Apoi urt alt peri,cal : ne afldm intr-o epacd. i.
n care,
schim,batulut, Emil Sauer. Aceeagi si,twetd. disti,nsil gi dernnd,
acelagi om, acelaqi, artist !
Emil Sauer rdm"ine pentru generaii,tl noastrd un simbol
aL secolulwi, lrecut, una din rarele intruchzpdri a pt'anzstu-
lui,-uultur, dacd. mi-e permi,s sd, uzez de aceastd. conxpdrl,'
{i,e banalizatd.
Am resimfi,t ieri seard,la ulti,mul sd,u recital la Pari.s,
etitea sentimente contradi,ctori,i, inc?'t mi-e greu sd, le de'
finesc. In primul ri.nd, o rard bucutte d,e a putea constatn
cd. arti,stul e rdmas neschi,mbat. ($i cred cd' ua fi acelaqi
pind. in ulti,mul rnornent.) Nimic din iacul qi atztudznea. sa
nu, trddau cei, B0 de ani desi,gur i.mpliwifii, grei de lauri qr'
de muncd,, pe care ii suportd..
Apoi un sent|,ment d,e protundd, ttistefe. Cum se face
cd, i,n ciuda unui, trecut atit de gl,orios, Emzl Sauer este
azi obtigat sd, ctnte i,n mica sald, Erard, cind un Brailouskg,
un Ni.edsielskg refuzd, lume la Salle Plegel ? Vechea 5i
eterna judecatd. superftciald, a mul$i.mi'i,, atrasd, i,n rnare
parte de curentul lormat d,e snobzsm sau cle reclamd' !... In
cazul lui Sauer, ar mai, fi, o erpli'ca$te, pe clt de curioasd.,
pe atit de tnstd : genera$ta actual'd. nu-I cunoaqte, tar ge'
neru{ia sc, nu rnai exist6. Faptul, otzcit de paradoxal ar
7t(trea, este totuqi, adeud.rat : Emil Sa'uer, arttstul i,nternct-
{iorua'l,, elevul marelui, Franz Li,szt, este obh'gat, la sfirgttul
wnei, car?.ere strd.luci,te, sd--;i facd. .,un nltrtle>> ! ! Cel pu,ti'n
in Franga !
Ai,ct attng, td.rd, sd urealt, o chesti,une penibilit qi' pri.-
mejrlioasd, oricdrui, arttst, fi,e el mare uedetd. sau si.nlp\u
debutant, chesti.une extrem de complerd, qi graud', rnai cu
seat''nd. in ti,mpuri,le dtn urmil, ctnd muzlca mecqnzcd. (radta
6i, discurile) impune erecutantului cerin{e ce-l fac sd se
depdrteze uneori, de d,eud,ratul sens al artei, sal,e. Rezul'
tat : o tend.in{d. ud.di,td, cd,tre pertec$r,a tehnicd' absolutd.,
i,nsil li,psitd, de ori,ce senszbtlitate, de orice elan.
104
spre a satisface gi atrage un public dorni,c de artd., con-
cesiunile sunt fdcute, din pd.cate, de cei d,e pe scend., iar
nu, de cei, din sald". Unul clin e{ectele acestui procedeu este
sd.rdci,a de imagr,na$i,e in tormarea programelor tutwror
concertelor sim,Jonice din lum,e. Sau mai, zine-zis lipsa anui,
curaj elementar de a sustine cu td.rie ceecl ce merttd a fi,
sus[i,nut, i,ar nu cee& ce.., face la sigur sald plind, !...
De aceea aisem azi, un public care se dezinteyeseazd,
apraepe total cind e uorba de o lucrare naud sau ueche
necunoscutd. (secotul XVI-tea ,gi inceputul secalu,lui
XVII-lea dr putea oferi, o sursd, de frumuse[i, nebd,nuite).
Acelaqi, lucru cind e uorba de un a'rttst necunoscut : pu-
bltcul nu se deran7eazd decl,t pentru ci,teua nstele,, tauo-
rite, cu renumele fabricat in America qi ca,re, in afard de
ercep{iile btne cwmoscute, sunt de ctllitatea unor Brai-
lawsky & Ca.
Dar s(t ldsd.m aceste considera{iuni, pugin atrd.gdta*re
qi sd. reuenim pe tarimul stri,ct muzical. Dupd. Andantele
cu varialiuni in fa rninor de HaEdn, Sauer a erecutat in-
tr-un macl admirabi.l Sonata op. 27 nr. 2 in do diez rnin:r
de Beethouen. Dacd. in prima parte jocul sdu a fost prea
,,concret,> cu sonari,tate, restul Sonatei, insd, l-a executat
intr-un chip magistral, menaji,nd toate efectele in ocres-
cendo>>, fd,rd" a precipita Fznalul, pdstrind a utgoare qi cla-
ritate excepgi,onale in pasagi.ile rapide. Ai.ci o parantezd..
Pal,eta sonard. q, lui, Sauer sau a, lui, Padereloskg este, in-
contestabil, mai redusd, decit a unut Hororni,tz sau Gie-
seking. Pe acest capitol am zmpresi,a cd. generalia pr,anzqti-
lor actuali a marcat un progres netdgaduit, fiind. desigur
mult ajutatd de perfecltonarea mecani,cd, a pi,anelar n'to-
derne. Astf el imi euplic de ce i,n pri,ma p*rte a Sonatei de
Beethauen, Sauer nu, utiliza d,eloc ".les demi-teintesr,, atit
de scwmpe unui Gieseking, unu,i Kempff qi. chiar unui
105