CUM SE POATE COMUNICA CU

DUMNEZEU

de Paramahansa Yogananda
Editura Self - Realization Felowship

2
 PRIZONIERUL MEU

Paramahansa Yogananda

C\ndva, mult` vreme, \n spatele undelor

Agitate ale
Fr`m\nt`rii mele mentale,
TU Te- ai ascuns.
C\ndva, mult` vreme, \n \nc`perile
Eterului tainic
TU Te- ai refugiat.

Am sf\r[it prin a Te h`itui

Tocmai printre dunele lini[tite
Ale pustiului meu lipsit
De dorin]e.

Iat` cum Te- am legat

Cu lan]uri grele
De pietatea mea. Tu e[ti
Prizonierul meu.
Te voi \ncuia cu cheia
|n camera t`cerii mele
{i, \n dosul gratiilor
Ochilor mei \nchi[i, Tu vei fi
La loc sigur.
O Captivul meu Mult - Iubit,

3
|n templul visurilor mele,
Sub un leag`n de m\ng\ieri,
Eu Te voi ascunde.

O Captiv de mare Pre],

|n spatele zidurilor solide
Ale iubirii mele nemuritoare,
Te voi \ntemni]a.

4
 CUM SE POATE COMUNICA CU DUMNEZEU?

de Paramahansa Yogananda

Extrase din conferin]ele ]inute de Paramahansa Yogananda

la 19 [i 24 martie 1944

Conversa]ia cu Dumnezeu este un lucru cert. |n India, am fost al`turi de

sfin]i ce erau \n stare s` se \ntre]in` cu Tat`l Ceresc.
Dar [i voi to]i o pute]i face, vorbind cu EL. Nu e vorba de un monolog, ci
de o adev`rat` conversa]ie, \n care voi v` adresa]i lui Dumnezeu, iar EL va da
r`spunsuri. Toat` lumea - bine\n]eles - I se poate adresa Atotputernicului. Dar eu
azi, m` voi opri asupra modului cum |l putem convinge s` ne r`spund`.
De ce ar trebui s` ne \ndoim? Scrierile lumii abund` \n descrieri ale
convorbirilor dintre Dumnezeu [i om. Unul din cele mai frumoase episoade se
afl` \n Biblie, \n I Regii 3 : 5-13: "Domnul i s-a aratat \n vis lui Solomon, noaptea
[i Dumnezeu i-a zis: "Cere-mi orice [i Eu \]i voi d`rui. Iar Solomon i-a zis:
D`ruie[te-mi mie, robul T`u, o inim` plin` de dreptate... Iar Dumnezeu i-a zis:
Deoarece tu asta ai cerut, pentru c` nu ai cerut pentru tine nici via]` lung`, nici
bog`]ii, nici moartea du[manilor t`i, dar dore[ti s` fii drept, spre a judeca cu
dreptate, \]i voi face voia. |]i d`ruiesc o inim` \n]eleapt` [i dreapt`... |]i mai
d`ruiesc, de altfel, [i ceea ce nu ai cerut, bog`]ii [i m`re]ie ".
La r\ndul s`u, David a stat adesea de vorb` cu Dumnezeu, \ntre]in\n-
du-se chiar \n probleme mondene. David l-a \ntrebat pe Dumnezeu astfel: S` m`
ridic \mpotriva Filistenilor? |i vei da pe m\na mea? {i Domnul i-a r`spuns:
"Ridic`-te [i Eu \]i voi da ]ie.".
5
 NUMAI IUBIREA NE APROPIE DE DUMNEZEU

Omul obi[nuit se adreseaz` lui Dumnezeu cu mintea doar, [i de loc din

ad\ncul inimii sale. Astfel de rug`ciuni sunt mult prea slabe spre a st\rni
r`spunsul. Trebuie s` ne adres`m Spiritului Divin cu un sentiment de \ncredere [i
de apropiere, ca [i cum ne-am adresa tat`lui sau mamei. Raporturile noastre cu
Dumnezeu trebuie s` fie cele ale unei dragoste f`r` rezerve. Mai mult dec\t \n
oricare leg`tura de rudenie, putem, pe bun` dreptate [i foarte natural s` pretindem
un r`spuns Spiritului, sub forma sa de Mam` Divin`. Dumnezeu este constr\ns s`
r`spund` acestui apel; deoarece mama este prin esen]` dragoste [i iertare, oric\t de
mare p`c`tos ar fi copilul. Dintre toate rela]iile d`ruite de Dumnezeu, ea este cea
mai apropiat` [i frumoas`.
Este necesar s` avem o concep]ie bine definit` asupra lui Dumnezeu (ca [i
cea asupra Mamei Divine), altfel nu vom primi r`spunsuri limpezi. Iar cererea
c`reia Dumnezeu trebuie s`-i r`spund`, trebuie s` fie ferm`: orice rug`minte \n care
abia-abia crezi, este nesatisf`c`toare. Dac` v` hot`r\]i: "El \mi va vorbi [i dac`
refuza]i s` credeti altfel, oricare ar fi num`rul anilor ce vor trece p\n` El v` va
r`spunde, dac` persevera]i \n a crede \n El, \ntr-o zi v` va r`spunde.
Am povestit \n "Autobiografia unui Yoghin", una din nenum`ratele
ocazii \n care am vorbit cu Dumnezeu. Prima mea experien]` cu Vocea Divin` s-a
petrecut c\nd eram foarte t\n`r. |ntr-o diminea]`, pe c\nd [edeam pe pat, am
c`zut \ntr-o reverie profund`.
"Ce se afl` dincolo de ochii \nchi[i?". G\ndul acesta scrut`tor mi-a p`truns
puternic Spiritul. |n fa]a privirilor mele interioare, mi-a ap`rut deoadat` un imens
fulger luminos. Forme Divine de sfin]i a[eza]i \n pozi]ia lotusului, \n grotele
mun]ilor, se derulau ca ni[te mici scene de cinema, pe ecranul str`lucirii de
dinapoia frun]ii mele.

