UrmeazS un concert pe care Dinu Lipatti iI va susline
Ceea ce atrage cel mai mult la el este acel vAdit
impreund cu Clara Haskil. Cei doi mari piani;ti, atit de
inrudili ca strLlcturS gi viziune artisticS, vor cinta Varia-
{iuntle de Brahrns pe o temd de Haydn, Allegro in la m,t-
nor de Schubert qi Sutta penLrtt dotL(t piane de Dinu
Lipatti.
La 29 martie 1939 arc loc in sala Chopin-Pleyel ,,pri-
mul recital in stil mare", cum iI va curacteriza Dinu glu-
mind. $i intr-adevlr, cli ticlr muzical5 a Parisului il con-
semneazd ca atare.
Daca altidath Dinu Lipatti era comparat cind cu
Horowitz cind cu Yturr:bi sau cu alti mari artiqti ai pianu-
lui, de astti datir Lipalti intrl in competi]ie cu sine insugi.
Personalitatca sa all,istic;i cste pe deplin cristalizatS, nu-
mele sIu fiind dc pc acum inscris cu majuscule in pagina
de aur a artci piarristice a vremii.
Ln L'arL musir'al din 29 martie se scrie :
,,Nu gtim cc sL lirudlm mai intii : mdiestria sa tehnicS
sau adinca inlelcgcrc. La d1 Dinu Lipatti e1e sunt in mo-
dul cel mai intim contopite, una sustinind pe cealaltd.
Prima este cople;itor de precisd Ei de sigur6. Este un teh-
nician miraculos. Am putea spune ametitor. A doua are
nuanNe, o frazare qi o caldi comunicare de o intens6 pro-
funzime gi de o inaltd calitate..."
Carol Berard, in cronica sa muzical5 ce apare in
L'Epoqu,e, spune :
,,RomAnul Dinu Lipatti este un interpret de inalti
clasS : el se transfigureazd fird a-Ei pierde sobrietatea. El
phtrunde in adincul ginduiui gi-l prezinti ca pe o minu-
nati descoperire. Recitalul siu din Sala Chopin i-a adus
cele mai cSlduroase sufragii..." (11 aprilie ig3g.)
Le Mdnestrei subliniazd o trdsitur6 definitorie a artei
lui Dinu :
102
,,...
efort de meditalie qi de probitate. Nu-l preocupi si se
impund, ci si redea opera cit mai adevdrat." (24 mar-
tie 1939.) Iar in Le Journal, din 23 aprilie, Henry Barraud
consemneaze :
,,...tehnica tindrului pianist roman Dinu Lipatti, cit Ei
temperamentul sdu, relevd un foarte mare virtuoz, plin
de un dinamism interior ce este ghidat de o supli inteli-
genld muzicali."
La inceputul lunii mai are loc, tot in sala Pleyel, un
nou concert dedicat ln exciusivitate muzicii romAnegti.
In program figureazd lucrdri de George Enescu, Mar-
cel Mihalovici, Stan Golestan, Filip Lazdr gi Dinu Lipatti
cu o primd audilie : Si.mJonia concertantd. pentru doud"
piane ;i, znstrumente de coarde, in interpretarea autorului
qi a minunatei Clara Haskil.
Urmeazd noi contracte in vederea suslinerii unor con-
certe in Belgia, Olanda gi America LatinS.
In ciuda acestor proiecte ce anunlau noi succese, Li-
patti este mdcinat de un dor cumplit de !ar6, Ei de pre-
simtiri sumbre. Rdzboiul bdtea Ia ugi.
Brusc, Dinu ia hotdrirea de a amina orice proiect de
concert, pentru a se putea intoarce in patrie.
Investitura de membru al Asociatiei Internalionaie a
criticilor i1 determind sd trimitd ziarului Liberta,tea doud
materiale substantiale care incd o datd relevd uriaEa sa
disponibilitate, maturitate gi probitate profesional5 care il
caracteriza in toate indeletnicirile muzicale.
Astfel, apare in numdrul 10 din 20 mai 1939 cronica
,,Via{a muzicald Ia Paris
Emil Sauer. Vladintlg Horowitz.
-
,,Emil Sauer. N-am fost de mult atlt de emo[r,onat ca la
aparifiia pe estradd a uenerabilei qi ilustrei tiguri a ne-
103