo-nazal)-
pneumonie viral, grip
infecioase de tip bacterian(febr, frison, stare general alterat)- pneumonie
bacterian, Bronho-Pneumonie, abces pulm
toxico-septice cu stare general grav , febr neregulat, frison n repetiie-
bronhopneumonie, endocardit, septicemie
modificri de tip impregnaie bacilar(scdere ponderal, inapeten, astenie fizic )-
TBC
modificri de tip impregnaie tumoral(astenie general, astenie sexual, scdere n
G, modificri de caracter)- neoplasme toracice

MANIFESTARI DIGESTIVE
durere biliar
tulburri dispeptice Gastro-Duodenale
tulburri de tip colon iritabil
icter

MANIFESTARI RENALE
durerea n lomb cu tumefierea local

MANIFESTARI NERVOASE
apatie
adinamie
delir
furie

DUREREA PRECORDIALA
Anamneza evidentiaza:

- Sediul durerii retrosternal


- Iradierea dureri pe marginea cubitala a membrului superior stang, alteori in ambele brate, la
baza gatului sau mandibulei si, mai rar, la ceafa sau interscapulovertebral
- Caracterul durerii senzatie constrictive ca o menghina precordiala, ca o apasare sau o stranger
circular
- Durata durerii 2-3 minute, rar depaseste 10 minute, cedeaza odata cu repausul bolnavului;
depasirea a 10 minute peste 20-30 minute sugereaza agravarea acesteia, instabilitatea ei
- Frecventa durerii zilnic, saptamanal sau lunar
- Modificari cardiovasculare dispnee paroxistica sau continua, uneori cu aspect de ortopnee

32. Terapia diferentiata aplicata pacientului hipertensiv cu HTA


tratament nefarmacologic si farmacologic
TRATAMENT NEFARMACOLOGIC
o Regim igienico- dietetic hipocaloric, scade G corporal, menine normal glicemia
o Regim igienico-dietetic hiposodat
o Renunarea fumatului, alcoolului, stress
o Practicarea antrenamentelor fizice
o Evitarea cltoriilor cu avionul, concediul petrecut n muni

TINERI
HTA uoar(TAD=90- HTA HTA sever(TAD114mmHg)
104mmHg) medie(TAD=105114mmHg)
MT-IEC / BB /D Asociere dubl- D + IEC / D Asociere tripl- D+ BB +
+BB clonidin
BTRNI
HTA uoar(TAD=90- HTA HTA sever(TAD114mmHg)
104mmHg) medie(TAD=105114mmHg)
MT-BB/ BCa/ D Asociere dubl- BCa+ IEC / D Asociere Tripl- BCa + IEC
+D
BB + IEC / D

Terapia difereniat aplicat pacientului hipertensiv cu HTAS

Antihipertensive
Tratament medical etiologic- antb
Tratament patogenic
1. feocromocitom-fentolamin, propanolol, alfa blocant
2. hipertiroidie- metil tiouracil + propanolol
RadioTerapie- acromegalie
Tratament chirurgical(- nefrectomie n rinichiul mic congenital, extirparea tumorii n
Boala Cushing + S. Conn)

33. Atitudinea medicului de familie in cazul unui pacient cu edeme


gambiere (anamneza si examen obiectiv)
Din anamneza se obtin date generale referitoare la: modul de aparitie (brutal, lent, rapid), modul
de evolutie (progresiva, persistenta, recurenta, remisiune spontana sau dupa tratament),
caracterele edemului (culoare, consistenta, sediu, sensibilitate), vechimea edemelor, stabilirea
cauze edemului, asocierea cu alte manifestari, respectiv cu tabloul clinic al bolii de baza.

Examenul obiectiv urmareste evaluarea:


- Tegumentelor si mucoaselor (gradul de infiltrare, temperatura, culoarea, sensibilitatea la
nivelul gambei)
- Sistemului ganglionar si tiroidei (eventual gusa nodulara, tiroidita)
- Toracelui (asimetrie, mobilitate, zgomote cardiace, sufluri care orienteaza spre boli
cardiace organice)
- Abdomenului (marirea de volum a abdomenului, modificari de volum hepato-splenic,
prezenta circulatiei colaterale)

34. Atitudinea medicului de familie in cazul unui pacient cu edeme


gambiere (indicatii pentru investigatii si tratament)
Investigatii de laborator:
- VSH, PCR, fibrinogen, alfa2 globulina, hemoleucograma =>infectii
- Examen sumar de urina, uree, creatinina, acid uric, ionograma serica si urinara =>
afectiuni renale
- EKG, EKG de efort =>efectiuni cardio-vasculare

Investigatii imagistice:
- Examen radiologic (in cazul etiologiei infectioase)
- Urografie, CT (in cazul edemelor din patologia abdominala)
- Examen ecografic abdominal =>vizualizeaza colectiile pleurale

TRATAMENT

A. Insuficienta cardiaca: repaus, restrictie sodata, apord de lichide, diuretice de ansa


(Furosemid), tiazidice, K-economisitoare (spironolactona, amilorid),
B. Glomerulonefrita acuta: repaus, dieta hiposodata, diuretice de ansa, dializa (in caz de
oligoanurie)
C. Sindrom nefrotic: repaus, ciorapi de contentie, sarea interzisa, furosemid, spironolactona,
hidroclortiazida
D. Sindromul ascito-edematos: repaus, dieta hiposodata, spironolactona, furosemid,
paracenteze evacuatorii

35. Atitudinea medicului de familie in cazul pacientului cu durere in


membre de cauza posibil vasculara (anamneza, indicatii pentru
investigatii si tratament)
A. Durerea venoasa
1.Varicele membrelor inferioare
Clinic dureri in gamba, greutate sau senzarie de picior rece si in ortostatism, claudicatie
intermitenta
Ex. Obiectiv vene dilatate siuoase, turgescente, edem maleolar, plantar sau al gambei, tulburari
trofice la nivelul pielii (care apare subtiata, atrofiata, cu hemosideroza, apoi apar ulcere trofice
sau edem indurat = celulita varicoasa)
Tratament: masaj, gimnastica medicala, ciorapi compresivi; medicamentos-venoruton,
troxevasin; tratament balnear; tratament chirurgical indepartarea dilatatiilor varicoase si
comunicantelor incompetente

2.Flebitele superficiale si profunde


Flebitele superficiale durere si arsura pe traiectul venos, vena turgescenta ca un cordon dur,
violaceu, iar paralel cu ea apare un cordon rosu, mai subtire, dat de limfangita satelita. Fenomene
generale febra sau subfebrilitati
Flebitele profunde senzatie de picior greu, tensiune in gamba, furnicaturi, parestezii, treptat
apare durerea in talpa, accentuata la mers si in ortostatism prelungit ; durerea, senzatia de picior
de plumb, este urmata peste noapte de aparitia unui edem alb, moale sticlos; clinic, durerea poate
fi declansata prin compresie manuala la nivelul gambei (semnele Moses proximal si distal) sau
cu ajutorul aparatului de tensiune la o presiune de 130 mmHg (semnul Lowenberg). Flexia
dorsala a piciorului provoaca durere pe fata posterioara a gamnei (semnul Homans),
hiperextensia pasiva a genunchiului (semn Sigg). Paraclinic, ecografic, sonda Doppler arata
sediul trombului; flebografia precizeaza sediul cheagului

Tratament:
-profilactic masaj, heparina i.v. pre- si postoperator
-curativ anticoagulant (heparina) si trombolitic (trombostop)

B. Durerea din bolile arteriale periferice

1. Arteriopatii functionale sau vasopatii (Sindrom Raynaud, acrocianoza, eritrocianoza,


eritromelalgia, glomusul subunghial)
Clinic durera (declansata de frig, fumat) este insotita de modificari de culoare (paloare,
cianoza, hiperemie)
Tratament vasodilatatoare (tolazolin, metildopa, ergotoxin), hipotensoare (rezerpina), aspirina

2 . Bolile organice obstructive


Ischemia periferic acut. Ea poate fi produs fie prin embolie, fie prin tromboz.
Avem durere vie n picior sau n mn, amoreal, tulburri de sensibilitate + trofice.
La examenul obiectiv avem cianoza + lipsa pulsului la membrul respectiv.
Tratamentul
vasodilatatoare iv
anticuagulante
fibrinolitice + antibiotice
chirurgical- embolectomie / gref venoas cu amputaie.
Ischemia periferic cronic
a) ATS obliterant
Apare dup vrsta d e40 de ani. Leziunea iniial este o plac de ateroscleroz
dispus pe intima vasului, care are caracter progresiv pn la obliterarea acestuia.
Cel mai frecvent prinse sunt tibialele ant + post , peroniera, femurala.
STADIUL 1- parestezii la frig, efort, ortostatism
STADIUL 2- claudicaie intermitent la un anumit nr. de pai
STADIUL 3- apare durere care se calmeaz numai la dak pacientul st cu MI nclinate +
tulb trofice
STADIUL 4- durerea nu mai dispare nicicum + tulb trofice-Gangren.
Semnele Burger + Sammuel-Tarfis- d aprecierea bolii. Tratament-
simpatectomie cu by-pass

b) Trombangeita obliterant are la baz un proces inflamator. Sunt afectate


vasele si nervii membrelor i apare nainte de 40 de ani.
Clinic avem flebit, noduli subcutanai, sindrom Raynaud.