6
 "Cine sunte]i?", am \ntrebat cu voce tare.
"Suntem Yoghini din Himalaya.". Cerescul r`spuns este greu de descris.
Inima mi-a tres`rit. Viziunea s-a risipit, nu f`r` a l`sa ni[te d\re luminoase argintii,
ce se tot l`rgeau \n cercuri mereu mai mari, p\n` la infinit.
"Ce este aceast` luminiscen]` minunat`?", am \ntrebat.
"Eu sunt ISWARA (St`p\nul). Eu sunt Lumina.".

Vocea sem`na cu un murmur catifelat.

Mama [i cu Roma, sora mea mai mare, erau \n apropierea mea, c\nd, t\n`r
fiind, am tr`it aceast` experien]` [i ele, de asemeni, au auzit Glasul Divin. Am fost
at\t de bucuros de acest r`spuns al lui Dumnezeu, \nc\t m-am decis s`-L caut
p\n` acolo \nc\t s` devin una cu El.
Cea mai mare parte a oamenilor cred c` \nd`r`tul pleoapelor \nchise nu se
afl` dec\t \ntunericul. Dar c\nd v` ve]i dezvolta spiritual [i c\nd v` ve]i concentra
asupra ochiului "unic" din frunte, ve]i constata c` viziunea interioar` se va
deschide. Ve]i vedea atunci o alt` lume, o lume cu mii de lumini [i mari
frumuse]i. Viziunea sfin]ilor, ca cea pe care am avut-o eu a Yoghinilor din
Himalaya, v` va apare. Dac` concentrarea va fi [i mai puternic`, ve]i putea auzi [i
Vocea lui Dumnezeu.
Scripturile amintesc \n multe locuri, c` Dumnezeu a promis s` comunice
cu noi. "M` ve]i c`uta [i M` ve]i g`si, dac` M` ve]i c`uta cu toat` inima.". Ieremia 29
: 13. Cel Ve[nic este cu voi c\nd voi sunte]i cu El; dar dac` |l p`r`si]i, v` va p`r`si [i
El.". Cronici 15 : 2 - "Iat`, Eu stau la u[` [i bat. Dac` aude cineva glasul Meu [i
deschide u[a, voi intra la el, voi cina cu el [i el cu Mine.".
Dac`, fie [i o singur` dat`, ve]i putea rupe p\inea cu Dumnezeu, \i ve]i
fr\nge t`cerea, El v` va vorbi adesea. Dar, la \nceput, este foarte greu; nu-i la
\ndem\na oricui s`-L cunoasc` pe Dumnezeu, deoarece El vrea s` fie sigur de tot
c` dori]i cu adev`rat a-L cunoa[te. V` va trimite tot felul de \ncerc`ri spre a vedea
dac` pe El |l vre]i sau altceva. Nu v` va vorbi, at\ta vreme c\t nu L-a]i convins c`
nu ascunde]i \n inim` alte dorin]e. De ce ar trebui s` vi se reveleze, dac` dori]i cu
ardoare darurile Sale?

7
 OMUL NU-I POATE D<RUI LUI DUMNEZEU DEC|T
DRAGOSTEA

|ntreaga crea]iune a fost conceput` ca o \ncercare pentru om. Purtarea

noastr` \n aceast` lume arat` dac` noi |l dorim pe Dumnezeu sau doar darurile Sale.
Dumnezeu nu v` va spune niciodat` c` pe El trebuie s`-l dori]i mai presus de orice,
pentru c` El vrea ca dragostea s`-I fie liber d`ruit`, f`r` a v` constr\nge. |n asta
rezid` \ntregul mister al acestui univers. El, care ne-a creat, suspin` dup` dragostea
noastr`. El vrea s` i-o d`ruim spontan, de bun`voie, f`r` s` ne cear`. Dragostea este
singurul lucru pe care nu-l posed` Dumnezeu, at\ta vreme c\t nu i-o d`ruim. A[a
c`, este limpede c` [i Dumnezeu a[teapt` ceva de la noi: dragostea noastr`. {i nu
vom fi nicic\nd ferici]i dac` vom refuza acest dar. C\t` vreme vom fi copii
capricio[i, pigmei c`]`ra]i pe acest glob terestru, pl\ng\nd dup` darurile lui
Dumnezeu, dezin- teres\ndu-ne de EL, vom c`dea \n pr`pastia suferin]elor.
Cum Dumnezeu este esen]a fiin]ei noastre, nu ne vom putea exprima
adev`rata natur`, dec\t c\nd vom fi \nv`]at s`-I manifest`m prezen]a \n noi \n[ine.
Acesta este Adev`rul. {i asta pentru c` [i noi suntem Divini, o p`rticic` din El, de
aceea nici o satisfac]ie material` nu ne mul]ume[te. "Nimic nu le e oprit celor ce
M` primesc.". C\t` vreme nu vom g`si mul]umirea \n Dumnezeu, nic`ieri nu o
vom afla.

DUMNEZEU ESTE PERSONAL SAU IMPERSONAL?

