Sunteți pe pagina 1din 1

UrmeazS un concert pe care Dinu Lipatti iI va susline ,,...

Ceea ce atrage cel mai mult la el este acel vAdit


impreund cu Clara Haskil. Cei doi mari piani;ti, atit de efort de meditalie qi de probitate. Nu-l preocupi si se
inrudili ca strLlcturS gi viziune artisticS, vor cinta Varia- impund, ci si redea opera cit mai adevdrat." (24 mar-
{iuntle de Brahrns pe o temd de Haydn, Allegro in la m,t- tie 1939.) Iar in Le Journal, din 23 aprilie, Henry Barraud
nor de Schubert qi Sutta penLrtt dotL(t piane de Dinu consemneaze :
Lipatti. ,,...tehnica tindrului pianist roman Dinu Lipatti, cit Ei
La 29 martie 1939 arc loc in sala Chopin-Pleyel ,,pri- temperamentul sdu, relevd un foarte mare virtuoz, plin
mul recital in stil mare", cum iI va curacteriza Dinu glu- de un dinamism interior ce este ghidat de o supli inteli-
mind. $i intr-adevlr, cli ticlr muzical5 a Parisului il con- genld muzicali."
semneazd ca atare. La inceputul lunii mai are loc, tot in sala Pleyel, un
Daca altidath Dinu Lipatti era comparat cind cu nou concert dedicat ln exciusivitate muzicii romAnegti.
Horowitz cind cu Yturr:bi sau cu alti mari artiqti ai pianu- In program figureazd lucrdri de George Enescu, Mar-
lui, de astti datir Lipalti intrl in competi]ie cu sine insugi. cel Mihalovici, Stan Golestan, Filip Lazdr gi Dinu Lipatti
Personalitatca sa all,istic;i cste pe deplin cristalizatS, nu- cu o primd audilie : Si.mJonia concertantd. pentru doud"
mele sIu fiind dc pc acum inscris cu majuscule in pagina piane ;i, znstrumente de coarde, in interpretarea autorului
de aur a artci piarristice a vremii. qi a minunatei Clara Haskil.
Ln L'arL musir'al din 29 martie se scrie :
Urmeazd noi contracte in vederea suslinerii unor con-
certe in Belgia, Olanda gi America LatinS.
,,Nu gtim cc sL lirudlm mai intii : mdiestria sa tehnicS In ciuda acestor proiecte ce anunlau noi succese, Li-
sau adinca inlelcgcrc. La d1 Dinu Lipatti e1e sunt in mo-
patti este mdcinat de un dor cumplit de !ar6, Ei de pre-
dul cel mai intim contopite, una sustinind pe cealaltd. simtiri sumbre. Rdzboiul bdtea Ia ugi.
Prima este cople;itor de precisd Ei de sigur6. Este un teh- Brusc, Dinu ia hotdrirea de a amina orice proiect de
nician miraculos. Am putea spune ametitor. A doua are concert, pentru a se putea intoarce in patrie.
nuanNe, o frazare qi o caldi comunicare de o intens6 pro-
Investitura de membru al Asociatiei Internalionaie a
funzime gi de o inaltd calitate..."
criticilor i1 determind sd trimitd ziarului Liberta,tea doud
Carol Berard, in cronica sa muzical5 ce apare in materiale substantiale care incd o datd relevd uriaEa sa
L'Epoqu,e, spune :
disponibilitate, maturitate gi probitate profesional5 care il
,,RomAnul Dinu Lipatti este un interpret de inalti caracteriza in toate indeletnicirile muzicale.
clasS : el se transfigureazd fird a-Ei pierde sobrietatea. El Astfel, apare in numdrul 10 din 20 mai 1939 cronica
phtrunde in adincul ginduiui gi-l prezinti ca pe o minu-
nati descoperire. Recitalul siu din Sala Chopin i-a adus ,,Via{a muzicald Ia Paris
cele mai cSlduroase sufragii..." (11 aprilie ig3g.) Emil Sauer. Vladintlg Horowitz.
Le Mdnestrei subliniazd o trdsitur6 definitorie a artei -
lui Dinu : ,,Emil Sauer. N-am fost de mult atlt de emo[r,onat ca la
aparifiia pe estradd a uenerabilei qi ilustrei tiguri a ne-
102 103

S-ar putea să vă placă și