Sunteți pe pagina 1din 23

SEC AL XIX_LEA_EPOCA MODERNA

Lainceputulsecaulocimptransf.Activatadeprocesuldinceincemaiintensdedescompunereafeudalismului,formarearelatiilor
capitalistesimersulsocietatiipecainoiaufostajutatedecontactulviusipermanentpecarepaturilesocialeintransformareadin
aceaepocalauavutcuideilesiculturadintarilecapitaliste.Tarileromaneavuseseraoeconomiepredominantnaturala.Produsele
agricoledeaiciausporitinteresulmarilorputerieuropene.Faptulacestaaprilejuitoafluentadeoamenideafaceristraini.Totodata
capitalurileacumulatedelatifundiariinurmaexportuluidegrane,cerandusefructificateauinceputsaaparauneleintrepinderi
manufacturieresiindustriale.Concomitentimpletitecuacestetransformarieconomicosocialepatrundeuideilerevolutieiburgheze
dinFranta,care,corespunzandunortelurialepaturilorsocialealenegustorilorsimiciiboierimiburgheziainformare,eraulesne
adaptaterealitatilorlocale.Astfelin1821InRevolutiacondusadeTudorVladimirescuseinlaturaregimulfanariot.Dupapaceadela
Adrianopol(1829)MoldovasiTaraRomaneascaaucapatatunfeldeConstitutieinRegulamenteleorganicefaptceacontribuitla
organizareaadministrativasiastfelsaucreatconditiinecesaredezvoltariieconomice.Incadrulacestortransformariseconstatain
ceprivestepreocuparileartisticeocresteresimtitoareainteresuluiacordatarteiprofaneindetrimentulceleiecleziastice.
Tipologiile arhitecturii sec. XIX
aparitiametaluluiadusladeschiderifoartemari//moduldeviataurbanaseschimba//burgheziasialteclasesocialeaunevoi
diferitedeconfort,deexistentaavietiiurbane//aparunelepropunericompletnoi,modificariradicaleaaltora//inventiicalea
feratasimetroul//metalulacreatgeneratiinoidepoduript.carosabilsicaleferata,custructurispectaculoase//spatiicu
deschiderf.Mari//laLondraseconstruiesteCrystalPalace,spatiupublicf.mareconstruitdinelementeprefabricate//apar
programearhitecturalecompletnoi: Garile:
sepuneproblemadeagasioexpresieplasticapt.cevacenuamaiexistatpana
atunci@primagaraeraocladirebarocacuacoperiscareputeafialunuidepozit@expresiaconsacrataesteceacuofatadaspre
orascuarh.contextualasaucompletnouasiparteadinspretrenuri(ex:Frankfurt)
marilemagazineuniversale//locuinteleinjumsec.XIX,perpostliberalaexistaoclsdemijcarecreazabazasoc;sechipeaza
modernbailesibucatariile//resedinteleburghezieiauramaslocuinteindividualeftdezv// imobilul de raport (Paris)fatada
dinsprestradaestearticulareadintreorassiparteaprivataalocuintei;areofatadaf.importanta;lainteriorstructurisocialef.diferite
analizastiintificaaduslacristalizareafilonuluirationalist//ooperadeartanouaseinspirad.p.d.v.formal;trebuiesaexprime
lucrurif.contradictorii:functiunemodernaadaptatatimpuluilor;istoriacasursainepuizabilaaunorformearh;utilizareastiinteisi
tehnicii(dezvoltaref.rigida);ordonareaf.riguroasadupaprincipiidecompozitie//progrdearh.incepsadevinaunlucrumultmai
complex
modernitateatehniciisitraditiatrebuiesaseimparta//proiectuldearhdevineunlucruesentialinexprimareaunuimersalunei
societaticareseaflaintrodezvoltaref.Rapida//industriadevinemotoruldezvoltariiuneisocietati
Problema stilului 1850sepuneprobl:incstilproiectam? tottrecutularh.seaflalaindoireafiecaruiarhitectsieltrebuiesaaleaga


Viollet le Duc (18141879)stilulesterelativ,apartinearhitectului,eldecidestilul//cerolareinaceastadezvoltare,
experimentelearhitecturale,scoaladearhitecturasiacademismul?(academiadearh,FratiaColbertreunescceimaireputatiai
vremii,carestabilescstiluldearhitecturamoderna)//academismulscoliidearhitectura:acompuneplanulf.rapid,pragmatic
Beaux Arts presupuneorafinarepermanentaaplanului,caresaascundad.p.d.v.artistictoateinovatiiletehnicii
aparerupturaarh/inginer:arhdeseneazaproiectul(artistul),inginerulepersoanaf.riguroasamultmaideschisanoilorproduse
tehnice(metalul)//contrastuldintreostructurametalicasiofatadatraditionala
Planse Beaux Arts compozitiesimetrica,volumsimplu,cladireamplasstaintrosuprafataf.mare,amenajataintro
compozitieclasicizanta//axprincipaldominantosuccesiunedespatiitratatediferitecareseterminacuedificiul//axsecundar
perpendicularpeaxulprincipal,carearenisteincheieri,axlimitatinspatiu,//amenajaripeisagere//cladireainconjuratade
amenajaripeisagerecaresustincladirea,compozitiecomplexa,rafinata
opera d la Paris monumdreferintaaeclectismuluifrancez//primireaareunrolimp//salaestef.micaincomparatiecu
cladirea//insectiune,turnulsceneiarehf.mare,salaestedublata(miscareadecorurilor),eexprimatafunctiuneadeosebitafatade
restulcladirii)//arhitectural,capreluarestilistica:clasicismdecurtefrancez+decoratiebaroca//importantaholului:exacerbatsp.
foyerului,scaraspectaculoasa(spectatoricarecoboara,admira)spectacolalsocietatiisec.XIX,viatamodena//saladeconcert
maricica

parlamentul Austriac stilantic(romanic)cuporticinfata,
primaria traditie,construitacuarh.romantica,arh.medievala;
opera manieraneorenascentista
ex.dearh.eclecticadeinfluentaorientala
biserica corpulcladiriidefacturaclasicizanta;flesa(acoperisf.inalt,informadepiramidasaudecon,folositmaialesinevul
mediu,laconstructiilemonumentalealebisericilor)defacturamedievaladiferita//rezolvareaunorcladiripublcuasocieridsurse
arhf.Dif//tipologieaorganizariifatadei:toatecladirileimportantecareapartinunuispatiuurbancentralalorasuluiparteruleste
marcatcuunportic;parter+mezaninformeazaunsoclumare
ex.
Catedrala de la Marsilia arh.romanicacuuntipdetratarearhitecturalareferintalaarh.evuluimediutuscan
dezvspatialaimpunatoaretipdestructbizantina
ex.
Biserica Montmartre, Paris dominaprinvolum;inspiratiemedievala;indetaliuinspiratiarenascentista;volumeleseinalta
succesivinraportcupozitiaurbana(cladireaseadapteazaunuimediuconstruitinclinat)
ex.
Reichul german sobrietateatratariifatadei;intrarecufronton(templuantic),deasupracupole(preluatadelaLouvre),
elementediferitearticulateintroasocierefireasca
ex.
Palatul Justitiei de la Bruxelles contextistoricXIXmetropolaunuiimperiucolonial
contrast:dimensiunif.mariacladirii(monstru),scenaobisnuitaaunuitesuturbantraditional(parceleinguste)

SECOLUL AL XIXLEA

1.
Cadrul istoric general afostmarcatdecontextulpoliticdifalproviinciilorrom.Transilvafacutparte,panalaprimulrazboimondial,
dinimperiulaustromaghiar,intimpceTaraRomsiMoldovaauurmatcaleadesprinderiidesuzeranitateaotomanaprinperguvernarii
rusestisiaRegul.Organice,auniriiprincipatelorsiaRazboiuluideindependenta.ProclamarearegetuluiRom,in1881,princarea
debutatoperdmarestabilitatepolitica,faptcareaavutinfluentefavorabileasupradezvoltariieconomice.
modernizareatreptata,asocietatii,sabazatpeformareastructurilorcapitaliste,peelaborarealegislatieistatuluiburghez,pe
crestereaeconomica,inspecialceaindustrialaetc.Inconsecinta,inmediulurbsmodificacomponentapop,odatacusporirea
profesiuniloreminamenteurb.

2.Transformarea teritoriului: aparitiasiextinderearapidadupa1860areteleidcaleferata,careaconduslaurbunorteritoriisila


scaderearoluluiteritorialaunorimplocalitatidepanaatunci.DezvtransportuluipDunareinurmapaciidelaAdrianopolsia
infiintariiComisieiEuropeneaDunariisimaritim,princrestereaimportanteiportuluiConstanta.

3.Modernizarea urbana revineadministratiilorlocale,eligibile:principalulinstrumentaldezvoltariiurbanesuntdiferitelereglementari


urbsiarhsi,imediatdupa1900,planuriledesistematizare(Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modeleleurbanisticeaplicatesuntcele
occidentale,inVechiulRegat,sicelecentraleuropene(capanaatunci),inTransilv

4.Categorii de interventii urbanistice:


orasenoisirestructurarearadicalaacelorexistente:porturiledunarene,dinperregulamentarapinainanii`50.Exdorasenoi
(T.Magurele,T.Severin,Oltenitaetc.)sideresrtucturarealefostelorraiale(Giurgiu,Braila).Caracteristicileplanurilorsiimportantalor
pentruurbanismulromanesc.
extindereaoraselorexistente:semnificativesuntexempleledeextinderiregulate,prinparcelaridediferitedimensiuni:Galati,
Cinstanta,
transformareaoraselorexistente
modificari/rectificarialetrameistradale:aliniereastrazilorsiraportareacladirilorlaacestea:trasareaaunornoiaxemodernede
circulatie(bulevardelebucurestene)siaplicareapartialaamodeluluihaussmannian
modificareaparcelaruluiadaptarea(prindimensiunipentrufunctiiurbane:parcelareamarilorproprietatifunciareaparitiacartierelor
(parcurilor),bazatepemodelulfizicaloraselorgradina,insotitederegulideconstructie(parculFilipescu,ParculIoaniddinBucuresti),
casiaprimelorcartieredelocuinteieftine.
unificareaorganismuluiurban(zonaintramuroscuceaextramuros),prindemolareafortificatiilorinoraseledintransilvania:
aplicarealimitata,partiala,aprincipiilorringuluivienez.Exemple:Timisoara,Brasov,Sibiu,Cluj.
amenajareaspatiilorpublicedeagrement(parcurigradini);imbinareaprincipiilorclasicedecompozitiecucelepeisagere.Exemple.
modificareaimaginiiurbane,prininlocureapartialaafonduluiconstruitanterior,prinarhitecturadefacturaoccidentalaasecoluluial
XIXleasiprinordonareafronturilorstradale;

5.Programe de arhitectura
aparitiasiconsacrareaunornoiprogramedearhitectura,inconcordantacunouacivilizatieurbana;categoriideechipamentepublice:
cladiripentruinvatamant,pentrucultura,administretie,institutiibancare,pietesihalealimentareetc.,siexemplificare.
locuintasocietatiiburgeze:ideeadecomfortmodern;aparitiaaunornoitipologiialocuintei;delaresedintanobilaralaimobilulde
raportincazulBucurestiului.
independetarelativaaprogramelorfatadecurentelearhitecturale.

6.Principalele orientari stilistice


contextulcultural:orientareadinceincemaiaccentuatasprecivilizatiasiculturaeuropeana;modernizareaafostsinonimacu
occidentalizarea.ApartenentaTraansilvaniei,aBanatuluisiaBucovineilasferadeinfluentaculturalacentraleuropeanaaasigurato
asimilarefireascaaarhitecturiisecoluluialXIXlea.InTaraRomaneascasiMoldovaaavutlocinsaomutatieradicala,arhitecturile
occidentalereprezentandunimport.Acesttransferculturalafostfalicitatde:
prezentaarhitectilorstraini(stabilititemporarsaudefinitivinRomania),venitiinspecialdinFranta,darsidinGermania,Austriasi
Italia.
formareaprimilorarhitectiromaniinscoliledinstrainatate
infiintarea,in1891,ascoliidearhitecturadinBucuresti,dupamodelulinvatamantuluipracticatlaEcoledesBeauxArtsdinParis.



a.Clasicismul
TR siMoldova .Bisericilesiresedinteleample(palate,casedomnestisiboieresti)auconstituitdomeniulprindemanifestare
alclasicismului.In ambelecazuri,areloc o evolutiesimilara: intro prima faza formele clasice aufostaplicate doarlaext,ptca
apoi sa aiba loc si transf planimetrica.Analiza unor ex d biserici(Ruset, din Botosani, respectiv bisericile din Letcani,Teiul
Doamnei cu plan central si Frumoasa din Iasi pe plan longitudinal) si de resedinte (palatul de ziduri, Frumoasa si
Universitateaveche,ambelelaIasi.CasaCretulescudinBucuresti,respectivCasa BalssicasaBasotadinIasi,

Transilvania .In gen clasicismul in Transilv recurge la o simplitate si austeritate extreme, utilizand un nr redus de elem
esentiale.ex:palatulToldalaghiKordasiPrimariadinCj,bisericareformatadinCjsiCatedralaromanocatolicadinSatuMare.

clasicismul afostconsideratintoatetarileEuropeistilulrevolutiilorburghezeinopozitiecubaroculcareareprezentatconceptiile
paturiifeudaleconducatoare,astatelorabsolutistesiabisericiicatoliceaaparut careactievehementalabaroc,

clasicismul sainspiratdinelementelearhitecturiiclasice,romanesigrecesti//cerintamaredeconstructoriinstruitiadetvenirea
sistabilireaintarileromaneaunuinumarrelativmaredearhitecti,inginerisiconstructoristrainideprinsicuformelearhitecturii
clasice

clasicismul nuaaparutintarileromanepeunterentotalnepregatit:in Transilvania stilurilerenasteriisibaroculuisausuccedatca



siincelelaltetarieuropene,in Moldova elementeinspiratedinantichitateaclasicasegasescinplasticadecorativaabisericiiGolia
dinIasisilatoatebisericilecurmaseraacestmodel;in TaraRomaneasca stilulbrancovenescpreluaseopartedinprincipiile
compozitionalesielementedeplasticadecorativacaracteristicerenasteriisibarocului
patrundereaclasicismuluireflectainmodpregnantluptadintrevechisinou
Rationalitateaexprimareaprin geometrie, conditielao,mareclaritate a structurii
simplificareaplanurilor,schematismevidentalproiectelor
formesivolumeprimareelementarecubul,sfera,prisma;volumesimpleasamblate(premergatorgandiriimoderne);
moldova influenteoccidentaleindirecteprin Polonia si Rusia provinciaundesadezvcelmai mult clasicismul
Biserici: lainceputformaplanurilor,conceptiaspatialasistructurileaufostrealizateinspiritultehniciitraditionalelocale,
elementeleclasiceafectandplasticadecorativasarealizatosintezaorganicasioriginalaintretraditiesiinovatieilustratade
bisericileSf.Gheorghe delamanastireaNeamtsi Sf.