{i totu[i, Dumnezeu este personal sau impersonal? S` ne \n]elegem pu]in

asupra acestei chestiuni, deoarece aceasta v` va ajuta \n \ncercarea de a comunica
cu El. Mult` lume nu se g\nde[te la Dumnezeu ca la o persoan`, \n ideea c` orice
concep]ie antropomorfic` este limitativ`. Ei socotesc c` Dumnezeu este Spirit
Impersonal, Atotputernic, ca For]` Inteligent` r`spunz`toare de \ntregul Univers.
Dar dac` Creatorul nostru este impersonal, de ce a mai creat El fiin]e
umane? Noi suntem personali. Avem individualitate proprie. G\ndim, sim]im,
voim; iar Dumnezeu nu ne-a d`ruit doar puterea de a ne bucura de g\ndurile [i
8
sentimentele altuia, dar de a [i r`spunde acestora. Cu siguran]` c` Dumnezeu nu
este lipsit de spiritul de reciprocitate ce le anim` pe propriile-i creaturi. Tat`l
Ceresc poate, deci, s` \nnoade rela]ii personale cu fiecare dintre noi; [i o va [i
face, atunci c\nd |i vom \ng`dui.
Dac`-L socotim impersonal pe Dumnezeu, r`m\nem cu ideea c` e
vorba de o Fiin]` \ndep`rtat`, ce prime[te doar g\ndurilor - rugi ce-I adres`m, dar
care nu ne d` nici un r`spuns. EL [tie tot, dar tace cu cruzime. Aceasta este o mare
gre[eal` filozofic`, c`ci Dumnezeu este Totul: la fel de personal, c\t [i impersonal,
mult mai personal dec\t impersonal. A creat persoanele, fiin]ele umane [i, la fel ca
[i ele, Creatorul lor n-ar [ti cum s` fie cu totul impersonal, nu are cum fi
impersonal.
G\ndul c` Dumnezeu poate lua chip omenesc, spre a ne vorbi, satisface o
nevoie profund` a inimii noastre. De ce nu ar face-o pentru fiecare dintre noi? De
ce nu pute]i realiza acest lucru? "O, Dumnezeule, Tu e[ti nev`zut, impersonal,
necunoscut [i ne[tiut; [i totusi eu cred c`, din suflul credin]ei mele, Tu Te po]i
materializa \ntr-o form`.". Prin puterea credin]ei, omul poate hot`r\ pe
Dumnezeu s` i Se arate sub o form` personal`. Ca sf~ntul Francisc din Assisi [i
al]i mari sfin]i, pute]i, dac` v` ruga]i cu destul` ardoare, s` vede]i trupul viu al lui
Hristos. Cine-L cunoa[te pe Brahma (Dumnezeu) este el \nsu[i Dumnezeu. Nu a
spus Hristos a[a: "Tat`l [i cu Mine Una suntem."? Swami Shankara a spus [i el: "Eu
sunt Spiritul." [i "Tu e[ti Acela?". Dup` cum au spus mul]i profe]i, omul este f`cut
dup` Chipul [i Asem`narea lui Dumnezeu.
Multe din ceea ce [tiu eu, vin de la Dumnezeu. Nu citesc c`r]i, dar v` spun
ceea ce simt. Iat` de ce vorbesc cu autoritate, autoritatea percep]iei mele directe.
Chiar dac` p`rerea lumii \ntregi ar fi \mpotriv`, autoritatea [i valabilitatea
percep]iei directe nu poate fi necunoscut`.

SEMNIFICA}IA IMAGINII LUI DUMNEZEU

Citim \n Biblie: "C`ci Dumnezeu l-a f`cut pe om dup` Chipul [i Asem`narea

Lui.". Nimeni, niciodat`, nu a explicat clar, \n ce fel omul este imaginea lui
Dumnezeu. Dumnezeu este Spirit; dar [i omul, \n esen]a naturii, este tot Spirit.

9
Iat` deci, prima semnifica]ie a pasajului biblic, dar mai sunt [i altele, la fel de
adev`rate.
Trupul omenesc \n \ntregime, ca [i con[tiin]a [i mi[carea pe care le
con]ine, este o reprezentare microscopic` a lui Dumnezeu. |n con[tiin]`, rezid`
atot[tiin]a [i atotputernicia. Prin g\nd, te po]i afla instantaneu la Steaua Polar`, ori
pe planeta Marte. |n g\nd, nu exist` obstacole de nici un fel \ntre dvs. [i oricine
altcineva. Datorit` faptului c` omul are o con[tiin]`, se poate deci spune c` este
alc`tuit dup` Chipul lui Dumnezeu.
Con[tiin]a este con[tient` de sine [i asta se simte intuitiv. Dumnezeu,
prin Con[tiin]a sa Cosmic`, este con[tient de sine \n fiecare atom al crea]iei sale.
"S` nu vinzi dou` p`s`rele pe un gologan! C`ci nici una nu cade pe p`m\nt f`r` Voia
Tat`lui vostru.".
Oamenii de asemeni, au aceast` putere \nn`scut` a Con[tiin]ei Cosmice,
de[i [i-o dezvolt` prea pu]in. Au, de asemeni, puterea de voin]` de a creea lumi
instantanee, ca [i Creatorul; dar pu]ini dezvolt` aceast` putere latent`. Animalele
nu pot ra]iona, dar omul poate. Toate atributele ce le posed` Dumnezeu -
con[tiin]`, judecat`, voin]`, sensibilitatea, dragostea - le are [i omul. Pornind de
la aceste \nsu[iri, se poate spune c` omul e f`cut dup` Chipul lui Dumnezeu.
Energia ce-o sim]im \n trup, implic` existen]a unei puteri cu mult mai
mari dec\t cea trebuincioas` \ntre]inerii acestui vehicul fizic.
For]a energiei cosmice este un alt aspect al lui Dumnezeu. |n consecin]`,
suntem asemenea Lui, chiar din punct de vedere fizic.

CORPUL FIZIC NU ESTE MATERIE, CI ENERGIE

Ce este aceast` energie ce o avem \n trup? Forma noastr` fizic` este alc`tuit`
din molecule, moleculele sunt alc`tuite din atomi, atomii din electroni [i electronii
din for]a vital` sau "vitatroni" - miliarde [i miliarde de gr`un]e de energie. Cu
ochiul spiritual, trupul poate fi v`zut ca o mas` de puncte de lumin`
sc\nteietoare - energia emanat` de cele 27 trilioane de celule. Doar iluzia
cosmic` este cea care ne face s` vedem acest trup ca fiind de carne ferm`. |n
realitate, aceasta nu este materie, ci energie.