36. Principii terapeutice aplicabile in durerea precordiala de origine


coronariana, tratamentul crizei de angina pectorala.
TRATAMENTUL SIMPTOMATIC
1. AINS- indometacin + diclofeac + piroxicam
2. ANTISPASTICE

TRATAMENT PATOGENIC
1. CORTICOTERAPIE
2. AINS
3. ANTICOAGULANTE RAPIDE- Heparina Iv + dicumarinicile
Infarct pulmonar
Angin instabil + infarct miocardic complicat cu FA

INFARCTUL MIOCARDIC
NTG sublingual
Morfin
Heparin
Prevenirea MS cu Xilina
Combaterea EPAC Furosemid
ANGINA PECTORAL
NTG + izosorbit dinitrat
Propanolol + metroprolol
Verapamil + diltiazim
Dilataie intraluminal + pontaj Ao-coronarian

TRATAMENT DE FOND AL ANGINEI PECTORALE


Nitroglicerin
Propanolol + metoprolol
Amiodarona + nifedipina

37. Principii terapeutice aplicabile in dispneea de cauza pulmonara


a) Manevra Heimlich- se practic pentru obstrucia glotic prin corpi strini i const n prinderea
bolnavului prin spate, cu pumnii plasai n epigastrul su, se face o strngere- apsare brusc care
dezobstrueaz CRS.
b) Traheotomia- este o urgen care const n tierea inelelor traheale superioare , ntre laringe si
furculia sternal n vederea combaterii asfixiei prin corpi strini laringieni, edem glotic alergic,
crup difteric.
c) Puncia Pleural- se practic n revrsatele pleurale masive i n spneumotoraxul cu supap.
d) Administrarea de Heparin n infarctul pulmonar
e) Sngerare(300-400 ml)- n starea de ru astmatic. Apoi se introduc 2 fiole de miofilin + 2 HHC,
dup care montm o perfuzie de glucoz 5% 250 ml (miofilin + xilin).
f) Administrarea medicamentelor antiasmatice
Crize uoare- miofilin iv, lent; terbutalin spray; salbutamol
Astmul de efort- Ipatropium, spray
HHC
Astm alergic-claritine
g) Tratamentul de fond al ASTMULUI BRONIC
Hiposensibilizri la alergeni
Hiposensibilizri cu producerea de IgG
Cure balneare

BRONITA CRONIC ACUTIZAT

O2
Miofilin
Salbutamol
HHC

38. Principii de tratament in durerea toracica


TRATAMENTUL SIMPTOMATIC
3. AINS- indometacin + diclofeac + piroxicam
4. ANTIPIRETICE- algocalmin, paracetamol , aspirin
5. ATITUSIVE paxeladine
6. EXPECTORANTELE fosfat de codein, clorur de amoniu
7. ANTISPASTICE

TRATAMENT PATOGENIC
4. CORTICOTERAPIE
5. AINS
6. ANTICUAGULANTE RAPIDE- Heparina Iv + dicumarinicile

39. Abordarea anamnestica a pacientului cu dispnee


TIPURI:
n funcie de frecven deosebim polipneea( creterea F respiratorii , nsoite de bti ale
aripioarelor nazale) sau tahipneea , la care frecvena respiraiilor crete la 30-60 resp /min , i scade
amplitudinea acestora.

n mod normal ea apare dup efort. Patologic apare n boli pulmonare restrictive +
cardiovasculare care determin staz pulmonar.

Bradipneea reprezint scderea numrului de respiraii pe minut, cu creterea amplitudinii


micrilor respiratorii. Apare n obstrucia incomplet a CR. n funcie de locul obstacolului ea este de 2
feluri:

o Inspiratorie- cu inspir prelungit + zgomotos , este nsoit de tiraj + cornaj.


Ea este produs de obstrucia incomplet a CR(laringe, trahee, bronhii).
o Expiratorie- este cu expir prelungit, produs de obstrucia CR inferioare
(bronhii, bronhiole). Aceasta apare n astm , bronit cronic, emfizem
pulmonar.
Dispneea Cheyne-Stokes- are un aspect crescnd- descrescnd a ciclurilor respiratorii , n
cicluri polipneice care sunt separate de apnee. Apare n somn la btrnii cu IC pe baz de ATS
coronarian.

Dispneea Biot- reprezint o respiraie disritmic , prin prezena apneei dup fiecare timp al
respiraiei. Apare n strile de incontien a bolnavului (somn sau com) , prin afectarea centrului
respirator.

Dispneea de tip Kusmaul- este o respiraie disritmic unde apar perioade de apnee de
intervale diferite care despart un ciclu respirator. Apare n tumori cerebrale, meningit.

Dispneea Neurotic- apare la subiecii cu labilitate neuro-vegetativ. Este de 2 feluri:

1. dispnee cu suspin / oftat- bolnavul simte k aerul nu intr n adncul plmnilor, fiind nevoit sa
fac un inspir adnc i apoi s expire ntr-un oftat, sau suspin
2. dispnee cu hiperventilaie- pacientul, respir des, plnge, scade Ca, rezultnd TETANIE.
MOD DE INSTALARE: Dispneea acut. Se instaleaz brusc, paroxistic, este de tip polipneic,
inspirator / expirator. Apare n astmul cardiac. Dispneea cronic. Se instaleaz n mod treptat, n raport cu
.
gradul efortului fizic. Apare la pacienii cu valvulopatii, cardiopatie ischemic

Simptome care acompaniaz dispneea:

durere toracic
tuse cu sau fr expectoraie
durere precordial, palpitaii
paloare , astenie, sindrom Plummer Vinson

FACTORII CARE DECLANEAZ SAU AMELIOREAZ DISPNEEA

infecii
contact cu alergenii
efort, fumat
variaii atmosferice-frig, cea, ploaie
aport de sare + ap
emoii
ntreruperea tratamentului cu digitalice sau diuretice
sindromul premenstrual pentru femeile cu stenoz mitral

FACTORII CARE AMELIOREAZ

miolfilin
antibiotice
HHC
Repaus, poziia n ezut
Oxigen
Diuretice, tonicardiace

40. Atitudinea medicului de familie in cazul pacientului cu dispnee


cronica (indicatii pentru investigatii si tratament)
Investigatii paraclinice
a. Uzuale:
- HLG
- Glicemie
- Uree
- Teste de disproteinemie
- Sumar de urina
b. Tintite in dispneea pulmonara
- LDH
- Radiografia => forma toracelui (emfizematos, astenic, asimetric), hipertransparentele
pulmonare, opacitatile masive
- Ecografia =>colectiile pleurale
- Punctia pleurala =>lichid in cavitatea pleurala
- Spirometria =>diferenta dintre IP obstructiva si IP restrictiva
c. Tintite in dispneea cardiaca
- Ekg
- Ecografie
- Fonocardiograma
- Radiografie
- Cateterism cardiac

Tratament
- Punctie pleurala dupa examenul radiologic si ecografic
- Depresoare respiratorii, barbiturice si morfina
- Antibiotice in dispneea febrila
- Beta2 adrenergice, corticosteroizi, anticolinergice
- Bronhospastice (beta-blocante, aspirina, penicilina, AINS), trombostop, Ca-blocante,
antiaritmice

41. Atitudinea medicului de familie in sindroamele dispeptice


(anamneza si examen obiectiv)
Anamneza si examenul clinic analizeaza simptome si semne care definesc o afectiune organica,
in special neoplazica, ce trebuie exclusa in primul rand: simptome dispeptice recente, insotite de
varsaturi rebele, disfagie, hematemeza, melena, pe fond de scadere ponderala importanta

