Tot Ia Funddfeanca, Dinu va scrie

Cirzci cintece pe yer-

suri rle Verlaine, ce vor fi incluse intr_un
ciclu mai pu{in lsprar.E. Cu atit mai mult trebuie luati in seami, astazi,
reprezentativ din crealia sa.
a.ceasti iniliativd, cu cit ea purcede in clipe de adincl re-
Cinteceie sint destinate vocii de brri:iton. partea
vccal5 str:iste a popoarelor. A pune pe drtrm optzeci de oameni cu
e cind uir recitativ cu caracter liber,
cind o meloclie ,i*ej;; l:agaje gi cu instrumente qi a-i face sd colinde Gerrnania,
simpld. Acompaniamentul armrtnic
cu puternice tente jrc_ pentru a da concerte de muzici romAneascl, cu totul necu-
presioniste insolegte linia vocalir,
uncori anticipind_o satl noscatd acolo, e un fapt de vitejie artisticd, ce se cade a fi,
repetind-o ca un ecou. Este, l.iri it.iclojali,
o muzicl insp;_ negregit, preluit.
ratai ce refrectS matu.itatr:u p.,lundzl sensibilitate a a,-
torului. Nici in cele mai infloritoare clipe ale RomAniei, o astfel
'i de cSliitorie muzical5 nu a putut fi implinita. Ne aCr-rcem
Intre timp, la Bucurc;ti, sc prcgdtegte noua
de- concerte. stagiut:e aurinte cd aceeaEi Filarmonicd trebuia sd plece, cu vreo cloi
Filarmonica, sub ftirgn"eta lui George aui ;i jumdtate ln urmd, la Expozitia de 1a paris. Dar gindill
gescu, progr-amcirzir Otnu:artttt Gecr_
in, mi bemol de Beethove, &Ca;qta s-a spulberat, iar Enescu a fost nevoit si conduca
cu Dii:u LipalLi l;r pirrrr.
acoio, pe nepregltite, dou5. concerte de muzicd romi"neasca,
Trebui. sprrs cir, irr .xt'cut.Lea coirrpozifi,or
de ]a B,r-rn, I)irrrr ir rrvrrt rrr.reu titanurr-li folosindu-se de o orchestrd parizian5. Nu eriL ;icel:r:;i lii-
o ezitare. scrupulozitatea cru, pentru cI aceast6 orchestrS. nu putea executa conEtiiir-
;;i venerafia lui i)inu l_ipltti pentru Beethoven
babil se''2.{i. ci*u csrc ir"rdeajuns
i_r" aripr"- cics, cu numai dou5 repetifii, iucriii ce le citea ltentru ia-
cre apropiat de spiri- tlii::- oar5. gi care se deosebeau, prin caracterul lor specific. c1e
tualiiatea litanului. ,,Nrt este sujicient
sd. qtiu o piesd,: t,re_ obisnuitul repertoriu parizian.
buie s-o Si i.n{eteq. Nuntrli cttun'ci pot
sa indrdznesc sd, ,i,n(e
liltr-un fel cinti orchestra romAneascad o rrpsodie rie
'prezint cu ea in prtblic.,,
Ii-rceputul anului lg41 insoamnd pentru Euescu, de pildi, gi in a1t I:1 o orchestri strdina. Iar dtip,,l
o strinsd colaborar.c ctr Gcrirgr_. Gcoigescu. l)inu din nc:-l cum pentru interpretarea just:'i a unui compozitor fi,ancez
acesta qi cu Filarmonica conclusa
t.rpr"rra .* e:l-e ne..roie de o orchestrd gi de un dii.ijor francez, tot aqa
clc cl,binu pleacd intr_un tii:i:uie sd cei:ern ajutorul unei orchestre romAnesti cind se
lung turneu, ca solist al Oonr:ct.l,ilro_ului
sdu. er:rct-ltf, iucrlrile artiEtilor no;ti'i.
Mihail Jora va comcnta in presa vremii
insernndtatea Programul cu ca-re Filarmonica a plecat in Germania Ei
acestui eveniment. Articolul macstrului
poartd titlui ,,CE-
ldtorie muzicald,,. ile care l-am ascultat un fel de repetilie generaiii
- ca El
a fcsi alcitr-rit cu dibdcie. cuprinCe Lrn repertoriu im- -
,,Cu doud zile inainte de Anul Nou, orchestra
monicii qi-a luat rdmas bun cle la bucure;teni, Filar- 1:;iiiit intre muzica simfonicd inspiratl din cintecul popu-
plece in Germania. urmincJ sd iar 6i intre aceea ce se inrudeqte cu muzica universalii.
Su,ita i,n do major a Iui George Enescu Ei Suita cl*sicri a
Pentru intiia oard, in viala muzicald
petrece un fapt de o asemenea
romaneascE, sE lui Dinu Lipatti ar intra in aceastd din urml calegorie.
insemndtate, care in vre_ Arnindoud lucrdrile pot sta cu cinste in r.epertoriul orici-
muri obiqnuite ar fi fost incd socotit drept
o frumcas6 re'r orchestre occidentale, cea dintii ci;tigindu-;i de rnult
72A
m*rea-i notorieiate, prin puternica ei construcfie Ei con-
't
121
]

tt I

5Ir'