Profesor : Studenti :
Prof.univ.dr.Marius Lungu Matic Florin Cristian
Sfirlea Catalin
1
Cuprins
Bibliografie
2
Capitolul I
1.1 Aspecte generale
Oamenii care s-au ocupat si cercetat despre peninsulele Europei au fost Ielenicz M. in lucrarea :Geografia fizica
generala,Marin I-. Geografia regionala Europa, Lungu M.- Geografia continentelor, Marius Lungu,Anca Albu,
Marian Marin,Ion Marin,Daniela Plesoianu in lucrarea Geografia Continentelor Particularitati Regionale.
3
Capitolul II
Peninsula Iberica
Penininsula Iberica este cea mai mare si mai masiva dintre peninsulele Europei
Meridionale,avand 588415 kmp,fiind isolata de restul continentuluiprin masivul lant al Muntilor Pirinei .
Forma peninsulei este apropiata de cea a unui patrulater. Strabon o compara cu o piele de taur desfasurata.
Tarmurile sale sunt slab fragmentate. Lipsesc inflexiunile adanci, desi in regiunile de tarm de tip ria, (in
NV), acesta lasa impresia unei fragmentari accentuate .
Structura si relief.
Relieful Peninsulei Iberice se caracterizeaza printr-o accentuata masivitate .Altitudinea sa medie este
de 660 m, fiin alcatuita aproape in exlusivitate din munti si podisuri inalte .
Structurile dominante sunt cele de varsta hercinica. In cadrul acestora se recunosc insa vestigii ale
structurilor caledoniene si chiar mai vechi. Suprafete insemnate sunt ocupate si de structurile alpine. In
acestea din urma s-au diferentiat ca stil tectonic de la o regiune la alta. Astfel, se deosebesc masive
muntoase cu stratele puternic cutate si cu sariaje de mare amploare, cu reprezentarea bogata a faciesurilor
de mare adanca si cu continuitate de sedimentare din paleozoic pana in eocen, care alcatuiesc asa
numitele alpide. Tipice pentru aceasta categorie sunt Muntii Andaluziei. O alta categorie o formeaza asa
numitele iberide,din care fac parte muntii Pirinei, Iberici, si Cataloniei . Acestia se caracterizeaza printr-o
cutare mai slaba, lipsa sariajelor, facies petrographic variat (de mare epicontinentala), si numeroase
lacune stratigrafice. In zonele axiale ale acestor munti sunt adesea incluse blocuri vechi, paleozoice.
4
O alta categorie de unitati o formeaza bazinele tectonice umplute cu sedimente complexe,ca de exemlu
bazinul Ebro,in cadrul caruia sunt reprezentate atat depozitele lacustre cat si cele fluviatile. Cele mai noi
formatiuni ale Peninsulei Iberice alcatuies fasiile inguste de campie de pe litoralul vestic (Campia
Portugaliei) si largile golfuri ale litoralului estic.
In general, marile unitati de relief din peninsula Iberica se suprapun unitatilor structurale ale acesteia.