42. Atitudinea medicului de familie in sindroamele dispeptice


(indicatii pentru investigatii si tratament)
Investigatii de laborator:
- Standard: HLG, hematocrit, glicemie, uree
- Teste inflamatorii nespecifice (VSH, fibrinogen, alfa2 globulina)
- Teste de evaluare a infectiei cu H. Pylori (serologic, salivar, respirator)
- Teste biologice tintite in explorarea functionalitatii unor viscere implicate (ficat,
pancreas)
- Teste coprologice examen coproparazitar, coproculturi

Investigatii imagistice:
- Endoscopia digestiva superioara
- Eecografia abdominala
- Examen radiologic baritat
- Scintigrafie de evacuare gastrica
- CT
- Ecoendoscopia
- Colecistopancreatografia endoscopica retrograda
Investigatii functionale:
- Proba de digestie
- Manometria esofagiana sau anorectala
- Studiul electromiografic al motricitatii gastrointestinale
- Ph-metria esofagiana
- Teste de evacuare gastrica

Investigatii morfologice
- Biopsia mucoasei digestive
- Examen histologic

Tratament:
- Regim igieno-dietetic: evitarea alimentelor acide, condimentelor, alimente super
concentrate, grasimi
- Medicamentos: metoclopramid, domperidona, trimebutin; antispastice, anticolinergice,
stimulente peristaltice

43. Atitudinea medicului de familie in cazul pacientului cu durere in


etajul abdominal superior (anamneza si examen obiectiv)
Anamneza:
- localizarea durerii: HD, HS, epigastru
- iradierea durerii: ascendenta (afectiuni esofagiene si ale cardiei); toracica (afectiuni gastrice,
duodenale, biliare); lombara, subscapulara dreapta (litiaza veziculara); descendenta, inghinala
(afectiuni renale); in bara sau in centura posterior (afectiuni pancreatice, colonice)
- calitatea si intensitatea durerii durere acuta intensa perceputa ca junghi, colica, crampa,
tractiune sau durere cronica, surda, progresica, recurenta perceputa sub forma de arsura, apasare,
greutate
- modul de debut si evolutia in timp debut acut sau cronic, cu intensitate continua, progresiva
sau cu o anumita ritmicitate sau periodicitate (dureri episodice, ocazionale)
- circumstante care declanseaza sau amelioreaza durerea: ingestia alimentara, schimbarea
pozitiei, efort fizic, substante toxice, stress; ameliorare prin repaus, ingestie alimentara,
varsatura, evacuare intestinala, medicamente, comprese calde, cure balneare.
- manifestari asociate

Examen obiectiv:
- modificarile volumului abdominal in distensia abdominala din meteorism sau in contextul
maririi de volum al viscerelor abdominale sau palparii unor mase tumorale
- palparea si percutia confirma meteorismul sau matitatea abdominala cu caractere de tip
lichidian (matitate deplasabila) sau corespunzatoare unor mase tumorale
- punctele si zonele dureroase abdominale, punctele herniare
- semnele de iritatie peritoneala si hiperestezia cutanata in abdomenul acut (rigiditatea sau
apararea musculara)
- palparea abdominala complete si centrata pe anumite zone topografice constata modificari ale
volumului hepato-splenic (boli hepatice cronice, boli mielo si limfoproliferative), ale volumului
renal si apreciaza prezenta maselor tumorale, cu sau fara contact lombar
- sindromul lichidian peritoneal

44. Atitudinea medicului de familie in cazul pacientului cu durere in


etajul abdominal superior (indicatii pentru investigatii si tratament)
Investigatii de laborator:
- Uzuale: VSH, hlg, GLICEMIE, uree
- Explorarea sindromului inflamator: fibrinogen, PCR, FR, alfa2 globulina
- Explorarea enzimatica citoliza, LDH, cpk
- ALAT, ASAT (sindrom de citoliza)
- Bilirubina, colesterol, fosfataza alcalina, gama GT (sindrom de colestaza)
- Electroforeza, complex protrombinic, sideremia, amoniemia (sindromul hepatopriv)
- Imunelectroforeza, celule lupice, complement seric, complexe imune circulante,
crioglobuline
- Explorari metabolice glicemia a jeun, toleranta orala la glucoza, lipidograma, lipemia,
trigliceride, acid uric, calcemie, acidoza metabolica
- Explorarea patologiei tumorale markeri tumorali nespecifici (fosfataza alcalina, alfa
fetoproteina) sau specifici (antigen carcinoembrionar, antigene tumorale CA 19-9, CA
125, PSA)

Explorari functionale ale tubului digestiv (chimism gastric, teste de evacuare gastrica, dozarea
gastrinemiei si a factorului intrinsec, tubajul duodenal); ale ficatului: pentru analiza functiilor de
sinteza (markeri dependenti de flux) sau de transport (markeri dependenti de capacitate),
clearance-uri hepatice

Explorari imagistice
- Ecografie abdominala bidimensionala
- Doppler si hidrosonografie
- Endoscopie
- Ex radiologic cu substanta de contrast radioscopie gastro-intestinala, examen baritat
Pansdorf, colangiografie, irigoscopie, urografie
- CT
- Scintigrafie hepatica, biliara, pancreatica, a tubului digestiv, renala pentru
caracterizarea proceselor tumorale
- Arteriografia selectiva, splenoportografia, explorarea transjugulara
- Laparoscopia
- RMN

Explorari anatomopatologice biopsii cu ac fin (prelevari citologice), biopsii histologice


(prelevari de tesuturi)
Tratament:
A. Regim igieno-dietetic
B. Medicamentos
- Medicatia antiulceroasa: antiacide (oxid de magneziu, carbonat de calciu, hidroxid de
aluminiu), antisecretorii gastrice (antihistaminice H2 cimetidina, ranitidina; inhibitori ai
pompei de protoni omeprazol, lansoprazol), protectoare de mucoasa gastrica (sucralfat),
antispastice
- Medicatia utilizata in suferintele hepatobiliare: preparate cu acizi biliari (acid
ursodeoxicolic), hepatoprotectoare, medicamente lipotrope (fosfolipide)
- Medicatia utilizata in suferintele intestinale: antispastice intestinale (colospasmin,
debridat, spasmomen), antimicrobiene intestinale (tetracicline, chinolone, sulfamide),
laxative, antidiareice, antiinflamatoare
- Enzime digestive digestal forte, digestin, kreon
C. Chirurgical: colecistectomie, apendicectomie, ulceroexcizie cu piloroplastie, rezectii
gastrice si intestinale

45. Abordarea practica a pacientului cu hepatomegalie (anamneza si


diagnostic etiologic in cabinetul medicului de familie)
Anamneza:
- Vechimea suferintei, debut, evolutie: debut acut cu evolutie rapida (boli infectioase,
abces, limfom, tumori hepatice maligne), debut lent insidios cu evolutie prelungita
(hepatite cronice, ciroze, tumori hepatice benigne)
- Factorii de risc ai suferintei hepatice
- Manifestarile clinice de acompaniament: asteno-vegetative generale (febra, frison,
mialgii, artralgii, transpiratii, astenie); dispeptice hepatobiliare (de tip hiperstenic febra,
frison, icter in angiocolite, abcese hepatice; de tip hipostenic jena in hipocondrul
drept, intoleranta digestiva, gust amar, meteorism in hepatite, ciroze, neoplazii);
nervoase; paraneoplazice, asociate carcinomului hepatocelular (hipoglicemie,
poliglobulie, crize de perfirie acuta, hirsutism, innegrirea parului)

Diagnosticul etiologic:
- Hepatita cronica (persistenta, activa, sclerogena, alcoolica, postvirala)
- Ciroza hepatica (portala, postnecrotica, biliara primitiva)
- Adenocarcinom hepatic (carcinom hepatocelular)
- Hemocromatoza (cu interesare hepatica, cardiaca, pancreatica, tegumentara)

46. Abordarea practica a pacientului cu hepatomegalie (indicatii


pentru investigatii si tratament in cabinetul medicului de familie)
Investigatii de laborator:
- Sindromul de hepatocitoliza (GOT, GPT crescute)
- Sindromul hepatopriv (proteine totale, albumine, fibrinogen, timp de proaccelerina, rata
de esterificare a colesterolului, colinesteraza serica scazute)
- Sindromul excretor sau sindromul de retentie biliara hiperbilirubinemie directa,
cresterea titrului enzimelor de colestaza (fosfataza alcalina, 5-nucleotidaza, leucin
aminopeptidaza), cresterea colesterolului total si a lipoproteinelor de colestaza
- Sindromul de inflamatie mezenchimala cresterea alfa1 si alfa2 globulinelor (in
hepatopatii cronice); scaderea albuminelor, a alfa globulinelor cu cresterea beta si gama
globulinelor (ciroza hepatica); imunelectroforeza (cresterea predominanta de IgM =>
ciroza biliara primitiva, IgA=> ficat alcoolic, IgG => hepatita cronica postnecrotica)
- Sindrom imunologic: teste de disproteinemie, imunelectroforeza, markeri virali, teste de
imunitate celulara (procente de limfocite T totale, limfocite supresoare, limfocite helper,
raport LT4/LT8, limfocitul NK, testul de inhibare a migrarii leucocitare)
- Alte teste: markeri tumorali, sideremia, cupremia

