Sunteți pe pagina 1din 3

,,ENIGMA OTILIEI de George Clinescu - TEMA I VIZIUNEA DESPRE LUME

Tema operei literare este o categorie semantic ce atribuie un sens global textului, este o ,,schem general spre care converg
situaiile i motivele dintr-o oper (Boris Tomaevski , ,,Teoria literaturii. Poetica) . Viziunea artistic a unui scriitor asupra lumii este n
strns legtur cu orientarea estetic existent la un moment dat (spre exemplu, realitii aveau o viziune asupra existenei, diferit de cea a
romanticilor). George Clinescu este un scriitor realist, a crui oper cuprinde romane, n care balzacianismul este valorificat dintr-o intenie
polemic.
Prezentul demers hermeneutic i propune relevarea temei i a viziunii despre lume a scriitorului n
opera ,,Enigma Otiliei de George Clinescu.
Roman realist, care reconstituie o atmosfer aceea a Bucuretiului antebelic -, dar i bildungsroman,
urmrind maturizarea lui Felix (ndelungata i frustranta sa educaie sentimental fiind una dintre temele centrale
ale crii ) Enigma Otiliei urmrete evoluia raporturilor dintre personaje, pe fondul ateptrii unei moteniri
supralicitate de unii (clanul Tulea), indiferente pentru alii (Felix, Otilia, Pascalopol ). Ca orice roman, este o specie
epic n proz, cu aciune complex, organizat pe mai multe planuri narative. Un plan urmrete lupta dus de
clanul Tulea pentru obinerea motenirii lui Mos Costache i nlturarea Otiliei Mrculescu; al doilea plan prezint
destinul tnrului Felix Sima care, rmas orfan, vine la Bucureti pentru a studia Medicina, locuiete la tutorele lui
i triete iubirea adolescentin pentru Otilia. Autorul acord interes i planurilor secundare, pentru susinerea
imaginii ample a societii citadine. Ca n orice roman, i aici conflictele sunt puternice, intriga - complicat, iar
personajele sunt numeroase. Personajele se contureaz direct, prin descriere i tehnica detaliului, i indirect, prin
propriile fapte, dialog, monolog interior, introspecie. Caracterul realist al operei se justific prin prezena unor
trsturi precum: interesul pentru social (opera fiind o adevrat monografie a Bucuretiului antebelic, fiind
prezentate aspecte ale vieii de familie, obiceiuri ale societii din acea vreme) i economic (lupta clanului Tulea
pentru intrarea n posesia averii lui Costache Giurgiuveanu); personaje tipice, nfiate n strns legtur cu
mediul n care triesc (Aglae Tulea- tipul babei absolute, ,,fr cusur n ru; Stnic raiu-tipul arivistului, mo
Costache-tipul avarului); lipsa de idealizare; tehnica detaliului (valorificat, n special, n descrierea fizionomiei
personajelor sau a imobilelor). Acest roman ntrunete spiritul clasic balzacian, cu elemente de factur romantic,
definindu-se n esen ca roman situat la grania dintre doric i ionic, realist i obiectiv.
Tema operei este reprezentat de ilustrarea imaginii burgheziei bucuretene de la nceputul sec al XX,
societate degradat sub puterea nimicitoare a banului. Aciunea romanului este construit in jurul averii lui mo
Costache Giurgiuveanu. Ideea paternitii constituie nucleul epic al romanului, fapt confirmat de Clinescu nsui,
care-i intitulase iniial romanul ,,Prinii Otiliei. Influena balzacian reliefeaz ideea c degradarea relaiilor din
snul familiei duce la degradarea ntregii societi.
O scen semnificativ pentru a ilustra tema i viziunea despre lume a lui G. Clinescu o reprezint chiar
nceputul romanului. Atitudinea lui mo Costache fa de tnrul de optsprezece ani relev influenta nefast a
banului asupra caracterului uman, ntrind afirmaia lui Balzac: ,,Zeul la care se nchin toi e banul. Btrnul avar
refuz recunoaterea ,,nepotului, dei naratorul omniscient explic circumstanele sosirii lui Felix la Bucureti:
,,Sfrise liceul, trecnd examenul de capacitate, i acum venea n Bucureti la tutorele su, Costache
Giurgiuveanu. O asemenea reactie izvoraste din teama de asumare a vreunei responsabilitati, de a fi nevoit sa-l
intretina pe Felix- ceea ce ar fi insemnat, implicit, accesarea banilor economisiti de-a lungul timpului i a
