Curs 10 -DIP

Pe trnul DIP se pune problema care este legea aplicabil divorului. Prin urmare, art. 2597
precizeaz c soii pot alege din urmtoarele legi:

1. Legea statului unde i au reedina obinuit la data manifestrii acestui acord;

2. Legea statului ultimei reedine obinuite a soilor, dac cel puin unul din ei locuiete
acolo;la data ncheierii conventiei prin care se stabileste legea aplicabila;
3. Legea statului a carei cetatenie o are unul din soti;
4. Legea statului pe al crui teritoriu soii au locuit cel puin 3 ani.
Prile trebuie s opteze pentru una din aceste legi sau sa modifice optiunea pana la data sesizarii
autoritatii competente. Mai mult, atunci cand partile opteaza pentru o instanta de judecata in vederea
pronuntarii divortului, instanta are posibilitatea sa ia act de acordul de vointa al partilor pana la primul
termen de judecata la care partile au fost legal citate.
Ce se intampla daca partile nu opteaza pentru nicio lege? Regula e ca partile au libertatea de a
opta, dar daca nu opteaza, trebuie sa trecem la localizarea obiectiva a acestei legi. Evident ca in situatia in
care partile nu au optat, legile care vor guverna divortul sunt tot cele enumerate mai inainte ca fiind
variantele pentru care puteau sa opteze partile, cu diferenta ca aici ele vor fi luate in scara. In primul rand
instanta va avea in vedere legea de la punctul 1, apoi cea de la punctul 2 si etc.
Alin. 2 al art. 2600 introduce anumite aspecte ce tin de ordinea publica de DIP in sensul ca atunci
cand legea ce urmeaza a guverna divortul fie ca urmare a alegerii formulate de parti, fie ca urmare a
localizarii obiective a acestei legi, daca legea straina fie nu permite divortul, fie il admite, dar in conditii
extrem de restrictive si daca unul din soti este cetatean roman, legea straina respectiva va fi inlocuita de la
aplicare si evident va fi aplicata in materia divortului legea romana. O alta noutate adusa de C.CIV. in
art. 2601 este cerarea unei institutii juridice, si anume, recunoasterea divortului prin denuntare unilaterala.
Evident ca acest text de lege trimite la o institutie juridica pe care C.Civ. roman nu o reglementeaza.
Aceasta institutie e una care permite sotului sa denunte unilateral casatoria. Aceasta institutie este
discriminatoriue pentru sotie. Problema articolului acestuia este daca se recunoaste sau nu o asemenea
denuntare, adica daca in arabia saudita sotului i s-a permis sa denunte unilateral casatoria, ce facem,
recnoaastem sau nu aceasta institutie? Regula pe care o institutie acest art. E aceea ca un act intocmit in
strainatate prin care se manifesta vointa unilaterala a barbatului de a desface casatoria fara ca respectiva
lege sa confere acelasi drept si sotiei nu va fi recunosctut in Romania. Pe cale de exceptie insa, o
asemenea manifestare va fi recunoscuta daca sunt indeplinite cumulativ anumite conditii:
1. Respectiva manifestare de vointa sa fi respectat toate conditiile prevazute de legea sub
incidenta careia s-a nascut
2. Sotia sa fi acceptat in mod liber neechivoc, aceasta modalitate de desfacere a casatoriei.
3. Sa nu existe niciun alt motiv de refuz a recunoasterii pe teritoriul Romaniei a hotararii de
desfacere a casatoriei prin aceasta modalitate.