10
 Din pricin` c` ave]i convingerea c` sunte]i f`cu]i din carne [i oase, c\teodat`
crede]i c` nu ave]i vlag`. Dar c\nd deveni]i con[tien]i de prezen]a lui
Dumnezeu \n trupul vostru, v` da]i seama c` aceasta - carnea - nu este altceva
dec\t manifestarea fizic` a celor cinci elemente vibratoare, care sunt p`m\ntul, apa,
focul, aerul [i eterul.

CELE CINCI ELEMENTE UNIVERSALE CON}INUTE |N

TRUP

Universul, \n \ntregul lui - care este trupul lui Dumnezeu - este alc`tuit din
acelea[i cinci elemente con]inute de trupul omenesc. Forma de stea a acestuia
reprezint` razele celor cinci elemente. Capul, cele dou` bra]e [i cele dou` picioare
formeaz` cele cinci col]uri ale acestei stele. {i \n acest mod, suntem f`cu]i dup`
Chipul lui Dumnezeu.
Cele cinci degete reprezint` cele cinci elemente vibratorii ale Vibra]i-ei
Cosmice Inteligente, ce men]ine suportul crea]iei. Degetul mare reprezin-t`
elementul vibrator cel mai dens, p`m\ntul; de aceea este el cel mai gros. Ar`t`torul
reprezint` elementul ap`. Mijlociul reprezint` elementul ce se ridic` - focul -; de
aceea este cel mai lung. Inelarul reprezint` aerul, iar degetul mic reprezint` eterul,
care este foarte fin.
C\nd \]i freci un deget, se treze[te puterea special` pe care el o reprezint`.
A[a se face c`, prin frecarea degetului mijlociu (care reprezint` focul) [i ombilicul
(\n fa]a centrului lombar sau centrul de foc al [irei spin`rii, ce guverneaz` digestia
[i asimilarea), u[ureaz` mult digestia [i indigestiile.
Dumnezeu \nseamn` mi[care \n crea]iune. Omul [i-a modelat gambe [i
picioare, sim]indu-se \mboldit spre mi[care, perni]ele degetelor de la picioare
sunt [i ele materializarea celor cinci raze de energie.
Pupila, irisul [i albul ochilor sunt imagini miniaturale ale lui Dumnezeu -
Tat`l, Fiul [i Sf~ntul Duh. C\nd v` concentra]i asupra punctului dintre spr\ncene,
curentul celor doi ochi reflect` o singur` lumin` [i vede]i ochiul spiritual. Aceast`
orbit` unic` este "ochiul lui Dumnezeu". Avem doi ochi deoarece, \n universul
nostru dualist, predomin` legea relativit`]ii. Iisus a zis: "Dac` ochiul t`u va fi unul
11
singur, tot trupul t`u va fi luminat.". Privind \n ochiul spiritual, ochiul unic al lui
Dumnezeu, vedem c` \ntreaga crea]iune este alc`tuit` dintr -o singur` substan]` [i
anume, Lumina Divin`.

A TE UNI CU DUMNEZEU |NSEAMN<

A TE UNI CU PUTEREA LUI

|ntr-un sens absolut, omul poate orice. Pute]i face orice fel de schimb`ri,
c\nd con[tiin]a va este Una cu cea a lui Dumnezeu. Piesele unui automobil pot fi
\nlocuite ori schimbate, atunci c\nd este necesar. Dar este cu mult mai complicat
de f`cut astfel de schimb`ri \n trupul omenesc. Spiritul, care guverneaz` toate
celulele este factorul determinant. C\nd ajungi s` st`p\ne[ti complet spiritul,
po]i \nlocui ori schimba celulele [i diferitele p`r]i ale trupului, dup` voin]`.
Atunci se pot schimba, prin g\nd, atomii corpului [i f`c\nd s` apar` o nou`
denti]ie, de exemplu. C\nd e[ti avansat spiritual, e[ti st`p\nul materiei.

Domnul este Spirit; Impersonalul este invizibil. Dar c\nd El a creeat lumea
fizic`, El a devenit Dumnezeu - Tat`l. Numaidec\t {i-a asumat rolul de Creator,
devenind astfel personal. A devenit [i vizibil: \ntregul Univers este corpul lui
Dumnezeu. Ca [i noi, El are o latur` pozitiv` [i alta negativ` - polul nord [i polul
sud. Stelele sunt ochii S`i; iarba [i arborii, p`rul S`u; fluviile, fluxul S`u sangvin.
Murmurul oceanului, c\ntecul cioc\rliei, pl\nsul copiilor nou-n`scu]i [i toate
celelalte sunt crea]ii ale Vocii Sale. Acesta este Dumnezeu personal. B`t`ile inimii
tuturor fiin]elor este pulsa]ia Energiei Sale Cosmice. El merge \n miliarde de
picioare omene[ti. El munce[te cu toate bra]ele. Doar Con[tiin]a Unic` Divin` este
cea care Se manifest` \n toate creierele.
Legea Divin` de atrac]ie [i de repulsie men]ine \mpreun`, \n mod
armonios, toate celulele corpului omenesc, tot a[a cum men]ine \n echilibru
stelele pe propriile lor orbite. Domnul omniprezent este mereu activ, oriunde ar fi,
nu exist` loc[or f`r` oarecare forme de via]`. Cu o nemaipomenit` risip`, Dumnezeu
nu \nceteaz` de a proiecta noi forme – manifest`ri inepuizabile ale Energiei Sale
Cosmice.