NiculaedinsatulTrifestiNeamt//amandouabisericilepastreazaininterior
succesiuneatraditionalaortodoxa//boltilenaosuluisipronaosuluierauconstruitedupasistemulboltilormoldovenestidearcepiezise
dispuseetajat
biserica Ruset Botosaniplanlungcompusdintrunexonartexpatratacoperitcuocalotasfericaturtita,unpronaosfoarteingust
boltitcilindricsiunnaostrilobat,cuabsideleeliptice,acoperitcuboltirelativplate
formeleclasicismuluiaufosttranspusesilarefacereaunorbisericisiclopotnitemaivechi: Vacaresti ,
Plumbuitasi
Radu Voda
clopotnitesilabiserica Sf. Gheorghe Nou
celemaiimportantesireprezentativebisericisuntceleincareprincipiileclasicismuluiaufostaplicatecumaimultastiintasimai
consecventladeterminareaformelordplansiasolutiilorspatialecatsilaelaborareaelemdeplasticaarhitecturalasidecorativa
douatipurinetdiferentiate:tipul central
sitipul
longitudinal

bisericiledetipcentral serenuntalasuccesiuneanaospronaosrealizanduseunificareaspatiuluiinteriorintrocompozitieunitara

volumuldominant cilindrucubazacircularasauusoreliptica,acoperitcuolargacupola//acestuivolumiisuntalipitedouacorpuri
secundare:oabsidapentrualtarlaestsiunporticsauvestibullavest
biserica Rotunda (Letcani)Iasiprimacladiredeacesttipcenisapastrat//asamblajdevolumeprimareintersectate//
cilindru(naos)+paralelipiped(frontonclasic)+cubulet(clopotnitapestefronton)//decoratieaustera(pilastridoarsugerati)//colonada
duralaintrare//plancircularcuzidurigroaseinmasacarorasuntsapatecatreinteriorabsidelelateraledetraseucurb//inpartea
dinspreestcilindrulesteintreruptdeunlatarctriumfalcaresecontinuacuabsidaaltaruluiceestecuprinsaintrunsemicilindru
scundalipitcilindruluicentral//lavestunmicvestibulprecedatdeunporticcompusdin4coloaneionicedeasupracaruiaseafla
clopotnita
biserica TeiulDoamnei Bucurestiocompozitiemultmaiclaraatipuluicentral//planulformausoreliptica,incadratde4nise
semicircularedispusedouacatrerasarit,proscomidiasidiaconiconul,si2catreapusincareseaflascarileceduclacafas
edificiuleacoperitcuocupolacareianasteredirectdpzidurilecilindruluisisopresteincentruintruninelcircularundesinaltao
turla
intrareadinsprevestesteevidentiatadedouaperechidecoloanedoriceincoronatecuunfrontontriunghiular

bisericiledetiplongitudinal celemaireprezentative: Sf.Spiridon sibisericamanastirii Frumoasa

biserica Sf.Spiridon ilustreazaconceptiaarhbazatapeideeatratariiunitareaspatiuluiinterior //


biserica,compusasimetricin
raportcuceledouaaxeprincipale,cuprindeosinguranavaincadratadedouamicianexe:laestaltarulincadratdeproscomidiesi
diaconicon,silavest,unvestibulcuunmicdepozitsioscaraceconducelacafas //
navaesteincoronatainmijlocdeolargaturla
cesesprijinadirectpeperetiiexteriori,iarinsenslongitudinalde2puterniceboltisemicilindrice

compozitional,bisericareprezintaosolutieoriginalarezultatadinimbinareacelordouatipuristructurale

bisericamanastirii Frumoasa planasemanatorcualbisericiiSf.Spiridon//turndeaccespesocluviguros(piatrabruta),arccu


boltarisiarcsuperiorcucolionicesiclopotnitacapiforma,bisericacufrontonpalladiofaraabslat,pilastriangajatipelateral//circul
intinholulcentral,geometrieriguroasa//goluriordonate,piledezidariicareavanseaza//sistemuldeboltire2traveiacoperite
fiecarecucateocupola//planulreamintestedeformulatraditionalaanaosuluisipronaosului//fatadaapuseanaintrareaeste
precedatadeuninaltporticdoriccufrontontriunghiularformatdin4coloane,celedinmijlocfiindlegateprintroarcadainplincintru//
fatadelelateraledecoratecuajutorulpilastrilor,alcoloanelorsialarcadelor//invelitoareabisericiiareuncaracterexotic,dupa
modelulrusoucrainean//4turnuridispuseinfila2deasupracelordouacupolesi2seasupraaltaruluisivestibulului

c.Eclectismul
curentculturalcarecuprindecelemaiimpmanifestariarhalesec.XIX..curentculturaldina2ajumatateasec.XIXurmeaza
neoclasicismuluisiromantismuluiesteoarhitecturapragmatica,nusipuneproblemacanalelor,ciaintelegeriiconstructiilorvechi
princomponentelelor
arheclecticaafostinrelatiedirectacuacademiiledearhsi,implicit,cuacademismul,intelescaincercaredeverificareobiectivaa
produsuluiartistic si ca metodadeinvatare.CeamaiimpacademieafostEcoledesBeauxArtsdelaParis;princelebrulsautratat,
Julien Guadet a propus oviziune unificata ateoriei si practicii, o metoda delucru bazta p utilizareanediferentiata a ex oferite de
istorie.
patrunderea eclectismului in Rom(atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0, spre sfsecolului, acoincis cu o perioada de
crestere economica si, prinurmare, deavant constructiv.Aceastasituatie explicaimensa cantitate dcladiri eclectice,d lacele mai
reprezentativeconstructiiadministrative,panalalocmodestedeserie,careaumarcatdecisivconfiguratiaoraselor.
arelegaturacugandireapozitivistaasec.XIXunsecolincaregandireaacapatatodezvoltaremare
gandireapozitivistaesteunspiritdeapatrundelucrurilesidealeorganizainmodriguros,rational
Eclectism numeleprovinedelacuvantuleclegoaalegeunaspectdeterminantalarhdinsec19,bazatpetendintasistematicade
aalegeconstientfragdinstructuriapartinandunorcivilizatiiantsidealerecompune.
scopul creareaunuiobnouinraportcucelevechi,lipsitdeerori// sedesfasoaraintreietape :1.demontereaunormonumentein
fragmente2.inventariere 3.recompunereduparegulidiferitespiritulcreatorintervineinetapaa3a existaolibertatede
creatieaarhitectului,darcusursedeinspiratienudoardinEv.Mediucidintoataistoriaarhitecturii,nunumaidinEuropa,cidin
toatalumea
ecliectismulpunesubsemnul?ansambludecanoanefolpanaatunci,sistdeprincipiiincepesafiesubred.//deschiderespre
culturaumana//eclictismulaextinstoateepocilealearhdelaEM,larenastere,baroc,clasicismulfrancezinteresatsideartaafrici,
artaasiatica,artaamericilatine.//descoperaoimensalumeaformelordeex.lacladirileclasicesasegaseascaelemaplicatedin
egipt.//ultimeledeceniialesec19aufostcaraceclectismului,cedominaarhEuropeiaceluitimp,inspecialacademismulde
scoalafranceza//arhaceleiperioadeaufostinmodspecialfrancezisiromanieducatiinscolifranceze//celemaiimpcladiriau
fostridicateinBuc//cuacestprilejsamodificatsivecheareteastradalaprintaiereaprincipalelorbulevardecareconstituieastazi
cele2magistraleNSsiEV
imobilul Bancii Nationale arh.CassienBernardsiAlbertGalleron //
sitpunterencuprinsintre4strazisidispuscufatadaprin
catreLipscani //
subsolinalt,psi2et //
palatulecompusinraportcuoaxaperpendpfatadaprin //centrulcompeocupatdunhol
monumentalinjurulcaruiasdesf,infdpatrat4aripicubirourisisalidesedinte //
fatadelestilneoclasicfr //
corpulcentralce
marcheazaintrareaepusinevidentapehambeloretdeoordonantade4coloanecorintiene //
fatadeleprinalepavilioanelordecolt
isdecoratecu4coloaneioniceangajate //
intrecele2coloanedinmarginesgasescinnisespecialamenajatestatuicrepr
agricultu,comertul,industriasijustitia
Ateneul Roman arh.AlbetGalleron //
construitinspirituleclectismuluidscfr //
vestibululsisalacentraladformarotunda //
intrareaeprecedatasipusainevidentadeunporticmonumentalformatdin6coloanedeordinionicgrecincununatecuunfronton
triunghiular //
centrulcompilformeazarotondadlapartersimareasaladeconcertesiconferintedlaetinjurulcarorasuntdispuse
difalteincaperivestiare,birouri,salideconcertemaimici //
intrareasfaceprintrunmarevestibuldublatduninelcircularcompus
din12coloanedezidarie //
4scarimonumentale,invartitefiecareinjurulciteunuimasivpilon //
acoperireasefacecuocupola
bogatsivariatdecorata.
Palatul de justitie arh.ABallu//conceputainformepure,specificearhdestilRenasterefr//fatadaaliniatalafostastrdepcheiul
dreptaldambovitei//corpulcentralmarcheazaintrareasieconstruitdinpiatrafaltuita.Eusordecrosatsimaiinaltdecataripile
lateraleformandastfeldominantaintregiicomp.Eangajatde6pilastriirobustiincadratide2ante.//laintsremarcaprincele2scari
dmarmurasiprinarhbogataavasteisaliapasilorpierduticareocupaaproapeunsfertdinsuprafconstrsiintregulvolalcorpului
central
Palatul Ministerului Agriculturii Arh.LouisBlanc//arhitecturadestilrenasterefranceza//subsolinaltsidouacaturi,esteformat
dintreiaripiceinchidofrumoasacurtedeonoare//fatadelebineproportionate//elementelededetaliusoclul,cornisa,portalulintrarii
principale,rameleferestrelorrealizatedinpiatrafaltuitacaresedetaseazapeunparamentdincaramidaaparenta
Palatul Institutului de Medicina si Farmacie Arh.LouisBlanc //
formemaidegrabaeclectice //
fatadaprincipalaestetratatasub
formaunuiparterinalt //
intrareaprincipalaestemarcatadeunporticformatdin4coloaneioniceincoronatecuunfronton
triunghiular

Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni Arh.PaulGottereau//4turnuridecoltacelasitipdecupola;arcextremdemarela
intareincladire(clasicismfrancez);tehnicadeconstructiecupolacentrala=iluminatorimens;sprijinireacupolei=complet
independenta(stalpimetalicipanalafundatii);cupola+2exedre;//matdebunacalitate,punereinoperadesavarsita//intrarease
faceprintromonumentalaarcadainplincintrusprijinitade2coloanecompozite//volechilibrat,valoroasedetaliirealizatedinpiatra
faltuita//laparterunmareholdejurimprejurulcariuaseaflaghiseesibirouri//oscaramonumentaladispusainaxaintrariiconduce
laetaj

Alte constructii din tara //aripanordicaapaltuluiUniversitatiiA.I.CuzadinIasiArh.LouisBlanc//mareacasafostaaluiDinu


MihaildinCraiovaArh.PaulGottereau//TeatrulNationaldinIasiArhFellnersiHelmer//Palatulposteicentrale(aziMuzeulde
Istorie)siPalatulMariiAdunariNationaleArhDimitrieMaimarolu// InTransilvania
domnesteaceeasiorientarestilistica//teatrele
dinClujsiOradeaArh.FellersiHelmer//UniversitateadinCluj(1872)sicladirileconsiliilorpopularedin
Oradea(18991904)arh.KolmanRimanoczyjun.siArad(1913)Arh.LudovicSzantary

Monumente ce apartin artei noi(Art Nouveau) CazinouldinConstantaArh.DanielRenard//Cazinouldin


SinaiaArh.P.Antonescu//MagazinulOrfeuBucuresti
Contradictii: arhitectiicareaufostformatiinmanieragandiriimoderne,aurenegatarhitecturaeclectica.Sapierdutdinvedere
caracterulparticularalacestuia;foartemodernainperioadarespectiva,aasimilatrapidsiabilnoiledescoperiritehnice,facand
referirepermanentalatrecutularhitecturalalEuropei.Estestilulsec.19,expresieaschimbariiesentialeptsocietateamoderna.
Compozitional,incercaunechilibruintreistorie/societatemoderna,arta/stiinta,traditie/noutate.
Academiiledearhitecturalanseazacurentulacademism.laParisseincearcasaselivrezearhitectilorretetedecompozitiecaresa
fieadaptateoricaruicontextcultural,economic,climaticetc.