Investigatii imagistice:
- Ecografie
- Eco Doppler
- Radiografie abdominala simpla
- Tranzit baritat
- Endoscopie digestiva superioara si inferioara
- CT cu substanta de contrast
- Colecistopancreatografie endoscopica retrograda

Explorari morfologice: punctia biopsie hepatica; punctia transjugulara-hepatica

Tratament:
-regim igieno-dietetic
-tratament medicamentos: antibiotice (penicilina, aminoglicozide, cefalosporine gen II-III,
ampicilina), chimioterapice (Mebendazol in trichineloza), antivirale (interferon, lamivudina,
ribavirina), corticoterapie, diuretice si tonicardiace (in staza cardiaca), hepatoprotectoare
(Lagosa), citostatice (neoplasmul hepatic), simptomatice (antispastice, hipotermice)
Tratament chirurgical: hepatectomii subtotale (in abcese, chisturi, tumori), splenectomii (in
ciroze), transplant hepatic

47. Diagnosticul clinico-paraclinic, pozitiv si diferential al


splenomegaliei
Examenul clinic complet in functie de cele trei etiologii ale splenomegaliilor infectioasa,
hematologica, congestiva in cadrul hipertensiunii portale se urmareste:
prezenta unei stari febrile prelungite => boala infectioasa
- hepatomegalia asociata => hemopatie maligna, ciroza hepatica, boala de colagen
- icterul => sindrom de hemoliza
- adenopatii asociate => hemopatii maligne

Investigatiile paraclinice:
- explorari uzual de de laborator hematologice (HLG, hematocrit, bilirubina, sideremie),
imunologice (imunelectroforeza, complement seric, complexe imune, factor reumatoid, test
coombs, autoanticorpi), bacteriologice
- punctie biopsie medulara cu efectuarea medulogramei
- punctie biopsie hepatica, scintigrama hepatosplenica, endoscopie esofagiana si laparoscopie
pentru diagnosticul de certitudine al unei suferinte hepatice
- limfografie si punctie biopsie ganglionara in hemopatii maligne
- laparotomie exploratorie si splenectomie cu examen anatomopatologic

Diagnostic diferential:
- Nefromegalie (hidronefroza, rinichi polichistic, tumora renala)
- Tumori ale glandelor suprarenale
- Tumori ale unghiului colic stang
- Tumori ale cozii pancreasului
- Tumori ale spatiului retroperitoneal

48. Diagnosticul etiologic la pacientul cu dispepsie si durere


abdominala hepatobiliara si pancreatica
- Explorarea sindromului inflamator in suspiciunile de colecistita, pancreatita
- Explorarea enzimatica enzime pancreatice, enzime de citoliza hepatica
- Explorarea sindroamelor hepatica (citoliza, colestaza, hepatopriv) in diagnosticul pozitiv
si diferential al icterului
- Explorari metabolice glicemie, calcemie, acidoza metabolica, in suspiciunile de
pancreatita
- Examenul bacteriologic si parazitologic al bilei (prin tubal duodenal) sau al scaunului
- Proba de digestie pentru decelarea fibrelor musculare nedigerate, a glutenului, a
creatoreei sau steatoreei
- Examen ecografic => obstructie biliara, modificari ale lojei pancreatice, pseudochisturi,
tumori pancreatice
- Radiografia abdominala
- Endoscopie gastro-duodenala
- Colecistopancreatografie endoscopica retrograda => ampulon vaterian, colangiocarcinom
distal, papiloame intraductale
- CT => pancreatita acuta

49. Investigatii paraclinice in durerea abdominala (vezi 44)

50. Strategia terapeutica in sindromul dispeptic


Obiectivele tratamentului sunt legate de tendina de a descoperi + combate factorii

cauzali. Cel mai important este restabilirea funciilor digestive.


Msurile igienico-dietetice.

Vor fi evitate, alimentele acide + condimentele, alimentele greu digerabile, grsimile,

cele care fermenteaz. Se prefer alimentele s fie k lumea preparate, nici prea fierbini, nici prea

reci.

Se evit consumul alimentelor care favorizeaz RGE-cafea, grsimi, ciocolat.

Tratamentul medicamentos. PROKINETICE- metoclopramid, motilina

Nu se asociaz cu prokineticele:

Antispastice + anticolinergice sistemice


Belladona + derivai

51. Atitudinea practica in fata pacientului cu ascita (anamneza,


examen obiectiv, diagnostic clinico-epidemiologic)
Anamneza vezi 45
Examen obiectiv:
- Modificari cutaneo-mucoase: icter, stelute vasculare, modificari de culoare (buze carminate;
eritroza palmara; eritroza linguala ciroza hepatica; pigmentatie bronzata hemocromatoza;
paloare
- Modificari hemoragipare: gingivoragii, peterii, vergeturi, purpura membrelor inferioare
- Manifesrari articulare: degete hipocratice, sindrom crest, sindrom sica
- Manifesrari endocrine: hiperestrogenism in hepatite cronice si ciroze (la barbati ginecomastie
atrofie testiculara, diminuarea pilozitatii, pierderea libidoului; la femei atrofia sanilor,
oligomenoreea); edeme in ciroze, neoplazii
- Hepatomegalie, splenomegalie
- Hipertensiunea portala circulatia colaterala externa la nivelul flancurilor

Ascita se datoreaza:
- HTP
- Scaderii sintezei de albumine in ficat
- Retentiei de sodiu si apa prin secretie crescuta de hormon antidiuretic si aldosteron
- Insuficientei dinamice a limfaticelor hepatice si intestinale

52. Atitudinea practica in fata pacientului cu ascita (indicatii pentru


investigatii si tratament in cabinetul medicului de familie)
Investigatii vezi 46
Tratament
- Ascita mica, cu simptome minice ambolator dieta hiposodata, spironolactona
- Ascita mare, cu abdomen in tensiune internare: paracenteza evacuatorie, spironolactona +
diuretic de ansa
- Ascita recurenta dupa tratament diuretic paracenteza exploratorie: cultura din lichidul de ascita,
citologie pentru celule maligne, Eco doppler sau CT pentru hepatocarcinom sau tromboza de vena
porta
- Ascita refractara dieta desodata, cresterea dozei de spironolactona, diuretice de ansa; alternativa
reperfuzia lichidului de ascita, sunt peritoneo-venos

53. Explorarile paraclinice necesare diagnosticului pozitiv la


pacientul icteric
INVESTIGATII DE LABORATOR:
uzuale
1. examen sumar de urin- urobilinogen, pigmeni + SB
2. VSH + HLG
3. teste de disproteinemie
intite
1. explorarea colestazei- BT, colesterol, FA
2. explorarea citolizei- GOT, GPT
INVESTIGATII IMAGISTICE:
examenul echografic
1. face diagnosticul diferenial ntre tipurile de icter
2. evideniaz obstruciile biliare nalte
3. obstruciile biliare distale
4. la nivelul arborelui biliar putem evidenia: ngroarea pereilor colecistului,
prezena calculilor
colecisto-colangiografia iv
Rx
CT, RMN
Echoendoscopia

54. Atitudinea medicului de familie in nevralgii si nevrite


(diagnostic, indicatii terapeutice)
DUREREA NEVRALGIC

Durere de tip parestezic


Surd, este resimit ca o arsur sau neptur
Apare nsoit de furnicturi, amoreal, jen funcional
Obiectiv este o durere vie, greu de suportat, care apare n crize, sau este continu. Este
declanat de micri sau frig i nsoit de jen funcional. Durerea dureaz zile sau
sptmni, iar pacientul poate prezenta atitudine antalgic.
Topografic- respect traiectul dermatomeric al MS + MI cu traiect oblic descendent. La
torace are caracter de semicentur sau centur pe traiectul nervilor ic.
DUREREA NEVRITIC(paralizant)

Este nsoit de tulburri de sensibilitate, motilitate neuromuscular , tulburri


vasomotorii(membrul respectiv, este rece, cianotic, palid)
Este agravat de efort fizic, tuse strnut, defecaie, scderea presiunii atmosferice, frig,
timpul noros, infecii virale si metroanexita
Este ameliorat de cldur, repus, poziii antialgice, fizioterapia, medicamentele care se
adreseaz bolii de baz.