Cea mai vasta unitate de relief este Meseta. Aceasta este situate in partea centrala a peninsulei si se
compune din doua mari platouri inalte de 600-800 m : Platoul Castliei Vechi si Platoul Castiliei
Noi,despartite printr-o dorsala muntoasa, denumita Cordiliera Centrala. In vestul Mesetei este situate
Campia Portugaliei. Aceasta reprezinta de fapt periferia apuseana a Mesetei,puternic puternic coborata
de-a lungul unor mari linii de fractura. In NV Mestei, in Galicia,se intinde o veche peneplena ce a fost
fragmentata de dislocari tectonice sip e care raurile si-au format vai largi ce separa masice de munti cu
flancuri domoale, alcatuiti indeosebi de granite,gnaise,si sisturi cristaline. Peneplena aceasta plonjeaza
catre mare, dand nastere unei succesiuni de golfuri si promotorii de tip ria. In NE, Meseta este inchisa de
Muntii Iberici .Culmile lor, orientate NV-SE, sunt constituite din cuartite,calcare si sisturi paleozoice,
separate de depresiuni-sinclinale,umplute de depozite mezozoice si cainozoice continentale . Pe rama
Nordica a Peninsulei Iberice se insira culmile muntilor Cantabrici si Pirinei. In Catalonia,in lungul
tarmului mediteranean, de la Pirinei si pana la varsarea lui Ebro se intend Muntii Cataloniei, cei mai josi
din lanturile tertiare ale Peninsulei Iberice (altitudinea maxima = 1741 m). Intre Ebro si Jucar sunt situate
culmile foarte ramificate ale Muntilor Valenciei (2070 m) . Intre Jucar si Gibraltar sunt situati Muntii
Andaluziei (Cordilera Betica). In partea centrala a Cordilierei Betice, in Sierra Nevada, s-au produs
cele mai puternice inaltari, realizandu-se recordul de altitudine din intreaga Peninsula Iberica : 3478 m in
varful Mulhacen.
In relieful dominat de munti si podisuri al Peninsulei Iberice se inscriu si cateva arii de campie. Cea
mai mare este Campia Andaluziei situate in sud vestul peninsulei, de-o parte si de alta a
Guadalquivirului. Campiile sunt prezente si in partea central a marii depresiuni tectonice a Aragonului,
ca si in zona de litoral, dar dimensiunile lor sunr modeste.
Clima
In peninsula Iberica, in mare masura, clima este determinate de expunerea sa dubla : o fatada
atlantica supusa influentei unor mase de aer umed si temperat de cald si o fatada africano-mediteraneana
supusa influentei unor mase de aer fierbinte si uscat . Intreaga peninsula (cu exceptia muntilor inalti) se
caracterizeaza prin medii termice lunare positive in tot timpul anului. Pe litoralul vestic, temperatura
Medie a lunii ianuarie este cuprinsa intre 7 si 10C, iar pe litoralul sud- estic aceasta urca pana la
12C.Regiunile interioare se racesc mult mai mult,media lunii ianuarie are 4,5C la Madrid. Cu toate ca
5
temperaturile medii lunare sunt positive, nu rareori se inregistreaza geruri de -10C si chiar mai mult.
Temperaturile sezonului de vara, in general foarte ridicate, se diferentiaza, in acceasi maniera; in V si NV
Datorita influentei Atlanticului, temperaturile medii ale lunii celei mai calde sunt relativ mici (18-20C),
in timp ce pe litoralul SEajung pana la 28C.Fierbinti sunt si cele 2 Castilii, unde temperature maxima
inregistrata a fost de 50C.Rezulta ca in regiunile interioare ale peninsulei se realizeaza cele mai mari
amplitudini termice.
Precipitatiile sunt neuniforme si ca regim si ca repartitie teritoriala. Regiunile vestice si nord-
vestice, supuse influentei Atlanticului,primesc cantitati care depasesc in mod frecvent 1000 mm/an, iar pe
alocuri trec de 2000 mm/an. Regiunile interioare ale Mesetei si litoralul sud-estic primesc cantitati
insuficiente de precipitatii : 400-500 si chiar 300 mm/an pe tarmul Mediteranei sau in Castilia Noua
Hidrografia
http://geografialba.blogspot.ro
Tajo alaturi de Guadiana,Guadalquivir si Duero se varsa in Oceanul Atlantic, in timp ce Ebro se varsa
in Marea Mediterana, reteaua tributara Mediteranei este mai saraca in raport cu cea atlantica
(Segura,Jucar,Ebro). Regimul scurgerii este caracterizat de o perioada lunga secetoasa vara
(Meseta,coasta Mediteranei); fluvial Ebro are o curgere relative constanta (615 m/s);curgerea subterana
este dezvoltata in special in regiunile calcaroase. In Portugalia cele mai importante rauri provin din
Spania ,traversand Meseta printr-o serie de defilee,transportul fiind astfel ingerunat.Cel mai lung rau este
Douro (in lungul cariua se gasesc 15 mari lacuri de acumulare ),Guadiana curge in sud catre golful Cadiz,
formand frontier cu Spania, la fel ca si raul Minho situate in nord.
