Sunteți pe pagina 1din 136
De GARY CHAPMAN es un coon con fale pe probleme de fai pe cre le conduce Jn tones totodatt un autor de succes Area ml des ci ce creat afte in impes. Caries Cele cnc ibe ale Jubii apaviala eiara Cates Ves in 2000 ‘aflacacum laadous oi) na vndut 0 ma tlt de 3 moaned exemplar in Hib en teat ia font radu in de Hindi La liars {Gimea Veche su mss apart Sperane pence dopa (2001) Cele cin linkage de bre lle copter (2001), ulin sexist fypreund Ross Campbell Pe lings activihile de conforntiaegistitor, Gary Chipman exte de 38 dean pastor awit In Binriss Bapises Goyota din Winston Salem, Caralina de Nord. Gary # soya sa, Karoly, sunt cfaitorj de 48 dean an do cop dot nepod. GARY CHAPMAN Cele cinci limbaje ale iubirii ‘Cum s&-ti exprimi fata de partener implicarea trup si suflet Edita. a Tea vevizwita ‘Traducere de IRINA-MARGARETA NISTOR obs BUCURESTI, 2007 Descress C10 a Biblotcé Nationale = Roms ‘CHAPMAN, GARY D. ‘Cele cin iba ae ube cu sf expres depen / Cay Cha, Gorse Facing 207 oN orssr3uan 2 [ston rin Margarets re) 13995 Copert: Gama as Ss PS Sreegifenss Tie Fae Love Larges Copysight © 198 by the Mow “ThE eon ws ‘Une Stats by Moody Ds tet the leo The Pie Lave Lan ‘Tanai by permite Allg rested ert of Cheng ‘© Cures Vache Plishing 20, pn prevents ersaneFomnesct Ise oresr3 i. 2 MULTUMIRI ‘ubirea incepe saw ar treba 84 inceapsi de acasa. Pen- fru mine, asta inseamna Sam si Grace, tata si mama, care mica aritat iubirea lor mai bine de cincizeci de ani, Fath ei, vag fla inch in cautarea ibis nu as in stare stseri despre asta, Acasi mai inseamnd si Karolyn, cu care sunt eisitrit de peste treizeci de ani Daci toate soe a iubi ca ea, paint barbati ar mai calea strimb, Shelley i Derek au plecat acum la cascle for explorand lumi noi, dar ma sim in siguran{ cu cal- dura iubirt lor Sunt binecuvantat si recumoscater. Sunt indatorat multor specialist care mi-a influen- tat concept despre iubire. Printre acestia, se numar& psihiatri Ross Campbell, Judson Swihart si Scott Peck. Pentra sprifinal acordatredactari le sunt indatorat Iai Debbie Barr si Cathy Peterson. Priceperea tehnica a Triciei Kube sa lui Don Schmict a facut posibila pua- blicazea acestei citi la timp, ln ultimul rin, dar si cel ‘mai important, vreau simi exprim recunostnga fata de suitele de cupliri care, in ultimui do«tzeci de ani, mi-at Jmpattasit cin intimitiile viel lor. Acenst cartese do- reste o ofranda pent sincertates lot Z CE SEINTAMPLA CU IUBIREA DUPA CASATORIE e aflam undeva intre Buffalo si Dallas, la 10000 de rete altitudine, Dint-odata, el s-a pus revista in bzunanal scan in fata hi, soa tors pre mine 3 iva intrebat ,Cu ce v2 ocupali?” {Sunt conslier matrimonial si fin conferine despre rmodalittile de perfectionare si tmbogoiire a viet ce plurilor”, am spus eu sec De mult voiam 8 inteb.., mi-a zis el. ,Oare ce se ‘ntimplt cu iubirea dup ce te casatoresti?” Pierzindu-m orice sperant ch as mai putea stag sin pai ce somn, Lam intrebat:,Ce vrei sh spuneti “Eibine”, a zisel, am fost cisttort de te ot i de fiecare dats total a fst minunat pin’ cind ne-am cisi- tori, Dar dupa nants, tot! s-a dus de rip Tost iubi- rea pe care aveam impresia cto ports mi-o pant 5 evaporat pur si simplu, Cred cB sunt 0 persoani lost ce inteligents. Ma ocup de nite afaceri care merg bine, dar povestea asta r-o inteleg.” “Dua cits vreme de Ia cisitorie?”, am intebat “Prima a drat cam zece ani, cea de-a dowa tei ani si ultima aproape sase.” slubirea sa evaporat imeciat dup nunta sau trepe tat", mam interesat eu clive dal doitea az, lucrile a mers prestncd de lnncepat, Nust exact ces intamplat. Aven impresin 8 CELE CIN! LIMBAJE ALE 1UBIRIL cA ne fubim, dar luna de miere a fost un dezastra din care nu ne-am mai revenit niciodata. Ne cunosteam doar de sase luni. Fusese 0 poveste de dragoste furt- roast, Era palpitant. Dar dup& casatorie am purtat un rizboi continu. {In prima cXsnicie, am avut trei sau patru ani buni, pnd cind s-a nascut copilul. Dup& aceea, mi sea parut A nuvi ma da atenfie decit acestuia gi cd ew na mai con- tez, Ca si cum singurul ei scop in via} arf fost aiba copilul. Dupa care nu i-am mai fost de nic un fos.” “Si cali spus asta”, am intrebat CA, sigur ch -am spus! Miva rispuns cf sunt nebun, cA nu infeleg prin ce strestrece cineva atunci cind este tun oi de infirmier& non-stop, Mi-a mai zis eh ar trebui sf fiu mai infelegttor si s-o ajut mai mult. Chiar m-am striduit. Dar se pare ch nu a contat, Dupa care, ne-am instrdinat tot mai mult, Dupi o vreme, nue mai rami- sese nici urma de iubire. Totul era mort. De comun acord, am acceptat c& aceastScisnicie se erminase Ultima mea csnicie? Am crezut sincer cl va fi altel, Divortasem de trei ani. Am stat impreund inainte de a ne eAsatori vreme de dot ani. Aveam inypresia c8 tim exact ce ne asteapta sich pentru prima data stn si eu ce ingeamna sd iubesti cu adevarat pe cineva, Simfeam ct siiea mf iubeste. Dupa nunta, nu cred ci mam schimbat. Am conti rmuat si+iarat aceeas bie casi inainte. i spuneam cit @ de frumoast, cat de mult o iubesc gi cat de mandrat sunt ci sunt sof. Dar la citeva luni dupa casatore, ea 2 inceput s8 se pling. Mat ina, din pricina anor ma- ranjisuri — 8 eu nu duc niciodats|gunoil sau ci nu-mi pun lucrurile pe eer: Mai trziu,ainceput st-mi ‘tice trasaturile de caracter, spunand ed are impresia ‘eX nu poate avea incredere in mine si acuzindu-ma cd a ITAMULA CU IUBIREA DUPA CASATORIE 9 nui sunt fide. A devenito persoana total negatvisa inainte de nunts ms fusese niciodata aa. ra chiar una dinire cele mai optimiste persoane pe care leitalisem ‘reodata Tocma asta nia s tras la ea. Na se plinges niciodatl de nimic. Tot ceen ce faceam era minuinat dar die cam ne-am casatorit, se pare c3 nu mai eram in stare si fac nimic bine. Cinstit, nu stu ce s-aintimplat. In final, am incetat 3-0 mai iubese si chiar am inceput 5-0 luis, Sigur ci nici ea-nis mt mai fubea si atunei am hotirat ch nu are nici un rost 8. mai trim impreunds asa ch ne-am despsrtit Asta se infimpla acum sin an. Asa incBtintrebarea rmea este «Ce se intémpli cu iubires dups cfsstorie? Fsteaceasti experientt comuiné multora? De asta exista tat de multe divorfri fn tara asta? Nurmi vine s& cred ‘a mi sa intamplat detrei or, lace caren divorteaza inva, oar, sd trinsc8 cu acel sentiment de vid sau iu- binea continua si rimans tenza in unelecAsnici? Dac da, cum?»” intrebarile pe care prictenull meu de pe locu 5A si le pnen sunt cele pe cares le pun mit de persoane c3si- forite sau divortate, Unis ntreaba prieteni ali, spe- cinlisti, iar ali, preoit; unit se intreaba chiar pe ei insigi Uneori, rspunsurile sunt date in jargon psiho- logilor si de multe ori sunt de neingeles. Alteor, sunt date cu umor san provin din foleor. Mute glume sau icale confin cova adevetr, dare casi cum ai dao aspi- Find cuiva care sufera de cancer Dorinfa une ubiriromantice in cBsnicie are ricini adit in profil nostru psihologic. Aproape orice re- vista de succes confine cel putin un artical in fiecare teditie despre cum poli pista vie iubirea in casnicie Cintle pe aceasts tema abunds, la radio