b.Romantismul
sfarsitulsec.18inceputsec.19 contemporancuneoclasicismul,sursaestearhitecturatrecutului
Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului creator individual, libertatea absoluta de
creatie, cautarea expresivitatii si a caracterului operei (in defavoarea frumosului), apitorescului etc.Recuperareatrecutului(altul
decat celal antichitatii) a condusla descoperirea valentelorarhitecturii gotice,fara insa caarhitecturileromnicesaseidentificecu
neogoticul.
Realizarile dinromani se inscriu,inmajoritateacazurilor,indirectiautilizariicupreponderntaafraggotic,introcompozitieincare
acestaisipierdeconotatiaoriginala.Analizaunorexsemnificative:parcurile dinperioadaregulamentara,palatulSutu, casa Librecht,
palatuldelaRuginoasa,casteluldelaBontide,monumentelefunerareetc.RomantismultarziualPalatuluiadministrativdelaIasi.
nuexistaunstilromanticinarh,cioarhromantica//cladireatrebuiesaseadresezesufletului,sensibilitatiiumane
John Ruskin (18191900)promotorulgandiriiromantice:"Arhitecturaeostiintaasimtiriisiapoiostiintaaregulilor"
Johann Gottfried von Herder (pictornationalgerman)"Ratiuneasgnuecapabilasainteleaganatvie,enecesarsentsi
imaginatia"
aaparutlainceputulsec19inapusulEuropeicareactieaideologiefuedaleinepocarevolutiilorburgheze//auaparutcamin
aceasipercuclasicismul2directiiftdifdarcuacelasipctdepornirelaambelecautareatrecutului//gandirearomanticaprimatul
imaginatieiindividuale,intentiasiimpsentimentului,geniulcreator,refuzuloricareidogme//arhromanticileintereseazamaiputin
forma,sauconcentratlasensuldifdecelneoclasic(formediferite)//refuzuloricareicanonartistic//conditiaartistuluidecreatorarh
estepersoanaunica,deneuitat.Sensibilitateaindividualasgjudecatadeestetica.romantismularefuzatviolentaprezenteiunui
canoncarelimiteazaexpresiapersonalaaartistului.Arhromanticicreaucladireacaoperasaseadresezesufletuluioperasafie
expresiacreatorului.
Sentnaturiiromanticiaudescoperitnatftdiversa,ftvie,ftprezentaorientareenglezaaamenajarilorpeisagerefarageometrizarea
ei.
Frumosuleplansecinfavoareaartistuluinuexprimasentimentulartistului;nuapreciazafrumosulcicaracterul//afostinspiratdin
arhsiarteleevuluimediu(redescoperire)//inMoldovasiTRsafacutapellaarhsimesteristraini//sacaracprinpreluareainmod
necriticaunorelemconstructivesidecorativedinarhitecturilefeudaledinceagotica//boltipearcedeogiva,arcesiarcadefrante
lacheie,creneluri,turnuletedecolt orientarestilisticadiferentiatapeprog>bisericaestegotica(religiozitateaevuluimediu)>
institutiapublica(soliditateromana)>muzeu(stilultempluluigrecesc)
Importanta romantismului pt. Modernitate sistemdeschis,individ,personalartistulcaredecidesingurasupraformei
arhitecturale
libertateadegandireaartistului//caracteruluneicladiri(apreciereauneioperedearhitecturafararegulafrumosului)//
redescoperireaunorstructuriconstructivediferitedecelealeantichitatii:clasicantic:sistemtrilitic,boltiinleagan,arceinplincintru;
gotic:sistemecomplexe//Baudelaire:"unartistromanticesteunartistmodern"
Schinkel(despreocatedralagotica):refuzapompa,areuncaractergrav,solemnsisublim
HeinrichHeine: constructoriicatedralelorgoticeaveauconvingeri,noiavemdoaropinii
Baudelaire :unartistromanticesteunartistmodern
Consecinte: afirmareasensibilitatiiindividuale //
operaromanticanuexprimaoepoca,ciovaloareunica,personala

TaraRomaneasca primuledificiuconceputinspiritulunuiromantismprimareste palatul Sutu(Muzeuldeistorie)Konrad


Schwink
expresieclasicizantasiesentamedievala(4turnuletepelateral);simetricp2axe;2marisaloanelateralesi2trnuletemedievalepe
axulsecundar;elemgoticelaexttamplariecuancadramenteclasice(golurirotunde)siromantice(machiculiuri)//planuldeforma
dreptunghiularaecompussimetricinraportcu2axeperpendiculareunapepealta//lafiecarecatsuntdispuse4salonase
octogonaledispuseincapetelelaturiloringuste,2cate2pedeopartesialtaacateunuisalonoval//salonaseleformeazamici
iesituridinplanuldreptunghiularceseexprimainfatadelelateralecanisteturnuletedecitadela//nudiferacaorganizarefunctde
cladirileclasicistecuacelasiprog//elemdedetaliuprofil,bosajesiramedeferestredfacturaclasicizanta//brauldteacota,tamplaria
originalafneogotice

casa Liebrecht si Filipescu (


Casa universitarilor )exemplulcelmaicaracteristicdeastfeldearhitectura//planrigurossimetric;
machiculiuri,rozase,creneluri;colterminatecucreneluripoligonale;fatadaputernicvibrata(umbrafoartejucata);tamplariigotice
vegetale.//planuldeformadreptunghiularacuprindelaparterunmareholmediancedegajaoseriedesaloanesicamere//
demisolsiparterinaltat//fatadelefoarteincarcate,darbineproportionate//fatadeleneinfatiseazatoatagamamotivelor
caracteristicestilului

Transilvania arhitecti:
Anton Kagerbaue // aripaapuseanaapalatuluidelaBontida(Cluj),primariadinClujNapoca//
romantismuldescoalagermana castelul
Peles delaSinaia//imbinarifantasticedeelemgotice,renastere,baroc//arhitecti
DoderersiSchultz

Palatul culturii din Iasi I.D.Berindei//lasfsec19sadezvunnoutipdecladiredcomertsirdemagazinecombinatecu
locuintecolectivesauhoteluri//realizatedemesterimodesti,deformatiemaidegrabapopulara//erauconstruitepeparcele
ingustedeteren,prinseintrecalcane//laparterspatiiamenajatepentrucomertsiungangboltitceconduceaintrocurteadanca
marginitade2sau3laturideconstructii//laetajeseinsiraulocuinteleaccesibileprincoridoarelungiinchisecugeamlac//acest
nouelementdearhitecturaimprimauncaractervitrat//aduceaodozadeinsalubritatelocuintelorcarenuerauiluminatesau
aerisitedirect

Leo von Klenze templugrecamplasatpunsocluf.masiv(arh.neoclasica)>romantic>modulincareesteamplasatpeundeal
inconjuratdeofortificatiemedievala,apareoreldpitoresccunatinconjuratoare//unobdefacturaanticapusinterencuo
interventieminima//goticulplasatintrovegetatieftbogatacestepecaledeainvadaarh(ideeadenaturaviecaretindesainghita
arhitectura)
reconstituirea catedralei de la Koln folosireaimaginatieipt.aputeareconstituicevacenuafostterminatniciodata
arh.engleza:tesaturadecorativaaplafonului(nervurile)

Ruskin reconstructiauneimariproprietati:disparesimetriaabsolutafolositadeneoclasiciscm>libertateaimbinariivolumelor,
decoratiilor//ansambludecladiri(locuinta+biserica):tentatiairegularului;asimetriapronuntata;nusefacreferirilaaxede
compozitie
locuintaurbanaaoraseanuluimediucompozitieliberaavolumelor,aformelor(regulacareulteriorafostasimilatasidealtetari)
Franta reconstructiaunuicastelpeValeaLoirei//crestereaspectaculoasaadetaliilor(laacoperis)elemdeevmediu//imbinari
detipromantic//sefacexperimentevolumetricesicompozitionale//utilizareanoilormatdeconstructie,intelegereastructurii>
structurispectaculoase,metalice>scurgereaeforturilorcaincatedralelegotice//structurametalicacarepreiaoanumita
conformatie?Structurala
Sec. XIX 3arhitectiintreNeoclasicismsiRomantismdinscoalafranceza
1. Etienne Louie Boullee (17281799) 17aniafostprofesorscoaladepoduridinParis//aconstruitf.putinecladiri//proiectele

desenatedupa1780:32deproiectecarefacoimaginecompletnouaasupraarhitecturii//formaesteelementuldominatorlegile
arhitecturiigasiteinnaturaelemgeometriceprimare//arhesteunsimbolalfunctiuniisistructuriiinterne(caracterulromantism)
Planse capela,cuordonarestricta,principiidecompozitieclasica,monumental //
proiectdecladiremunicipala(imbinaredevolume
geometricef.simple) //
teatru1881monumentconsacratplacerii,spectacolului,ideeadetempluanticordinulcelmaielegant
"Luminaesteceacarecreeazaefectele"
Cenotaful lui Newton (1784)monumentinchinatunuipersonaj,oofrandaadusalui,personajulnuesteinmormantatacolo
prezentavegetatieisupusauneiarhitecturilascaragigantica//folosesteformeleelementare,corpurilegeometricefoartesimple
2. Claude Nicolas Ledoux (17361806)vreasaconstruiascabariereleParisuluipuncteledecontrolaveaurolfiscal//aspiratia
spreformesimple,elementare//arhitecturaesteartacareunestetoatecunostintele,estepentruzidarie,ceestepoeziapt.
Literatura//puneproblemaarhitecturiiintrosocietatemoderna//proiectulluifaceapellasimbolism//proiectpt.unpod
elementedesprijininformeleunorcorabii//facereferintalacorpurilegeometricesimple//planurisimetricepiesedincanonul
neoclasicismuluipt.caesteasociatcompozitiilorfoartesimple,esteorigoareaplanuluiinraportcufunctiuneacaresedesfasoara
inauntru//epurareaarhitecturiideoricedecoratiecorpulgeometricprimarcunistegolurifunctionale//proiectdeorasindustrialla
Chaux formaperfectcirculara,custrazicareconvergsprepiatacentrala,undesuntcladirileadministratiei,,cladirilecelalallte
marcheazasp.Pietii,,afostrealizatpejumatate,,impsuntsicladirilepecarelearealizat:primitoare,,ordinuldoricestepreluat
intrunporticputernic,,ordonantaclasicaftvoluminoasa(halaindustriala)impproiectuluiestef.mareinarhindustriala!(cladirile
industrialecareauinceputsaapartinaarh)
3. Jean Louis Durand (17601834)esteelevulluiBoulle,promoveazaarhcomparativa,datoritatipologieiconstructiveinstituite
(toatecladirileeraulaacelasiscara)//introduceunmecanismalcompozitiei:poatefiaplicatoricaruitipdecladire,oricarei
functiuni
//oricecladiretrebuiesainceapadelatrasareaunoraxe//fragelementare,constructiisupuseunorregulicompozitionalef.Stricte
//regulaorganizariiplanului:acelasiplan,inmanaarhitectuluipoateluamaimulteformeinfctdeclima,traditiilocale,etc.
//unificareareferintelorarh.intrunsingurobarh//investigheazatipologiiarhitecturalecaretincontdemoduldealcatuirealplanului
sialvolumelor

Orasele din romania I nterventiidemodernizare


1.oraseledinlunguldunariiunelerestructuratecomplet+orasenoi
2.extindereaplanificataaoraselor
3.transformareamodificareatrameistradale;modificareaparcelarului;tramaoraselefortificate;spatiipublicedeagrement
efectdupa1860retrageri,POT,tipuldearhafatadeisprestradamodificarelentaacontextuluiurban,functioneazamaxsiacum.
1. orasenoirestructurareradicaladepedunaree
turnumagureleturnufortificatdemirceacelbatran;tramaregulataregularitateabsolutaaparcelarului;relief
particular;segregaresocialaapopulatiei;19003kmdedunareezonaverdeadevenitconstruita;piatamareafostocupatade
cladirii80%petotconturul
drobetaturnuseverin,calafat,oltenita,calarari
oraserestructurateradicalgiurgiusibraila
giurgiupedunaree;citadelaturc.Pefluviu(regulata)+adouafortificatie.parcelatanou,radial,insuletriunghiulare,neregulate,
vechisinoi;catevaaxecareducspreparc(radiale);pastreazaproprietatileexistentepentruanuaveaproblemecuproprietarii;
1910parculrestransocupatcucladir,orasextinspecontur.sec19tramaregulata.Piatacuturnturcesc.Sec200piatacirculara
devinedreptunghicublocuri
braila17895ziduridefortificati,aproapedeguriiledunarii;1832planrusprost;1834sepastreazafortificatiacircularaduplatadeo
strada;proiectareaunorspatiipublice;platformala10mpesteniveluldunariinuedeschissrpredunaree(malocupatdedepozite)
2. extinderepartialplanificata
189599zonagaradenordsispitatlulmilitar
atelierecfr1930palatcfr;garalangacaleagrivitei,cuaccesdinstreestelainceput;parcelarespreestulgarii;2corpurialescolii
depodurisisosele;tesutnouputinmairegulatcufunctiuninoi;dezvotareaspontana,rezultatadinaditionare.
galati1830extindreimensa
constanta1828
predeal
3. transformareaoraselorexistente
modernizarea tramei stradale; regularizarea traseelor existente (segmente lungi cu arce de cerc la racorduri, latime const.) noi
strazibulevardelesec19.
ploiestileagagaradesuddezonaveche;liniedreaptapespectivalunga;bulevardamplu,ritmatcupiete,zoneverzicustrazi
secundarepemargini;plandeexpropierepentrubulevard
craiovaarhpeisagistfrancez
bucuresti186870ww1;bulevardelenutraveseazazonaistoricadensconstruitacileagazoneimportantenoidecentruorasului.

ARHITECTURA SI URBANISMUL DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL


1. Contextul: schimbarea regimuluipolitic: disparitiastatuluidemocratic ideologia comunista dominaintegral societatea, iar
statul totalitar devine proprietarul aproape absolut al tuturor domeniilor economiei (nationalizarea din 1848, colectivizarea
agriculturiidin1962).Intreagaeconomieestedirijatacentralizat,arelocindustrializareafortataaeconomiei.
>efecteleasupraarhitecturiisiurbanismului:
estedesfiintatalibera practicaaarhitectilor;acestiadevinfunctionariaistatuluiininstitutedeproiectare,controlindusesi
limitanduse,astfel,inmodsever,posibilitatiledecreatieurbanisticasiarhitecturala;relatiaarhitectuluicuautoritateastatului.
politica de industrializare fortata aavut drept consecinta cresterea rapida a populatieiurbane (cu mari dificultati de
acomodare la modul de viata urban),impulsionareadezvoltarii oraselor, sporirea necesarului de locuinte (spatii de cazare0sia
dotarilorcolective,realizareaunornumeroasenoizoneindustriale.Dirijareainvestitiilorsafacutdupaunprogramstrictcentralizat.
exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului urban este simbolica, iar investitia particulara devine
nesemnificativa.Saucreatastfelpremiseleproiectariisirealizariiunorinvestitiiurbanisticedefoartemaridimensiuni.
statul a dispus de toate verigile actului de constructie :intocmirea temei , elaborarea proiectului, terenul, finantarea,
executia.
2.Evolutia arhitecturii si urbanismului a fost rezultanta influentei, determinate, a politicii statului (si a pcr) si a curentelor
epocii;evolutia simultanasi divergenta cu acestea.Interventiatotalaapoliticuluiaavut locprinhotararileccalpcrsiaconsiliuluide
ministri din 1952, prin caresadecis reconstructiasocialista a oraselor, infiintarea Institutuluide Arhitectura (dupa o perioada de
functionarecafacultateaPolitehnicii)siatuturorstructurilororganizatoriceadomeniului.
etape principale ale evolutiei politice:cucerirea si consolidarea puterii politice, perioada stalinista,dezghetul anilor `60 si
inceputulanilor`70,revenirealaregimultotalitarabsolutpanain1989.
etapealearhitecturiisiurbanismului:
a.prelungirea,inanii`50,aculturiiarhitecturaleinterbelice,prinlimbajulrationalistsicautarileuneiarhdefacturanationala.
b.episodularhitecturiirealismuluisocialist(primaparteaanilor`50)
c. arh functionalista, spre sfarsitul anilor `50, si evolutia ei in urmatoarele 2 decenii cea mai fertila peraarh rom
postbelice
d.variantealepostmodernuluisirecrudescentaarhitecturiiclasicizantecaexpresiearegimuluitotalitar,dupa1977.
3.Urbanismul studiiledesistematizareteritoriala;amenajarealitoralului
teoria urbanismului practicaprofesionala: disparitia dreptuluila proprietateafunciaraurb a facilitat difuzarea principiilor
Chartei de la Atena, aplicatein ansambluriurbanistice dedimensiunimai mari sau mai mici, inintlocalitatilor saula extinderile
acestora.Diferenta principiilor urbanistice fata decele anterioare (bazate pe mica proprietate si peparcelare) produceoruptura
radicalaamorfologieiurb.Relatiademodernizaresidistrugere.Planuldesistematizareaparelainceputulanilor60`;
succesiuneatipurilordeinterventiiurbanistice:completaridefronturi,miciansambluridelocuitsaude
dotari;cvartatele staliniste; restructurarea unor artere importante ale oraselor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia
localitatilor sau in zoneleslab construitecaracteristicileurbanistice aleacestora; legea strazilor din1976sirecuperareaspatiului
strazii;retoricamonumentalului;interventiileasupracentrelor(istorice)aleoraselor.Exemplificaripentrutoatecategoriile.