6
Vegetatia
Peninsula Italica
(http://ro.wikipedia.org/)
Peninsula Italic (Apeninic) este cea mai mic dintre persinsulele Europei Meridionale i ocup o
poziie median n Mediterana fiind izolat de restul Europei prin puternica barier muntoas a Alpilor,
ngustimea peninsulei are repercusiuni importante asupra fenomenelor geografice: rurile snt scurte i
dreneaz suprafee mici, iar influena Mediteranei acoper direct aproape ntreaga sa suprafa. Datorit
extinderii mari de la nord la sud, n Peninsula Italica se produc modificri importante ale peisajului n
sens latitudinal. n nord, mai ales n Cmpia Padului, ca dealtfel i n regiunile nordice ale celorlalte
peninsule din Europa Meridional, exist trsturi fizico-geografice submediteraneene i chiar central-
europene. n sud, peisajul este tipic mediteranean.
Relieful i structura geologica.
35% din teritoriu este acoperit de un relief cu altitudine peste 700 m. Exista 2 sisteme montane
importante: Apeninii si Alpii.
Scheletul Peninsulei Italice l constituie Munii Apenini, care se desfoar pe o lungime de peste
1000km i o lime de circa 100 km. Acetia se desfoar din Liguria de SE, iar de la latitudinea golfului
Tarent cotesc spre SV, sub denumirea de Munii Calabriei, care se prelungesc n Insula Sicilia, sub
denumirea de Munii Peloritani.
Curbura cea mai pronunat o prezint Apeninii de nord, unde fac legtura cu Alpii. Apeninii nu acoper
ntreaga peninsula, ci ntre litoral i muni se ntinde un relief ngust de cmpii i dealuri, care prin
structura lor sunt strns legate de sistemul muntos, acestea sunt: Subapeninii n est i Preapeninii n vest.
8
Fii foarte nguste de cmpii litorale apar aproape peste tot, chiar i n lungul rmului Golfului Genua,
cunoscuta sub numele de Riviera Italica. n general, aceste cmpii nguste, litorale pot fi numite Cmpia
litorala Adriatica i Cmpia litorala Tireniana
Apeninii se desfoar sub forma mai multor sisteme de cute paralele, de vrsta teriara(micri orogenice
care au nceput n paleogen i s-au terminat n miocen). In pliocen, apele marilor ajungeau pana la poalele
munilor, ocupnd regiunile joase ale dealurilor i cmpiilor actuale. Masivul Gorgano de pe litoralul
Adriaticii era o insula. La sfritul pliocenului, ntreaga regiune a Apeninilor a suferit o micare de
ridicare , de circa 800-1000m, care a dus la compartimentarea acestui sistem muntos n blocuri, n lungul
a numeroase falii, cu ridicri i scufundri variate. Aceast micare a fost nsoita de intense procese
vulcanice, reprezentate astzi prin vulcanii Vezuviu i Etna.
Apeninii sunt formai n cea mai mare parte din roci teriare friabile (nisipuri,argile,gresii i calcare), care
constituie fliul-formaiunea predominanta. La acestea se aduga cristalinul din Peninsula Calabria i din
nord-estul Siciliei, precum i formaiunile vulcanice dezvoltate n Preapenini i n estul Siciliei.
Cristalinul constituie scheletul de baza a celorlalte doua insule mari Sardinia i Corsica - prin doua
masive hercinice ataate sistemului cutat alpin. Calcarele au cea mai mare ntindere n Apeninii Centrali.
Cutele Apeninilor se desfoar sub forma de arcuri largi, paralele, revrsate spre Marea Adriatica i
crora le corespund irurile de muni. Dar cu toate acestea , Munii Apenini nu formeaz o culme
continu, ci o serie de masive i culmi mai mici , separate intre ele prin pasuri destul de joase.