fondurilor lsate spre administrare de doctorul Iosif Sima, tatl lui Felix. Analizand aceasta secventa, N.
Manolescu, in lucrarea ,,Arca lui Noe, vorbeste despre un anume schematism comportamental, specific
personajelor realist-balzaciene.Asadar, scena este ilustrativa pentru imaginea societatii burgheze bucurestene de la
inceput de secol XX, dominata de patima banului, intrucat mos Costache este exponentul unei asemenea lumi.
Un alt episod care pune n lumin tema operei i viziunea realist a lui Clinescu l reprezinta reactia lui
mos Costache fata de jignirile pe care Aglae Tulea le aduce lui Felix. Aglae il intreaba ironica de ce nu-si gsete o
slujb, adugnd ca Facultatea de Medicin e pentru ,,bieii de bani gata. Atitudinea btrnului, martor al
conversatiei, este neutr, ns naratorul noteaz c mo Costache era mndru de realizrile lui Felix, ngduindu-i
chiar s aduc viitori colegi n cas. Totui, avariia tutorelui l mpiedic s-i dea lui Felix banii necesari nscrierii,
ntrebnd ,,dac nu se poate mai trziu. Scena este semnificativ pentru ilustrarea viziunii realiste a scriitorului,
aducnd n prim plan personaje ce se nscriu ntr-o tipologie (tipul avarului, respectiv al tnrului ambiios,
idealist).
Tema i viziunea despre lume a lui George Clinescu se raporteaz i la elemente ale textului narativ
precum: crototopul aciunii, incipit, conflict, perspectiva narativ, compoziie etc. Astfel, un element al textului
narativ l constituie relaiile temporale i spaiale.
Incipitul (,,Intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909, cu putin inainte de orele zece, un tanar de vreo 18
ani, imbracat in uniforma de licean, intra in strada Antim, venind dinspre strada Sfintii Apostoli, cu un soi de
valiza in mana, nu prea mare, dar desigur foarte grea, fiindca obosit o trecea des dintr-o mana intr-alta .) este un
alt element al textului narativ semnificativ pentru conturarea temei si a viziunii despre lume a autorului. Sunt
oferite indicii cu privire la narator (extradiegetic, deoarece relateaz ntmplrile la persoana a treia: intra,trecea),
la cronotop: aciunea se petrece intr-un plan al trecutului:,,1909, iulie, orele 10. Relatia incipit-final evidentiaza
structura simeric i circular a operei: romanul se deschide cu imaginea strzii Antim i se nchide cu imaginea
aceleiai strzi, dupa ce destinul epic s-a epuizat.
VEZI I CONFLICTUL N ESEUL URMTOR
Un alt element al textului narativ semnificativ pentru ilustrarea temei si a viziunii despre lume l reprezint
compoziia. Aciunea romanului este structurat pe dou planuri care se ntreptrund i se determin reciproc.
Primul plan urmrete destinul tnrului Felix Sima, care, nainte de a-i face o carier strlucit de medic,
parcurge criza erotic iminent la vrsta adolescenei, iar celalalt plan ilustreaza istoria unei moteniri, n jurul
creia romancierul construiete imaginea societii burgheze din Bucureti de la nceputul secolului al XX-lea.
Perspectiva narativ definete punctul de vedere al naratorului omniscient (heterodiegetic) i
omniprezent asupra evenimentelor relatate la persoana a III a , iar atitudinea naratorului reiesita din relatia sa cu
personajele profileaza focalizarea zero .
Nu n ultimul rnd, titlul susine tema operei. Iniial, George Clinescu i-a intitulat opera Parintii
Otiliei, avnd n vedere ideea paternitii (romanul accentua astfel satira la adresa burgheziei, n care relaiile
copii-printi s-au degradat din cauza banului). Varianta final a titlului, ,,Enigma Otiliei, a fost propus de editur.
Otilia Marculescu este personajul feminin enigmatic care iese din tiparul balzacian; este simbolul feminitatii
imprevizibile, al acelui mister feminin", fiind o enigm att pentru Felix, ct i pentru mult mai experimentatul
Pascalopol, un amestec de candoare i naivitate.
Sintetiznd, conchid prin a sublinia ca G. Calinescu realizeaza o fresca a societatii burgheze bucurestene
de la inceputul sec. XX, in care banul e atotputernic (Balzac afirma ca ,,zeul la care se inchina toti e banul),
realizand o tipologie variata, in maniera realismului balzacian.