Regulamentul european 1259/2010 de punere in aplicare a unei forme de cooperare consolitdata in

domeniul legii aplicabile divortului si separarii de cont? Roma III. Acest regulament contine in linii
mari aceleasi dispozitii cu cele pe care le-am prezentat ca facand parte din C.Civ. roman. Regulamentul
introduce un lucru evident ca se va intampla, prin art. 11 o noua situatie, exclude retrimiterea in ceea ce
priveste legea care guverneaza divortul. E logic sa fie asa pt ca e situatia in care se da putere autonomiei
de vointa a partilor, ele au avut in vedere normele materiale din acea lege, de aceea si in domeniul
divortului, in aceasta materie cand optezi pt una din acele 4 legi e clar ca optezi pt normele materiale, nu
pt cele conflictuale.
Curs 10 -DIP

Filiatia

Filiatia copilului din casatorie

Se stabileste potrivit legii care la data nasterii copilului carmuieste efectele casatoriei partintilor
lor, daca inainte de nasterea copilului casatoria parintilor a incetat sau a fost desfacuta se aplica filiatiei
legea care la data incetarii sau desfacerii ii carmuia efectele. Deci daca se intampla evenimente nefericite
pana se naste copilul, in momentul cand se va naste copilul, legea care va guverna filiatia va fi legea care
ar fi fost aplicabila casatoriei.

Domeniul

1. Tagada paternitatii
Dobandirea numelui copilului din casatorie,
2. Raporturile dintre partinti si copil(inclusiv obligatia parintilor de a intretine si educa copilul
precum si de a-i administra bunurile personale)

Filiatia copilului din afara casatoriei

Este supusa legii nationale a copilului de la data nasterii sale. Daca acest copil la data nasterii sale
are mai multe cetatenii din care una este romana, filiatia va fi guvernata de legea romana, iar daca are mai
multe cetatenii la data nasterii si niciuna nu e romana, i se va aplica legea cea mai favorabila.

Domeniul

1. Recunoasterea filiatiei
2. Contestarea recunoasterii filiatiei
3. Raportul dintre partinti si copil, inclusiv obligatia acestora de a-l intretine pe copil.

Adoptia art. 2607-2610

Incheierea adoptiei - ne intereseaza conditiile de forma ale incheierii adoptiei si pe de alta parte
conditiile de fond necesare pentru ca o adoptie sa fie valabil incheiata.

Conditiile de forma art 2609 sunt reglementate de legea statului pe teritoriul caruia adoptia
urmeaza a se incheita. Daca vb de o adoptie cu element de extr in romania, va trebui sa respectam cond de
forma ale legii romane.

Conditiile de fond art. 2607 arata ca se vor aplica cumulativ legea nationala a adoptatorului si
legea nationala a persoanei adoptate, ceea ce inseamna ca atat adoptatorul caat si adoptatul va trebui sa
indeplineasca atat conditiile din legea sa nationala cat si conditiile din legea adoptatului iar adoptatul va
trebui sa indeolineasca si conditiile din legea adoptatorului. Scopul e tocmai protectia persoanei adoptate.

In situatia in care adoptia se realizeaza de doi soti, conditiile de fond pe care acestia trebuie sa le
indeplineasca pentru a putea adopta sunt cele prevazute de legea care reglementeaza efectele casatoriei
lor, acelasi lucru se intampla si cand unul din soti adopta copilul celuilalt sot.

Efectele adoptiei in ceea ce priveste efectele adoptiei, efectele vor fi guvernate de legea
nationala a adoptatorului. In pp sunt guvernate de legea nationala a adoptatorului. Ratiunea acolo se va
Curs 10 -DIP

afla copilul. Daca adoptia este realizata de ambii soti, efectele adoptiei vor fi guvernate de legea care
guverneaza efectele casatoriei sotilor.

In ceea ce priveste desfacerea adoptiei, aceasta intervenind ca urmare a faptul ca nu s-ar respectat
drepturile si obligatiile de catre una din parti, aceasta urmeaza a fi guvernata de aceeasi lege, dupa caz,
legea adoptatorului sau legea care guverna efectele casatoriei celor 2 soti.