Diversitatea rocilor imprima reliefului cele mai variate aspecte morfologice.
Muntii Alpi se desfasoara de la vest la est, de la pasul Altare in apropierea Savonei (golful Genoa) si
pana la nord la Trieste.Alpii se impugn printr-o serie de forme caracteristice : varfuri
piramidale,turnuri,vai glaciare, ghetari.
Muntii Sardiniei nu depasesc 2000 de m si sunt separate in masive izolate prin vai lagi, depresiuni cu
fundul neted sau chiar portiuni de campie. Asa sunt campiile Cagliarii si Oristano.
Campia Padului(Lombardiei) cea mai mare campie din sudul Europei,cu o suprafata de 46000
km,este incadrata dinspre nord ,vest si sud de Alpi si Apeninisi este larg deschisa de Marea Adriatica.Este
o regiune de scfundare cu umplutura aluviala grosa, la contactul cu muntii sunt piemonturi si
glacisuri.Delta Padului este caracterizata de prezenta lagunelor.
Clima
Zona alpina Nordica are un climat continental Cortina dAmpezzo-6,6C,1200mm/an,din nord
actioneaza foehnul. In jurul lacurilor clima este mai blanda 4C in ianuarie, din est sufla
bora.Temperatura medie anuala in lungul coastei adriatice creste de la nord la sud de la 13,6C
(Venetia),la 16C(ancona) si 17C(Bari).Precipitatiile scad in acceasi directive astfel: Venetia 800
9
mm,Ancona 550 m,Bari 450 mm. In Apenini severitatea iernilor este influentata de altitudine,temperatura
medie anuala 12,1C la Potenza in Bassilicata,precipitatiile medii anuale 800-1000 mm.In lungul
coastelor tireniene si ligurice temperaturile si precipitatiile sunt influentate de expozitie;Riviera estica
primeste o cantitate mai mare de precipitatii decat cea vestica: La Spezia 1200-1300 mm/an, in timp ce la
San Remo 600-700 mm/an.In Palermo se inregistreaza 18C si o cantitate de precipitatii de 800 mm
Mistralul (vant rece ) bate dinspre nord-vest si Siroco din sud-vest.
Hidrografia
Raurile Peninsulei Italice sunt bine dezvoltate in partea sa nordica, in Campia Padului.Multe din
acestea izvoresc din zona ghetarilor si a zapezilor permanente din Alpi.
Padul sau Po izvoraste din Monte Viso,avand o lungime de 560 km, fiind cel mai lung rau al
Italiei;afluenti:Ticino,Dora,Baltea,Dora,Riparia,Adda.Raurile care se varsa in Mearea Tireniana sunt mai
largi si mai complexe Volturno in Campania, Tibro si Arno curg prin Florenta si Pisa.
Raurile coastei ligurice sunt mai scurte , cu regim de scurgere schimbator,fiind importante pentru
utilizarea lor in marile orase Genoa,Rapallo.In regiunea Veneto intalnim raul Adige care curge prin
Verona si se varsa in apropiere de Adria,la sud de Venetia.
Exista peste 1500 de lacuri.Garda, Maggiore,Como.Iseo,Lugano- de tip glaciar alpin. Se intalnesc
lacuri cantonate in foste cratere : Bolsena si Albano;lacuri carstice-Trasimeno.
Vegetatia
Peninsula Italica are flora bogata.De la poalele Alpilor pot fi identificate 3 benzi de vegetatie : prima
situate injurul lacurilor lombarde (specii de stejar,maslin European,chiparos),putin mai sus apre fagul xare
lasa treptat locul lariceluisi bradului, in zonele de altitudini mari predomina ienuparul, rhodondendronul.
In valea Padului nu a mai ramas aproape nimic din padurile originale, pedomina plopulsi salcia inde
exista umiditate in exces;in schimb vegetatia cultivate ,culture de cereale- grau, porumb; cartofi,orez si
sfecla de zahar, ocupa suprafete inseminate. In regiuni mai ina;lte apare pinul scotia,in Apenini genul
specific este stejarul,la care se adauga maslinul,oleandrul,pinul de Alep. Paduri importante de fag se
intanesc in Calabria. Acolo unde padurile au fost taiate, ele au fost inlocuite de o vegetatie secundara de
tufisuri-maquis.