si televizor 10 CELE CINCI_LIMBAJE ALE IUBIRIL CE SE INTAMPLA CU IUBIREA OUPA CASATORIE_11 sunt o mulfime dle éall-show-uri care trateaza problema: ‘A piistra vie iubirea In cisnicie este o treaba serioa: De ce oare, cu toate cirtile, revistele si ajutoral prac lic aflat Ia inclemand, atat de putine cupluri par si fi descoperit secretul pistrarii nei iubiri treze dupa nunta? De ce oare cuplul, desi merge la canferinte despre comunicare, unde asculta tot felul de idei mint nate despre cum si imbunatifesti comunicarea, atunci cind se intoarce acasa, nu reuseste si aplice tiparele de comunicare invatate? Cum se face ca citim un articol dintr-o revista cu titlul ,101 modalitati de a-ti exprima iunbirea fats de partenerul de viala“, alegem dintre aces- fea dou sau trei cai ce ni se par extrem de utile, le Incercim, iar partenerul nici mcar mirsi da seama de eforturile noastre? Renuntam la celclalte nouazeci si ‘opt de cai si ne reintoarcem la viata de pind atunci. Trae oh fin aie at rota prepa fib al ibe parteratu ae vin ff efcony tn ae face cumon dragster, Raspunsul la toate aceste intrebari este insusi scopul acestei cirfi. Asta nu inseamna ci articolele si cirfile deja publicate nu sunt de nici un ajutor. Problema este ch se neglijeaz un adevir fundamental: oamenii folo- ssesc mai multe limbaje ale iubiri, Din punct de vedere lingvistic, exista niste grape ‘mati de populafie care vorbesc aceeasi limba: japoneza, chineza, spaniola, engleza, portugheza, greaca, germana, franceza $.a.m.d. Cei mai multi dintre noi cresc inva~ tind limba parintilor si fratilor, care devine limba ini- fiala sau materna, Mai tarziu, putem invata si alte limbi, dar de obicei cu mult mai mult efort. Acestea devin limb secundare, Vorb injelegem cel ma bine limba matered. Ne sinfim cel mal in largl nostra atu ind vorbim aceasth limit, Cu ct folsim mal anal limi seeundara cu lit ne vine mal gor con- tersim in en, Dach vorbin doar lina mated iii {lintilnim pe cineva care la ndul stu vorbese dost Himba sa mated, cre este difertt dea nontr,com ‘Nene dintre nol af litala,Tebule sine baz pe arial cu degetsl, pe onomatopee, pe desene sa pe Fedarea prin gest aiellor noastre Putem comunicn, dar e incomod. Diferenfele de limba sunt parte compo- rent a eultris umane. Dac dorim st cormnici ef Gent dincolo de granfle cultura, trebui svi limba celor ea care dorm st comunicam. fel este in iubie,Linbajulemofional alibi tale poate fa de cl al parteneruu tt at de die Fiteume chineza de engl. Orit de are teal stradul Siexprimi iubires in engleza, dacs partenerul nu pri lect chinezesle rv nfelegeniciodats cum 38 ‘iui Prietenal din avion se referea la limbajul gc Vintelor de ineursjae” in cazl cele de-a trea soi, tune cand ol spunes: ram 2s ee fumoas8e, am Sus cto iubese sit de méndn sunt ch su sok” El vorben despre iubire sera since, af et nid inl ea Timibajl, Ponte de fap en chuta tube in com- Portamentul li st nu o glsea, Ne este sufcent 8 fim Since Trebuie st fim dispusi st invajam principal limba a ubiripareneruls daca dori 8 camunicamn eficient in dragaste Conclzia mea, dupa cei douazeci de atin care am foxtconsilier matrimonial este ch exist cing limbaje emofionale de bazt ale iubini incl modalti prin Care camels expr i nfele tbr. ix dome lings linba ponte aven nenumtrate dialece sa 2 CELE CINCH LIMBAJE ALE 1UuIRH variante. In mod similar, in cadrul celor cine limbaje ale iubir, sunt mate dialect. Asa sa ajuns ea artico- Tele de revista s se intitleze , 10 es prin cae pot sit faci partenerul/partenera 8 inflenga ch il/o best", 120 de modality des fine barbatl aca58” sou 365 de ‘odalitati de exprimare ale limbajalus matrimonial” Nu sunt 10, 20 sau 365 de limbaje de baa’ ale iubiri. Dupa pairerea mea, sunt numai cic. Totusi, pot exsta nenumarate dialecte. Diversitaten modalitiilor de ex- primare a iubirit in cadrul uni limbs} al iubirit este nelimitata atunei cna aiimaginasie. Important este ca tu si parteneral sf vorbitiacelsi limba al ivbin Se sie de malts vreme ca in prima copii, fiecare {si devolta anumite tipare afective. Unit copli, de exempt, se subapreciaz, in vreme ce alti a 0 pirere sinitoast despre sine. Unii isi dezvoltt iste tipare emotionale ale nesigurantei, in vreme ce aise sim in perfeci8 siguranta. Uni copitcresesimfinduse iubiti, doriti si apreciali, in vreme ce altii se simt neiubiti, nedorii si neapreciaf Copii care se simt iubiti de print side semen lor isi vor dezvolta wn limi} emotional principal al iubiri bazat pe aceasttunicdtrasatura psihologics i pe mo- dalitatea in care ping salt persoane importante din viata lor isi exprima iubirea fatt cle ei. Ei vor vorbi gi Vor infelege wn ancmit limba) principal al iubiri, Saar putea ca uteri, mai deprinda sale limbaje secun- tare, darcel mai in largul lorse vor simi totin cel prin cipal. $i copii care mu se simt iubif de parinfi si de semeni isi vor dezvola, la randul lot, un limba} princi pal al iubir.Insa va firma incorect, tot asa curn ml Copii invata gresit din punet de vedere gramatical anu mite Incrari su folosese un voeabular extrem de reds O programare detectoasl ni inseamnd cd eh nt pot ce ddeveni niste buni comunicatori. Dar pentru asta trebuie 4 se stricuiascs mai mult decat cei care au avut un ‘model povitv. {n mod similar, copiii care ctesc cu un sentiment al iubirii insuficient dezvoltat se pot simi in final iubii si pot s8-si comunice fubirea, dar pentru asta trebuie si se striduiasc’ mai mult decat cei care au rescut intr-un mediu s&ndtos si plin de afectiune. Rareori soful si sofia au acelasilimbaj principal al iu- birii, Avem tendinfa si ne exprimam in limbajul princi- pal si suntem contrariati atunci cind partenerul nu. Infelege ceea ce-i comunicim. Noi ne exprimim iubi zea, dar mesajul nu este receptat, pentru cil 0 facem fntr-un limbaj strain celuilalt. Aceasta este problema fundamentalf, iar scopul acestei carti este de a oferi 0 solutie. De aceea indr8iznese s& mai scriu 0 carte despre iubire. Odat8 ce am descoperit cele cinc limbaje esen- fale ale iubiri i ne-am infeles propriul limbaj principal, precum si pe celal partenerului, vom define toate infor ‘aliile necesare api ideilor din crf si articole. (Odata ce identific si nveti s& vorbest limbajal p cipal al iubirii partenerului, socotesc ci ai descoperit cheia unei cisnicii de lungi durata si pline de afec- tiune. Nevoia de jubire nu se evapora dup’ nunts, dar, pentru a o pistra vie, cei mai multi dintre noi vor tre bui s& facd efortul de’a invata limbajul iubiritceluilalt, ‘care poate fi un limbaj secundar pentru noi. Nu ne putem bizui pe limba noastea materna daci partenerul nu o infelege. Dac& dorim ca el/ea si simta iubirea pe care incercim $4 i-0 comunicim, trebuie si ne expri- mim in fimbajul ue, INTAMPLA, CU IUBIREA DUPA CASATORIE 13, 3 CUM POTI PASTRA PLIN REZERVORUL IUBIRIT ies este cel mai important cuvant dintr-o limba — i cel mai derutant. Alat ganditoriilaci, cat si cei reli- Biosi sunt de acord cu faptul cd jubirea joac’ un rol ‘esential in viata. Suntem invafafi c& ,iubirea este plina de splendoare” si ci ,iubirea face lumea si se