INVESTIGATII PARACLINICE:
- Examen radiologic
- CT
- Examen neurologic precizeaza suferinta nervoasa si etiologia

TRATAMENT
-medical antireumatice (piramidon, fenilbutazona), aspirina, miorelaxante (mydocalm),
sedative (diazepam), unguente locale cu AINS,corticoterapie, vitaminoterapie cu preparate din
grupul B
- Fizioterapic si balnear electroterapie, gimnastica medicala, cure balneare
- chirurgical

55. Atitudinea medicului de familie in cazul pacientului cu durere


lombara acuta (anamneza, examen obiectiv, indicatii terapeutice)
(vezi 54)

56. Lombalgia cronica (etiologie, diagnostic diferential)


Etiologie:
- musculara (mialgie lombara a frigore sau virala)
- Discovertebrala
- afectiuni digestive (biliare, colon iritabil, neoplasm de unghi de colon, ulcer duodenal
penetrant in pancreas, neo de pancreas)
- boli renale (glomerulonefrita acuta, pielonefrita, litiaza renala, abces renal, neoplasm
renal, abces perirenal)
- boli genitale (lombalgia de ciclu, anexita, sarcina tubara, tumorile genitale)
- boli retroperitoneale (limfosarcom, fibroza retroperitoneala)

57. Nevralgia sciatica (tablou clinic, clasificare, tratament)


Clinic durerea are sediu lombar, iradiaza in membrul inferior si este insotita de jena
functionala, de pozitie antalgica. Durerea poate fi tolerabila, cronica, sau vie, insuportabila.
- Hiporeflexie/areflexie osteotendinoasa
- Hipotrofie sau amiotrofie musculara
- Hipoestezie cutanata
In raport cu radacina interesata exista 2 forme clinice:
- Nevralgie lombara de tip L5 durerea iradiaza pe fata posterioara a coapsei, pe fata
anterolaterala a gambei, apoi coboara oblic spre haluce, situatie cand bolnavul merge
greu pe calcai
- Nevralgia sciatica de tip S I cu iradiere pe fata posterioara a coapsei, pe fata laterala a
gambei, pe fata plantara, pana la ultimele 2 degete, iar mersul pe varfuri este dificil

Clasificare clinica si patogenica De Seze:


- Faza I deteriorarea discului; clinic dureri lombare sub varsta de 30 ani, contractii
- Faza II dureri lombare la 25-30 ani, contractii lombare
- Faza III pareza, atrofii musculare, tulburari sfincteriene
- Faza IV apare dupa 45 ani (artroza meniscovertebrala)
Tratament vezi 54

58. Orientarea diagnosticului clinic in sindromul febril prelungit pe


baza anamnezei si examenului obiectiv
Anamneza => simptomatologia din partea aparatelor si sistemelor. Exemple:
- Aparat respirator tuse seaca, dureri toracice, junghiuri, hemoptizie, expectoratie
mcopurulenta
- Aparat cardio-vascular dispnee, palpitatii, stenocardie
- Aparat digestiv tulburari digestive de tip gastro-duodenal, biliar; tulburari de tranzit
intestinal
- Aparat urogenital jena lombara cu disurie, polakiurie, modificari de culoare a urinii
(infectii, neoplasme)
- Manifestari cutaneo-musculare mialgii, artralgiincu jena la mers in RAA, colagenoze,
neoplasme
- Fenomene nervoase periferice parestezii si furnicaturi, nevralgii de tip sciatic,
intercostal, cervico-brahial (in neoplasm pulmonar, mamar, metastaze vertebrale,
leucemii

Examen obiectiv evidentiaza semne care pot orienta diagnosticul:


- La nivelul tegumentelor eruptii cu sau fara leziuni de grataj (infectii, endocardita lenta,
colagenoze, hemopatii maligne, boli alergice)
- La nivelul articulatiilor mici durere la mobilizare cu tumefierea articulatiilor, in
reumatismul palidromic, colagenoze, sau artralgii ca fenomen paraneoplazic; articulatiile
pot prezenta dureri de tip artralgic, artrite rebele la tratament in RAA, colagenoze, ca
fenomene paraneoplazice
- La nivelul ganglionilor microadenopatii localizate sau generalizate (mononucleoza
infectioasa, leucemii, colagenoze), macroadenpatii localizate laterocervical sau
supraclavicular (tuberculoza ganglionara, angina acuta, hemopatii maligne cu localizare
faringiana, tiroidiana)
- Aparat respirator frecatura pleurala, colectii lichidiene
- Aparat cardio-vascular sufluri, tahicardie, tulburari de ritm (miocardite infectioase),
frecatura pericardica,
- Aparat digestiv modificari de volum hepato-splenice (hepatite, angiocolita, abces
splenic, abces hepatic), formatiuni tumorale
- Aparat urogenital sensibilitatea lojelor renale in pielonefrite; rinichi palpabil in
neoplasm renal
- Sistemul nervos central semne de iritatie meningeana, modificari de comportament (in
abcese cerebrale, tumori, meningoencefalita)

59. Orientarea diagnosticului clinic in sindromul febril prelungit pe


baza examenului obiectiv si explorarilor paraclinice
Examen obiectiv vezi 58

Explorari paraclinice:
- HLG: leucocitoza cu neutrofilie in infectii; leucocitoza sau leucopenie cu limfopenie in
limfoame, eozinofilie in boli alergice, boala hodgkin
- Explorarea imunologica: ASLO, PRC electroforeza proteinelor serice, imunelectroforeza,
RFC
- Explorarea bacteriologica: hemoculturi, antibiograma
- Explorare histopatologica: biopsie bronsica, gastrica, intestinala, musculara, ganglionara
in neoplasme, boli limfoproliferative, boli de colagen
- Ecografie => tumori, adenopatii abdominale, metastaze la nivelul viscerelor abdominale
- Ecocardiografia => valvulopatii cu vegetatii, colectii pericardice
- Examen radiologic
- CT
- endoscopie

60. Colaborarea cu alte specialitati in diagnosticul febrei prelungite

Examenul ORL poate evidentia sinuzite, amigdalite, cancer de cavum faringian


Examenul stomatologic evidentiaza focare de infectie dentara, granuloame
Examen ginecologic => infectii si tumori uterine, tumori ovariene, anexite, pelvi-peritonite
Examen urologic => pielonefrite cronice, neoplasm de prostata, abces perinefritic, neoplasm
renal termogen
Examen neurologic => meningoencefalita, tumori cerebrale, abces cerebral

61. Atitudinea medicului de familie in cazul pacientilor cu


manifestari alergice (anamneza, indicatii pentru investigatii si
tratament)
Anamneza simptomele pentru care s-a prezentat bolnavul (cutaneo-mucoase, digestive,
respiratorii, sistemice). Se vor urmari:
- aspectul evolutiv al simptomatologiei in raport cu expunerea la alergene, evolutia
imediata dupa contactul cu acestea, in secunde, minute, maxim o ora (reactia HS I),
evolutie cu durata medie de la debut 3-8 ore (reactia HS III) si cu evolutie intarziata 24-
72 ore de la contactul cu alergenul (reactie HS IV)
- circumstantele de aparitie a simptomelor: mediul cu continut crescut al alergenelor
declansarea unei crize de astm si/sau rinita in casa de tara este sugestiva pentru alergie la
acarieni, mucegai, par de animale; perioadele anului in sezonul cald evolueaza
manifestarile alergice la polen, iar in sezonul de tranzitie manifestarile alergice la praful
de casa
- factori etiologici favorizanti: intercurente respiratorii, stressul, efortul fizic, factorii
poluanti iritani respiratori, dezechilibre hormonale (pubertate, sarcina, menopauza)
- raspunsul terapeutic: eficienta tratamentului cu antihistaminice, antidegranulante,
corticosteroizi, precum si masurile de eliminare a alergenului suspectat, sau de scoatere a
bolnavului din mediul cu continut bogat in alergeni (proba scoaterii din mediu prin
spitalizare, concediu, schimbarea locului de munca in cazul alergiei profesionale, sau
schimbarea climatului de acasa cu cel heliomarin, in cazul alergiei la polen, vara)
- antecedentele heredo-colaterale boli alergice la alte persoane din familie
- antecedente personale patologice alte afectiuni alergice ale pacientului examinat,
precum si alte afectiuni favorizante ale sensibilizarii la alergene (infectii respiratorii sau
infectii ORL, in cazul bolilor alergice respiratorii, infectii si parazitoze intestinale, in
cazul bolilor alergice digestive)
- conditii de viata si munca: carentele alimentare, alimentatia artificiala, expunerea la
iritanti respiratori in mediul profesional, expunerea la par de animale, fumatul,excesul de
cafea, abuzul de medicamente (antibiotice, AINS, betablocante)