12
 Atunci c\nd a creat, Spiritul Divin a pornit dup` o idee sau un plan bine
precizat. Mai \nt\i, a exteriorizat \ntregul univers, dup` aceea l-a f`cut pe om.
Cre\nd pentru sine un corp fizic din sisteme planetare, Dumnezeu s-a manifestat
sub trei aspecte: con[tiin]a cosmic`, energia cosmic` [i masa sau materia cosmic`.
Cele trei aspecte corespund corpului cauzal sau ideal, astral sau energiei [i fizic ale
omului; iar sufletul sau via]a, \n spatele acestor trei aspecte, este Spiritul. Spiritul
se manifest`, deci, de manier` macrocosmic`, ca con[tiin]` cosmic`, energie
cosmic` [i corp din univers; \n mod microcosmic, ca con[tiin]` uman`, energie
uman` [i corp omenesc. Vedem \nc` o dat` mai mult, c` omul este, \ntr-adev`r,
f`cut dup` Chipul lui Dumnezeu.

DUMNEZEU VORBE{TE PRIN "VIBRA}II"

Dumnezeu ne apare realmente sub form` fizic`. Este cu mult mai

personal dec\t v` pute]i imagina. Este la fel de adev`rat [i real ca dvs. Este ceea
ce a[ vrea s` v` spun ast`zi. Dumnezeu ne r`spunde \ntotdeauna. Ne trimite
constant vibra]ia g\ndului S`u; asta presupune energie; iar ea se manifest` ca sunet.
Este un lucru foarte important Dumnezeu este con[tiin]`. Dumnezeu este energie.
A vorbi \nseamn` "a vibra". |n vibra]ia energiei Sale Cosmice, El ne vorbe[te
continuu. A devenit Mama Crea]iei care, Ea, se materializeaz` \n solide, lichide,
foc, aer [i eter.
Mama nev`zut` se exprim` perpetuu, \n termeni de forme vizibile - \n
flori, mun]i, oceane [i stele. Dar ce este materia? Nimic altceva dec\t o form`
special` de vibra]ii ale energiei cosmice a lui Dumnezeu. Nici o form` din acest
Univers nu este realmente solid`. Ceea ce pare solid, nu este altceva dec\t o
vibra]ie dens` sau compact` din energia Divin`. Domnul ne vorbe[te cu vibra]iile.
Problema este, cum s` [tim a comunica direct cu El. Este cea mai dificil` dintre
demersuri: a vorbi cu Dumnezeu.
Dac` v` adresa]i unui munte, el nu v` va r`spunde. Adresa]i-v` florilor, cum
f`cea Burbank, [i este posibil s` percepe]i un oarecare r`spuns. C\t despre a te
adresa altuia, este cu putin]`, bine\n]eles. Dar Dumnezeu, r`spunde El mai pu]in
ca florile [i fiin]ele umane, c\nd ne las` s`-I vorbim f`r` a r`spunde? A[a par a sta
13
lucrurile, nu-i a[a? Dificultatea nu vine de la El, ci de la noi!. Sistemul telefonic al
intui]iei noastre nu func]ioneaz` cum trebuie! Lui Dumnezeu |i place s` ne cheme
[i s` ne vorbeasc`, dar noi nu-L \n]elegem!

VIBRA}IA COSMIC< "VORBE{TE" TOATE LIMBILE

Dar sfin]ii |l \n]eleg. C\nd un Maestru pe care-l cunoa[tem se ruga, glasul

r`spunsului lui Dumnezeu p`rea a veni din cer. Lui Dumnezeu nu-i trebuie
pl`m\ni spre a vorbi. Dac` v` ruga]i cu destul` ardoare, vibra]iile rug`ciunii dvs.
vor aduce numaidec\t r`spunsul vibratoriu ce se va manifesta \n limba pe care
o \n]elege]i de obicei. Dac` v` ruga]i \n limba francez`, ve]i auzi r`spunsul \n
limba francez`; dac` vorbi]i engleze[te, ve]i \n]elege r`spunsul \n englez`.
Vibra]iile diferitelor limbi au ca origine vibra]ia cosmic`.

Dumnezeu, fiind vibra]ie cosmic`, cunoa[te toate limbile. Ce este o limb`?

Este o anumit` vibra]ie. Ce este o vibra]ie? Este o anume energie. {i ce este
energia? Este un anume g\nd.
Cu toate c` Dumnezeu ne aude [i ne \n]elege toate rug`ciunile, nu ne
r`spunde totdeauna.
Situa]ia se aseam`n` cu cea a unui copil care pl\nge dup` mama sa, iar ea
consider` c` nu este oportun` prezen]a ei. Ea \i d` o juc`rie, spre a-l lini[ti. Dar
c\nd copilul refuz` consolarea de alt` natur` dec\t prezen]a mamei, ea sf\r[e[te
prin a veni. Dac` dori]i a-L cunoa[te pe Dumnezeu, trebuie s` v` comporta]i
precum copilul ce nu \nceteaz` pl\nsul, p\n` nu vine mama.
Dac` v` decide]i s` nu \nceta]i a implora pe Mama Divin`, Ea v` va vorbi.
Oric\te ar avea de f`cut \n "gospod`ria" Crea]iunii, dac` persista]i \n pl\ns, va fi
obligat` s` v` vorbeasc`. Scripturile hinduse spun c`, dac` cineva se roag` o zi [i -o
noapte f`r` oprire, El va r`spunde. Dar c\]i dintre noi o pot face? |n fiecare zi ave]i
"obliga]ii importante" - acel DIAVOL ce v` ]ine departe de Dumnezeu.
Atotputernicul nu va veni doar la rostirea unei simple [i scurte rug`ciuni, dup`
care v` ruga]i la cu totul altceva; ori dac` v` ruga]i cam \n genul: "Tat` Ceresc, te
chem, dar mi-e somn. Amin." Sf~ntul Paul spunea: "Ruga]i-v` f`r` \ncetare.".