Enigma Otiliei, de G. Clinescu Relaia dintre dou personaje

Personajul (,,homo fictus) reprezinta o individualitate conceputa dupa modelul realitatii sau ca rod al imaginatiei. Relatia dintre doua personaje e
determinata, pe de o parte, de specia literara (in basm, spre exemplu, relatia dintre protagonist si antagonist va fi una conflictuala), si pe de alta, de formula
estetica (astfel, relatia dintre doua personaje apartinand unei opere realiste poate fi determinata de interesul pentru social si economic, generandu-se conflicte
puternice). De asemenea, exista multe tipuri de relatii interumane (de amicitie, de iubire, conflictuale, determinate de statutul profesional etc.), fiecare opera
ilustrand un anume tip relational in functie de viziunea scriitorului.
Prezentul demers hermeneutic i propune revelarea modului n care evolueaz relaia dintre dou
personaje aparinnd unui roman realist de tip balzacian: ,,Enigma Otiliei de George Calinescu; este vorba despre
Felix Sima i btrnul Costache Giurgiuveanu.
Tema operei este reprezentat de ilustrarea imaginii burgheziei bucuretene de la nceputul sec al XX-lea,
societate degradat sub puterea nimicitoare a banului. Aciunea este construit in jurul averii lui mo Costache
Giurgiuveanu, personajul central al romanului, pentru ca, direct sau indirect, el hotaraste destinele celorlalte
personaje. Din punct de vedere social, este unchiul lui Felix, cumnat cu doctorul Iosif Sima, care avusese o singura
sora, casatorita cu Giurgiuveanu, dar aceasta murise demult. Mult mai tarziu, dupa moartea doctorului, Costache
devine tutorele lui Felix Sima. Din punctul de vedere al statutului moral si psihologic, Costache Giurgiuveanu
ntruchipeaz tipul avarului, fiind de o zgrcenie rar: fur banii Otiliei sau ai lui Felix, crendu-i o motivaie
interioar (aceea c o face spre binele orfanilor), ia diverse obiecte din odaile studentilor care nu-si platesc la timp
chiria, le comercializeaza acestora diverse rechizite scolare asadar, batranul ajunge proprietarul unei averi ce va
constitui motivul tuturor conflictelor din opera. Felix, pe de alta parte, este un proaspat absolvent e liceu, care vine
de la Iasi n capital pentru a studia Medicina. El este nepotul lui Mo Costache i, din punctu de vedere al
statutului moral, ilustreaz tipul tnrului idealist.
Relaia dintre cei doi este confuz, la nceput, datorit atitudinii batrnului, care se preface a nu-l cunoate
pe tnrul care-i btuse la u. Treptat, Felix vede n mos Costache imaginea autoritatii paterne, ns
comportamentul btrnului este departe de acela al unui tat preocupat de educaia fiului su, lsndu-i tnrului
su nepot libertatea absolut.
O scena semnificativ pentru a ilustra modul in care evolueaza relatia dintre cele dou personaje o reprezinta chiar
inceputul romanului. Atitudinea lui mo Costache fa de tnrul de optsprezece ani relev influenta nefast a banului asupra
caracterului uman, ntrind afirmaia lui Balzac: ,,Zeul la care se nchin toi e banul. Btrnul avar refuz recunoaterea
,,nepotului, dei naratorul omniscient explic circumstanele sosirii lui Felix la Bucureti: ,,Sfrise liceul, trecnd examenul
de capacitate, i acum venea n Bucureti la tutorele su, Costache Giurgiuveanu. O asemenea reactie izvoraste din teama de
asumare a vreunei responsabilitati, de a fi nevoit sa-l intretina pe Felix- ceea ce ar fi insemnat, implicit, accesarea banilor
economisiti de-a lungul timpului i a fondurilor lsate spre administrare de doctorul Iosif Sima, tatl lui Felix. Analizand
aceasta secventa, N. Manolescu, in lucrarea ,,Arca lui Noe, vorbeste despre un anume schematism comportamental, specific
personajelor realist-balzaciene. Asadar, scena este ilustrativ i pentru imaginea societatii burgheze bucurestene de la inceput
de secol XX, dominata de patima banului, ntruct mos Costache este exponentul unei asemenea lumi.
Un alt episod care pune in lumina evoluia relatiei dintre cele dou personaje l reprezint reacia lui mo Costache
fa de jignirile pe care Aglae Tulea le aduce lui Felix. Aglae l ntreab ironic de ce nu-si gsete o slujb, adugnd ca
Facultatea de Medicin e pentru ,,bieii de bani gata. Atitudinea btrnului, martor al conversatiei, este neutr, ns naratorul
noteaz c mo Costache era mndru de realizrile lui Felix, ngduindu-i chiar s aduc viitori colegi n cas. Totui, avariia
tutorelui l mpiedic s-i dea lui Felix banii necesari nscrierii, ntrebnd ,,dac nu se poate mai trziu. Scena este
semnificativ pentru zgarcenia personajului, aducnd n prim plan personaje ce se nscriu ntr-o tipologie (tipul avarului,
respectiv al tnrului ambiios, idealist).
Relatia dintre cele doua personaje se raporteaza si la elemente ale textlui narativ precum: conflict, incipit,
crototopul aciunii, personaje, compozitie, narator si perspectiva narativ, compoziie etc.
Incipitul .....................
Conflictul operei este un alt element al textului narativ care decide evoluia relaiei dintre Felix i mo
Costache. Btrnul sufer o agresiune continu din partea celorlali membri ai familiei care ncearc, prin metode
neortodoxe, s pun mna pe averea acestuia (spre exemplu, Aglae nu rateaz nicio ocazie de a-l discredita e Felix
n ochii btrnului).
....................................
................................
Sintetiznd, conchid prin a sublinia ca G. Calinescu realizeaza o fresca a societatii burgheze bucurestene de
la inceputul sec. XX, in care banul e atotputernic (Balzac afirma ca ,,zeul la care se inchina toti e banul), realizand
o tipologie variata a personajelor, in maniera realismului balzacian. Costache Giugiuveanu ilustreaza tipul avarului,
completand aceasta galerie tipologica din care mai fac parte personaje precum: Mos Goriot (Balzac), Hagi Tudose
(B.St.Delavrancea), Mara (I. Slavici).