Investigatii paraclinice:
Se vor explora valoarea IgE, numarul de eozinofile, si se vor efectua teste cutanate. Se va avea in
vedere:
- explorarea pneumalergenilor: teste cutanate, IgE
- pentru sensibilizarea la medicamente: teste cutanate, determinanti antigenici
medicamentosi, IgE specifice
- pentru decelarea unor boli infectioase sau parazitare: ASLO, focare infectioase, serologie
virala, eozinofilie, IgE, examen coproparazitologic
- pentru decelarea unor boli sistemice: biopsie cutanata, imunofluorescenta cutanata,
anticorpi antinucleari, electroforeza, complement seric, dozarea hormonilor tiroidieni,
teste cutanate in alergia de contact

Tratamentul urticariei acute:


- purgative (sulfat de magneziu)
- regim alimentar
- medicamentos: hemisuccinat de hidrocortizon, antihistaminice injectabile (clemastina)

Tratament urticariei cronice:


- inlaturarea cauze
- terapie etiologica: antibiotice, antiparazitare, antimicotice
- terapie patogenica: antihistaminice, corticoterapie, histaminoglobulina, vaccinuri
polimicrobiene
- terapie simptomatica: topice cutanate, medicatie psihotropa
Tratamentul angioedemului = de urgenta:
- adrenalina la locul intepaturii de insecta sau injectiei
- perfuzie cu glucoza si hemisuccinat de hidrocortizon

62. Consultatia standard in pediatrie. Continutul examenului de


bilant al copilului
- fiecare nou-nascut externat din maternitate va fi consultat si i se va efectua un examen de
bilant in primele 24 ore
- vor fi urmariti la domiciliu toti copiii pana la varsta de 1 an: primul bilant se face la
iesirea din maternitate, apoi bilunar in prima luna de viata, lunar pana la 6 luni, trimestrial
intre 6-12 luni si semestrial de la 1 la 3 ani

Continutul examenului de bilant al copilului

1. examen clinic la nn + sugar


2. somatometria
3. dezvoltarea somatic + psihomotorie la copil
4. erupia dentar
5. examen ORL
6. examen oftalmologic

63. Atitudinea medicului de familie in cazul pacientilor cu


adenopatii cervicale (anamneza, indicatii pentru investigatii si
tratament)
Anamneza: Istoricul bolii urmareste: momentul aparitiei adenopatiei, modul de debut si modul
de depistare, prezenta primului puseu sau a unei boli de fond, numarul de ganglioni, volumul si
localizarea acestora la inceput si sensibilitatea. Se urmareste contextul patologic de impregnare
infectioasa (sfera ORL, cutanata, virala, generala). Se evalueaza caracterele semiologice ale
adenopatiei (=caractere temporale) si manifestarile clinice de acompaniament (generale, cutaneo-
mucoase, mioarticulare,hepatosplenice, gastrointestinale, nervoase)

Investigatii paraclinice:
- uzuale: VSH, HLG (cresterea VSH si leucocitoza cu limfomonocitoza in sindroamele
limfoproliferative)
- hematologice: sindromul mononucleozo-eozinofilic (mononucleoza infectioasa,
toxoplasmoza), eozinofilie (boala Hodgkin), leucocite paroase (leucemia cu
tricoleucocite)
- imunologice: electroforeza si imunelectroforeza, explorari virale (virusul Epstein Barr,
citomegalovirusul, markerii virusurilor A, B,C, HIV)
- investigatii serologice: intradermoreactii, investigatii microbiologice (examenele
secretiilor, examenul sputei, culturi)
- investigatii radiologice: radiografia pulmonara (grupuri ganglionare mediastino-
pulmonare), CT (adenopatii izolate si grupuri ganglionare profunde si superficiale
toracice si abdominale), ecografia abdominala (adenopatii abdominale profunde cu
dimensiuni mai mari), urografia intravenoasa, endoscopia bronsica si digestiva (permite
prelevarea de biopsii)
- investigatii histologice: punctia ganglionara, biopsia ganglionara, medulograma

Tratament obiective:
- asanarea portii de intrare
- terapie antiinflamatorie, antialgica
- terapie bactericida si bacteriostatica
- consolidarea reactivitatii prin vitaminoterapie si vaccinare

64. Orientarea diagnosticului si tratamentului in reumatismele


articulare si artroze, in cabinetul medicului de familie (anamneza,
indicatii pentru investigatii si tratament)
Periartrita Scapulo-Humeral. Are n vedere procese degenerative abarticular. Are
4 forme:
1. umr dureros simplu-durere fr limitarea micrilor; tratament- AINS
2. umr dureros acut- durere + micri limitate n abductee; tratament AINS,
inflitratii cu xilina si/sau cortizonice
3. umr blocat fixitate articulara (manifestata prin rigiditate, nu durere); tratament
AINS, corticoterapie, kinetoterapie
4. umr pseudo-paralitic pseudopareza rotatiei externe; tratament chirurgical
pentru sutura tendoanelor

Investigatii paraclinice radiografia => osteoporoza, calcificari periarticulare

Tenosinovitele, tendinitele. Apar dup microT la muncitori + sportivi, sau


gonoree. Tratament AINS, corticoizi, antibioterapie pentru infectii
Hidartroza intermitent- are la baz o sinovit cu revrsat articular limpede.
Apare la genunchi, la femei peste 50 ani. Tratament AINS, corticoterapie
ARTROZELE
Pacientul prezint o durere accentuat de activitatea prelungit , care dispare la
repaus, i reapare la reluarea activitii. Particularitatile artrozelor: la maini noduli
Heberdeen, Bouchard; articulatii mari gonartroza, coxartroza; la coloana vertebrala
spondiloza. Radiografia arata: osteofitoza, pensarea spatiului interarticular, osteoporoza,
condensarea platoului articular. Tratament: AINS, anabolizante pentru refacerea matricei
osoase, tratament fizical (curenti diadinamici, caldura locala), tratament balnear cu ape
sulfuroase, iodate, sarate, tratament chirurgical si orthopedic in artroza deformanta a
soldului si genunchiului

65. Sindromul urinar (diagnostic clinic)


Tulburari de mictiune:
- disuria (cistite, uretrite, tumori ale vezicii urinare si uretrei, calculi uretrali)
- polakiuria (cistita, uretrita, hipertrofie de prostata, neoplasme vezicale, litiaza renala,
TBC renala, pielonefrita acuta si cronica)
- nicturia (insuficienta renala cronica, insuficienta cardiaca, diabet insipid)
- retentia acuta si cronica de urina (obstacol al cailor urinare, boli grave septicemii,
meningite, stari comatoase)
- incontinenta urinara (prolaps uterin, rupturi de perineu)

Tulburarile diurezei:
- oliguria diureza sub 500 ml/zi (deshidratare, insuficienta renala acuta)
- anuria - diureza sub 100 ml/zi
- poliuria diureza peste 3 litri/ora (diabet zaharat, IRC, alcool)
- modificari de culoare apectul normal al urinii poate fi modificat prin prezenta unor
pigmenti normali sau patologici din sange: culoarea berei blonde (bilirubina directa),
rosie bruna (hematurie totala macroscopica), aspect de spalatura de carne
(glomerulonefrita acuta), culoarea rosie ca visina putreda (porfirie acuta), neagra dupa
expunerea la lumina (alcaptonuria)
- modificari de miros: amoniacal (infectie urinara), acetona (diabet), fetid (infectie
colibacilara), putred (tumori vezicale)

