simpl5, simp1d, simpli, pentnu a infuria oamenii gravi,
gravi, gravi).
lntr-aclevdr, partea intii, Attegretto, degajd o ccntinu6
atmosferi optimistd
- tendinle
mod sigur din indrumdrile
neoclasice, provei:ite in
profesoarei Nadia Boulanger,
imbinate cu influenle directe ale qcolii franceze, precilrn
Ei discrete rezonanle popuJare romAne;ti, dau contrir
acestei pdrti.
Secliunea urmdtoare a concertului, And,ante cantabile,
este un scurt episod central a cdrui unici idee bazatl pe o
temd model expresivd degajH o atmosferi meditativd, riricd.
Urmeaz[ un Scherzo ce invioreazd din nou totul, mar_
cind o trecere spre finalul Ri,soluto construit in formd de
sonat5.
Lucrarea dezvSluie un con{inut variat, poate nu tocmai
unitar, diversele surse de inspiralie oferind autorului
rnulte iibertSli de form5.
Toamna il giseqte pe Dinu plin de elan qi cu trei noi
lucrdri terminate. In liniqtea de Ia Funddleanca eI fini_
seazd Improuiza{i,e pentru uloard., ui,oloncel ,st pian.
Aceasta este o lucrare reclusi ca proporlii, fiind decli-
catd pianistului Miron $oarec. Improvizalia se caracteri_
zeazd printr-un puternic simt al proporliei, dezvdluincl ciin
nou, pe alocuri, unele influenle datorate gcolii franceze.
O introducere ce are un caracter expozilional creeazi o
atmosferd meditativd. IJn crescendo duce spre punctu}
culminant aI lucrdrii, impletirea instrumentelor marcind
o atmosferd liric5, sensibild, prin care natura poeticd a
compozitorului se evider-rtiazri din plin.
A doua lucrare o constituie sonatele dupd Domenico.
Scarlatti : $ose sonate pentru cui,ntet rl.e sufldtori.
712
Atras de aceste lucrlri pentru clavecin ale lui Dome-
nico Scarlatti, Lipatti le transcrie, un set de transcriplii
destinindu-le unui cvintet de sufldtori (fiaut, oboi, cla-
rinet, fagot, corn).
Aceste transcriplii sint de fapt o reluare, pentru cft
in 1938 Dinu realizase altele, similare. Dar qi in aceste
ultime transcriptii se remarcd, in afara pistr6rii unui ann-
mit parfum de epocS al versiunilor originale, o reliefare
a intentiilor polifonice Ei expresive existente in textul ini-
lial ,si redate in cel nou.
A treia lucrare este o suitd de Doud, dansuri,in sttl popu-
lar "tomdnesc pentru doud piane, in care elementul popu-
lar reprezintd filonul principal al inspiraliei compozito-
ru1ui.
Deschiderea stagiunii muzicale ii oferd lui Dinu pri*
lejul de a-gi prezenta Suita clasicd., sustinind in acetraqi
concert, sub bagheta lui George Georgescu, 9i partitura
Concertului in la mujor de Isiszt. Publicul bucureqtean
ascultase cu patru ani in urm6 Suito ,,$dtrariz" dirijat5 de
Mihail Jora. Noua cornpozilie, Sui'ta in stil clasic, pe care
mai tirziu Dinu o va numi Cancerti,no in stil clasi,c, venaa
sE completeze imaginea de compozitor pulin cunoscut in
[ard. Concertul se bucuri de un succes unanim.
In luna octombrie are loc un alt mare eveniment rnu-
zical un recital de sonate George Enescu Dinu I-,i-
-
patti.- in program figurau lucr5ri de Faur6, Mozart
9i
Beethoven.
IatS ce scrie Mihail Jora dupd concert :
,,fn anotimpul acesta al toamnei, Capitala noastrd se
bucurS, in fiecare an, de serbdri muzicale ce o ridicl dea-
supra preocupdrilor ei obiqnuite gi o preschimbd intr-o
cetate artistici europeand de inalti tinut5. Ceea ce sta-
bileqte Mtinchenul sau Salzburgul in lunile de var5, cu re-
prezentaliile lor de oper6, statornicesc Bucureqtii de-a
11&