Invar- teasci”. Mii de cirti, melodii, reviste gi filme sunt con- dlimentate cu acest cuvant, Numeroase sisteme filoz0- fice si teologice au acordat un loc de prima important iubirii, Fondatorul credintei crestine dorea ca iubirea s& fie caracteristica distinetivi a ucenicilor Sti Psihologii au ajuns Ia concluzia ci nevoia de afec- tiune este 0 nevoie umana primordiald. Din iubire, sun- tem in stare sa escaladam muni, si traverse mati si oceane, si trecem prin nisipurile desertului sisi indu- Him chinuri de neimaginat. Fara iubire, muntii devin de neescaladat, marile si deserturile de netrecut, iar chi nutile, o permanenta. Apostolul crestin Pavel era plin de iubire atunci cénd spunea ci orice reusiti ome- nneascd nemotivata prin iubire este, in cele din urma, zadarnica. El incheia spundnd cd in acea ultima scena a 7 Jateu aceasta vor eamoagte toi 8 sunt uounilt Mei, dae vejlaven dragon ws ade li.” 13,38) Ciatele iblice sunt preluste cin Mitr sie Site Seite tpdit ce Felts lstitie {uli Bibles de Miscne Ortodoxa af Gisericii Orta Rom Bucuresti 94, (of) CUM POTL_PASTRA PLIN REZERVORUL IUBIRII 15 dramei umane rman doar trei tristturi: ,credinta, nnadejdea si dragostea. lar mai mare dintre acestea este dragostea"! Daci acceptim ideea cl acest cuvint — inbire — a fngotit societatea umana din cele mai vechi timpuri ‘pind in prezent, trebuie si acceptim gi ci este unul din- tre cele mai derutante cuvinte, pentra ci-| folosim in mii de felusi, Spunem: ,lubesc cremvwisti”, iar in clipa turmatoare: imi iubese mama’. Exist activitatl pe care le iubim: inotul, schiatul, vandtoarea. lubim obiecte: mancare, masini, case. Iubim animale: caini, pisici, chiar si melci. Iubim natura: copacit, iarba, florile si vremea. Iubim oamenii: pe mama, pe tata, ful, fiiea, rudele, sol ile, sofii,prietenii. Suntern in stare chiar si si ne indra ‘gostim de iubire. $i daci nu v-am derutat destu, il mai folosim si pentru a ne explica comportamentul. Am facut-o pentru cit iibese.” Aceasta explicatie este data in tot felul de imprejuriri, Un barbat implicat intro lega- turd extraconjuigala spune ci ¢ vorba de iubire. Pe de alts parte, preotul sustine c& e un plicat. Sofia unui alcoolic strange paharele sparte in urma ultimei isprivi a sofulut Ea numeste asta iubire, dar psihologil spun ca este vorba de 0 codependenta. Parintele ingiiduie toate che- furile copilului, spunind ci asta e iubirea adevarata, ‘Terapeutul familie va socoti acest sistem un act irespon- sabjl. Ce inseamna un comportament plin de iubire? Scopul acestei cirti nu este si elimine confuziile din jurul acestui cuvant, ,jubire”, ci sa se concentreze asu- ppra acelui tip de iubire esential pentru sintatea noas- {73 afectiva. Specialistii in psihologia copilului afirma cA orice copil are anumite nevoi afective fundamentale, cave trebuie implinite in cazul in care dorim s& fie echilibrat din punct de vedere afectiv. Dintre aceste TT cont 13,13 16 CELE CINCI_LIMBAJE ALE ruBIRI nevoi afective, cea mai important riméne nevoia de inbire si de afectiune, nevoia de a simi ca este acceptat gi dorit. Atunei cand exista 0 cantitate sulicienth dle afecfiune, copilul se va transforma intr adult res- ponsabil. Fira iubiee, ol sass ea vor fi niste handicapati din punet de vedere afectiv si social Mia plicut aceasts metafora ce cum am auzitopprimna data: in interiorul fiecaeui copil, existt un «rezervor afectiv» care de-abia asteapta sa fle umplut cu iubire, Atunei end un copil se simte cu adevaratiubit, el se va trarea nivelul corect al ull le un aatomobi. Si Inceri si mergi mai depart in casnicie ce ,rerervoral dle iubire” gol poate fi chiar mai ru decat so incercis8 mergi cu o masiné fa’ ule Ceca ce urmeaz8 si cites poate Salva, teoretic, mii de cisnic, ba chiar poate im- bunatati climatulafecti dintro casnicie eusita. Indie rent care ar fi actualmente sitwafin in cisnicia ta, se poate si mai bine, “Avizriswext: infelegerea celor cine limbaje ale iu- bini si invatarea imbajului prinipal al iubiritpartenc- rului pot afecta decisiv comportamentul lui sa al Oamenii se comport diferit atunci cind rezervorul lor afectiv este plin Inainte de a examina cele cincilimbaje ale iubiri trebuie, totus, s8 vorbim despre un fenomen dest de confuz’ experienta euforics a andérigostri” & INDRAGOSTIREA dat buzna Ja mine in cabinet (8rd i alba progra- mare, intreband-o pe secretard dacd pot 5-0 pri- ‘esc pentru cinci minute. O cunosteam pe Janice de optsprezece ani. Avea acum treizeci si gase si nu fusese iciodata maritata, De-a lungul anilor, avusese diversi ‘biti, unul vzeme de sase ani, altl tei ani st alli cativa pe perioade mai scurte. Din cand in c&nd, isi programa cite o ora la mine, pentru a diseuta o anumita problema ivita in relafa ei, Ea era o fire disciplinata, constiincionst, ‘organizata,atenta si iubitoare. Nuvi statea deloc in fire ‘idea buzna la mine in cabinet aga, fra si se anunte. Mi-am spus: ,Prabbi ce prst-o eri cumpit, doc i en buzna ase, fr ort progyaniata” am spus secretaret rele s- pofteasc si mi asteptam s-o vid izbucnind in Jacrimi si povestindu-nii vreo intimplare tragict de indata ce sar fi inchis usa. Ea ins& a intrat aproape topaind in cabinet, radiind de incantare. «Ce mai fac, Janice?“, am intrebat. “Excelent!”, mia rispuns ea. ,Nicicand nu m-am simit mai bine. Ma mari Serios?, iam replica, aratandu-mi socul. .Cu cine sicind?” ",Cu Davie Dallespie”, a exelamat ea, ,in septembrie” “Palpitant. De cand va cunoastei?” 2 CELE CINCI_LIMBATE ALE IUBIRIL De trei saptaméni. Stiu ca e o nebunie, doctore ‘Chapman, dpa cede aitea or am fost in pragel cist toriei. Nici mie nitmi vine sf cred, dar simt eu ci Davie este ceea ce trebuie, Am stiuto amandloi de la prima intlnire. Sigur cd mu am discutat asta din prima Sear’, dar dupa osiptiménd, ma cerut de nevasta. Am stiut cb 0.58 ma coard de nevasta si am stat i 0 sii spun da, fn viafa mea nat mai simiisem aga ceva, loc- tore Chapman. Sti bine ce relatit am avut de-a lungul anilor si ct m-am chinuit, De fiecare dati, ceva nu era in regal Sinvfeam eu ch mute cazul si mi mit cu nit tunal dinte e, dar categorie o8 David este ales” nire timp, Janice se legina pe scaun chicotind st spunind: , tiv ete a nebonic, dar sunt atat de Feriitl {In viata mea seam fost mai Feri.” Ge se intamplase cu Janice? So indrigostise. In min- tea ei, David era cel mai grozav bichat pe care i intal rise vreodata. Era perfect din toate punctele de vedere. ‘Avea s8 devind soful ideal Se gndea In el i noapte. Faptal ca David mat fusese cisstorit de dot or, ch ven te cop, i c& avsese tei shujbe numa in uli an na prea si conteze pentru Janice, Era feriitasicon- tinea c3 va fi vesnie fercita cu David. Era indrigostit (Cei mai mulfidintre noi pasim in cisnicie pe calea experiente ,indragostii’ Intalnim o persoand ale cei tedsiturifizice i de personalitate creeaza un go elec- trie suficient pentru a declansa sisternl de ,alarma al ‘ubirit” Sirenele sund si incepem si cumoastem per- soana respectiva, Primul pas poste fi imparfirea ani hamburger sav a une’ friptari, n fancie ce buget, dar, dle fapt nu mancarea conteaza. Suntem in cautarea des- coperiei subir, ,Onre acest sentiment plin de cildura, meter, care te furnica fe iubiren adevirata?