66. Sindromul urinar (diagnostic paraclinic)


- analize uzuale: HLG (anemie in IRC, poliglobulie in neoplasm renal, leucocitoza in infectii),
VSH (creste in infectii, TBC, neoplasm), ureea (creste in retentia azotata functionala), glicemia
(crescuta in DZ)
- Examenul de urina: modificari de culoare, miros, densitate si ph (creste in PNA scade in GNA),
piuria (prostatite, uretrite, cistite, PNA, PNC), glicozuria (DZ), proteinuria (PN, GN), sedimentul
urinar
- Examen bacteriologic urocultura
- Explorarea functiei renale: clearance-urile urinare, clearance-ul creatininei endogene,
clearance-ul ureei, clearance PAH (acidul paraaminohipuric)
-Explorari tintite: electroforeza serica si urinara (modificate in sindromul nefrotic), creatinina
(creste in IRC), acid uric (creste in guta, IRC), ionograma serica si urinara
- Explorarea radiologica: radiografia abdominala reno-vezicala (calculi urinari radioopaci,
calcificari renale, chisturi renale), Ecografia, Urografia i.v, cistografia, arteriografia (stenoza
arterei renale congenitale, ateromatoza), CT (tumori, abcese, hematoame, calcificari), RMN
(diferentierea tumorilor de chiste), scintigrafia, biopsia renala.
67. Atitudinea medicului de familie in fata pacientului cu diabet
zaharat (regim igieno-dietetic)
Reducerea glucidelor, grasimilor si practicarea unei activitati fizice, tonifiante.
In DZ II obezitatea poate fi controlata prin regim cu restrictie de glucide si reducerea caloriilor
pana la atingerea greutatii normale (ideale).
In DZ II tip slab se recomanda regim normocaloric si cu restrictie de glucide

68. Atitudinea medicului de familie in fata pacientului obez


Diagnosticul clinic
- factorii de risc care au dus la ingrasare
- examen obiectiv: tipul obezitarii (ginoidam androida, mixta), semnele unor eventuale
complicatii cardiace (HTA, ateroscleroza), articulare (artroze, spondiloze), respiratorii
(obstructive sau restrictive) sau a unui DZ tip II
- diagnosticul de obezitate se poate afirma cand greutatea depaseste cu 10% greutatea
medie normala, calculandu-se indicele de exces ponderal in procente dupa formula:
(GA GI) X 100
GI = greutatea ideala, GA= greutatea actuala in kg
GA
- indicele de masa corporala se poate calcula dupa formula: G/T x 100 (G=greutatea, T=talia
in cm)

Investigatii paraclinice:
- explorarea metabolismului lipidic si lipoproteic => cresterea colesterolului,
trigliceridelor, netalipoproteinelor
- explorari radiologice => cifoscolioza, leziuni discale, osteofite
- EKG => HVS, traseu ischemic, tulburari de ritm si conducere
- Explorari hormonale => valori scazute \le hormonilor T3, T4, TSH, LH, CPG, ET,
TESTOSTERON, cresterea cortizolemiei sau 17 OH-CS

Tratament:
- Reducerea aportului alimentar, sub nivelul necesarului caloric
- Psihoterapie pentru schimbarea obiceiurilor alimentare
- Efort fizic (gimnastica medicala, inot, plimbari zilnice)
- Administrarea de anorexigene

69. Diagnosticul clinic (anamneza, examen obeictiv) in sindromul


anemic
Manifestari comune:
- Generale: astenie, fatigabilitate, vertij; uneori febra, modificarea apetitului, astenie
marcata si deficit ponderal in anemiile hemolitice
- Cutaneomucoase: tegumente palide, paloare cu subicter in anemiile hemolitice si
megaloblastice
- Cardio-respiratorii: la efort palipnee, palpitatii, stenocardie
- Nervoase: cefalee, fosfene, acufene, vertij
- Digestive: meteorism, inapetenta, greata, disfagie, varsaturi, alternanta diaree-constipatie

Manifestari particulare
- Exterioare: modificari ale fanerelor (unghii casante si plate, deformate si incurbate cu
concavitatea in sus, par friabil care cade usor anemii feriprive); tegumente uscate uneori
cu fisuri, ragade ale comisurilor bucale, stomatita angulara si glosita anemii
megaloblastice; glosita Hunter limba rosie, depapilata; sangerari la nivelul mucoaselor,
nasului, gingiilor, vaginului sau tractului gastro-intestinal anemie aplastica
- Cardio-vasculare: hipotensiune, tahicardie anii acute posthemoragice; semne de
insuficienta cardiaca anemii hemolitice; tahicardie si sufluri toate anemiile
- Provocate de hemoliza: colici renale, biliare si intestinale; ocluzii vasculare; crize de
megaloblastoza si aplazie medulara
- Digestive: sindromul Plummer Vinson, glosita Hunter, colicile biliare cu sau fara
subiecte, colici intestinale, hepatosplenomegalie
- Renale si genitourinare: in crizele de deglobulinizare - dureri lombare, oligurie, urini
hipercrome sau hematurice sau chiar anurie
- Articulare: dureri articulare, deformari articulare
- Nervoase: in anemia Biermer sindromul de fibre lungi (Mieloza funiculara) mers
pseudotabetic, talonat, tulburari de echilibru, parestezii, arsuri in membrele inferioare,
pierderea sensibilitatii vibratorii si mioartrokinetice; sindrom de mieloza extrapiramidala
tremuraturi fine ale membrelor, ROT vii, Babinski pozitiv
- Hematologice: anemia Biermer macrocitoza, megalogitoza periferica, megaloblasti
medulari;

70. Diagnosticul paraclinic si principii terapeutice in sindromul


anemic
Diagnostic paraclinic:

-Hemoglobina sub 13g% la barbat si sub 11 g% la femei, Hematocrit sub 42%, respectiv sub
36%
- Numarul eritrocitelor, indicii eritrocitari (VEM, CHEM, HEM) scazuti
- Numarul reticulocitelor crescute dupa tratament (criza reticulocitara)
- frotiul eritrocitar => morfologia hematiilor
- Leucocitele si trombocitele = in numar normale
- sideremia scazuta in anemiile feriprive
- bilirubita totala crescuta in anemiile megaloblastice (prin bilirubina indirecata), in anemiile
hemolitice
- VSH crescut
- sumar de urina
- examenul scaunului => stercobilina crescuta, hemoragii oculte
- investigatii tintite: durata de viata a hematiilor (radioactiv) scazuta sub 28-30 zile, rezistenta
globulara, electroforeza hemoglobinei (pt evaluarea anemiilor hemolitice), dozarea enzimelor
eritrocitare prin spectrofotometrie

Tratament medical:
- Etiologic: antibiotice cu spectru larg in septicemii, infectii grave
- Patogenic: corticoterapie in anemiile hemolitice autoimune; imunomodulatoare; vitamina
B12 in anemia megaloblastica; tratament cu fier in anemia feripriva; Heparina, dextran,
HHC in crizele hemolitice
- Tratament transfuzional de corectie a Hb: transfuzii de hematii spalate (in anemiile
hemolitice autoimune, hemoglobinuria paroxistica nocturna), transfuzii de sange integral
(anemii posthemoragice acute, anemii secundare neoplaziilor, anemii aplastice)

Tratament chirurgical:
- Splenectomii in hipersplenism, anemii hemolitice ereditare

71. Screening-ul cancerului mamar


O femeie este considerata ca avand risc sporit pentru cancer de san daca se afla in una din
urmatoarele situatii:
- Face parte dintr-o familie in care au existat cazuri de cancer de san (la rudele de gradul
1); menstruatia i-a aparut la o varsta tanara (sub 12 ani)
- Nu a avut o sarcina sau nasterea primului copil s-a produs la varste inaintate (peste 35
ani)
- Nu a alaptat sau a intrerupt rapid alimentatia la san
- A suferit traumatisme minore si repetate la nivelul sanilor
- Prezinta afectiuni benigne ale sanilor cum ar fi mastoza fibrochistica
- Este obeza sau prezinta tesut adipos abundent la nivelul glandei mamare
- Menopauza s-a instalat la varsta inaintata
- Are un regim alimentar bogat in grasimi si dulciuri concentrate
- Prezinta expuneri prelungite si repetate la soare sau radiatii
- Consum abuziv de alcool, stress, hipotiroidism, traume psihice

Pentru a preveni si depista la timp un cancer de san sunt necesare cateva masuri simple
recomandate pacientelor:
- Mentinerea unui regim de viata echilibrat (orele de somn, exercitii fizice in aer liber)
- Controlul greutatii corporale si evitarea alimentelor bogate in grasimi animale
- Efectuarea minima a unui control medical anual
- Prezentarea la medic in cel mai scurt timp, daca se constata modificari la nivelul sanilor
- Colaborarea cu medicul in vederea supravegherii afectiunilor benigne ale sanilor
- Efectuarea unui mamografii la 2-3 ani dupa varsta de 35 ani
- Autoexaminarea corecta si periodica a sanilor. Este indicat ca autoexaminarea sanilor sa
inceapa de la 20 ani, sa se faca lunar, in a 3-a sau a 4-a zi a ciclului menstrual.