ARHITECTURA DUPA 1950
Transformarilepoliticecareauavutlocdupaterminareaceluidealdoilearazboimondialauconduslamodificareafundamentalaa
conditiilordepracticaaprofesiunii.Arhitecti,devenitiangajatiaistatuliu,ininstitutedeproiectarejudetenesauapartinandunor
ministere,autrebuitsaraspundaunorsolicitarideproiectareveniteexclusivdinparteastatului.Inacesteconditi,libertateade
creatieaarhitectilorsaredusdrastic,existandinsa,deseori,incercarideiesiredinconstrangerilepolitice,economicesiprofesionale
impuse.Inacestsens,uninteresaparteilreprezintaatitudineaarhitectilorpirnproiectareaconstructiilorsauamiciloransabluri
amplasateinpartilevechialeoraselor,carenaunecesitat,inerventiilascaraamplaasupraunoristructuriurbaneconstituiteintimp
indelungat.
Sanucademingresealadeacondamnatotcesaconstruitatunci,fiindcaamrepetagreselilecomunistilordeastergetoate
constructiileregimuluiburghezomosieresc.//casapoporuluinuesimbolulintregiiarhpostbelce//rasturnareavaloriloranterioare//
ideologiacomunistaadettotalarh//statuladevenitproprietarulabsolutaleconomiei(nationalizareadin1943prorietateprivatasi
miculcomert;1952cooperativizareaagriculturii;centralizareasistemuluieconomic(industrializarefortata)//toateregiunilesafiela
feldedezv//oraselecrescsauaparaltelenoi(victoria,onesti)//proprietateastatuluiasupraterenuluiurb(sauchiardacanuera
proprietareputeasadispunedeel)//posibilitateaconstruirimariloransambluri//statulatinutinmanatoatefazeleproiectariisi
executiei(institutedproeictate,antreprizedeconstr)//arhdevinfunctionariaistatuluisitrebiesaurmezeindicatiilepolitice
(suprafetemici,matproaste)

evolutia urb si arh, 1952politicanuinfluenteazarhitecturapreamult;19431950perspectivastalinista(duradpdvuman);


19601970dezghetrupereoarecumdeURSS,incercaredeaformaopoliticanationala;19701990regimfoarteautoritar
arhtectura diferentadintreprodusedeserieproiecttipdeimobildelocuit;produsespecialelocuintedelux,sicasetaranesti

moduleprocesdeindustrializare//echipamenetepublicehoteluri(acelasihotelaltafatada)sicaseaiculturiideacelasigen.
Mircea Alifanti sediul administrativ din baia mare 1970 ( pareacaesteacolodintotdeauna);adeptalcomunismului,seinscrie
inaintederazboiinpartidul,esteexpulzat;facestudiiprivindbisdinlemn;nuaparticipatladezbatereapentrucentrulcivic
Cezar Lazarescu presedinteUARsirectorUAUIM;prietencudej;facelitoralul,nareniciculturanicitalentulluialifanti;relatiacu
zonelemicisivechi(burghezomosiereste)interventiiviolente;sedistrugcentreleapeste25delocalitati;tramemaricarenusunt
compatibilecuceeaceestevechisivaloros;ceimaimultiarhacceptainterventiiloeinzonelevechi(altifacstudiideistorieurbana)
Exemple :
zona balta alba, ansamblu facut de Tiberiu Nica ( arh.Interbelic);disparlaturiledarscaraecorecta//realismsocialist
cvartalep+4,p+5terenuldinmijloclibersaucucrese,gradinite,introformaexistentacuscaracorecta(bucurestinoi,vatra
luminoasa,cacademiamilitara);arhitecturamonumentala
opera romana octav
doicescu

ARHITECTURA NEOROMANEASCA
panalaprimulrazboimondial
1.Premise arhitectura neoromaneasca se inscrie in miscarea romanmtizmului european, de redesteptare a spiritului si a
identitatiinationale, care,incazul particularalromaniei,adominatintregulsecolal XIXlea,nunumaiinsferaideologiilorartistice,ci
in primul rand, pe aceea a politicului. In privinta arhitecturii nu mai era vorba de recuperarea istoriei, in general, ci pe aceea
nationala.
precursori:AlexandruOdobescusi DimitrieBerindei,careafirma,lamijloculsecolului,necesitateauneiarhitecturiromanesti,ca
sisurseleprincipalealeacesteia:vecheaarhitecturacultasiarhitecturapopulara.
sporirea interesului pentru monumentele istorice sipentruprotejarea lor;reactia larestaurarile lui Lecomtede Nouy si prima
legepentruprotectiamonumentelor.
2.Ion Mincu(18501912) formatia sa profesionala; sursele sale de inspiratie;importanta acordata bisericii Stavropoleos pentru
proiectareauneinoiarhitecturiinformenationale.
lucrarilemanifest: casa Lahovari (1886), Scoala centralade fete (1890),Bufetul dela Sosea (1892), proiectulpentruPrimaria
capitalei(19001904);analizastilistica.AlteconstructiialeluiI.Mincu.
3.Scoala de arhitectura inceputurileinvatamantului romanesc dearhitectura (1891) si formareastudentilor in spiritul arhitecturii
initiatedeMincu:proiecteleinstilneoromanescsireleveeledupavechilemonumentenationale.
4.Principalii protagonisti ai perioadei: PetreAntonescu,GrigoreCerchez,NicolaeGhicaBudesti,
CristofiCerchez.Analizaunorcladirireprezentativepentrucautarilelorplastice.

noutatiindomeniulconstructiilordegenulcelorcarepotfinumiteoarecummoderneauaparutdoarsporadic:moara
Asan(1853scheletmetalicsisticla),haladinPiataUnirii(18651870scheletmetalic),hotelulTraiandinIasi(18801882schelet
metalicing.GustaveEiffel),hotelulAtheneePalace(1912scheletbetonarmatArh.TeophilBradeau)
afirmarea specificului national estecurentulcelmaiinteresantdatoritacaruiasafacutunpasinaintepedrumuleliberariidesub
tuteleatotputernicaaacademismuluiScoliidebeleartedinParis.
curentulafostunreflexalideilorceaucirculatinadouajum.asecalXIXleainmaitoatetarileeuropene,ideibazatepeexaltareain
artacasiinpoliticaasentimentuluisiatraditiilornationale.Oameniideculturaprogresistiaupledatimpotrivastilurilorbazatepe
prelucrareaeclecticaaarhitecturiloristorice,catsiacaracteruluicosmopolitalartelor,socotindcasinguracalespreocreatieartistica
proprie,specifica,nupoarefiialtadecataceeaacautariiunorformenoisprijinitepetraditiiautohtone.
nouaorientareafostinitiatasipromovatadeAlexandruOdobescu.Elsustineacreareauneiarhitecturinoi:arhitectiiautrebuintaa
patrundeinspiritularhitecturalalvietii,autrebuintadeatragedinpoporideeauneiarhitecturinoua"
inadouajumatateaveaculuidupaunireaprincipatelor(1859)aexistatoputernicamiscareculturalacareisiavealabazatezaurul
bogatalculturiipopulare.VechilecreatiiauinfluentatopereremarcabilealeluiVasileAlexandri,MihaiEminescu,Ion
Creanga,TeodorAman,NicolaeGrigorescu,IonAndreescu.
Ion Mincu esteprimularhitectcareaincercatsaopunaeclectismuluicosmopolitalarhitecturiiaceleivremioperenoiinalecaror
formeseafirmautrasaturispecificenationale. //
formatiaprofesionala:nascutin1851laFocsani,studiielementareinorasul
natal,liceulsistudiilesuperioareinBucuresti, //
obtinein1875titluldeingineralScoliidepodurisisosele.Studiasesicativaani
Scoaladebeleartesipictura.DupadoianipleacalaParissiobtinein1884diplomadearhitectlaEcoledesBeauxArts
cerceteazatipdeunancatevamanastirisicasevechidetippopularsirealizeazaproiectulprimeisalelucrariistilpopular:
Petre Antonescu nascut1873RimniculSarat.AsudiatsiellaScoaladebelleartedinParis
elsadistinspetreiplanuriconjugate:ininvatamant,indomeniulconservariisirestaurariimonumentelorsiinarhitectura.Impreunacu
altiiaupusbazeleuneisanatoasetraditiistiintificederestaurare.
cladiri:
Palatul Primariei Capitalei(19061910),Palatul Administrativ din Craiova(19121913) si Banca
MarmoroschBlank(19151923) .Plasticaacestorcladirisecaracterizeazaprininterpretareaunorelemalevechii
arh:pridvoare,loggii,ancadramentedeferestresiusi,precumsidetendintadealemonumentaliza.Fatadelesuntdivizateinregistre
orizontalecubraie,pentruaaducecladirilelascara.
afacutsilocuintecucalitatiplasticeincontestabilecasefoste:OpreaSoare,IonC.Bratianu,Malaxa,conaculboierescdelaStefanesti
N.Ghica Budesti(18691863) nascutlaIasiaurmatsielinceledinurmaEcoledesBeauxArtssidevinein1901arhitect.
afostmembrualComisiuniimonumenteloristorice
Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala(inceput in 1912) .Afostconceputinitialcu4aripidispusesimetricinjurulunei
maricurticentrale.Dupa1939aufostfacutedoartreidintrearipi.Acesteasiindeosebifatadaprincipalacuceledouaimpunatoare
pavilioanedecoltamintescdearhitecturafeudaladinMoldovasiTaraRomaneasca.
Altecaldiri:LiceuldinRamnicuValcea,bisericagrecocatolicadepestradaPolonasipropriasacasdepestr.Stevastopoldin
Bucuresti.
Cristofi Cerchez(18721955) nascutBolintinuldeSusstudiazaarhitecturalaMilano. //
numarfoarteredusdecladiripublice:spitalul
depestradaPolizu(Bucuresti),bisericadinValeniideMunte,ScoalaprimaraZoeScorteanu(Ploiesti)
afacutinschimbnumeroaselocuintemajoritateainBucuresti:vilaMinovici,apoifostacasaCandianoPopescu
fatadelecladirilorsalesuntpedeopartedotatecufoisoaresilogiiincarematerialuldominantestelemnul,iarpedealtapartesunt
divizateinpanouriincadratedepilastricucapiteluriflorale.Aparsimotivevegetalefacutedinstuc.
Grigore Cerchez(18511927) saremarcatprinlucrarilebirouluidearhitecturapecareilconducea
plasticaarhitecturalaaacestorlucrarisaadresatcuprecaderearhitecturiimuntenesti(autorAl.Clavel).Cuelementeprelucratede
aicisaurealizatafatadele Universitatii de Arhitectura dinBucuresti,sialecorpuluinouadaugatpaltuluidelaCotroceni.
Constantin Iontzu (CasacorpuluididacticdinBucuresti,sicaseparticulareinPloiesti,Bucuresti,Sinaia)
In Transilvania

Jacob Deszo si Komor Marcel PrimariasiPalatulCulturiidinTarguMuressicladireaVulturulNegrudinOradea
Kos Karoly muzeullocaldinSfantuGheorghe.