™ Une- ori, ameleala dispare dupa prima intanire. Aflam, de INDRAGOSTIREA 23 ‘exempla, cd se drogheaza, si atunci ne tece emotia. Nu ‘nai vrem sa maneAm un hamburger impreunt. Alter, sentimental este tot mai amelitor, chiar si dupa ham- burger. Avem gj s8 mai trim céteva experiente ,im- preuna” si foarte curind intensitatea sentimentului reste in asemenea mist, inedt ne trezim spunand "cred ch mam indragosit” In final, suntem convinsica dceasta este ,jubirea adevarata” sii spunem sicelulalt, in speranta 8 sentimental este reciproc. In caz cf ne este, lucrurile se lnistese putin sau ne dublim eforturile pentru a impresiona sia cistiga iubirea celui drag. Cand este recipro, incepem si vorbim despre césatorie, pen- tru cd tata lumen este de acord ci ,indragostirea” este boaza ideals pentru o cSsnice reusit FE vatsare te diainne ds ciation ne nag acensi poron dept un vepnc ext. Es grou Si ect ae ucriteatunc hud et indigo Cand se ajange la momentul culminant al ,indra gost" total se transforma int-o experients eforied Suniem ‘obsedafi afectiv wn! de celalalt, Adormim gindindune unl la cellalt. Cand ne trim, celle sto primal Iucru care ne vine in gina. Tani 38 fim impreuna, iar momentele petrecute in do sunt un fel de nnticamert a paradisult. Cand ne finem de mana, fvem impresia cl sangele ne curge simaltan prin vene NNe-am pute sivuta la nesfrsit, daca n-ar trebui s8 mai smergem sila scoala sau la muned. Imbratistrile stim leaza visurile de cisnice i exta7 Persoana ,indragostitn” traeste cu iia cA ales ste perfec, Mama eel indrigostit poate vedea defec- tele cobalt, dav el na. Mama ti spune: ,Dragul, teat 2 CELE CINCI_LIMBAJE ALE 1UBIRIE sgandit la faptul c8 cinei ania fost sub tratament psihia- tric?” Dar el raspunde: ,Vai mama, zu asa! Au tecut deja (rei luni de atunci” Prietenii de asemenea vad dlefectele, dar nu ile vor spune decit daci el insist, si probabil cd el n-o va face, pentru cd in mintea lui ea este fara cusur si coea ce gandesc ceilalfi nu conteaz’. Visu- rile cle cinainte ele casatorie imagineaza aceasta perioa- da drept un vesnic extaz: Ne vom face unul pe celalalt extrem de fericiti, Alt n-au decat si se certe gi si mu se infeleags. Nu va fi cazul nostru. Noi ne iubim.” Desi- gur ci nu suntem chiar intru totul naivi. Stim cf, in final, vor exista si neinfelegeri. Dar suntem convinsi ck vom discuta despre aceste neintelegeri deschis si ci unul dintre noi va fi intotdeauna dispus si lase de la el sic, pana la urma, ne vom intelege, E si greu si vezi altfel lucrusile atunci cand esti indragostit. Nis-a dat st infelegem c8, daci suntem cu adevarat Indrigostiti, asta va si dura la nesfarsit. Vom avea merett aceleasi sentimente minunate ca In momentul indragostirii, Nimic nu va putea interveni vreodatd intre noi. Nimic mi va putea infringe dragostea noastra Suntem indragostiti si pringi in mrejele frumusetii $i farmecului celuilalt. Dragostea noastra este luerul cel ‘mai grozav pe care am trait vreodata. Constatam ca unele cupluri cisatorite s-au instriinat de acest senti ment, dar noua no si ni se intimple asta niciodata, Rationamentul nostru este: ,Poate ci nu s-au iubit cu adevarat.” Din pacate, experienta vesnicei ,indrigostiri” este fictiune pura, si nu realitate, Dr. Dorothy Tennov, psi- hholog, a facut studi aprofundate in privinta fenomenu- hu indragostiri. Dupa ce a studiat nenumarate cupluri, ea a ajuns la concluzia ci durata medie a unei obsesii romantice este de doi ani. in cazal in care este vorba de INDRAGOSTIREA 25 6 idila tainica, poate dura ceva mai mult. In final ins’, cu tolil coboram jarasi cu picioarele pe pamant. Ni se deschid ochii si descoperim lipsurile celuilalt. Recu- noastem ch parte din trasaturile sale de personalitate sunt, de fapt, de-a dreptul enervante, tiparele compor- tamentale sunt plicticoase, el/ea ein stare si chinuiasca sisi se manie, eventual chiar sa spuna vorbe grele sau sf critice totul. Aceste amanunte pe care le-am neglijat pe vremea cind eram indeagostiti devin munfi de netrecut. Dintr-odatd, ne amintim de vorbele mamel si ne intrebam: ,Cim am pubut sifu at de restbuil?” Bun venit in jumea real a casnicie, in care intotclea- una rimin fire de pir in chiuveta si sunt pete pe coglinda, iar discutille pornesc de la felul in care este puss sulul de hartie igienica si daca trebuie Lisat sau nu capacul toaletei. Este o lume in care pantofii n-ajung singuri in dulap, iar sertarele nu se inchid de la sine, hainelor nu le plac cuierele si sosetele nu sfarsesc direct in cog. In aceasta lume, si o privire poate figni, iar un ‘cuvant poate dlistruge totul. Iubitif au devenit intre timp dusmani, iar cAsnicia, un teren de lupta. Ce s-a intimplat cu experienta ,indragostiii”? Din pacate — vai! — nu a fost decat o iluzie prin care am fost pacaliti si semnam in dreptul unet lini punctate ci vom fi alsturi la bine sau la ru. Nici nu e de mizare atat cle multi blestem& casnicia si pe partenerul pe care ‘au iubit candva. La urma urmei, daca am fost ingelati, avem si dreptul st ne infuriem. Qare am iubit ,cu ade- varat”? Cred ci da. Problema a fost una de informare defectuoasa Informatia gresita a fost ideca ci obsesia ,indragos- lini” va dura la nesfarsit. Ar fi trebuit sa stim ci nu e asa. Din simpla observare a lumii din jur ar fi tebuit sd ze dim seama c& dacd oamenii ar ramane obsedati de %6 CELE CINCI_LIMBAJE ALE 1UBIRIL iubire, ar avea probleme serionse. Unda de soc s-ar transmite la nivelul afacerior,alinclustriei, al bisericii, al {invatamantului si al restului societitii. De ce? Pentru ch ‘oamenii_,indragostii" si pierd interesul pentru preacu- parile altora. De aceea se mai si numeste ,obsesie”. Stu- dentul care se indragosteste pina peste urechi constata cA notele lui sunt tot mai mici. E greu sa inveti cind esti indragostit. Maine ai un examen despre Razboiul din 1812), dar cui ii pasi de Razboiul din 1812? Cand esti {indragostit nimic nu mai conteaza Un barbat mi-a spus ‘dati: ,Doctore Chapman, slujba mea se duce de rips!” (Ce vrei si spui?”, am intrebat, Am cunoscut 0 fat, m-am indragostit si nu mai sunt in stare si fac nimic. Nu ma pot concentra asupra slujpei. Toata ziulica viser. la ea." Euforia stirii de ,indrigostire” ne creeaza iluzia ci ar exista o relatie intima. Avem senzatia ca apartinem unul celuilalt, c4 putem depasi orice problema. Ne sim- fim altruisti unul fats de celalalt, sau cum spunea un tanar despre logodnica sa: ,Nu pot concepe ci as fi in stare si-i fac vreun rau. Unica mea dorinfa este sii aciuc fericirea. As fi in stare de orice ca s-o sti fericita.” Oasemenea obsesie ne last faisa impresie cd atitudinile noastre egoiste au disparut complet si ci am devenit un fel de Maica Tereza, in stare si facem orice pentru Dinele celui drag. Motivul pentru care ne purtaim fri nici un fel de oprelisti este ca sincer credem ca iubitul _gandeste la fel In ceea ce ne priveste. Suntem convinsi i si ea este trup si suflet pentru satisfacerea nevoilor noastre, ci ne iubeste pe cat