Schoobel. Pi,anistul actual poate colora mul,t mai, mult sale nu putea da loc celei, mai mtci, critict,.
mtci, critict,. Azi tnsd., irn-
eqfu .ln secolul trecut gi, este obligat sd. se ascul,te cu mai
rmh,rpn$en{r,e. Dur sd, reuenzmla Sauer.
sla*-Io$fucination d.e Schumann a fost o adeud'ratd ti.l-
ffi?f db wipt, Acelagi, ;l,ucru,pqt spune despre toate pasa-
lilttu 0mqidleggierd.o, d,in.pi,esele de Chopin, erecutate in a
[ft6so51*iort6. Santezia in fa minor a fost miraculoasd' ca ut-
talttate, i.ar m,ult cintata Nocturnd in mi bemol major o
fufi6g;$t.o, gtali,e tocmai, Lr,psei' unui ,,ru,bato" exagerat
pd.cq.te, s-o ascultdm. Punctul
$F,rSSrQ tl-arl obr,Enuit, d,r,n
p4r5ffi6,gnt insd. l-a atins ?,n Valsul op, 42 in la bemol, itt'
W1if4Wiraculoase.
-ouQenaros tn bts-uri. qi btne dispus, marele pi,antst a ter'
E't ?i6etx,? recital pe care am dori din suflet sd''l putem re-
*roa&ittrr.oi curind.
s'm:oli:gi';l
'<
stsrlnq#Ipir Horowitz. Aproape cinct ani. de cind n-am
Affirfnq$S&ap sd. admtr pe acest ord,iitor al pianului. De alt-
*gh'*Wfu'*g nerdbdarea ce, resi,m$e,an'L ero, im,pdrtdqitd. de
604,p$,ptrpcgl prezent, ce L!,ase cu a,salt 'tnarea sald, Pleyel
$pt:ffgfg gecr,talului, H,orowitz. Md. a$teptam sd. regd.sesc
Dp64WZK& Q'taboli,c cq ui,mise o I'ume tntreagd la apari{ia sa.
IotOrlfr.rgmiryt, insd trsnslormat * qi,,nu i,n sensul cel mai
jf*rf4t &",punQt de uedere tehnic a rd.1rlas, incontestabt'\,
qqBl.6$tpryJpiit extraordinar ; insd, am trnpresza
qrtnurqsbfli-sitngurul
- qz cred
cd. Horowitz urea cu prtce pre{' sd.-qi
-
<p$f*d,9.W$$1i{\tepretdrile, sd, l,e dezbrace de tot ce crede
+rq{a$3rfg.fltft .arti,ficial,, i.n aqa fel.inclt qiunge,.tocmat' la
ejgtftIlSe3,$itar : jocul sd.u deuine nt'ecantc Ei fa{a\'.. arti'-
$kdtSnoZ n sl
t"t$4$?Atriilspio0t a fost indrumat'de i,nstt'nctul sd.u de mu-
iaioinrzlott&r iqt\ibilitatea tiner,e$:ti., mtmrc in etecu$iunile
ilo6
pi,ns poate de considera{iuni, ertra-muzicale, datorite tn-
rudi.rii sale cu marele Toscanini, Horouitz urea sd pa-
trundd, lucrdrile ce erecutd., urea sd, le redea ,,interesente,,.
Intr-un cuuint, urea sd, le transforme,
Nimi,c nu poate fi maL trist decit o muzicd stilizatd,
intelectualizatd,, acolo unde n-ar fi neuoie deci,t de pufi,n
bun simg Si de multd, sensibtlitate. Nu-mi amintesc precis
decit cle sensul unui mare adeudr exprimat de pi,anistut
Busoni : ,,GreSeala este cd, Beethouen a fost pt.ea proJund,.
Adeudrata tilozotie nu constd. in a. te plimba in negru prr.n
strdzile Venefiei in zilele de Carnauul, ci sd participi Ia
Carnavall,. Ce mare adeud,r gi cit d,e bine s-ar aptica in
cazul lui Horowitz, in care ar ajunge un cuuint spre a li-
bera un mare piani,st de propria-i fantomd. La EruEdre
spune : *Oamenii, uor n'Lereu sd. arate a;a cunx ar dori sd
{ie, iar nu a)rn sunt 2n realttclte,,.
Sonata op. 31 nr. 3 de Beethouen a sujerit cel mai
mult de aceastd. intelectualzzare. Sund ca o muzzcd d.e
dincola de mormint ! De asement Scherzo-ul tn mi maior
de Chopin, q.ceastd. ertraordtnard, pagind plind d,e paezie,
e u ocatoar e i,ndep drt at d, a b dtrinelor,,n"Lo d1.1rr,,,, adeu d.r at d
capodoperd, a Jost rd.stignitd. d,e Horousitz intr_un chiqt
barbar.
In partea a d,oua i,nsd,, piani.stul ne-a oferi,t satisfac-
liu,nt ce muzi,cantul nu ne*d putut acord"a in pri,ma. Douit
Etude de Debussg (nu unele din cele mai, reuqite) au fost
erecutate curn nu se poate uisa mai, trumos. far irz Noc_
turna nr. 6 de Faur6, miracolul s-a produs : Horowi,tz a
uitat cd e Horouitz qi, a redeuenit un si,mplu muzr,cian, zn-
terpreti,nd-o magi,stral, dindu-i, toatd, poezi,a necesard. Si
reuqtnd, in sfirqit, a ne emo{iona. Balada a IV-a d,e Cho-
pr,n mai, puli,n bine, totugi, destul de interesatzt. Cwnoscu-
tul Vals in la bemoL de Brahms dat i.n ,,bis,, a Jost ceuo
107