IONMINCU
In dezvoltarea istorica a arh in Rom, un moment de o insemnatate deosebita il consituie per moderna de formareaoraselor, d
elaborare a unei arh nationale orasenesti. Mincu este, fara indoiala, figura centrala a acestei per. Personalitatea lui Mincu se
contureazain cadrul perde formareaarh moderne rom. Inraport cuincepaturilemiscarii urbanisticecaremarcheazatransf tirgului
feudal in oras, arhitecturaromaneascamodernaapasitpecaleauneiafirmarioriginaletirziusicumulteezitari.Pela1884,candIon
Mincusa intors dela Paris,unde terminase Academiade BelleArte ca arh diplomatal guvernului francezprofesiuneadearh,era
totusi destul de bn confurata, iar statutul social al arh facuse saltul hotaritor, integrandul cu drepturi depline in randurile
intelecualitatii. Era firesccainaceastapersasefiapelatlabogatulvocabularderezolvarispatiale,constructivesidecorative,oferite
dealte parti aleEuropei,unde asemenea edificiiisi facuseramaidemultaparitia.Acestprocesderapida transfinRomceleidea2
jumasec19 pare sa fi constat in coexistentasiintromasura,inopozitiaprincipalaa maimultor curente,carevordetoriginalitatea
sc romanesti d arh. Definireaacestor curentesitendinteceseinfruntapetarinularhitecturii orasenestilasfsecXIXleainRomania,
nevaajutasaneapropiemmaimultdeoperaluiIonMincu.
IonMincusaindreptatcatrearhpentrucadoreasaconstruiascaaltcevadecatlucrariingineresti,caresepareau
anonime,studiasesipracticase,inaintedeaplecalaParis,ingineriacivila,farapreamultaconvingere.Dorintadafacemaimult
saualtcevavineinacelasitpdintruncrezdeintelectualpatriot,careisivreaoperelemaievident,simaiactivintegrateinvalorile
culturiinat
IonMincuintelectualsensibilsiprofundlegatdeidealurilegeneratieisale,plecaselaPariscuimagineafrumusetilor
romanestigandindprobabilcasiarhitecturacamodalitateartisticapoateserviidealuluinationalcasipicturasauliteratura.In
scoaladeBellearteelaabsorbitdeopotrivaprincipiilecompozitieiclasicecasitezelerationalistfunctionalistealeluiGuadet.
ConservatorsitraditionalistprineducatiecasiprintemperamentMincusevatinedepartedeexceselemodelorcaside
inovatiileprearevolutionare,contrareideilorsaledresprearmoniesisimplitateincareelreunesteprincipiilearhitecturiiclasicecu
celealearhitecturiipopulare.Acestaatitudineilajutasasetinadeopartedearh.ofcialasisaabordezeproblemainovatieicuo
exigentaanticadeosebita,punandoinspecialpeterenulsolidaldeterminarilorfunctionale.
Introoperarelativputinamplaintroremarcabilaactivitateteoretica,introviatasobra,incareoinaltaexigentamoralane
aparedublatadeunascutitsimtalnuantelorsiumorului,introneobositaactivitateptintemeiereascoliisimiscariinationaledearh,
Mincuneoferaimagineauneiluptecontinuidintreluciditate,rationalism,credintaingeniulartisticpopularpedeopartesi
nationalismulvulgarsaucosmopolitismuleclecticdealta.Oluptadusacusocietateadinjur,sicuelinsusi.Oluptaincarebiruintele
suntlafeldevaloroasesiinsructivecasiinfringerile,sicarefacedinacestmareprecursorofigurasingularainistoriaarhitecturi
romanesti.
Operele de arhitectura LucrarileluiMincusuntputinnumeroase,introactivitatedeaproape30deanielarealizatmaiputinde15
lucrari.Inoperasaacuprinsinsaogamafoartevariatadedomeniideladesenuldemobilier,lamonumentalulfunerarsi
restaurareamonumenteloristorice.CatevadinlucrarileauramasnumaiinstadiuldeproiectOspelulComunal,adicaprmaria,
TeatrulNationaldinIasisicartieruldeviledenumitCetatearomaneascaalecaroradesene,saupierdut...
Celedouaresedintedelux,dincareprimaesteaziCasasciitorilorMihailSadoveanuiaradouaClubulSindicalal
MinisteruluiMetalurgieisialConstructiilordemasini,seaflasituatepeCaleaVictoriei,lamicadistantaunadealta.//apartin
perioadeideinceputacariereidearhitectaluiMincu,fiindrealizateintre1887si1889,imediatdupacasaLahovary,darintro
manieracutotulopusaacesteiaTipuldeplan,dispozitiaspatiilorinterioare,compozitiafatadelorsiintregularsenaldeforme
decorative,balustrade,ancadramente,plafoane,pardoseli,totulafostdemultscris,transcrissiparafrazatinmiidevariante.
La
casa Monteoru vomremarcaholulcentralpe3nivele,scaraamplificatadevastaoglindapepodest,sufrageriacusumbre
lambriurisideschisaprintroveriera,spregradina.La casa Vernescu neretinatentiaplafoaneleincasetesichesoane,deformesi
cuornamentatiipecitdvariatepeatitdeabundenteinmodelajecasiincul,darmaialesaceascaraspiralatacareculmineazain
rotondacusplendidearcade,caoapoteozaaspatiuluicurbsicaresinguraarfideajunspentruadamasuraputeriidecreatiea
unuimarearh
casa Lahovary(1886) eareproprelucrareaunorelemsifspecificevechiiarhrom//distributierationalaaincaperilorinlegatura
cufctlor,matsitehniciconstructivetrad//plasticaarh,clara,insotitadbungustinpotrivireaproportiilor,indozareadecoratieisiin
armonizareaculorilor//inplanpiesaprincipalaoreprezintaholulspatiosinjurulcaruiasuntdistribuiteincaperile.//infatada
principalaelementuldominantesteunperondeaccesacoperittratatsubformaunuipridvordecasaboiereasca..
Bufetul de la sosea(1892) afostrealizatdupaplanurilepentruunpavilionrom(restaurant)destinatexpozitieiinternationalede

laParisundenuapututfiiexecutat. //
areelemtradcaracteristicecaselorpopdedealsilocboieresti. //
plasticaarhitecturala
miscatasiomaredarechilibratabogatiededcorcuroluldeaevidentiapartilesupalefatadelor. //
accentulepuspefoisoruldela
etlacareurcaoscaramonumentala,extceeacoperitadeomarepoalaainvelitoriiacareipantaurmarestepeceaascarii //
in
parteaopusafoisoruluiapareologgieincompcareiaaparcanisterepliciusorschimbatealefoisoruluiornamentefloraledefaianta
coloratacatsiarcadele
Scoala centrala de fete(1890) //
arelabazaoconceptieclasicacareamintestedeimagineasiformeleregulate,simetriceaunor
ansamblurimanastirestidelasfarsitulsecXVIIsiinceputulsecXVIII:Hurez,Antim //
planulformadreptunghiularacompusdin4aripi
cupartersietajfiecare,dispusesimetricinjurulunorcurtiinterioare.
//
circulatiasiacceselelatoateincaperilesefacprintrosuitade
coridoarelargicareinconjoaracurteainterioara..Inparteadinfundacurtiiseaflaunmicamfiteatru.Laetajseaflainternatul // curtea
interioaraestemarginitalaparterdeosuitacontinuadearcadetrilobateinacolada,sprijinitepecolonetedepiatra.Zidulde
deasupraarcadelorestetapisatcuornamentefloralerealizatedinceramicacolorata. //
fatadelesuntimpartiteundouaregistreprin
intermediulunuibrauplasatlanivelulplanseuluidintrepartersietaj.Fatadaprincipalaare3elementemajoredistincte:uncorp
cuntralcuintrareasidouapavilioanedecolt,usordecrosateasezateinprelungireaaripilorlaterale.Liniilesimplesisuprafetele
netedealefatadelorsuntinvioratedecatevaprofilesiaccente.Printreacestea,colonadacurtiiinterioarecutoatadecoratiasa,apoi
pefatadaprincipalabraulmedianfacutdinfaiantapolicroma,lintourileferestrelorsilantulcontinuudearcusoaresprijinitepeconsole
deteracotasmaltuiteverdedesubstreasina.Deasemeneabowwindowuriledelaetajulpavilioanelordecoltamintescde
musarabieurileturcesti.
prinacestetreilucrariimportanteIonMincureprezintaunpionierinslujbaafirmariispecificuluinationalinarhitectura.

CULTURA ARHITECTURALA A PERIOADEI INTERBELICE
1.Conditii generale politice si economice: nouarealitate a tarii dupa Marea Unirepopulatiasisuprafata tarii;Constitutia din
1923 si unificareaadministrativa.Regimul politic.Dezvoltarea economica: criza de supraproductie din192832 si momentul devarf
din1938.
2.Contextul cultural: afirmarea noilor generatiideintelectuali;pluralizmulexpresieiartistice.Disputatraditionalismmodernitate
sicautareaidentitatiispiritualenationale;operspectivadiferitaasupraspatiuluiruralsiasupravaloriloristorice.

3.Arhitectura si urbanismul: culturidiferitealeurbanului:VechiulRegatsiteoriilecareauapartinutimperiuluiaustroungar
dezbaterea de idei si protagonisti; noutatea in peisajul arhitectural romanesc. Rolul principalelor reviste de arhitectura:
Arhitectura(19061944);Urbanismul(19321942);Simetria(19391947);BuletinulComisiuniiMonumentelorIstorice(19081945).
4.Urb si evolutia oraselor: // cadrul legislativ:prezentaprobl d sistemetizare inlegileadministrative:Instructiunilesinormele
pentru intocmirea planurilor de sistemetizare din 1939;legislatia locuintei. // teoria urb: importanta lui Cincinat Sfintescu
Urbanisticagenerala si speciala,Superurbanismul.Altecontributii teoretice: Ion Davidescu, Duliu Marcu,AlexandruZamphiropol.
//
amenejarea teritoriului:protectiepentruamenajarealitoraluluisiavaiiPrahovei. // impplanurilordesistematizareincomparatie
cu interventiile propriu zise; analiza unor exemple de planuri de sistematizare: Sibiu,Bucuresti,Iasi // categorii de operatii
urbanistice: localitati noi (statiuni maritime) si cartiere inorasele existente;proiecte si interventiiin zonelecentrale:amenajaride
spatiipubliceurbane.
5.Curentele arhitecturalepercucea mai mare varietatedeorientarisicautaristilistice,existanddifnotabileintreVechiulRegat
si teoriile alipite dupa primul razboi mondial.Arh au practicat, deseori, arhitecturi dif.Principale curente: permanenta arh
clasicizante: prelungiri ale eclectismului si, dupa 1935, manifestari ale clasicismului modern; corespondente ale acestuia cu
ideologia perioadei, arhitecti exemple. // arh ArtDeco, ca primafaza amodernitatii.Caracprin, ex semnificative. // arhitectura
moderna // arhitectura neoromaneasca. Schimbareade atitudinefatadesurseletraddeinspiratie:dlaarheologiadecorativaspre
semnificatiile profunde ale arh populare; rolul decisiv al lui G.M.Cantacuzino in aceasta modificare de optica.. Arhitectura
neoromaneascastiloficial.
6.Arh moderna a.Asimilareacirculatiaideilorsicontactelecumediileavangardisteeuropene:impluiMarcelIancusiarevistei
Contimporanul(in per 19241930) // climatul cultural gen al soc rom: noua arh e asimilata noului spirit al ep.Prin beneficiari:
intelectualitatea cu deschidere culturala,dif societati j institutii sift putin,statul.Arh modernadevine rapid un noulimbajd consum,
alaturi de arh neorom. // difuzareaarh modernefavorizatadeboomuleconomicaldeceniului4afostdifinregiuniletarii:centre
maiimp.
b.Principale caracteristici: onouinterpretarefunctsispatialaaprogrdearh;scoli, cladiridebirouri,halealimentare,sanatorii,
loc sociale etc.Cristalizarea ap si a imobilului de raportmodern in Buc. // expresia plasticasispatiul int.Varietatearepertoriului
formal concretizata prin realizarile dif arhitecti.Atentia acordata detaliului.Limitele de asimilare a gandirii moderne, in absenta
discursului critic:rap dintre fatada j volumetria,d factura moderna,si planul tributar trad comp academiste.Influentele celorlalte
curente arhitecturale. modificarea radicala a imag urb;frag urb unitare (bd. Magheru sicart VatraLumi dinBuc, etc.)j imp lor in
nouaconfiguratieestetica.
c.Horia Creanga (18921943)
cel mai imp repr al arh moderne rom.Etape ale arh sale: pana in 1929;cautariin directia
simplificarii formei (cu accente ArtDeco), si in directia coerentei spatialfunct vila dr. Petru Groza, Deva, 1927, vila Medrea si
imobilul PopGheorghiu // 1929 cca.1936:modernismul deplin, caracprin rationalitatea organizarilor funct siprin utilizarea unui
voc formal exclusiv modern, insotit de teme comp proprii. Cladiri imp: imobilul ARO, bd. Magheru (19291931), vilele Miclescu,
Bunescu si Cantacuzino, imobilele Davidoglu, Ottulescu, BurileanuMalaxa etc. // dupa 1936: reducerea severa a formei spre
esential avand drept consecinta disparitia poeticii etapei anterioare.Influenta decisiva pe care a avuto proiectarea cladirilor
industriale delaUzineleMalaxa.Alteconstructiiimp:celedouaARO(CaleaVictoriei,HaleleOber,pavilioaneledeexpozitiidinparcul
Herastrau /// Arh nouasimplitate, fereastra orizontala, volume claresi puternice, gustul superiorsiaristocratic allinieidrepte //
volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Haleleobor,Hotelul Aro Brasov, PalatulCultural/Cernauti //lucreaza cu
tanurulHaralambGeorgescu
Marcel Iancu 1907infiinteazamiscareadadaistainpreunacuTristanTzara;192223seintoarce,infiinteazarevistaContemporanul
impreunacuIonVinea;artistplasticpictor,grafician;absolventunorstudiicomplexedearh;arh:nulinteresaorezolvareaplanului
clarasirationala,catiliinteresaexpresiaplasticaaintsiaext;vitralii,desene,grafitiaplicatepecladiri,mobilierul(uneori);utiliza
culoareacumultaforta(tencuialacolorataacoperitadealtiproprietari);finanteazasingurContemporanul. Exemple de lucrari 1926
vilapttatallui,afostpictata//vilapentrupictorulDaniel pictataext+dormitor ,fotoliugenRietveld// vilafuchs1927ferestresi
parapetdefacturanavala(hublouri )//vilaChihaiescu,simetrica// vilaIlutaraumplan ,
barsubscara//vilaJuster pecolt,
et12
duplex ,pgaraje,terasasolar,anexe// locuintaMilitaPetrascuateliervitratcu2niveluri ,
vizibildelasupantadormitor//imobilul
Gold trepteidenticecurafturile,primulmobdebucatariemodern
Duiliu Marcu (18861966) initialexperimentaseprocedeelesiformeleacademismuluidescoalafranceza(casaparticulara)siapoi
peaceleaalearhdeformenationel(CaminulstudentescsiTeatrulNationaldinTimisoara)apoisaalaturatmodernismului.Astfela
realizatcatevalocuinteparticulare(CasaBusila)siprecumsiblocuricuap.DeasemeneaarealizatoseriedeedificiiBucurestenecu
caracteradministrativ: cladireaComitetuluideStatalPlanificarii,AcademiaMilitara,BibliotecaAcademiei,MinisterulAfacerilor
Externe .Acestaareinplanofdreptungiularasimetricadesfasuranduseinjurula2curtiint.Fatadaprinlungade100demetribine
proportionatasimplaplacatacumarmuradeRuschitaesteprecedatapetoatainaltimeadeunsirdestalpicare,legatiprinarcade
,marginesclaparterunportic.Deasemeneatotelarealizatsi PalatulMinisteruluiTransporturilor
(19371945)
lucrariindomeniulurb Dezvindustrieisiacomertuluidupaprimulrazboimondialauatrascatreorasemanadelucrufaptcareadus
laocresteresimtitoareaacestora.Aaparutlegeaptorganizareaadministratieilocaledin1929careprevedeaobligativitateapt
centreleurbsibalneoclimatericesasiintocmeascaplanurilepe10ani.Astfelsainceputstudiulsiredactareaplanurilord
sistematizarepentrumulteorase:Buc,Cr,Cj,SfGheorghe,Bv,Bc,Campulung.Studiilesiplanuriledesistematizarisizonificariau
ramasinsainceledinuramadecelemaimulteoriingropateinarhiveleprimariilororaselecontinuandsasedezvlavoiaintamplarii.
Lafeldeneglijateaufostsilucrarileedilitare.ChiarinBucuresticuexceptiacatorvaartereprincipalesicartieredevile,ceamai
mareparteaorasuluiaramasfarapavaje,faracanale,faraapa,faraluminaelectrica.Astfelactivitateaurbanisticaadatputine
rezultateconcretepozitive.
in
domeniu urbanistic saucreatcartierenoideloc(cartiereleDorobanti,Filantropia,Clucerului,Linarieietc.)
sainceputdegajareasilargireaactualuluiBd.N.BalcescusiaCaiiGriviteidelanivelulGariideNordinsus.
programele impuseacesteiperaufostrelativreduse:a)casamodesta,economica;b)vilaburghezacomfortabila;c)casaderaport
cumaimulteap.Urmeazaoseriedeedificiiadministrative(majoritateacladirialeMinisteruluideFinante)siimobiledebirouri
apartinandunorsocietatiparticulare.Deasemeneasauconstruimultebisericiromanestiinprovinciileaflatepanain1918sub
autoritatestraina.
curentul stilistic careadominatarhacesteiperioadeafostocontinuareaceluinationaldinperanterioara.Nouaorientarea

prezentatinsa,pealocuri,untraditionalismcunuanteexagerate,specificideologieivarfurilorburgheziei.Subimpulsulacestei
orientaricareintelegeafrumosulprinexcesuldeformesipodoabe,saajunslaoarhemfaticacaresindepartadincincmaimultd
operinaintasilor.
Insacerinteleeconomieijaleprogkreauimpuslimitareaplasticiidecorativejmaiestriaunoradintrearhauduslarealiz:cladiri
valoroas

in domeniul locuintelor caseleeconomicetip,cu1sau2caturisipivnita,dregulaimperecheatejdispusesimetric(arh.I.D.