o jubim si ci nu ne-ar face niciodati vreun ria. " Rabo! fate Statele Unite $i Mazen Bitoni. Un dine cele trot razboai (alata de cel din Cone si cel din Vietnam) neste tigate deSUAL IN af} INDRAGOSTIREA 7 ‘Aceste ginduti sunt imaginafie purl. Nu c& am fi nesinceri in ceea ce gindim si simim, dar nu suintem reali. Nu hutm in calcul realitatea natarit wmane. Noi Suntem din fire egoist. Lamea se inte in jurul nos- tru, Nimeni nu este total altrust. Euforia ,indragos- tri” doar ne da aceasta iluzie De indata ce experienta inde igostin se reintoarce la dirurml firese (nu wita c& posi f indedgostit cam doi ani), revenim in hima reaitaisiincepom s8 ne impu- nem drepturile El isi va exprima dorintele, dar dorin- tele sale vor fi diferite de ale ei. El doreste si faca dra- goste, dar ea este prea obosit. I vrea ssi cumpere 0 Iasina nowa, dar ea spune: ,E absurd! Ea vrea sisi viaiteze print, dar el spune: ,Ne-mi place $8 petre- cem atita vreme cx familia ta.” El vrea st joace fotbal, dar ea zice:,Tubesti mai mult sportal decdt pe mine” Incetul ew incet,iziaintimitai se evapor’ gi corin- tele individuale, emote, gandwrle st iparee de com- Portament ies In veal. Avem deaa face cu dou indi- ‘idualititi. Gandurile lor ma s-as| contopt, far emotile ‘au infait doar pentra puna vreme in acest ocean al dragostei. Acum, valurilerealitti incep SB desparta Tes dinstarea de indrigostire, iar in acest moment fe se retrag, se despart, divorfeazs si cau noi experiente afectve, fe ncep munca grea de ainvata sa se tubeasc& in afara obsesieieuforice a indeSgostiri Evxperieaia todrigostvit tar ve conconireaa fasupra progresului nostru sau al celcilalte per- soane. Ne da mai degrabit impresia of deja ban obfinat 28 CELE CINCI_LIMBAJE ALE IUBIRIL ‘Uni cercetitor, print cares psthiatrul M. Scott Peck si psihologul Dorathy Tennoy, au ajuns la concluzia ¢& experienta indragostirit nici n-ar trebui si presupund sinlagma_,dragoste’. Dr. Tennov a inventat termenul de contopire pentru indrigostire,astfel inci sa fact dis- tinctia dintze aceasta si ceea ce considera ea c& ar fi iubirea adevarata. Dr. Peck sustine c& indrgostirea nu este 0 iubire adevarati din trei motive: mai inti, pen- tru cd indrigostirea nu este un act de voinfa sau o ale- ere constientS, Orict cle mult ne-am dori si ne ind’- ostim, nu putem si.o facem pur si simplu. Pe de alts parte, se poate prea bine nici Si nut urmarim asa ceva atunci cdnd ne apucd. Cel mai adesea, ne indragostim inten moment nepotrivit side cine nu trebuie Inal doiles rand, indragostirea nu este iubire adev’- rat, pentru ci nu presupune efort. Tot ceea ce facem aflali fiind in starea de indragostire presupune foarte putin disciplina sau nici un efort constient din partea noastr3. Lungile si costisitoarele telefoane pe care ni le dam unul altuia, banii cheltuifi ca si ne vedem, darurile oferite, proiectele pe care le facem last impre- sia ci nu ne costa nimic. Tot asa cum pasirea igi con- struigste cuibul din instinet,sistarea de incragostire ne impinge sa facem lucruri nefiest Inal treilea rand, cel care este ,indragostit” nu e cu adevarat interesat de progresul personal al celuilalt. Dac avem vreun scop in minte atunci cine ne indri- ostim, acela este de a sfarsicu singuratatea noastra si Stine asigurdm poate prin cAsitorie de acest rezultat.”" Experienfa indragostiri nu se concentreaza astipra pro- gresului nostra sau al celeilalte persoane. Ne di mai T ML, Scott eck, Oran ore tine hs ettura Curtes Veehe, 21) 8 INDRAGOSTIREA 29 degraba impresia ci -am objinut deja. Suntem in cul- ‘mea fericiri si unica noastra dorin este ca lscrurile 38 ramana aga, Sigur c& persoana iubita nu trebuie s& se mai schimbe in vreun fel, pentru cd este perfects si pur sisimpla sperim sd eimaina perfects Daca indragostirea nu este iubire acevarata, atunci ce este? Dr. Peck conchide cA este ,0 component instinctuala determinati genetic a comportamentului de imperechere. Cu alte cuvinte, colapsul temporar al sgranifelor eului datorat indrigostri reprezin(® un ris- puns stereotip al fiintei umane Ia © configuratie de {mpulsuri sexuale interne si stimuli sexuali extern, ser- vind la 0 crestere a posibilitats de imperechere si slu- jind astfel la supravietuirea speciei Indiferent daca suntem sau nu de acord cu aceasta concluzie, cei care am fost indragostiti si ne-a trecut ‘vom accepta mai mult ca sigur cd acest tip de expe- vienfa ne catapulteaza pe o orbita afectiva mult mai puternic decit orice altceva. Ea are tendinga si ne fac ‘sina mai gindim logic si adesea ne trezim Facindl sau spunénd lucruri pe care nu leam i fcut niciodata in stare de veghe. De fapt, cand ne revenim dupa o ase- rmenea obsesie, adesea ne intrebam cum de am facut tuna ea asta. Cand valal emotiilor scade si revenim in lumea reala, cand neintelegerile ies dinte-odata Ta iveal,cati dintre noi nu ne-am intrebat: ,Oare de ce eam cisitorit? Doar nuvne infelogem in nici o pri= Vina." $i totusi, in momental de varf al indragostci, am avut impresia c8 ne intelegem in toate privintele — sau cel putin in toate privintele importante SS insemne oare asta c8 am fost pacalif sine cAsato- rim de aceasta iluzie a indeagestirii? Exista dowd Thiden, pp 88-8 30 CELE CINCI LIMBAJE ALE IUBIRIL pposibilitais (1) suntem sortifi unel vielinefericite ala- {uri de partener sau (2) true i sirim din bares sis incercam iar. Generatia noastré a optat pentru aceast® din rma solutie, in vreme ce generatia anterioar3 0 alesese pe cea dintdi. Inainte de a ajunge mecanic Ia concluzia c8 am facut cea mai bund alegere, poate ch ar trebui s& examinam putin si datele probleme. In pre- zent, in SUA, sfirgesc printi-un divort patruzeci la suta lint cei aflatila prima ctsAtorc,gaizect la sutdcintre cei aflai la a doua cisitore si gaptezeci si cinc la sub dlintre cei aflayi la a treia cAsstorie. Aparent, posibili tatea une! a doua sau a treia ctsnicii care 4 fie si fer ita nu pare prea solid Cercetarile indies faptul cd exist, totus, 0 a treia cale mult mai buna: putem recunoagte experienta indrgostirii drept ceea ce este — un varf emotional temporar — si putem porni in cautarea ,adevaratel iubiri” alaturi de partenerul nostru. Acest tip de tubire este tna afectivs, nui doar obsesiva. Este o iubire care contopeste rafiunea si sentimental, Ea presupune un act de voin(a si disciplina, reorganizand nevoia de pro- gies personal. Cea mai importantt nevoie afectiva nit este 64 ne incragostim, ci fim iubfi cu adevarat de cellalt, si distingem acea iubire care deriv’ din ratiune si alegere, si nu cin instinct, Simt nevoia s8 fiw iubit de cineva care alege si mA iubeasc’, care vede in mine ceva ce merit init Acest tip de iubire presupune efort si disciplina Este alegerea dea investi energie intrun efost depus in avantajal celuilalt, stiind eX dact persoana aceasta este imbogayith prin efortul thu, situ vei avea o satisfactic —satisfactia dea fiiubit cw adevarat pecineva. Asta nut presupune euforia experientei ,indragostii”, De fapt, INDRAGOSTIREA 31 adevarata dragoste nu poate incepe pana ce ,indragos- tirea” rea ajuns la final Fitna wot tones ne