Fauna
In Peninsul Italica fauna nu se deosebeste in esenta de fauna regiunii mediteranene in ansamblul sau.
Totusi apar unele elemente caracteristice numai ei. Asa este muflonul (Ovis aries musimon), care traieste
in Sardinia,vrabia italiana (Passer italiae), potarnichea de stanca (Alectoris greca).
Solurile
In Peninsula Italica solurile sunt destul de diversificate. In Apeninii Centrali si Apeninii sudici sunt
foarte raspandite solurile brune - montane de padure, iar in Apeninii nordici,solurile montane de padure
10
carbonatate. In campiile litorale-soluri brune cu tufisuri xerofitice (mediteranene), iar in Campia Padului-
solurile brune de padure (de foioase) si solurile aluviale. Peste tot in Peninsula Italica apar petice de terra-
rossa.
Peninsula Balcanica
Peninsula Balcanica este limitata spre nord de cele 2 mari campii dunarene :Campia denarii mijlocii si
Campia Dunarii Inferioare.Aceasta limita nu este destul de ferma. Pe o mare suprafata caracterele
mediteranene se intrepatrund cu cele central si est-europene.
Structura si relief
Relieful Peninsulei Balcanice este predominant muntos. Campiile sunt mici Si fragmentate. Cele mai
importante sunt Campia Albaniei, Campia Tesaliei,Campia Macedoniei, si Campia Traciei.
Muntii Dinarici culmi largi, paralele(planine) pe directia NV-SEcontinuare spre sud a
Alpilor.Elementul dominant carstul, in podisul Karst din Istria pestera Postojana,carst golas
(mediteraneean ) cu putina vegetatie. Depresiuni carstice : Livansk,Popovo(lacuri carstice). Are tarm
dalmatic,insule cu peisaj mediteranean.
Munti Pindului, Muntii Sara Planina,Albaniei de nord, Gramos,Otris,Olimp-munti cu altitudini
cuprinse intre 1000-2000 me aspect de culmi,depresiuni intramontane (Morava_vadar,Tessalia).
Campia Albaniei (Muzachia)-fluvio-marina,presarata cu inaltimi insulare;lacuri :Shkoder
Muntii Balcani (Stara Planina),Rodopi,Rila,Pirin- cutari alpine si masive mediane cristaline,
altitudini peste 2900 m
-Antibalcani (dealuri submontane), Podisul Prebalcanic (Moesiei)
-Rodopi-Istrangea-bloc peneplenizat reinaltat
11
Depresiunea Vadar Morava depresiune alungita nord-sud sub forma de culoar, separa sistemul
Muntilor Dinarici de sistemul Balcani Plackovica-Rodopi.
Peninsula Calcidica (Kassandra,Sithonia)-relief de podis deluros (vf Atos,2030 m).
Regiunea Macedo-traca- campii interioare si maritime : Salonik(Thessaloniki)
-Axios( Vadar),Nestos rauri
Pelopenezul- relief muntos de podis (muntii Taygetos,Parnon,Podisul Arkadia),golfuri
depresionare,campii litorale inguste.
Hidrografia
Fragmentarea accentuate a reliefului din Peninsula Balcanica nu favorizeaza dezvoltarea unor rauri
mari.Afluenti ai Savei si Dunarii.
Clima
Seintrepatrund 2 zone climatice : temperate si subtropicala (mediteraneana).In plus, exista tipuri dclima
de tranzitie.
Climatul mediteranean-regiunile litorale. 700-1500 mm/an in vestul Greciei si 300-400 mm in sectoarele
din estul sau.In zona de altitudine mijlocie si inalta precipitatile depasesc 2000 mm annual.