Traianescu)Apsuntde23camcudependinteeconomicejconfortredus.Plasticaarhinliniimariechilibratajsimplu,recurgelaelem
tradprelucrate.
printrelocuinteledetipvila seremarcaceledatoratearhTomaT.Socolescu,Const.IotzusiPopper.Acestevileauincaperilestranse
compactintrocompsimpla,echilibratasifunct,cupartersiej.Fatadelesuntpuseinevidentafieprinfoisoarepitoresticuscariextsi
paramentdepiatracioplitacombinatacufasiiorizdecaramidaaparenta,fieprintroplasticaarhbogatainelemtradrealizatedin
piatranaturalafatuitasimarmura.Arhicelormaimultelocuintedeacestgenvadesteinsatendintacatreunexcesdeformesielem
decorativefaraaficerutedevreofunctanume:balconaseingustesibowwindowuri,adeseagreoaie,loggiicucolonetedin
zidarie,uneleprefabricate,ornamentedeipsosaplicatepefatadesiacoperisuriinaltesijucate.Formulaplasticaabalcoanelorscoase
inporteafaux,culoggiisifoisoaremultipleafostaplicatasicladirilordelocuitcumaimulteniveluri.
dintreimobilelecuap delocuitsremarcavastacladireptsalariatiiBanciiNat(Arh.PetreAntonescu).Plasticamonumentalajde
detaliusuntdebunacalitatereusinduseadaptareajudicioasaaformelorvechiiarhpamantenelaocladiredemaridimcu4
niveluri.Parterulrobustsitratatcaunsubasmentsirealizatdinpiatracioplitasirostiuta.Restulparamentuluifatadelorestedin
caramidaaparenta.OaltacladireceseimpuneprintinutasobraesteCasaAlbadinCraiova(Arh.Const.Iontzu)birourilapartersi
treietajedeapartamente.
la
cladirileinaltedebirouri seincearcadeasemeneaaplicareastiluluineorom.Astfelimobilul(fostAstraRomana)dinPtC.A.Rosetti
(Arh.P.Smarandescu)parterplus5etultimulmansardat.Cele2fatadecatrestr,inegale,racordateinunghiobtuz,prinintermediul
unuipaviliondecolt.Solutialegariifatadelorcuciubucesiimbogatirealorculoggii,colonetesiornamenteaimprimatcladiriiun
caracterinmaremasuraartificial.Tendintaaceastavaditadeimpodobireafatadelorsiaintfaraatineseamadefctedinpacateuna
dintrasaturilecaracnegaalearhromanestidinaceastaper.AstfeldecladirisuntpalatulVamaPosteisicladirileMinisteruluide
Finante.
exceselecelemaimariaparlanumeroasele biserici
ridicateinTransinaceastaper.Astfel:CatedralaortodoxadelaAlbaIulia(
Arh.V.Stefanescu)eopastisaaunorfdearhreligioasadinprimajumasec.alXVII.Apareaiciotendintademonumentalizare
fortatasiunexcesdeelemdedetaliu.OaltaastfeldecatedralaeceadinCj(Arh.C.PomponiusiArh.G.Cristinel).Unadinputinele
operevaloroaseecateortodoxadinTimisoaraArh.I.D.Traianescu(maialespt.formeleeiint)sibisericaSf.ElefterieNoudin
Bucuresti(Arh.Const.Iotzu)
indomeniu arhitecturiicivilesuntrarecladirilereusiteincaresaincercatimplementareastiluluineorom.UnexarputeafiiBanca
MarmoroschBlank(Arh.PetreAntonescu).Seobscaracmonumentalaluniceisalefataderealizatadinpiatrafatuita,marmura
,granit,fierforjat.Apareaiciinterpretareaunorformedearhitecturavechemunteneasca,cambinatecuelementealearhitecturii
moldovenesti.
anii19291933aufosttulburatideograva crizaeconomica .AcestlucruaavutefectasupramoduluiincaresadesfasuratarhIa
detoanumedirectieramuraeiceamaisolicitatafostceaalocincareaufostinvestiteobunaparteacapitalurilorretrasedin
bancilefalimentare.Astfeldatoritaeconomiiloraaparutosensibilatendintadesimplificareafdeexpresiearh.AstfelMinisterul
Justitiei(19291932ArhConst.Iotzu)areincompfatadelorunelefmodernizatedfacturaclasica,darcontinesiuneleelemcutotul
strainearhtradromanuntandastfelintrucatvasensuluneinoidirectiiceaveasaapara.Altecladiricuinfatisarispecificautohton
sunt:PalatulPatriarhieidinBucuresti(19321936Arh.Gh.Simotta),cladireaInstitutuluideIstorieN.Iorga(Arh.PetreAntonescu)
domeniulincareideeaafirmariiddataaceasta inspiritmodern aspecificuluinational
inarhsaimpuscumaimultsuccesafost
insaaceleallocizolatecareaparinBuc,Pl,Campinasiinregiuniledeluroasesaupelitoral(Arh:Const.Iotzu,TomaT.Socolescu,
G.Simotta).
Inacelasitimpsaufacutprimiipasispreformeleunei arhitecturinet
moderne careaveasadomineultimii89anidinaintedecel
dealdoilearazboimondial.Afimareaacesteinoiorientariafostlegatadecampaniadeconstrinitiatadupacrizaeconomica.In
primulrandredresareaactivitatilorindustrialeaprilejuitexecutareaunorimpcladirimenitesaadaposteascaproceseledefabricatie
dindiframuriindustriale:uzinemetalurgice,fabricidevagoane,halevastecumarideschideriprevazutecuscheleterobustede
rezistenta,sistemespecialedeiluminatetc.Acestelucruriaudetfolosireanoilormatdeconstr:fier,betonarmat,sticlasisatrecutla
adoptareaunorplasticiarhitecturalenoispinperfconcordantacucaracpropriualmatfolosite.Realizari:UzinelefosteAstra
VagoanedinBv,UzineleMalaxaalecarorplanuriaufostmaritedeArh.HoriaCreanga.Halelesedistingprinbuneleproportiisiprin
tehnicaingrijitaalucrului,inclusivaparamentuluidecaramidaaparenta.Intrarealucratorilorelargtratata,marcatadepiloni
monumentalisiurmatadeoaleemarcatacupomi.TotCreangaaproiectatsifabricadetevisiotelaria(azirepubleca).Apoicladirea
fosteisucursaleauzinelorFord(Arh.P.Em.Miclescu),fosteleuzinedeavioaneI.A.R.Brasov(G.M.Cantacuzino),complexuluzinei
metalurgicedelaColibasi(Arh.OctavDoicescu) cadrulcelorlalteramurialearhtrasaturilespecificemodernismuluiauaparut

sporadic.Delaprimelemanifestaricurentulmodernistaintratinsainconflictcumaivechiulcurenttrad,careaveainsamulti
sustinatori.Experientaprofaprofundata,orientarearealista,precumsiadoptareauneimetodejustedecreatieaudattotusi
arhitectilorcuoculturaaleasaposibilitateasarealizezefieinspiritnetmodern,fieinformetradmodernizateoperevaloroase.Astfel
dearhitectierau:HoriaCreanga,DuiliuMarcu,OctavDoicescu
celemainumeroasecladiricareapartinarhcivilemodernesuntcladiriledelocuit:vilaizolata,imobileleizolatesaugrupatepe
strazicuregiminchis.Eraumaitotdeaunaretrasedelastr,cugradinainjursiavandderegulalapartercatevaincarerideprimire,o
saladeluatmasanudependinteleei,unbiroucuanexe,iarlaetajlaetajcamereledelocuitcutoateanexelenecesare.Lucrarilede
finisajerauexecutatecugrija,adeseacu:placajedepiatra,pardoselidemarmora,deparchetalessidegresie,usiextbogatedinfier
forjatetc.


Arhitectura monumentala
Palatul administrativ din Galati astazisediulComitetuluiMinicipiuluiGalatisi alConsiliuluiPopular alMunicipiuluiGalati,
acompus peun plan simetric, cu un corp principalinlungulbulevarduluicarepurtapeatuncinumeledeCaleaDomneasca,fiind
artera principala a orasului portuar. Doua aripi secundare, mai scunde si multa mai modest ornate, inchid intre ele o curte
posterioara de facturastrictutilitara. Fatadelecorpuluiprincipal, care, prin pozitia sa urbanistica, e lipsitdeoperspectivafrontala,
sunt placate cu opiatra galbuie si desenatein trasaturiviguroase, marind astel potentialul expresiv al materialului.Doua registre
mari ,cuprinzind,primulincaperileparteruluisimezzaninuluisialdoileamarilesalidereceptie,salaconsiliuluisicabineteleoficiale,
se suprapun intro egalitate confuza pe care decorul bogat al etajului nobil nu reuseste so anihileze total. Impresia de
incertitudine si chiar deoarecare monotonie se accentueazaprinsimetrianediferentiata aaxelorverticale:fatadaeimpartitaintrei
segmente, insuficient distincte,fiecarelarindulsaufiindcompuscucitetreiaxe,maistrinseincorpurileextreme,mailargiin corpul
central, care acuza holul de intrare si sala de consiliu de la etaj. Decrosarea usoara a volumelor la extremitati, subliniata de
acoperirea lorindependentacuciteunacoperisboltit,indicaintentiaclara deafifostconceputecaunfeldeturnuridecalaj,dupao
schemacurentainarhitecturapalatelorRenasteriifranceze.
Decorul acestei fatade in care golurile inalte ale etajului termintate cu arce devirf de lance ca si coronamentulcrenelat
aduco sugestie venetiana, poate nuintimplatoare intrunorascare, peatunci,eraprincipalulportalRomaniei,secompleteazacu
detalii create de Mincu in spiritul unor forme ale arhitecturii traditionale: butoni, discuri , acolade, ocnite is chiar ciorcirlani ce
orneazacoamaacoperisului.
Banca Comertului din Craiova , astazi sediul Filialei Academiei R.S.R.este o lucrare postuma, terminata pe baza
desenelor din 1906ale lui Mincu,abia dupa moartea lui.Eareprezintaal doileaedificiupublicdefacturamonumentala,prezentind
o compozitie mai inchegata si mai echilibrata decit Palatul Administrativ din Galati. Aceasta cladire centrala a Craiovei oferqa
privirilor unvolum bineproportionat,ale carui fatade laterale sustincainaltime si tratare plastica fatada corpului principal orientat
catre piata. Partitionarea inregistreorizontale puneinevidentaetajuliarinfatadaprincipalaorizontalitateaeintreruptadeceipatru
piloni pe toata inaltimea cladirii, suprainaltati peste cornise cu turnuletelanternouri, subliniind monumentalitatea corpului central
.Ancadramentele ferestrelor, in special a celor de la etaju, cornisa, lucarnele si lanternourile, acoperisurile repeziincununate de
crestedeciocirlani,decorulemblematiccupiesedebronzsidesenulvigurossicursivaltuturordetaliilor,poartapecetealuiMincu.
Opera si conceptiile lui Mincu au cunoscut, precum se vede, interpretari diferite si contraversate. Inciuda limitelor sale
istorice, Mincu neapareazicauninaintas,alcaruirolinarhitecturamodernaromineascaeste deosebitdeinsemnat.Inalteconditii
sociale,cualte posibilitatitehnice,cualteconceptiiesteticearhitectiizilelornoastre,pretuindoperaluiMincuesentaeidepatriotism
sideframintareinovatoare,sestraduiescsarealizezearhitecturaromaneascaazilelornoastre.