poems re ecan-odnitacnna lp [Ne putem si acordtm valoare acelor hierar frac moase $i generonse pe cate le Facem into stare ,obse- sis", Attnelsuntem impinsi si purtafi de valet unei forte instinctive cen ints in iparele comportamentu- iui nostru normal. Dar daca, odatt intors in lumen reali a alegerilor omenesti, hotarim si fim frumosi st generosi,aceasa este iubirea adevarata Nevoia de iubire trebuie satisticutt dact vrem si fim sinatosi din punct de vedere emotional. Indivizit cisitorii tinjese dup afectiunea st iubirea parteneri- lor. Ne simfim in siguranfa atunci cand stntem con wins cd parteneral ne accepta, ne doreste si se implica n asigurarea bunastarit noasire, In faza de indragos- tice, am tat tonteaceste emoti. A fost un paradis cit timp a durat. Gresenla noast’ a fost s8 ne inchipuim e& vor dura vesnic. Inst obsesin nu ¢ ficutd si dureze vesnic. Manualal cisniciel nu 0 menfioneaz’i decit in introducere Miezul canis consta i iubitea rationals §voita. Este acel tip de iubire pe care neve recomandato dintot- deauina inflepi. Este iubire asumnats [Aceastn este vestea cea buna pentra ace cuphiri ci satorite care si-nu pierdut emofile din timpul ,indra- sgostri". Daca ibirea este 0 alegere, inseamné ck aut apacitatea st iubeasca si dupa ce obsesia ,indragos- Sin" a pierit i s-au reintors in lumea rea, Aces tip de iubire incepe cu o atitudine — cu un stil de gandire 32 CELE CINCL_LIMBAJE ALE 1UBIRIL Tubirea este acea atitudine ce pare eX spune: ,Sunt cisi- torit cu fine si am ales si mA preocup de interesele tale.” Cel care alege st iubeasca va gas si calle potrivite pentru a-si exprima hotarare Unii ar putea contesta inst acest fapt, spundnd: _Totul pare atat de steril.”,lubirea este doar oatitudine ce adopta un comportament potrivit? Cum ramane cu stelele cdzatoare, baloanele si emoifile profunde? Cum riméne cu anticiparea gesturilor, facutul cu ochiul, magia sArutului, palpitantul moment al sexului? Ce se intampla cu siguranta afectiva care apare atunci cind stiic& esti pe primul loc in mintea lui/ei?” Despre asta este vorba in aceasta carte, Cum putem satisface nevoia afectiva profunda de a fi iubit a celuilalt? Daca putem jnvaja s-o facem si alegem s-o facem, atunci iubirea pe care 0 vom impartisi va fi minunat’, mai presus de tot ceea ce am simfit vreodata fiind indragostiti nebuneste, ‘Vreme de mulfi ani am discutat despre cele cinci lim- boaje ale iubieii in timpul conferinfelor mele despre cis- nicie, precum si in sedintele de consiliere matrimonialA, Mii de cupluri sunt gata si ateste valabilitatea lucrurilor pe care le vei citi. Dosarele mele sunt pline de scrisori de la persoane pe care nu le-am intalnit niciodata si care imi spun: ,Un prieten mi-a imprumutat una dintre casetele dumneavoastri despre limbajul iubirit si aceasta mi-a revolufionat pur si simplu cisnicia. De ani de zile ne stréduiam si ne iubim, dar eforturile noastre nu ne condusesera la oreusita afectiva, Acum, pentru c& vorbim un limbaj al iubiri potrivit, climatul afectiv al csniciei noastre s-a imbunatatit simfitor” Cand rezervorul de iubire a partenerului este plin si cl se simte in siguranta pentru cil iubesti, intreaga Jume pare mai frumoasa si partenerul va face tot posi~ Dilul pentru asi atinge potentialul maxim in viata INDRAGOSTIREA 3 ack rezervorul iubirii este gol si partenerul se simte folosit, dar nu iubit, intreaga lume pare mai sumbra si niciodata nu-si va atinge intregul potential. In wma toarele cinci capitole voi explica cele cinci limbaje ale iubirii, iar apoi, in capitolul 9, voi ilustra felul in care descoperitea limbajului partenerului poate deveni extrem de utild eforturilor de a iubi. 4% LIMBAJUL NR. 1 AL IUBIRI: CUVINTELE DE {NCURAJARE Mitt hin spumen cine: Pott dout tn de pe urma unui compliment bun.” Daca il lnam pe “Twain ad ltteram, sase complimente pean ar fide ajuns entra menfinerea rezervorului nostra de iubire in stare operationala, Partenerul tau de vial insd va avea nevoie probabil de mai mult ‘Una dintre modalitatile de exprimare a iubiril este folosirea acelor cuvinte care 0 cladese. Solomon, un autor al njelepteiliteraturi ebraice antice, seria: yin pu terea limbii este viata si moartea.”" Multe cuphiri aflat niciodata ce putere extraordinar& poate avea incu- rajarea prin cuvinte a celuilalt. Solomon mai adauga _Supararea se abate asupra omului, dar numai un cu- ant bun il bucurd.”? Prin complimente sau cavinte de incurajare, lubirea se comunic’ extrem de puternic. Fle se exprima cel mai bine prin declaratit simple, directe, cum ar fi: ‘Ce Bine iti sta cu costuml asta!” “Parc niciodata nu tia venit atat de bine rochia asta, Uau! {Cred ci nimeni au giteste mai bine cartofii decat tine. imi plac la nebunie cartofii sta.” Pile 1,21 Pade 12,25, LIMBAJUL NR. AL IUBIRIL 35 Sunt foarte recunoscator 8 ai spalat tu vasele as- tiseart.” ‘alti muljumesc c@ ai angajat o baby-sitfer pentru as- ta-seard. Voiam si sti ed nu mise parea de la sine inteles.” Apreciez faptul cA ai dus tu gunoiul.” Oare ce s-ar intimpla cu climatul afectiv dintr-o cas- nicie daca soful si sofia ar auzi asemenea fraze cit se poate de ces? ‘Acum cativa ani stateam la mine in cabinet cu usa deschis8. Cineva care trecea prin dreptul ei m-a intre- bat: ,Avefi 0 clipa libera?” Sigur. Poftit 5-a agezat si mi-a spus: ,Dle doctor Chapman, am o problema. Nu-l pot convinge pe soful meu s8 zugrs- veasci dormitorul. De nou luni il pisez. Am incercat toate variantele pe care le stiam si nu reusesc sil con- ving si zugraveasci.” Primul meu gand a fost: Doan, ati nimeritprost. Ew sam nici 0 teaba ex zgrevl. Dar am spus: ,Mai po- vestiti-mi.” Fa mi-a raspuns: ,Ei bine, simbata trecuta ar fi fost cel mai bun moment, Mai tineti minte cat de frumos a fost? Stii ce a fAcut soful meu toata ziulica? Si-a spalat sisi lustruit masina.”,Si dv. ce afi ficul?” Mam dus si -am spus: «Bob, nu te infeleg. Azi ar fi fost 0 i ideala ca si zugravesti dormitorul. $i tu stai si spel sisi lustruiesti masina.»” ,Sia 2ugravit dormitorul?”, am intrebat. “Nu. E tot nezugravit. Nu mai sti ce sa ma fac.” Y-ay pune o intrebare”, am zis. ,Aveti ceva cu ma- sinile curate, lustruite?” {sNu, dar vreau un dormitor 2ugravit” *Sunteti sigura ca soful dvs. stie ca doriti un dormi- tor 2ugravit?” 