Intrebare in materia casatoriei daca legea aplicabila a unuia din soti daca poate fi inlaturat un
impediment la casatorie pt unul din soti, poate fi aplicat asta si pt adoptie? La casatorie fiecare din soti
trebuie sa respecte legea sa nationala proprie, astfel s-ar putea ca unele dispozitii din arabia saudita ar
putea sa contravina dr roman, dar la adoptie daca trebuie sa indeplinesti conditiile din doua legi, trebuie sa
indeplinesti in acest caz si conditiile legii romane. Cand se trimite la o lege straina daca acea lege straina
contrabine pp ordinii publice din tara forului, se inlatura de la aplicare. Ex adoptia unui copil de catre un
cetatean american, copil roman. Legea aplicabila atat legea romana cat si legea americana. Trebuie sa
respecti si legea romana.

Un copil de cetatenie romana ar putea fi adoptat ca urmare a sesizarii unei instante aflate pe
teritoriul unei alte tari in afara de Romania. Trebuie sa vedem daca exista o competenta exclusiva a
instantelor romane. Dar asta vom vedea la un curs urmator.

Nulitatea adoptiei intervine atunci cand nu sunt respectate conditiile de forma sau conditiile de
fond pt incheierea adoptiei. Prin urmare nulitatea adoptiei va fi guvernata dupa caz de legea care va
guverna conditiile de forma sau va fi guvernata de legea care guverna conditiile de fond.

In ceea ce priveste procesele generate, actele normative europene cu vocatie generala e

regulamentul 2201/2003 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in
materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti.

Obligatia de intretinere - 2612 C.Civ. legea aplicabila obligatiei de intretinere se determina

potrivit reglementarilor din dreptul UE. Regulamentul 2004/2009 privind competenta, legea aplicabila,
recunoasterea si executare hotararilor si cooperarea in materie de obligatie de intretinere.

Domeniul de aplicare vizeaza obligatiile de intretinere care decurg dintr-o relatie de familie,
rudenie, casatorie sau alianta. Acest regulament e aplicabil statelor parti la Conventia de la Haga din
2007, privind obtinerea pensiei de intretinere in strainatate pt copii si alti membrii ai familiei. Conform
art. 15 din regulament, legea aplicabila obligatiilor de intretinere se stabileste in conformitate cu
protocolul de la Haga, privind legea aplicabila obligatiilor de intretinere. Art. 3 din protocol stabileste ca
obligatiile de intretinere sunt reglementate de legislatia statului in care creditorul obligatiei isi are
resedinta obisnuita. Observatie pe acest taram punctul de legatura pentru norma conflictuala e
reprezentat de resedinta obisnuita a creditorului. Aici se opteaza pentru resedinta obsnuita tocmai pt
flexibilitatea acestui punct de legatura iar aceasta flexibilitate doreste sa-l favorizeze pe debitorul
obligatiei de intretinere. Prin urmare, ideea pe care trebuie sa o retinem e aceea de a-l proteja pe creditorul
obligatiei de intretinere, e un mijloc de protectie ca legea aplicabila obl de intretinere legea resedintei
obisnuite a creditorului.
Curs 10 -DIP

Dreptul muncii

E o ramura complexa de drept pentru ca in principiu contine atat reglementari specifice dreptului
public, cat si reglementari specifice dreptului privat. Din punctul de vedere al DIP ne intereseaza doar
aspectele de drept privat specifice dr muncii. Contractul individual de munca contract de drept privat.

Legea care guverneaza contractul individual de munca in pp contractul individual de munca

fiind un contract, un act juridic bilateral, ca principiu orice contract, deci si acesta, urmeaza a fi guvernat
de lex voluntatis. Probema noastra e daca e adevarata aceasta prezumptie a noastra? Asta aflam dintr-o
norma conflictuala, iar in ceea ce priveste contractul de munca, reglementarea obligatiilor contractuale se
regaseste in Roma I, care in principiu primul lucru pe care il stipuleaza e ca contractele sunt guvernate de
legea aleasa de parti. Doar daca partile nu opteaza pt o lege care sa guverneze contractul individual de
munca, acesta va fi spus legii statului pe al carui teritoriu salariatul isi indeplineste in mod obisnuit munca
chiar daca este detasat temporar in alt stat. In situatia in care legea aplicabila nu poate fi determinata in
acest mod, se va aplica legea tarii in care isi are sediul unitatea angajatoare. In sfarsit, atunci cand din
circumstantele de ansamblu ale cauzei ar rezulta ca acel contract are legaturi mult mai stranse cu alta lege
decat cele enuntate pana acum, se ofera prioritate in aplicare legii cu care are legaturile cele mai stranse.
In concluzie, contractul individual de munca urmeaza a fi spus uneia din urmatoarele legi:

1. In cazul in care salariatul isi indeplineste munca in mod obisnuit pe teritoriul unui stat se va
aplica legea acelui stat lex loci laboris.
2. Daca salariatul isi indeplineste munca pe teritoriul mai multor state se va aplica legea statului
pe teritoriul caruia isi are sediul societatea angajatoare. Cu alte cuvinte, contractul individual
de munca va fi guvernat de lex societatis.
3. In sfarsit se ofera posibilitatea ca acel contract sa fie guvernat de legea cu care contractul are
legaturile cele mai stranse.

Domeniul

Tot aceasta lege ne va spune felul muncii si modalitatile de realizare, cuantumul si modalitatea de
plata a salariului, aspecte ce tin de durata contractului, aspecte ce tin de suspendarea sau modificarea
contractului, raspunderea materiala a salariatilor, incetarea contractului si nulitatea acestuia daca e cazul.

Normele de procedura in materia DIP sau in materia procesului civil international

In ceea ce priveste procesul civil international, trebuie sa avem in vedere doua mari probleme.

1. Pe de-o parte, situatia in care litigiile respective vizeaza subiecte din state membre ale UE;
2. Situatia in care litigiul respectiv are ca subiecte pe de-o parte o parte membra a unui stat
membru a UE si alta parte care isi are sediul pe teritoriul unui stat nemembru.

In ceea ce priveste situatia in care o instanta romana e sesizata cu un litigiu ce nu are ca parti
subiecte eminamente din UE, toate regulile de procedura vor fi regasite in CPC mai precis in cartea a VII-
a.

*vezi structura cartii a VII-a.

Pt litigii avand ca subiect parti din state membre ale UE avem regulamentele europene care
vizeaza acelasi scop, comeptenta si recunoasterea unor hotarari pronuntate pe teritoriul unor state membre
ale Uniunii Europene.

*vezi regulamentele in carte.

Curs 10 -DIP

Nota - Regulamentul 44/2001 a fost principalul regulament, numai ca ulterior au fost adoptate
mai multe regulamente in domenii specifice, care au preluat pas cu pas dispozitii din regulamentul 44.

Regulamentul 2201/2003 competenta si executarea hotararilor judecatoresti in materie

matrimoniala.

Regulamentul 4/2009 privind competenta, legea aplicabila, recunoasterea si executare

hotararilor judecatoresti..

Regulamentul 650/2012 privind competenta, legea aplicabila, recunoasterea si executarea

hotararilor judecatoresti si acceptarea si executarea actelor autentice in materie de succesiuni si privind
crearea unui certificat european de mostenitor.

Competenta instentelor

Competenta generala reglementate in CPC

Commpetenta instentelor ca principiu este data de domiciliu, iar in lipsa domiciliului, de resedinta
obisnuita a paratului PF, iar pentru o PJ sediul social principal sau, in lipsa, locul unde e situat fondul de
comert.