Arhitectura civila putemdistinge2categoriidepalatesicaseboieresti:

primacategorieceapartineperioadeideinceput
sepastreazavecheastructacaseiboierestipamantenecudouacaturi
parterulefolositdeobiceiptdependinte//etcontineincaperiledlocuitdispusesimetricpdeopartesialtaauneilargisali
mediane//foisorultradcuscaraextesteinlocuitcuointrareacoperitaunporticcupartersietformatdin2ordinesuprapuse,alipit
fatadeisidispusinax//scaraafostmutatainint//estepastratfoisorulinchisdepefatadaopusafiindtratatcaoincapereiesitadin
liniafatadei

Moldova Universitatea veche dinIasifostpalatdomnesc,din1860universitate//contineunsubsolpartial,unparterusor


inaltatsiunetaj//elementuldominantilconstituiecorpulcentraliesitdinliniafatadei//cuprindepasajulboltitalintrariipestecarese
prelungestelaetajsalonulmare//palatul CantacuzinoPascani Iasicorpulcentralseincheiecuoabsidacutreilaturi//scarade
onoarecu3rampeocupaparteadinfundasaliimediane//salonulcelmaredelaetajseprelungestepestepasajulboltitalintrarii//
dupatransformareainspitalsalonulafosttransfinparaclis//laacesteexplinuriledominainraportulcugolurileinspiritultraditiei
locale

TaraRom cladirileauintrareamarcatadeunrezalitincoronatdunfrontontriunghiular// casa Kretulescu (Muzeulliteraturii


romane)Bucrezalitulcaremarcheazaintrareaedecoratcu2ordinesuprapusedpilastriiclasici//laparterdoricscund,laetionic
cupiedestal

casa marelui logofat Dinicu Golescu conceputainacelasigen


adouacategoriedelocuinte conceputeinspiritulclasicismului palateledomnestisicaseleboieresti//construitedupaplanurinoi
,maidezvoltate,diferitecadispozitiesiorganizarespatialadecatprimele//unelecladirisuntcompusedintrunvolumprismatic
compact
//incaperilesuntdispusepe2etajeinjurulunuimareholcentral

Moldova
casa marelui vistiernic Alecu Bals constructieampladeplandreptunghiulara//camerelesisaloanelorambeloretaje
suntdispusepedeopartesialtaauneilungisalimediane//fatadaprincipalaestedominatadeuncorpcentralproeminentce
corespundecelor2marisaloane//pefatadacoloaneangajate,frontontriunghiular,bazaopaca,bosajgreu

casa Vasile Ruset (Muzeuldestiintenaturale)plandeformapatrata//aretreirezalite2lateralesisimetricesiunulpefatada


principala//celelateralecorespundsaloaneloriarcelcentralcontineunpasajboltitlapartersimarcheazaintrarea

TaraRomaneasca
palatul domnesc al lui Grigore Ghica al 4lea //celmaipretiosexemplardearhitecturaneoclasica//volumul
cladiriiprismadesectiunedreptunghiularacecuprinde2etaje//camerelesuntdispusesimetriclapartersilaetajinjurulunuihol
centralsiaunuiscurtcoridorlongitudinal//simetriaplanurilorestetranspusasipefatadaprincipala//motivulcentralestepusin
evidentadeunusordecros,inaxulcareiasegasestelaparterintrarea,marcatalaetajdeolargaarcadaincadratade2goluri
dreptunghiularesideunaltoreliefreprezentandoteoriedenimfe//fatadelesuntdivizateorizontalin2registre:registrul
corespunzatorparterului,maiscund,cuprindeferestredreptunghiulareprinseintrunparamentdebosaje//registrulsuperior,mai
dezvoltat,areferestreinaltecuparteasuperioarainsemicercincadratedearceinplincintrusprijinitepeimposte//pavilioanelede
colt,decoratecupilastriicorinticisifrizecupalmete,suntincoronatecufrontoanetriunghiulare//altepalateauplanulinformadeU
//inunelecazuricorpulprincipalestedispuspelaturadinfundsiesteprecedatdeocurtedeonoare palatul lui Mihai Sturza din
Iasi//altcazcorpulprincipalestedispuscatrestrada palatu l
administrativ dinIasisi
palatul Stirbei (Muzeudeartapopulara)
Bucuresti
//acestuiadinurmaisauadaugatmaitarziuunturnpecoltuldinnordmotivulcentralcucariatide
Teatrul national din Bucuresti edificiulcelmaiimportantalTariiRomanesti //
edificiugeneroseraconstruitdupamodateatrului
italian //
cuprindeaunparterspatios,multerandurideloje,foyer
Alexandru Orascu celmaiimpreprezentantal clasicismului inRomania
//

actualul Hotel Bulevard ,laintersectiaC.VicoriacuBd.

Elisabeta //

Biserica Metropolitana delaIasi//Saformatingermania
Anumitatendintadeprelungireaunuicurentdupaceaceastaarhdisparuseinoccident

palatul Academiei ,
vechea universitate din Bucuresti // intre19121914isaadaugat,inmodcriticabil,unetaj //
cuprindeao
lungaaripacentralacudouaetajeincheiatalaambelecapetecupavilioanemaiinalte,cu3etaje //
intrareaprincipala,dispusain
mijloculcorpuluicentraleramarcatadeuncorpdecrosatceeradecoratcu6coloaneioniceridicatedeasupraunuisubasment,
incoronatecuunfrontontriunghiulardecoratcuunamplubasorelief //
impreunacuCarolBenisbisericaDomnitaBalasadin
Bucuresti
Transilvania clasicismulapareinjurulanului1800,lainceputsubfunuibarocsimplificat//acestnoustil,cunoscutsicaempire
,ilintalniminmodspeciallaCjsiSb//sarenuntatlaformeleteatralealemodenaturiibarocului//realizarileauainfatisarelinistita
darfestiva//vocdecorativpilastriifolositiinformeleunuiordincolosal,coloaneceapartinordinelorionicsaucompozitdivizand
fatadeleintravee,ancadramentesimpledeferestrecuprofileputine,balustradedepiatraajuratecompusedinmotivesimplesub
formadelant
palatul Teleki ClujNapocasfarsitulsec18//fataderelativsevere,divizatein2registreritmatede2sirurineantreruptede
ferestre
//ferestreledelapartersuntincadratecupilastrisibosajemari//celedelaetajcupilastriigracilicorintici//curteainterioara
aripacuintrareaareetajuldegajatdeocolonadadestilcompozitcupiedestalesibalustradaajurata//unadinaripilelaterale
suprapuneredearcaderobuste,elipticesiscunde
palatulToldalaghiKorda douaripicucapetelerasfranteinunghiinjuruluneicurtiinterioarepatrate//clasicismulsamanifestat
subaspectuluneisimplitatiimpresionante

fostul colegiu reformat ClujNapocadouaprofileorizontalecesubliniazaseparatiaintrecele3etaje//ramefoartesimpleale


ferestrelorinmijloculfatadeiprincipaleunusordecroscepuneinevidentapasajulboltitalintrarii//decrosulsecontinuainsussise
prelungestecuunturnuletdeasupraetajului3

Primaria din Cluj formelesobreaveausafieinlocuitesauimbogatiteinuneleedificiipublicecuelementeapartinandrenasterii


casa Zsombory dinClujarhitecturadelocuinte

arhitecturareligioasa unadincelemaiimportantecladiriinstilclasic catedrala romanocatolica din SatuMare


cuprindeonavaunicaflancatapedeopartesialtadecate2niseinaltesiadanci
inmijlocuntranseptcubratelerotunjitesubformaunorabsidelateraleesteincoronatcuomonumentalacupola
fatadaprincipalaesteprecedatadeocolonadaformatadin6coloanecorinticecuantablamentsifrontontriunghiular
fatadaafostincadrataulteriorcu2turnuri
Oras tipologii arhitecturale
delainceputulsecolului19panalaprimelerazboaiemondiale,peisajulurbansamodificatsubstantial
revolutiafrancezaaavutcaurmaritransformaripoliticesiprogresulstiintific
intreagastructuraurbanaamarilororasesaschimbatradical(caracterul,imaginea,moduldefunctionare)
Leonardo Benevolo clasificaevolutiaorasuluiin2fazelegatedetransformareasocietatilorsiaarhitecturii
Primafaza seincheiein1850 faza liberala(adezvoltariiurbane)
Adouafaza seincheieodatacuprimulrazboimodial(19141918) faza postliberala
FAZA LIBERALA
cauze :mecanismulevolutieiindustriale/////crestereapopulatieiurbane,aproductieisiamecanizariiacesteia
aparelasf.sec18,inAngliaex.:Londra,1millocpanain1800,in18512,5milloc.
sf.sec18inFranta:reteafoarteextinsadecanaledenavigatie,faptceesteschimbatdeaparitiacaiiferate;
derevolutiaindustrialaseleagaaparitiaproductieideserie,mecanizareasistemelorproductive, crestereapopulatieiurbane
(ex. Londraavea 1.000.000 loc. la sf. sec. XVIII,in 1861 avea2.5mil;Manchester12.000loc.,ajungeunsecolmaitarziusaaiba
400.000 loc.), perfectionareasistemelorde circulatie terestra(drumuri,canalenavigabile,dupa1830 aparecaleaferata)aparnoi
poliindustriali noilegaturiinteritoriu(canale,drumuri,caleaferata1830);
industriaseconcentreaza dea lungul apelor (circulatiamateriilor prime si aproduselor), apoiinjurulunorzoneincaresau
descoperitzacamintede carbunesiminereudefiermineledecarbuni industrie depreluclareafierului nucleeindustriale
transformareaunuiteritroriuurbaninter.Industrial
Separarea artei de oras panainsec19,arhitecturasebazape2descoperiri:
o perspectivacamijlocdecontrolalspatiuluiurban
o raportareaarh.laceaclasica(greci,romani)
acumperspectivaesteinlocuitadegeometriadescriptiva(Monge)planulsifatadamaiimportantedecatperspectiva
schimbarea unitatii de masura din unitati raportate la om (mana, picior)la metru(din astronomie) abstractizare,
renuntarealamodeleleclasice(renascmaiapoiinarh.neoclasica)
modeleleclasicepreluatelainceputurilerenasteriisetransferain arh. neoclasica (partial),partialsuntinlocuitecuo
arh.dereferintamedievala (romantica) ,siapoicutoatestiluriletrecutuluiianastere
eclectismul .


Raportul proiectului de arhitectura o structura institutionala
institutiileseschimbalainceputulsecoluluialXIXlea,bruscsaumailent
institutiaimportantacomanditarainarh.semodificad.p.d.v.alcomanditorului:monarhul>institutiicareapartinunuistatmodern
(primariile,municipalitatile)
seacordaomaimarelibertateproprietatiiprivateindetrimentulstatului
structuralegislativaexistentapanain1800,vechileobiceiuritransmiseintimpcareincercausaregleze sferaprivatuluiinraportcu
sferapublicului
oinitiativaimobiliaraafost imobilul de raport (initiativaeconomica)princarelocuintadevineomarfa:locuintasefacepentruafi
utilizatadealtcinevacuscopuldeaobtineunprofitprinvanzaresauinchiriere
interventiepublica(supravietuireavechilorlegi)controluldezvoltariiurbanedispare,careaavutcaefecteaparitiaunormari
periferiilangaansamblurileindustriale,lipsindoriceelementdeigienasiconforturban
auaparutlocuintecolective,ieftine,pt.muncitoriinoilorfabricicuscopulderentabilizaremaximaainvestitieifacuteinlocuinta
orasulsedezvoltalavoiaintamplarii,potentatdeodezvoltareindustrialafoarterapida
treptataparinterventiisuccesivealeunorstatecareconstauintrolegislatiemaibinepusalapunct:
ex:legiledeexproprierept.ocauzadeutilitatepublica
ainceputsareglezedezvoltareafoarteliberaaoraselor,salimitezeinterventiaprivata
ex:Frantaexpropriaterenurileagricolept.aseconstruicaleaferata;inRomania,Cuzaaintrodusin1864legea
exproprieriicetraducealegeafranceza
altelegicatre1850seintroducconditiiminimedeigienapt.oriceconstructie:suprafataminimapt.dormitorsibucatarieinfunctie
denr.depers.,obligatoriuungrupsanitar,oriceincapereincaresedormeasaaibaolumina
directa+aerisire,repartitiasuprafetelordeferestre/suprafataconvenabila
acestelegiauduslatrasformariurbanefoarteimportanteinAnglias.a.

Consecinte : periferiiimensesimonotone necesitateainterventiilorpublice.


lasfsec.19inceteazaactiunileliberale
2 tipuride legi :legeadeexproprierepentrucauzedeutilitatepublica(Franta,1841)
devinemodel
pentrutoatetarileeuropene(It,Belgia,Ro)
legiptimbunatatireaconditiilordeigienainaglomerarileurbane(Anglia1845)
punct de pornire a urbanismului modern. (suprafata minima pt locuinta; iluminarea si aerisirea unei camere, nr de
pers/camera).



FAZA POSTLIBERALA
sf.sec19
modelulHaussmannian
inmultetarisepuneproblemaaglomerariiurbane,problemedefunctionareaorasului
Haussman propune un model f bun de oras modern: interesul privat in echilibru cu interesul comunitar.Interventiilemunicipale
faceau distrugeri importante in orasele vechi; se modifica structura orasului si struct populatiei urbane (apar noi profesii, o noua
stratificaresociala burgheziaerapaturaceamaiimportantadarmuncitoriieraumajoritari).
Structurapopulatieiurbanesiproduseletehnicealeindustriei(metalul)dau tipologiiarhitecturale.
La inceput metalul imita struct de lemn, apoi apar structuri originale: constructii industriale, poduri, sere, expozitii, gari, pasaje
acoperite,marimagazine.
Locuinta: partiuldictatdenevoidiferiteadaptatlanevoileurbane
imobilulderaport=programdearhitecturaurbanadestinatdensitatilormaridelocuire;
Vila:suprafetemaimariincartierediferite

Orasul postliberal (dupa 1850)



Parisul Haussmannian

orasmodern,perfectfunctional,unmodeldeamenajarept.toateoraseleeuropei
sautrasatnoiaxedecirculatie,oreteadecomunicatie,aextinsorasulanimandperiferia,Ilimpartein20desectoare
(arondismente)
arealizatmaimultereteledeechiparepublica:reteleedilitare,decanalizare,apa,iluminatulcugaz,transportpublic,reteade
scoli,spitale,piete,parcuri,iarfiecarearondismentaveaprimariasa
interventiapublicasiceaprivataincepsaseintrepatrunda
interventiilepubliceimportanteauavutdreptconsecintademolareaunormonumenteimportante(biserici,etc)
orasul,strada,devinspatiipublicemoderneincarespatiilecomercialelaparterulcladirilordelocuitfacpartedintroambianta
noua,modernaaorasului

Orase postliberale

Parisul Haussmannian orasulseextindeinafarafortificatieivechi,suprafataParisuluisadublat;//


orasulimpartire
administrativa // arealizatreteledeechipamente,aamenajatininteriorulorasuluiparcuripublice,bulevardeleaufost //
reparcelate
>imobiltipic
Barcelona // orasulseextinde,esteportalMediteranei //
devinecelmaiimportantcentruindustrialalSpanieiinsec.XIX //
0
exploziaindustrialaaduslaocrestereaorasului //
organizareininsulepatratecuL=130m(45 lacolturi)
Ringul Vienez //intre18181859armataacceptaideeadearenuntalafortificatiicaredevininutileintehnicamodernaarazboiului
ramaneosuprafatadeterenfoartemare//tramastradalafoarteregulatafacelegaturaintrestructuraurb.vechesicartierele
periferice
ringformainelara//relatiacuorasulvechisefacecuolegaturafoarteorganica,atrameistradala,naturala//interventiaeste
foartevizibilapt.cadealungularterei(ringului)seaflanistespatiibogatplantate
Atena 1835primulplandeextindere,dupaceGreciasiacastigatindependentafatadeImperiulOtoman //
extindereaocoleste
acropola,protejando //
orasulseextindepeogrilaortogonalasiintroierarhieaspatiilortributarabarocului
Berlinul spresf.sec.XVIIIareostructurabarocasimedievala,desfasuraredealungulunuiaxlungdefacturabaroca //
in1860
capataostructuracomplexa,cuformeregulate,proiectate //
saufacutextinderisuccesive,nuafostunsingurproiectaplicatpe
teren
Florenta : afostcapitalaintre1864si1871 //
areunnucleuroman+opartemedievala //
suferainterventiirenascentiste(sf.
Anunziata) //
vechilefortificatiidispar
Roma // insec.XVIIIzonaromana(vestigii) //
primeleinterventiimajore:axecelegaucelemaiimportantebisericicatolice,
treceauprinsuprafeteseurbanizate,devindirectiidedezvoltare //
nuafostunorasindustrial,elconcentreazatoateinstitutiile
statalemultifunctionari //
saulargitstrazile,auaparutpietecuarhitecturaasemanatoarecucealocalaaasimilatnouaformaa
orasului //
serealizeazaocomunicareintreorasulnousicelvechi //
seregasescfragmentedecartierepeplanregulat // auaparut
strazinoi //
zonavechesetransformaprinextinderiregulate
Milano // areunmiez,nucleuistoricmaidezvoltatcalaFlorentasimaimaredecatalRomei //
unplanf.marededezv.sarealizat
in1894 //
arepotentialdedezvoltareeconomica
Madrid // extindereasafacutpebazaunuiplandextindere //
orasliniarcuarteraperifericacareseparaorasuldteritoriul
inconjurator
Helsinki //suferatotodezvoltareregulata,esteinconjuratdeapa