36 CELE CINCI_LIMBAJE ALE 1UBIRIL {Sigur ca da", spuse ea, ,De now Tani staw pe cape tui" |S8 vi pon 0 alts fntrebare Sof dvs. a Feu wre0- data vreurt ler bun?” “Ca de exempla” “A dus gun, a curijat ganganiile de pe parbri masini dvs, a pus bonzina, a plitit curentl sau si-a ps luerurile pe cuiee?” {Da azisea.,Mai face o parte dintre lucrurile asta.” “Atunci ag aves dow stgesti. In primal rind, ne rai pomenifi niciodati de zugravitul dormitoruli.” ‘Am zepetat: Nui mai pomenif niciodata.” _ Nurmi dau seama cum ar putea ajuta acest sister“, aspus en "Varatnasiit na cate at ol ccen co ores, at faci ceon spre binele celui pe care 1 iubest. Real tatea este ct, atuncl ctnd sitem aprobati, sum ten st mult mani motoati si renctiontin posit. .sTocmai mi-afi spus ciel stie ca dloriti ca dormitorul sit fie angravit. Deci nu mai e nevoie sa-i repetati. Deja Oo stie. A doua sugestie ar fi ca prima data cand soful divs. face un lucru bun sii adresati un compliment. Daca duce gunoiul, si-i spunefi: «Bob, sa stil c& apre- ciez c& duci gunoiul» Nu-i spuneti: «Bra gi timpul s& uci gunoiul. Era eat pe-aci s4-I dued' mustele in locul tau.» Daca il vedeti ci plateste curentul, bateli- pe um si spuneti-i «Bob, sunt recunoscatoare c& platesti tu curentul. Am auzit cd exist Sofi care n-0 fac si vreau 8 sti cat de mult apreciez asta» De cite ori face un Tucru bun, adresati-i un compliment.” LIMBAJUL NR. AL JUBIRIL 37 Tot nu infeleg cum il va determina asta sé zugra- vease’ dormitorul.” ‘Lam spus: ,Mi-afi cerut un sfat. Vi Lam dat. E pe gratis.” Nea fost ea prea incAntata cAnd a plecat. Trei sapts- mani mai trziu, totusi, s-a intors la cabinetul meu si mica spus: ,A mers.” Invatase ci adresarea de compli- mente motiveaza mult mai eficient decat vorbele ce ocara, Eu nu sugerez, aici si se ajunga la linguseli pentru a determina pe partener 2 faci ceea ce doresti. Telul iubirii nu este si obfii cea ce doresti, ci sa faci ceva spre binele celui pe care fl tubesti. Realitatea este ci, atunci cdnd suntem aprobafi, suntem si mult mai moti- vvafi si reactionam pozitiv si, deci, s& facem ceea ce ar dori partenerul. Cuvintele de incurajare ‘Complimentele reprezinta doar una dintre cle prin ‘are ne putem aproba partenerul. Un alt dialect iL constituie cuvintele de incurajare. Cuvantul incwrmaze inseamna , inspira curaj". Cu tofii avem zone in care ne simaim nesiguri. Ne lipseste curajul, si aceasta lipsa a curajului ne impiedica si ducem la bun sfarsit anu- mite lucrusi pe care am dori si le facem. Potenfialul latent din zonele de nesiguranta ale partenerulul as- teapta vorbele dvs. de incurajare Li Allison ii placuse dintotdeauna s& serie, Mai tir- 2iu, la facultate, a urmat céteva cursuri de ziaristca Carin si-a dat seama ca entuziasmal pentru scris il depagea pe cel pentru istarie, materia in care se specia- lizase, Nur mai putea schimba mare ters, dar dupa fa- cultate gi mai ales inainte si se nasc& primul copil a Scriscateva articole. A trimis un artcol lao revists, dar primind o instiinfare de refuz, n-a mai avut niciodata 38 CELE CINCI_LIMBAJE ALE 1UBIRIL curajul si trims vreunul. Aeum, cind copii rescu- Seri si avea mai mult timp si reflecteze, Allison s-a apucat iar de sere Keith, soful ni Allison, n-a dat prea mult tent scrisuli Iai Allison la inceputl cisniciei lor Era ocu pat cu propria lui meserie si foarte prins de posibila sa Bvansare in companie. Cu timpul nsa, Keith ga dat seama Ci implinirea cea mai mare a viel mu 0 repre- zinta realizarile, ci relatiile afective. El a invatat si-i facorde mai multsatente ui Alison si preocuparilor ‘Aga incat a fost foarte frese ca int-o seard si ia unl dlintre artcolele lui Allison gis le cteasca. Dupa ce -a ferminat, -a dus in camaruja unde aceasta cites o carte Cu mare entuziasmy in spus: Imi pare cia chi intre- rp lectura, dar trebuie neapérat si-fi spun ceva, Toc- mai am terminat de citi articolul tau despre «Cum profit la maximum de vacanje>. Allison, seri nemai- pomenit! Articolul asta ar tobui neapirat publicat Scri clas cuvintele descriaimagini pe cae le pot vizwa- liza, Ain stil fascinant.Trebuie neaparat 3 prezini uunor reviste" “Chiat creciasta?*,aintrebat Allison e2itand, {Stiw sigur’, a raspuns Keith, ,.f spun eu cde un ar- tical pe cinste:* ‘Dupace Keith a iest din ancapere, Allison mu si-a mai continat lechira. Cx carta inchs in poal®, a visat ‘reo treizeci de minute In ceea ce spusese Keith, Se fntroba dact s alti ar putea aven aceeai opinie despre articoll et. Sra reamintt de refuzul pe care il primise cu cativa ani in wrma, dar s-a ginal ct acum era alt om. Seria mai bine, Avea mai mulls experienfa Inainte de a se ridia pentru aia un pahar capa, Alison deja se hotarase. si va trimite artcolele la citeva reviste. Va incerea vada dact mu cama o vor publica LIMBAJUL NR. AL (Ubi 39 CCuvintele de inewrajare ale lui Keith au fost rostite acum paisprezece ani. Intre timp, Allison a scris nen arate articole pe care le-a si publicat, iar in prezent a incheiat deja un contract pentru o carte. Serie excelent, dar a avut nevoie de cuvintele de incurajare ale sotului «i, care a indemnat-o si faci primul pas in acest proces anevoios de publicare unui articol. Scar putea ca si partenerul tau sd fi dat la iveala un potential dintr-o anumits zona a vietii sale. Poate ci acest potenfial inc8 mai asteapta cuvintele tale de incu- rajare. Poate c& ea trebuie sa porneasca pe un anumit drum spre a-si dezvolta acest potential. Poate ci el tre- buie si cunoasca niste oameni care att reusit in dome- niu] respectiv si care si-l sfatuiasca in privinga urma- torului pas ce trebuie facut. Cuvintele tale s-ar putea st-i fi dat partenerului curajul necesar penta a face primul pas. De observat ci nu mi refer aici la a-ti forta partenerul ‘8 faci ceea ce vrei tu, ci la a- incuraja si-si dezvolte preocupare pe care deja o are. De exemplu, unii so forteaza sotile st slabeasc3. Sotul spune: ,O incurajez.”| Dar pentru solie cea ce spune el pare 6 condamnare, Numai atunei cind persoana vrea si slabeasc’ 0 poti Incuzaja. Pand cind nu axe aceast’ dorinfa, cuvintele tale nu vor avea decat o valoare de predici. Asemenea vorbe rareori incurajeaz, Cel mai adesea, stunt perce- pute ca 0 judecata aspra, generand sentimentul de vino- vitie. Ele nu exprima iubire, el respingere. neurajarea presupune enipalie si 0 abordare a Iuntii din perspectin partenerului. Trebuie sit t1- ‘aha mai Dalai ce este important pentru partener 40 CELE CINCI_LIMBAJE ALE 1UBIRI Daca totus partenerul spune: ,Cred c@ ag vzea s8 ma inscri Ia o cura de slabire toamna asta“, atunci ai oca- si fi adresezi niste cuvinte de incurajare. Cuvintele de incurajare ar tui s8 sune cam asa: ,Dacd te vei ho- {8s so faci, iH) spun un singur lucru: sigur vei reusi Asta imi place Ia tine. Cand te hotarast,reusesti. Daca asta vrei, Vo face tot ce-mi st in putinta Site ajut. Nui face griji pentru banii necesari. Daca asta vrei tu, 0 si facem rost sie bani.” Asemenea cuvinte ii vor da curaj ppartencrulu si dea tn telefon la o clinica pentra slabit. Incurajarea presupune empatie sio abordare a lumii din perspectiva partenerului. Trebaie si invagam mai {nti ce este important pentru partener. Numai atunc i putem incuraja, Prin incurajari verbale incercim si ‘comunicim ceva de genul: ,Stiu, Imi pass. Sunt alsturi de tine. Cum te-ag putea aja?” incercim 88 aratam ch intradevar credem in persoana respectiv3 sin capaci- tatile ei. fi acorelam ineredere si o apreciem. Cei mai mul dintre not vem wn potential mult mai mare decit coea ce vom dezvolta din el vreodats. Ade- sea, ceea ce ne fine pe loc est lipsa de cura. Un Sof bitor poate furniza acest catalizator att de important. Evident, cuvintele de incurajare pot fi uneori grew dle cexprimat. Ele sar putea s8 nu apartind limbajului thu principal. S-ar putea sa insemne un mare efort pentru line si inveti acest al doles limbaj, mai ales daca ai obi- ceiul 8 crtici si sa fact comentari