ENIGMA OTILIEI de George Clinescu


Particularitati de constructie a unui personaj Costache Ghiurgiuveanu

Personajul (,,homo fictus) reprezinta o individualitate conceputa dupa modelul realitatii sau ca rod al imaginatiei. Constructia unui personaj e
determinata, pe de o parte, de specia literara: un personaj de basm, spre exemplu, va fi construit linear, schematic, in vreme ce un personaj de roman va fi
complex, urmarit in multiple ipostaze) si, pe de alta parte, de formula estetica. Astfel, un personaj realist, va ilustra o tipologie, fiind infatisat in stransa
legatura cu mediul in care traieste, in vreme ce personajul romantic va fi construit utilizandu-se procedeul antitezei.
Prezentul demers hermeneutic isi propune revelarea particularitatilor de constructie a unui personaj dintr-
un roman realist de tip balzacian, folosind pentru exemplificare opera Enigma Otiliei de George Calinescu.
Tema operei este reprezentat de ilustrarea imaginii burgheziei bucuretene de la nceputul sec al XX-lea,
societate degradat sub puterea nimicitoare a banului. Aciunea romanului este construit in jurul averii lui mo
Costache Giurgiuveanu, personajul central al romanului, pentru ca, direct sau indirect, el hotaraste destinele
celorlalte personaje. Din punct de vedere social, este unchiul lui Felix, cumnat cu doctorul losif Sima, care avusese
o singura sora, casatorita cu Giurgiuveanu, dar aceasta murise demult. Mult mai tarziu, dupa moartea doctorului,
Costache devine tutorele lui Felix Sima. Giurgiuveanu este tatal vitreg al Otiliei, deoarece fusese casatorit,a doua
oara, cu mama acesteia, care murise si ea, dar batranul n-o infiase oficial pe fata. Din punctul de vedere al
statutului moral si psihologic, Costache G., similar cu mo Goriot al lui Balzac, intruchipeaza tipul avarului, fiind
de o zgrcenie rar: fur banii Otiliei sau ai lui Felix, crendu-i o motivatie interioara proprie (aceea ca o face spre
binele orfanilor), ia diverse obiecte din odaile studentilor care nu-si pltesc la timp chiria, le comercializeaza
acestora diverse rechizite scolare asadar, batranul ajunge proprietarul unei averi ce va constitui motivul tuturor
conflictelor din opera. Personajul sufer o agresiune continu din partea celorlali membri ai familiei care ncearc,
prin metode neortodoxe, s pun mna pe o ct mai mare parte din averea lui. Dac celelalte personaje se mic
alert, ca ntr-o micare brownian nestvilit, mo Costache, n urma cruia timpul se aglomereaz, e incapabil de
altceva dect de imobilitate. El se retrage n mod discret de e scen, ,,uitnd s protejeze personajele favorite (spre
exemplu Otilia, creia nu-i las nimic motenire).
Trasatura definitorie a lui Costache Giurgiuveanu o reprezinta avaritia. O scena semnificativa pentru a
ilustra avaritia personajului o reprezint chiar nceputul romanului. Atitudinea lui mo Costache fa de tnrul de
optsprezece ani ...................................................
Constructia personajului se raporteaza si la elemente ale textlui narativ precum: crototopul aciunii, incipit,
conflict, perspectiva narativ, compoziie etc. Astfel, un element al textului narativ
semnificativ pentru constructia personajului l constituie titlul operei. ............................................