Explicatii este de dorit ca in momentul in care cineva. Instantele romane vor fi competente
atunci cand paratul persoana fizica isi are domiciliul sau in lipsa resedinta pe teritoriul Romaniei iar
paratul PJ isi are sediul pp, sediul secundar in lipsa sau fondul de comert pe teritoriul Romaniei. Mai este
atrasa competenta instantei romane si atunci cand avem o pluralitate de parati si cel putin unul dintre ei isi
are elementele acestea pe teritoriul Romaniei. Aceasta competenta nu e atrasa atunci cand cererea a fost
facuta in scop fraudulos de a-l sustrage pe parat de la o jurisdictie straina. In legatura cu o PJ care isi are
sediul in strainatate, dar care isi are sediul secundar avand chiar o reprezentanta sau sucursala pe teritoriul
Romaniei, face ca acea PJ pt actele incheiate cu un cocontractant roman prin intermediul sucursalelor sau
reprezentantelor sa poata fi chemata in judecata acea PJ la sediul secundar in Romania. Daca analizam asa
sucursala sau reprezentanta nu are PJ.

Avem si o prorogare de competenta. In completarea competentei generale dandu-se din nou forta
pp autonomiei de vointa si CPC acutal creeaza o posibilitate corecta ca partile intr-un litigiu cu elemente
de extraneitate sa poata opta cu un acord de vointa pentru competenta unei instante romanesti, dar doar in
acele materii care au ca obiect drepturi de care partile pot dispune in mod liber. Pe langa aceasta
modalitate expresa este reglementata si o acceptare tacita de catre parat a competentei instantei romane,
atunci cand un parat fiind citat in fata unei instante romanesti el nu invoca necompetenta instantei cel mai
tarziu pana la terminarea cercetarii procesului in fata primei instante. Cand avem acceptarea expresa a
ambelor parti pt competenta instantei romane, instanta romana se poate declara necompetenta daca din
toate circumstantele cauzei nu ar rezulta ca litigiul ar avea o legatura semnificativa cu Romania. Acea
conventie de alegere a competentei instantei romane trebuie sa ia forma unui inscris telegraf, telecopiator
sau orice al mijloc de comunicare ce permite a fi probat printr-un text. Alegerea aceasta a partilor este
insa lipsita de efecte in doua situatii. Pe de-o parte atunci cand aceasta alegere ar lipsi una dintre parti de o
protectie speciala pe care ar fi asigurat-o instanta prevazuta de legea romana. Prin aceasta conventie s-ar
incalca competenta exclusiva fie a instantei romane fie a unei instante straine. Sa zicem ca se prevede ca
pt a fi actionat in judecata paratului trebuie sa-i fi pus in vedere cu 15 zile inainte sa ii aduci la cunostinta
cererea, sa nu poti sesiza instanta pana atunci.

Forul de necesitate?

Potrivit acestei institutii, instanta romana poate sa devina competenta si atunci cand desi potrivit
legii, ea nu avea competenta, dar, pe de-o parte, prezinta o legatura suficienta cu cauza si pe de alta parte
Curs 10 -DIP

se dovedeste ca nu e posibila intrducerea unei cereri in strainatate sau ca nu se poate pretinde in mod
rezonabil ca ea sa fie introdusa in strainatate. Atunci cand este clar ca este competenta o instanta romana
dar pe baza reglementarilor interne nu poate fi stabilita in mod concret competenta unor anume instante
rommane, CPC precizeaza ca cererea respectiva va fi indreptata judecatoriei sectorului 1 sau, dupa caz,
Tribunalului Bucuresti.

Litispendenta si conexitatea

Litispendenta atunci cand o cerere este introdusa in acelasi timp atat in fata unei instante
romane cat si in fata unei instante straine, daca instanta romana este sesizata ulterior, aceasta poate
suspenda judecata pana la pronuntarea hotararii de catre instanta straina tocmai pentru a se evita
pronuntarea in aceeasi cauza, de catre aceleseasi parti si cu acelasi obiect a doua sentinte ce ar fi
ireconciliabile.

Ce s-ar intampla daca instanta rommana e sesizata prima data? se continua judecata.

Conexitatea internationala se refera la situatia in care o instanta romana sesizata cu o cerere de

chemare in judecata este chemata sa judece o alta cerere legata de cea dintai si exista interesul judecarii in
acelasi timp a celor doua procese, tocmai pt a se evita pronuntarea a doua solutii care ar putea sa nu fie
conciliate daca s-ar judeca separat.