Vegetatia
Solurile
Soluri montane de padure carbonatate si soluri brune montane- in V si S.Soluri brun-montane de padure,
soluri cenusii-montane de padure si cernoziomuri - in N si E.
Fauna
Aceasta se caracterizeaza peintr-un amestec de elemente mediteranene si central-europene.Speciile de
tip mediteranean se aglomereaza in sudul si vestul peninsulei.Densitatea lor scade treptat spre nord si
est.Unele elemente dispersate trec chiar de limita peninsulei balcanice : Rhina lopus blasii (un
liliac),Sylvaemus mystacimus (un soarece), Sitta neumayer (o pasare mica),In sudul extreme al peninsulei
traiesc Histerix cristata (porcul spinos) si Alectoris greca (potarnichea de stanca).
12
Peninsula Fenoscandinavica
http://ro.wikipedia.org/)
Regiunea Fenoscandinava defineste atat din punct de vedere geografic cat si geologic, Peninsula
Scandinava (Norvegia si Suedia), Finlanda si nord-vestul Rusiei(inclusiv peninsula Kola).Se intinde pe o
distanta de 1800 de km N-S astfel incat cuprinde zone cu vegetatie si climat variat.
Evolutie paleogeografic i geologia
Precambrian
- scutul baltic (gothide, svecofenide, norveco-samide,gravilide);
Paleozoic
cutri caledonice (Muntii Scandinaviei) ;
Mezozoic-Neozoic
falieri, dislocari, coborri i naltri pe vertical ;
Cuaternar (Pleistocen)
glaciatiunea de calot (fazele Elster, Saale,Vistula) ;
Litologia
isturi cristaline (gnaiso-cuartite), intruziuni granitice, depozitesedimentare.
Relieful
Muntii Scandinaviei
13
http://ro.wikipedia.org/
-orogeneza caledonic; isturi cristaline puternic metamorfozate, granite,gabbrouri, gresii;
orientarea culmilor nord est-sud vest; altitudinea maxim, vf.Galdohopinggen-2469m;-suprafete de
nivelare, creste, vrfuri piramidale, hornuri, podiuri (filed-uri), circuri i vi glaciare (n sud); creste
nguste (1800-2100m, n nord);-fiorduri (Trondheim, Sogne, Hardanger) ;-versanti abrupti spre vest i
cazuti n trepte spre est-la contactul cu marea exist o ngusta cmpie litoaral (Trondelag, Jaeren) ;-n faa
litoralului se desfsoar o ntins platform litoral (strandflat) cunumeroase insule stncoase (skjergaard,
vest-sud-vest).
Cimpia Oslo
Sudul Norvegiei, altitudine sczut.
Podisul Norrland
Fundament precambrian acoperit de acumulri sedimentare ; n fia litoralformatiunile postglaciare au
grosimi de peste 200m ;
podi frgamentat de o reea hidrografic cu orienatre nord vest-sud est ;relief n trepte, depozite glaciare
(eskers), roci mutonate; la golful Botnic se ntlnete ocmpie litoral.
Depresiunea Suediei Centrale
fundament al scutului Baltic;
A funcionat ca o strmtoare marin la nceputul postglaciarului, ntre Marea Nordului i Marea Baltic
(Marea cu Yoldia); fazele urmtoare de evoluie au fostMarea cu Anchylus i Marea cu Litorina litorea;
In prezent are caracterul unui culoar cobort, ocupat de depresiunile tectono-glaciare ale marilor lacuri
suedeze ; relief de cmpie.
Podisul Smland
fundament precambrian acoperit de depozite glaciare i argile postglaciare ;
altitudine peste 300m (bombarea scutului precambrian) ; esuri fluvio-glaciare i depresiuni
Podisul nord-finlandez relief colinar si de platour netede (492 m altitudine),siruri de
morene(Maanselka)
Regiunea Centrala a Lacurilor (Finlanda)-campie colinara pe depozite morenaice
Litoralul finlandez al Marii Baltice-campie cu inaltimi de 80-120 m date de acumularile morenaice
14
Bibliografie
15