NEOCLASICISMUL
(sec.alXVIIIleasialXIX,EuropasiAmericadeNord)//existaolegintreneoclasicismsi antichitatea
greaca si cea romana //aspiratiaculturalasaorientatspreclasiculantic(valabilpt.oprimaperaEM,renastere,baroc,
clasicismuldecurte,neoclasicism,sec.XXlegatderegimulautoritar,totalitar(Stalin,Mussolini,Ceausescu)//clasicula
insemnatoanumitaaspiratiespreechilibrulgandirii,spreoclaritateaformelor// neoclasicismul = stilarhitectural,curentcarea
aparutina2ajumatateasec.XVIII//sepuneproblema:cumareaparutaceastatendintadeinspiratiecatreantichitateaclasica?
Cauze 1. Contextul politic //
miscariledina2ajumatateasec.XVIII(revolutiafrancezasiformareaSUA)noiformestat,
careaucautatoformadeexpresieauneinoiautoritatipolitice// revolutiaindustrialaageneratoclasaputernicaaburgheziei
carecautaunmoddeexpresieaputeriieconomice,politice// neoclasicismulseasociazacuprezentaburgheziei;inEuropaa
generatoarhitecturaurbanaburgheza//rococoulapartinevechiiaristocratii.Esteoarhitecturapreponderentrurala
2. Contextul cultural // neoclasicismulesteoreactieimpotrivarococoului
substantadecorativaesteimportanta,interioarelesuntsofisticatesirafinatereprezentauaspiratiileburghezieiurbane
3. Descoperirile arheologice aureadusinteresuloamenilordeartacatrelumeaantica //
renastereaincercandsareinvielumea
antica,sabazatpecunoastereaantichitatii //
Albertiainceputsafacareleveeaunormonumenteaarh.Antice// exploziea
interesuluipt.cercetarilearh.datoratitalienilor,francezilor,englezilor //
lainceputulsec.XVIIIsaudescoperitcele2orasePompei
siHerculane,sublavaVezuviului,cutemple,strazi,decoratii,fresce,locuinteobisnuite(oraseintacte,neatinsedetimp) //
turismul
iaunavantconsiderabil,Italiacontinepunctelefinaledecalatoriealefrancezilor,germanilor,englezilor// academiaFranteidela
Romainsec.XVIIIainceputsaacorde"PrixdeRome"celormaibuniarhitecti,pictori,sculptori(seacordaburseinRoma,locul
undesanascutcivilizatiaEuropeana) //
bursieriiauinceputsareconstituiemonumenteleAntichitatiiredatecorectlascara
Caracteristicile arh. neoclasice
reintoarce,reutilizeazaunelearhetipurianticecareleregasimsubformaunormonpublice:piramide,temple,arceledetriumf,
termele
tensiuneartisticaintreaspiratiaspredecupareafgeometriceelementare,primaresipreluareaidenticaaunorexaleantichitatii
neoclasicismulfatadeclasicismulanticcautaformesimplepecareleasociemcuunmodrationaldeagandiarhitectura>
imagineastandardamodelelorantichitatii:volumefoartesimple,liniinete,referintalamodeleutilizateinantichitate//suprafete
monocrome(albul=nonculoareaarh.neoclasice)//contrastef.puternicedeumbrasilumina///porticef.regulateasezatepeo
suprafataf.maredezidarienuda//arhitectulneoclasicexprimauneleefectedesoliditate,permanenta,solemnitate//
atemporalitate(antichitatesec.XVIII)legaturaintresecolelecareaustatintreele//claritateaexpresieiarhitecturale//
neoclasicismulesteoarhitecturainternationala,autilizatexpresiisimilareindiferitetari//limbajulisigasesteparticularitatiin
diferitetari
Franta analizareaoperelorantichitatiiprinspiritulrational//vreasadescopereprinicipiile,tehnicilecompozitionalealeacestora
Anglia acreatpebazacunostintelorarheologiceoarhitecturanoua
Germania ideeadarecreaoarhoculturaanticareinnoitacarecautasaexprimeorecunoasterepolitica,economica,culturala
Italiatraditiaaexistatintotdeauna,careatraversatsievulmediu
Rusia prinPetrucelMareainfiintatorasulSt.Petersburg,claditintroarhitecturaneoclasica
SUA isicautaoidentitateculturalaprinarh.Antica//Jefferson(presedinte18011809)acreatansambluridearh.neoclasica
Planse seacordaimportantaf.marereleveuluiprecis,detaliile,structura/// ocercetarerationalaasist.tehnice(detaliide
imbinareapietrelor,constructive)specificfrancezilor/// saincercatoreconstituireaacropoleiAtenei/// Piranessicunoastere
f.aprofundataaantichitatii
faceoreconstituirefantezistainspiritulantichitatii;sugereazaospatialitatecorectasidecoratii:
coloanecorintice,arceinplincintru,subliniazaimportantaruinelorantice
in
Franta legaturacuarh.clasicistadecurte:diferenteesentialedelimbajorientatdirectcatreantichitateaclasica///dispare
independentascoliifranceze///apareoanumitarigiditate,simetrie,suntprevazuteelementeclasicefolositeexclusiv:colonade
nesfarsitecaredefinescsp.public,sp.grandioaseacoperitecubolti,decoratecucasetoane///prezentaimportantaasuprafetelor
mariaziduluiorb,tratatcunistegolurif.Simple///volumetrieelementarasimpla///colonadacontinutalapartersearticuleaza
deprezentaziduluisauagoluluif.mare,rezultanduncontrastf.mareumbra/lumina(ex.gradeneacoperitecuunsfertdecupola,
cucasetoane)/// Odeonul (Paris) intrarecucolonadamasiva,disparefrontonulcornisaesteaccentuataseparareacelor2

niveluri
doricmasivsisimplusoliditatea+masivitateacladiriiansambluurbanArculdeTriumf

Teatrul de la Bordeaux volumf.simplucuinaltimeegala(sugestiedetempluanticinconjuratdeportic)turnulscenei
tratatsimplu,decoratiaesteeliminataholuldeintrareacelasilimbajclasic,expresierobustacarearputeaapartinesi
exteriorului
robustlaparteadejosbosajputernic;elementedecorativedispuseriguros,simetric
secXIX Biserica Madeleine (Paris) estedefaptuntempluanticarhitecturatempluluiestetransferataarh.
bisericiicrestinenumaiexistaaceaelegantaacombinariiideiiantichitatii,estepreluatdirecttemplulpagan
in
Anglia numaiexistaotraditieputernicaaclasiculuiseresimteinfluentaluiPalladioantichitateaestedescoperitade
arhitecti,arheologi,oamenideculturarezultaoarh.f.Riguroasatemplegrecestiprezentadoricului(laromanimaiputin);
suprafetetratatef.Simplu Sir John Soane (
1753
1837)cladiriinovatoare:trimiterelaspatialitateatipicaacladirilorpublice

romane(ex.termele)bancaAngliei/// Friedrich Gilly (
1772
1800 )soclugigantnupreaaexistatinantichitatearculde
triumff.dezvoltaticei4piloniomasivitatesporitamarisuprafetedeplinincontrastulcuporticul(doric)proiectteatru:
exacerbareatendintelorsimplificatoare(sepoatedescomp.f.simpluinvolume)
Leo von Klenze (17841864) moduldeautilizareferinteleclasicept.functiunivechisaunoiinMunchenreferinte

clasice(aluziilatemplulantic)+simplificariinlateral
Karl Friedrich Schinkel (17841841) muzeulvechialorasului(paralelipiped,fatadaprincipalacolonadanesfarsita),

numaiestemarcataintrareapropileeintrariinorase(inginerief.simpla,contrastf.puternicparteacentrala(intrarea)si
volumulsimpluincareesteincastratafatadaintrarii)teatruldinBerlinsuprafetemarivitratept.holuricevamaimodern
inchisoaregolurif.mici,imagineatemplului,bosajf.puternic,accesprinarcinplincintru
ARHITECTURILE NATIONALE SI REGIONALE

3curente :neoclasicismul,romantismul,eclectismulauuncaracterinternational,semanifestadifprin:utilizareaunuilimbajf.bn
definit(neocl.),raportarelaarh.medievala(romantism),tipdegandiresiproiectareaoricarericladiriintrosuccesiunedeetape
(eclectism)
tehnologiamodernaseintroducepestetot
uniformizareamijloacelordeproiectarepecareleaavutlaindemanaarhitectul
neoclasicismulsiromantismulauvariatdelataralatara,infunctiedecultura,darseinscriauinaceeasisferaarhitecturala
sf.sec.XVIIIinceputulsec.XIXaparprimeleideideparticularitatinationale:importantafolclorului
diferenteledearh.suntlegatedeaparitiastatelornatiune(ideeadeadelimitaincadrulunuistatopopulatieomogenad.p.d.v.etic)
ex.Franta :statcentralizatpopulatiedominantfranceza+altepopulatiisiausubtiatcaracteristicilelor:Bretoni,Provensali,etc.

Italiasaunificatcatre1860,iarla1870Romadevinecapitala

Germania :unificarestatelorgermane
Imperiul AustroUngar :imperiumultietnic
Miscarea romanitica cautacafiecarenatiunesasiafirmeidentitateaculturala

ideologienationala aimpulsionatsifactorulpolitic(saimpartitimp.AustroUngar)indiferitetari:Serbia,Transilvania,
Cehoslovacia
acautatsaticapeteoexpresieidentitara(oarh.germanatrebuiesafiediferitadearh.italiana,spaniola)
factorulculturalseimbinacucelpolitic
nuexistaoseparareintrecele3curente,aucoexistat
Ce este o arhitectura nationala esteoarhitecturacareseinspiradinpropriultrecutarhitectural filosofii,oameniidecultura,
arh.impunlimitelestiluluinational ideeadeareluaprinmijloacearh.expresiatraditieiunuiloc cautarileauinsemnato
inventareaarhtrecutului arh.regionala,nationalanuaavutcumsareiaoarh.careaapartinutunuitrecutde200500deani
maidevreme identitateanationalainventeazaceeaceainsemnatoarhitecturanationala
cautareculturala deastabili
nistetipuriformale,spatiale,decorativeintrunansamblucaresaexprimesituatiaexistentainEuropadiferentef.maricaretindeo
traditieculturalanationalauneclectismincareformulealetrecutuluinusuntdiferentiatecalegaturacuarh.,cicauntrecutbine
definit
exempledemonumentecareprinacelasisistemdecompuneresarezulteooperacaresaexprimeidentitateanationala

Grecia areunprecedentanticoarh.nat(inarh.bizantinaf.puternicprezenta)//clasicismulexpresienatinGreciaprinintindere
Turcia deceniul4alsec.XIXmiscaredereforma// d.p.d.v.arh.sarealizatocopiereaunorarh.dinOccident(primulpasal
modernizarii)// sf.sec.XIXcautariexpresivealepropriuluitrecutnationaldefacturaorientala
Serbia auadoptatcastilnationaloarh.bizantinamodernizata//
limitelearh.nationalesuntf.putinprecise// sepune
problemaarh.nationalaasemanatoarecualtetari
Franta eclectismuldefacturafranceza// curenteregionaleBretonia(continuareauneitrad.maivechi)
CoastadeAzur:sainventatunstilmoderncureferintelaarhitecturamediteraneana
Italiainurmaunificariirezultaregiunimaricuotraditiearh.f.Diferita//suprematiauneiregiuni//sepuneprobl:careeste
stilulnationaloficial?//CamilloBoitaafacutrestauraridemonumente,adefinit5stilurinationale:1. Lombard (arh.romanica)
Milano:arh.decaramidaaparenta,arcaturiinplincintru//2. Romanobizantin (Venetia)arh.variatadinintregulbazin
Mediteraneean,cutraditiilocale//3. Toscan //4.Romastil
cosmatesc //5.Sicilia
stilarabonormand
dinnorduleuropei+
influentearabe
Planse:
Anglia traditiamedievalacontinua//sistemulFackwers//miscareaArts&Craftsasocieredearh.f.diferite;evolutiaprin
cercetare,epurareaplanului
Elvetia asociazaarhitecturadinzonemontanecuturnuldesupraveghere(Fackwerg)capataoformarelativnoua
Franta stilulbreton(NVFrantei):reiamasivaconstructiedinpiatra
stilCoastadeAzur(arh.mediteraneana):volsp,golurimarilaparter,livingmare;seinscrieintruncerclocaldinS.
Frantei
sudulFranteivariantecarecautasapunainevidentavolumelesuple+asimetria(pitorescul)
ExperientedinN.Europei:primulplanalbisericiiin Olanda :volummasiv,turncuclopotnita,arhitecturapt.careconditiileclimatice
incepsapunaprobleme
Helsinki EeroSaarinen
aparinovatiitipurideprelucrareaparteruluicuorigoareaimpartirii
ex.arhregionala Venetia :traditieaarcaturiibogatdecorate,anumittipdeacoperis,decos,etc
ex.Spania traditieputernicaraba
tipologievariataaarhitecturiioraselor
ex.Bulgaria arhitecturabizantina
ex.Turcia folclorulcapataimportanta,unanumittipdevolum,acoperisfoarteplatadaptatclimei,proportiietc.

Experiente momente importante


marileexpozitiiinternationaledinEuropa
Londrapavilionimensdinsticla(CrystalPalace,1851)
pavilionulnationaltrebuiesafieconstruitintromanieracaresareflectespiritulnational
pavilionulfinlandezdominantaacoperisului,materialpiatra
BosniaHertegovinaareoarh.locala,populara
Serbiaarhitecturabizantina

Romania BisericaStavropoleos,Coziasi3Ierarhiformelecelemaireprezentativept.Romania;toatecelelaltepavilioanede
dupa1900nusemaireferalaarh.bisericeascacilaceacultasiceapopulara.