14
 Iov, \n r`bdarea sa resemnat`, s-a \ntre]inut \ndelung cu Dumnezeu. Iov
I-a spus: "Ascult`-m` [i voi vorbi. |ntreab`-m` [i m` vei \nv`]a. Urechea mea a auzit
vorbindu-se de Tine, dar acum Te-a v`zut ochiul meu.".
C\nd \ndr`gostitul \i repet` iubitei ma[inal c` o iube[te, ea [tie c` nu este
sincer, c`ci ea \n]elege ceea ce se afl` realmente \n inima lui. Tot la fel,
Dumnezeu [tie dac` ne rug`m cu usc`ciunea inimii ori g\ndurile ne r`t`cesc aiurea
[i nu sunt la El. EL nu r`spunde apelurilor "c`ldu]e", dar dac` ne rug`m, dac` \i
vorbim zi [i noapte, cu mare st`ruin]`, El va apare. Uneori, la asemenea apeluri,
Dumnezeu nu \nt\rzie s` le r`spund`.

NU V< MUL}UMI}I CU NIMIC ORI PU}IN, CI CU SUMMUM

Nu v` pierde]i vremea c`ut\nd bagatele (fleacuri)! Se \n]elege c` este mai

u[or s` ob]ii alte daruri de la Dumnezeu, dec\t darul suprem al S`u. Dar nu v`
mul]umi]i cu pu]in ori nimic mai prejos dec\t summum-ul. Darurile ce-mi vin de
la Dumnezeu \mi sunt indiferente, afar` doar dac` dincolo de ele, |l v`d pe Donator.
De ce se materializeaz` toate dorin]ele mele? Pentru c` merg la esen]`, direct la
Dumnezeu. |n fiecare aspect al Crea]iei |l v`d pe Dumnezeu. EL este Tat`l; El ne
este mai aproape dec\t orice aproape, mai drag dec\t cei dragi, mai adev`rat dec\t
orice alt` persoan`. EL este, \n acela[i timp, [i cunoscut [i necunoscut.
Dumnezeu pl\nge pentru voi. EL vrea s` v` \ntoarce]i la El. Este dreptul
vostru dob\ndit prin na[tere. Va trebui, \ntr-o zi sau alta, s` p`r`si]i p`m\ntul: nu
p`m\ntul este locuin]a voastr`. Via]a pe p`m\nt nu e dec\t o [coal`, \n care ne
las` Dumnezeu, spre a vedea dac` dorim falsa glorie terestr`, ori ne -am
\n]elep]it destul, spre a spune: "Nu mai vreau nimic Doamne! Nu vreau s`
vorbesc dec\t cu Tine. Eu [tiu c` Tu e[ti adev`rata mea avu]ie. C`ci, de va fi
plecat toat` lumea, Tu singur vei fi cu mine.".
Fiin]ele umane \[i caut` fericirea \n c`s`torie, bani, b`utur`, etc. Dar astfel
de persoane nu sunt dec\t marionete ale destinului. De cum \n]elegi acest lucru,
afli adev`ratul scop al vie]ii [i |l cau]i pe Dumnezeu, se \n]elege.
Trebuie s` ne revendic`m mo[tenirea Divin`. Cu c\t e[ti mai pu]in egoist,
cu at\t \ncerci s`-l faci pe altul fericit [i cu at\t mai mult \]i \ndrep]i g\ndurile
c`tre Dumnezeu. Din contr`, cu c\t te g\nde[ti mai mult la via]a monden` [i la
15
pasiunile omene[ti, cu at\t te \ndep`rtezi de fericirea sufletu-lui. Nu am fost
adu[i pe lume doar pentru a ne l`sa t\r\]i pe panta pasiunilor [i a ne l`sa sf\[ia]i
de chinuri, la fiecare cotitur` a vie]ii! Ceea ce este lumesc, este diavolesc,
deoarece suprim` starea de beatitudine a sufletului. Cea mai mare fericire este
cea dob\ndit` prin contopirea g\ndurilor \n Dumnezeu.

DE CE V< TOT AM|NA}I FERICIREA ?

De ce nu v` g\ndi]i la viitor? De ce considera]i neesen]ialul ca fiind

important? Majoritatea oamenilor se g\ndesc doar la micul dejun, la dejun, la cin`,
la munc`, la activit`]ile mondene, etc. Simplifica]i-v` via]a, incredin]\n-du-v`
spiritul lui Dumnezeu! P`m\ntul este un loc \n care te preg`te[ti s` te \ntorci la
Dumnezeu. EL ne \ncearc`, s` vad` dac` |l prefer`m pe El, darurilor Sale. EL este
Tat`l, iar noi suntem copiii Lui. Greut`]ile ni se ivesc atunci c\nd |l uit`m, dar El ne
a[teapt` mereu.

Dac` ne-ar fi d`ruit doar un strop de bun-sim] fiec`ruia din noi! Noi facem
alegerea de a-L accepta sau de a-L respinge. {i iat`-ne cer[ind, cer[ind [i
milogindu-ne pentru c\]iva bani, pu]in` fericire, pu]in` dragoste! Pentru ce |i
cerem ceea ce [tim sigur c` ne va fi luat, \ntr-o bun` zi! C\t v` ve]i mai pl\nge de
lipsa de bani, de bolile voastre [i de celelalte dificult`]i? |ngriji]i-v` de nemurirea [i
de |mp`r`]ia lui Dumnezeu. Astea v` trebuie \n realitate.

E-N JOC |MP<R<}IA LUI DUMNEZEU !