auvoitoare. Dar te sigur cA merit3 efortl Vorbele bune Tubirea inseamna bundtate, Daca dorim si ne comu- nictim jubizea verbal, trebuie sa folosim vorbele bune, LIMBAJUL NR.1Al. IUBIRI a ‘Acest lucru se refera la felul in care vorbim. Aceeasi propozitie poate avea doua infelesuri diferite, in func- fie de felul in care o spunem. Afirmaia ,te iubesc”, atunci cind este spusa cu bunatate si tandrete, poate f1 0 expresie reald a iubirii. In vreme ce ,te iubesc?”, cu acest semin de intrebare, schimba intregul infeles al acestor cuvinte. Uneori, cuvintele noastre spun una, iar tonul spune alta, Transmitem mesaje cu dublu infeles. De obicei, partenerul le interpreteazs in functie de tonul vocti noastre, si nu de cuvintele folosite {As fl Incantat si spl vasele disears” —spus cu un ton batjocoritor, nu va fi niciodata perceput ca 0 expre- sie a iubirii Pe de alta parte, putem impartisi suferinta, durerea si chiar mania intr-o manier4 pozitivi, si asta ar deveni o expresie a iubirli, ,MA simt dezamagit si anit cl nu te-ai oferit s4 ma ajuti asti-seara” — spus pe un ton cleschis si bland, poate fi o expresie afubiri, Per~ soana care vorbeste cloreste si transmita aceste ganduri partenerului. Este un pas spre cladivea intimitatii prin Impartasirea sentimentelor ei. De fapt, solicita o ocazie pentru a discuta despre o suferinta si pentru a gisi un Teac. Aceleasi cuvinte spuse pe un ton aspru si fipate nit vor mai fi o expresie a iubirii, ci una a condamnarii si jindecaril Modalitatea in care vorbim este extrem de impor- tant’. Un infelept spunea candva: ,Un rispuns bland poate acesea si intoarch mania din drum.” Cand parte- nerul este maniat si suparat si scapa cteva vorbe aprinse, daca alegi si reactionezi cu {ubire, nu vei vorbi Ja fel, ci pe un ton bland. Vei primi ceea ce spune ca pe ‘informatie referitoare la sentimentele sale. Il vei lisa sii spuns ce-I doare, ce mnie si cum percepe el hucrurile. Yer incerca sa te pui in situatia Tui si sa vezi lucrurile cn ‘chi Tui, dupa care if vei exprima cu blandlte intelegerea 2 CELE CINCL_LIMBAJE ALE TUBIRIE ponir ci simte tocma asta, Dach sai gresit eu cova, vei fe dispuss sic martarsesti greseala i sii cer iertare Dact motivata ta este difents de ceea ce percepe, Vei patea Six expliltotul cu blandee. Vel cautainfelegerea Si impicarea si ru sii impui propria perceptie drept Singaira cale logica de interpretare a faptelor petrecte Acensta este iubirea maturh —iubire la care ar tebi si aspiram dacs vom urmir si avem o cisaicie impLinita, Tubirea nu fine socteata greselilor.lubirea nu scoate mere Ia ivealaneajunsurile frecutului. Niment mci perfect. In cisnicie, ma facem intotdeauina ceca ce e mai bine sau ceea ce sar caver Uncor, am facut si am spus lueruri cureroase pentru partenerii nostri. Nu putem sterge trectul cat buretele. Putem doar si recunoas- tem si sé acceptim ci. am gresit, Pttem cere irtare si pttem incerca st actionam altel pe vitor. Dupa ce am recunoscat gresealasine-am cerutiertare, nu mai avern ce ai facem pentr a indrepta rbul cauzat parteneruli Cand partenerul a grosit fa de mine, mi-a mirtaist gi sien cerutiertae, am ocazia si-mi fae dreptate sat 88 iert, Dack aleg sil jucec si eaut cu orice pret si Fo plates, eevin jadectto, iar parteneralinculpat. nimi {atea devine imposibils, Dact aleg tots iertare, inti mitatea poate fi regasia.lertarea este un fl de a bi Sunt absolut lt ct de mull oament ii steed ziua de azi pentra iva do jer. Fs insists 8 reacuct fm die cutie neajunstrile zie de fer sin fell acesta distrg Si iva minunata care ar pstea fi ai. “Nurmi vine 33 cred ha facut una ca asta, Nu cred Sm st te pot ievta veeodata. Nici uti cakseama eat di tare am suferit. Nic na fin cm pot s& sai acolo asa, dps ceea ce mica Facu. Ar treba te tars in gemuincht sistem cert iertare. Nu sti acd voi putea ‘reodata i te irl.” LUMBAUL RIAL TUBIRIL 43 Acestea nut sunt vorbe de jubire, ci resentimente si razbunare. acti wren st dezvolttin o relafie tina, tre buie sa ne cunoastem unul altuia dorinfele Daeit vrent sit ne iubisn wna pe celatalt, trebacie sit cunoastem dorinjele celui de langa noi Cea mai buna solutie in ce priveste greselile trecutu- Ii este ca acestea si rimdnd de domeniul trecutult Da, ¢-a intamplat. Unele chiar au durut. $i s-ar putea ca inca sa mai doara. Dar si-a recunoscut vina si si-a cerut jertare, Nu putem sterge trecutul cu buretele, dar pu- tem accepta ideca ci fine de domeniul trecutului. Pa- tem alege s4 traim astizi fara si ne gandim la neajun- surile de jeri. lertarea nu este un sentiment; este 0 forma de implicare. Este alegerea de a arsta ingaduinta side a nu purta picd celui care ne-a jignit. lertarea este Oo expresie a iubirii,,Te iubesc, fin la tine si am hotirat si te iert. Chiar dact mai suftr ined, nu voi permite ca lot ce sa intmplat s& se strecoare intre noi. Sper $i Invatim din aceasta experienti. Nu inseamna ci esti un ratat daca ai dat gres o dati. Esti partenerul meu si impreund vom merge mai departe.” Acestea sunt cuvintele de incurajare exprimate inte-un dialect al vor= belor bune. Cuvintele blinde lubirea cere, dar nu porunceste. Cand fi poruncesti «ceva partenerului, tu devil parintele, iar celalaltcopilul Parintele i spune copilasulu de tri ani ce se cuvine si rn CELE CINCI_LIMBAJE ALE IUBIRIL faca si de fapt, ce trebuie sa facd. Acest lucru este nece- sar deoarece la tei ani copilul nu stie inca si navigheze pe inselatoarele valuriale viet In ctsnicie suntem ins ‘egal Parteneri adult. Sigur ci nu suntem perfecti, dar suintem adult si parteneri. Daca vrem si dezvoltim 0 relafie intima, trebuie si ne cunoastem unul altuia dorintele. Felul in care ne exprimam aceste dorinte este insa extrem de important. Daci le transformam in porunei, am anulat orice posibilitate de a mai crea un climat intim si ne vom instrdina partenerul. Daca, totusi, ne facem cunascute nevoile si dorinele ca pe niste simple cereri, inseamna c4 ddim unele puncte de reper, si nu niste ultimatumusi. Sotul care spune: , ti, placinta aia ‘cu mere pe care ai cut-o.. ai putea sf mai faci una si siptimana asta? imi plac plicintele astea cu mere" igi sfituieste sotia in legatura cu. modul in care sa il iubeasca i, deci, s8 creeze atmosfera de intimitate. Pe de alt& parte, soful care spune: ,.N-am mai mancat © pllicints cu mere de cand s-a ndscut copil. Banwiesc cA +0 si mai faci alta in urmitorii optsprezece ani” ince- teazi s& mai fie un adult si se intoarce la un comporta- ment adolescentin. Asemenea comenzi nu creeaza inti- ritate. Sofia care spune: ,Crezi c& in wek-end-ul Asta ai putea si cureti rigola?™ isi exprima iubizea printr-o doleant’. Dar sofia care spune: ,Daci mu curet rigola, in curand 0 si ne intre in casi. Deja au inceput si creased copaci acolo!” a incetat si iubeasc’ si a devenit ‘e mama dominatoare Ceréncuvi ceva partenerului, ii recunosti de fapt valoarea si talentul. Practic, ari ed are ceva sau poate face ceva de valoare pentru tine. Cand poruncesti ins, devil din iubit un tiran. Sofia respectiva nu se va mai simti imbarbatata, ci minimalizatd. Dorinta exprimata LIMBAUL NR. AL TUBIRIL 45