72. Diagnosticul clinico-etiologic in cazul pacientului cu cefalee


1. Migrena crize paroxistice, dureroase, cu caracter de hemicranie, cu posibilitate
de generalizare ulterioara, insotite de greturi, varsaturi, simptome vizuale,
neurovegetative, digestive sau psihice; mai frecvent la femei intr 20 si 40 ani.
Evolueaza in 3 faze: prodromala indolora, cu tulburari oculo-vizuale (scotom,
fotofobie, hemianopsie, halucinatii vizuale), tulburari neurologice, vegetative
generale, precordialgii, oboseala; cefalalgica criza propriu-zisa, manifestata mai
ales dimineata sau in prima parte a zilei, cu o senzatie de constrictie, tensiune la
nivelul capului, uneori pulsatila si progresiva; postcefalalgica instalata dupa
cateva ore, marcata de varsaturi, poliurie, apoi somn
2. Cefaleea histaminica (Horton) apare mai frecvent la barbatii intre 20 si 40 ani,
se manifesta prin accese cu cronologie sistematizata, mai ales noaptea, cu debut
brusc, dureri unilaterale violente, pulsatile, iradiate la nivelul fetei, cefei,
umarului, insotite de fenomene vasomotorii si secretorii (nazale si oculare).
Uneori se poate constata ingrosarea arterei temporale sau chiar prezenta
sindromului Claude Bernard Horner
3. Cefalaltii produse prin procese patologice intracraniene debut brusc la un
cunoscut hipertensiv, dupa expunere la soare, cu derere localizata accentuata de
percutia regiunii respective sau de miscari bruste ale capului, cu senzatie de
tensiune intracraniana; in plus, apar varsaturi centrale, brutale, fara greata,
parestezii in membre sau la nivelul fetei, pareze oculare faciale, sindrom
vestibular
4. Cefalalgii in afectiunile vasculare frecventa mare a cauzelor vasculare, durere
nocturna, la trezire, cu accentuarea in pozitie verticala si exacerbarea dupa stress,
efort, fiind insotita de fenomene neurovegetative, oscilatii tensionale
5. Cefalalgii de origine oculara sediul cefaleei, surda, persistenta, localizata frontal
supraorbitar si bitemporal, insotita de usturime si tensiune oculara si accentuata de
activitatea vizuala. In criza de glaucom se adauga greturi, varsaturi, o mare
tensiune a globului ocular la palpare, cu prezenta unor pupile midriatice,
insensibile la lumina
6. Cefalalgii de origine nazala, otica, dentara: origine nazala durere cu sediu
frontal sau in regiunea maxilara profunda, accentuata de apasarea locala in
punctele sinusale, asociata cu rinoree, lacrimare, nas infundat; origine otica
durere localizata unilateral, accentuata de apasarea pe zona respectiva, scaderea
acuitatii vizuale; origine odontogena durere unilaterala cu exacerbare in cursul
mesei, masticatiei sau la percutia maxilarului
7. Cefaleea de origine cervicala: limitarea miscarilor de lateralitate si rotatie ale
coloanei cervicale
8. Cefaleea secundara afectiunilor interne viscerale, endocrine, boli metabolice, stari
infectioase
9. Cefaleea de origine psihica, nevrotica durere surda, bilaterala, constrictiva ca o
casca de plumb, persistenta, cu exacerbari zilnice, insotita de fenomene de ordin
psihologic, scaderea puterii de concentrare mentala, a capacitatii de munca,
fatigabilitate, inapetenta, depresie psihica, insomnii, idei obsesive. Factorul
declansator stari conflictuale, emotii, suprasolicitare
73. Investigatii si principii terapeutice in cazul pacientului cu cefalee
Investigatii:
- uzuale: HLG, VSH
- examene tintite: neurologice, ORL, oftalmologice, EEG, punctie rahidiana cu examenul LCR
(modificarea tensiunii LCR; modificarea aspectului LCR limpede in meningita virale, cu un val
fibrina in meningita TBC, tulbure in meningitele bacteriene; glicorahia; albuminorahia;
clorurorahia scazuta in meningita TBC; celularitatea LCR limfocitoza in meningita TBC,
cresterea PNM in meningite bacteriene)
- examenul fundului de ochi => hipertensiunea intracraniana
- examenul rinoscopic, otoscopic, radiografia sinusurilor anterioare ale fetei => sinuzite
- explorari imagistice: radiografia coloanei cervicale, radiografia craniana, ecografia
craniocerebrala, scintigrafia cerebrala, CT, RMN

Tratament:
- reducerea edemului cerebral (implicit sindromului de hipertensiune intracraniana) diuretice
(furosemid, manitol), antiinflamatoare (HHC, dexametazona), solutii de glucoza hipertona
- reducerea puseului hipertensiv in hemorabiile cerebrale diuretice (furosemid, manitol),
antihipertensive cu actiune rapida (nitroprusiat de sodiu)
- reducerea substratului inflamator corticosteroizi (prednison, dexametazona, HHC), AINS
(fenilbutazona, piroxicam)
- reducerea contracturii paravertebrale si ameliorarea vascularizatiei in cefaleea de tensiune sau
cea din suferintele coloanei cervicale AINS, decontracturante (mydocalm), vasodilatatoare
cerebrale (sermion), fizioterapie
- combaterea varsaturilor de tip central antiemetice (metoclopramid), anticonvulsivante
(fenitoin)

74. Screening-ul oncologic


Semnele de alarma ale bolii neoplazice:
- Sindromul impregnarii neoplazice difuze: apetit diminuat cu inapetenta selectiva pentru
carne, apoi scadere ponderala importanta peste 10 kg in 3-4 saptamani, paloare
sclerotegumentare progresiva, eventual coloratie icterica sau teroasa, fatigabilitate,
astenie fizica si psihica progresiva, apatie, somnolenta, iritabilitate sau tulburari
comportamentale, agitatie psihomotorie, fobie de moarte
- O raceala care nu se vindeca, cu tuse persistenta de tipul virozei/bronsitei/pneumopatiei
prelungite
- Subfebrilitati sau pusee febrile
- Formatiuni palpabile (nodului tiroidieni, mamari, tumori abdomino-pelvine)
- Indigestie sau dificultate la dglutitie
- Modificari ale comportamentului intestinului sau vezicii urinare
- Hemoragii neobisnuite

Demersuri recomandate pentru depistarea precoce a cancerului la femeile asimptomatice cu risc


mediu:
- Varsta 20-39 ani: controlul de rutina pentru cancer la fiecare 3 ani incluzand examinarea
cavitatii bucale, tiroidei, tegumentului, ganglionilor limfatici si organelor genitale;
autoexaminarea lunara a sanilor; examinarea clinica a sanilor la fiecare 3 ani; mamografie
dupa 35-39; citologie exfoliativa si examenul pelvisului in fiecare ani
- Varsta 40-49 ani: controlul de rutina anual incluzand toate cele de mai sus la care se
adauga numai cu o indicarie precisa a medicului specialist oncolog, endocrinolog,
ginecolog, si uneori chirurg: tuseu rectal anual; autoexaminarea sanilor lunar;
mamografie ;la fiecare 1-2 ani; la menopauza, biopsii endometriale la femeile cu risc
crescut
- Varsta peste 50 ani: controlul de rutina anual incluzand toate cele de mai sus la care de
adauga: testul pentru hemoragii oculte anual, sigmoidoscopie la fiecare 3-5 ani, eventual
gastroscopie/colonoscopie la grupele populationale cu risc (antecedente maligne,polipoza
a tubului digestiv, boli inflamatorii cronice); mamografie anual.

Demersurile recomandate pentru detectarea precoce a cancerului la barbatii cu risc mediu:


- Varsta 20-39 ani controlul la fiecare 3 ani ce include examinarea cavitatii bucale,
tiroidei, tegumentului, ganglionilor limfatici, testiculelor si prostatei
- Varsta 40-49 ani controlul anual incluzand toate cele de mai sus plus tuseul rectal anual
cu palparea prostatei
- Varsta peste 50 ani control anual incluzand toate cele de mai sus plus testul pentru
hemoragii oculte anual si sigmoidoscopie la fiecare 3-5 ani

75. Metode de diagnostic si stadializare in afectiunile oncologice


- Anamneza: istoricul amanuntit al episodului actual detectat de bolnav si al evolutiei bolii
in timp, cu evidentierea factorilor de risc
- Examenul fizic, incluzand examinarea orofaringelui, testul papanicolau, proctoscopia
- Studii radiologice: radiografii, ecografii, CT, angiografie, limfangiografie, RMN, PET
- Studii de laborator: evaluare hematologica, teste ale functiei organelor interne, markeri
tumorali
- Examen anatomopatologic al tesutului
- Citogenetica si genetica moleculara