Sfin]ii st`ruiesc \n a se deta[a de orice, pentru c` orice legare de cele

p`m\nte[ti, materiale, ori pronun]area lor, risc` s` ne \mpiedice a atinge |mp`r`]ia
lui Dumnezeu, \n totalitatea ei. A renun]a nu \nseamn` a abando-na: ci este
vorba de a abandona acele mici pl`ceri, \n schimbul beatitudinii ve[nice.
Dumnezeu v` vorbe[te c\nd lucra]i pentru El [i trebuie s`-i vorbi]i \ntruna.
Spune]i-i tot ce ave]i pe suflet! {i mai spune]i-i: "Doamne, arat`-Te, arat`-Te." S`
nu socoti]i t`cerea Lui drept r`spuns. Va \ncepe s` v` r`spund`, \ndeplinindu-v`
una din dorin]e, spre a v` ar`ta c` a auzit [i a ascultat. Dar nu v` mul]umi]i doar cu
16
darurile Lui! F`ce]i-L s` \n]eleag` c` nu ve]i fi pe deplin mul]umit, dec\t atunci
c\nd ve]i fi o singur` fiin]`. Va sf\r[i prin a v` da un r`spuns. S-ar putea s` vi se
arate \n vis figura unui sf~nt sau s` auzi]i un Glas Divin, vorbindu-v`. Atunci ve]i
[ti c` v` afla]i \n comuniune cu Dumnezeu.
Spre a-L ob]ine pe Dumnezeu, trebuie un zel constant, f`r` oprire.
Nimeni nu ne poate ar`ta cum anume trebuie s` fie acest zel. Trebuie s` vi-l
dezvolta]i singuri. "Pute]i aduce un cal la ad`p`toare, dar nu-l ve]i putea sili s` bea
ap`." Totu[i, dac` animalului \i este sete, va c`uta st`ruitor, cu zel, apa. Tot astfel,
c\nd v` ve]i sim]i sufletul \nsetat de Dumnezeu, f`r` nici un fel de alte dorin]e -
nici ale lumii, nici ale trupului - atunci El va veni. Nu uita]i c` doar c\nd |l
chema]i din tot sufletul, f`r` am\n`ri [i scuze, va veni!
Va trebui s` \ndep`rta]i din spiritul vostru \ndoiala c` Dumnezeu nu
r`spunde! Majoritatea oamenilor nu primesc r`spuns, deoarece sunt ne\ncrez`tori.
Dac` sunte]i pe deplin hot`r\]i, \nseamn` a v` rosti singur verdictul \mpotriva
voastr` \n[iv`. Cel ce [tie ce este succesul, nu [tie [i nu cunoa[te vorba
"imposibil".

CREDIN}A ESTE PUTEREA f`r` margini a lui Dumnezeu \n Sine.

Dumnezeu [tie, prin propria-i Con[tiin]`, c` El a creat totul; astfel c`, av\nd
credin]`, \nseamn` a [ti, a fi convins c` e[ti f`cut dup` Chipul lui Dumnezeu. C\nd
te pui de acord - la unison - cu Con[tiin]a Divin` ce Se afl` \n noi, po]i crea o
lume. Nu uita]i c` \n voi \n[iv`, \n voin]a voastr` se afl` [i Voin]a atotputernic` a
lui Dumnezeu. C\nd, \n fa]a unui adev`rat munte de dificult`]i, ve]i refuza s`
abdica]i, c\nd spiritul va fi constr\ns s` continue a lupta, \n pofida tuturor
obstacolelor, atunci v` ve]i da seama c` Dumnezeu v` va r`spunde.
Dumnezeu, fiind vibra]ie cosmic`, este Cuv\ntul. Cuv\nt fiind, El
vibreaz` \n atomi: Universul, \ntr-adev`r, emite o muzic` ce poate fi auzit` \n
starea de medita]ie profund`. Chiar [i acum aud glasul S`u. Sunetul Cosmic ce-l
percepe]i \n stare de medita]ie, este Glasul lui Dumnezeu. Iar sunetul ia forma
acelei limbi pe care o \n]elege]i. C\nd ascult AUM-ul [i c\nd cer ceva lui
Dumnezeu, s`-mi spun` ceva, acest sunet se schimb` \n englez` sau bengali [i-mi
d` instruc]iuni precise.
Dumnezeu mai vorbe[te [i prin propria voastr` intui]ie. C\nd ve]i \nv`]a
s` asculta]i Vibra]ia Cosmic`, v` va fi mai u[or s`-i auzi]i Vocea. Chiar [i dac` nu
face]i altceva dec\t s`-L ruga]i pe Dumnezeu \n eterul cosmic, Acesta, dac`
17
voin]a v` este destul de puternic`, v` va r`spunde prin Glasul lui Dumnezeu. EL
v` vorbe[te mereu, spun\nd:
Cheam`-M`, vorbe[te-Mi, din ad\ncul inimii tale, din str`fundurile fiin]ei
tale, din sanctuarul sufletului t`u, cu perseverent` m`re]ie, hot`r\re, cu ferma
hot`r\re a sufletului t`u de nu \nceta s` M` cau]i, oric\t de numeroase vor fi
chem`rile la care nu-]i r`spund. Dac` n-ai s` \ncetezi a Mi te adresa \n inima ta,
astfel: "O, Mult Iubite St`p\n ce taci, vorbe[te-mi!”, Eu voi veni la Tine, cel
ce-Mi e[ti credincios.
Dac` chiar [i o singur` dat`, ve]i primi acest r`spuns, nicic\nd nu v` ve]i mai
sim]i desp`r]i]i de Dumnezeu. Experien]a aceasta Divin` va r`m\ne ve[nic \n voi.
Dar a ajunge la aceast` "singur` dat`" este greu de realizat, deoarece inima [i spiritul
nu sunt convinse; dac` \ndoiala se strecoar` \n voi, este din cauza credin]elor
voastre materialiste, anterioare.

DUMNEZEU R<SPUNDE RUGILOR

MURMUR ALE ADEV<RA}ILOR CREDINCIO{I

Dumnezeu va r`spunde oric`rei fiin]e umane, oricare i-ar fi casta, credin]a,

culoarea. Dup` dictonul Bengali, dac` |l chema]i pe Dumnezeu din tot sufletul,
sub forma Mamei Universale, Ea nu r`m\ne mut`. Ea este silit` s` vorbeasc`. Nu-i
aceasta un lucru minunat?
G\ndi]i-v` la tot ce mi-a venit \n spirit azi, la tot ceea ce v-am spus!
Niciodat` nu trebuie s` v` \ndoi]i de Dumnezeu; v` va r`spunde, dac`-L chema]i
st`ruitor. "{i Dumnezeu a vorbit cu Moise, fa]` c`tre fa]`, tot la fel cum un om
vorbe[te cu un prieten.".

MAMA DIVIN<

Dumnezeu, sub aspectul S`u de Mam` Divin`, e reprezentat \n arta hindus`

sub forma unei femei cu patru bra]e. Una din m\ini este ridicat`, semnific\nd
binecuv\ntarea universal`; \n celelalte trei, Ea ]ine un [irag de m`t`nii,

18
reprezent\nd devo]iunea, pagini din Scripturi, simbolul cunoa[terii [i
\n]elepciunii [i un vas artistic, reprezent\nd opulen]a.

19
 SCOPURI {I IDEALURI ALE REALIZ<RII DE SINE
FELLOWSHIP

dup` Paramahansa Yogananda

fondator al Sri Daya Mata,

A r`sp\ndi \n toate ]`rile cuno[tin]ele [i tehnica [tiin]ific` ce duc la

experien]a personal` direct` a lui Dumnezeu.
A \nv`]a c` scopul vie]ii este de a evolua, prin str`danii personale,
cunoa[terea limitat` a omului muritor, spre a-l face s-ajung` la cunoa[terea lui
Dumnezeu; [i, \n final, deschiderea \n \ntreaga lume a templelor Self-Realization
Fellowship, spre a comunica cu Dumnezeu [i a \ncuraja astfel, \n`l]area de
temple \n fiecare c`min [i \n inimi.
A revela armonia complet` [i unitatea esen]ial` a Cre[tinismului original,
cel pe care Iisus Hristos l-a propov`duit, [i Yoga original, cel propov`duit de
Bhagavan Krishna; a ar`ta c` principiile Adev`rului din ele, constituie baza
[tiin]ific` comun` tuturor religiilor adev`rate.
A ar`ta singura "Mare Cale" Divin`, la care sf\r[esc prin a duce toate
potecile credin]elor religioase: "Cale Mare" a medita]iei zilnice, [tiin]ifice [i plin`
de r\vn` asupra lui Dumnezeu.
A izb`vi pe om de triplele sale suferin]e: boli fizice, tulbur`ri psihologice [i
ignoran]a spiritual`.
A \ncuraja "via]a simpl` a ideilor elevate"; a propov`dui tuturor popoarelor
un spirit de fraternitate, \nv`]\ndu-le baza lor comun` etern`: \nrudirea Divin`.
A demonstra superioritatea spiritului asupra trupului [i a sufletului asupra
materiei.
A birui r`ul prin bine, necazul prin bucurie, cruzimea prin bun`tate [i
ignoran]a prin \n]elepciune.

20
 A uni [tiin]a [i religia, spre a dovedi c` principiile lor fundamentale sunt
acelea[i.
A \nlesni \n]elegerea spiritual` [i cultural` \ntre Orient [i Occident [i
schimbul de idei calitative dintre ele - ideile cele mai subtile.
A fi \n slujba umanit`]ii, ca [i \n cea a Marelui Sine.

21
 AUTOBIOGRAFIA UNUI YOGHIN

de Paramahansa Yogananda

Prefa]` de Dr. Evans Wentz (doctor \n Litere, doctor \n [tiin]e)

"Carte ce treze[te mileniile"

Este prima oar` c\nd un hindus yoghin autentic \[i scrie povestea propriei
vie]i, pentru un public occidental. Povestind vioi [i la obiect numero[ii ani ai
form`rii sale spirituale cu Sri Yukteswar, Maestru de statur` hristic`, autorul ne
descoper` un aspect fascinant, mai pu]in cunoscut, al Indiei moderne.
Yogananda a fost primul mare Maestru al Indiei, ce a tr`it \n Occident, timp
de mai mul]i ani (mai mult de treizeci). A ini]iat zeci de mii de elevi \n yoga
(tehnic` [tiin]ific` de de[teptare a con[tiin]ei de Dumnezeu \n om). Cu limpezime
[i precizie, el explic` \n aceast` carte, legile subtile, dar bine definite, ce \i
\ng`duie yoghinului s` s`v\r[easc` miracole [i s` ating` st`p\nirea de sine.
Yogananda, licen]iat al Universit`]ii din Calcutta, a scris cu o sinceritate de
neuitat [i cu un ascu]it sim] al umorului.
" Povestire ie[it` din comun .". - New York Times
"Autobiografia sa ne face s` p`trundem \ntr-o lume bogat` \n spiritualitate.
Nu ve]i regreta.". - United Press
" Aceasta carte este, de departe, cea mai bun` din c\te s-au scris asupra
acestui subiect, de c`tre autori sau jurnali[ti occidentali.". - Jean Herbert

"Nou, adev`rat [i frumos; o carte remarcabil`. G\ndurile unui yoghin de

\nalt` cultur`... care [tie s` transmit` veridic mesajul yoga, deschiz\nd astfel calea

22
tuturor celor ce o practica ori doresc a o practica... C\t se poate de omenesc [i de
mare spiritualitate [i gindire.". - Dr. Francis Rolt-Wheeler

LEC}IILE SELF – REALIZATION FELLOWSHIP

|n toate timpurile, India s-a specializat \n [tiinta sufletului. Este cea mai
\nalt` dintre toate [tiin]ele [i este inclus` \n Lec]iile Self - Realization Fellowship,
studii periodice bazate pe lucr`rile [i conferin]ele lui Paramahansa Yogananda.
Lec]iile explic` adev`rurile universale comune tuturor religiilor [i arat`, \n
mod deosebit, leg`turile comune \ntre Cre[tinismul original [i Yoga original;
ele \ndrumeaz` deopotriv` inimile sincere, pe calea st`rii de confort fizic, mental
[i spiritual.
Lec]iile \nva]` tehnicile [tiin]ifice bine definite, ce permit a tr`i experien]e
personale directe \n Dumnezeu.

23