flungul lunilor scurse, iar anul acesta, cu deosebire, concer-
ale lui George Enescu.
Ne-am lngdduit, astfel, s6 denumim toamna bucureq-
'tean5 : anotimpul maestrului
gi s-o socotim, prin minu-
nata strSlucire a firii ei, drept o tovardgd nepreluit6, drept
un simbol binecuvintat al serb5rilor muzicale ddruite noud
.de scumpul oaspete. Cdci deopotrivi cu nenorocirea,
ce
nu vine niciodatS. singur6, bucuria sosirii toamnei ne aduce
.gi pe aceea a concertelor lui Enescu. In amurgul anului, iu-
bitorii de frumos pot sd-gi ia un rdmas bun, fdrd, mlhnire,
.de Ia toate neajunsurile cu care viala i-a osindit de-a
lungul lunilor scurse, iar anul acesta, cu deosebire, concer-
tele amintite sint un balsam izbivitor al unor suferinle ce
.depdqesc necazurile obiqnuite. Arcuqul lui Enescu are
de
potolit acum infriguriri ce scuturd. omenirea, iar sunetul
.viorii lui trebuie sI desdvirgeascd.
speranla de impdcare
qi infrS{ire rivniti cu nesa!.
Am ascultat, aqadar, intiiul concert de sonate pe care
,rnaestrul I-a dat in tovdrdqia lui Dinu Lipatti. Existi o
apropiere sufleteascd Ei artisticd intre aceqti doi muzicieni,
in ciuda virstei ce-i desparte, cit gi a 1ipsei de contact per-
rnanent intre ei. Lipatti a crescut qi s-a dezvoltat departe
.de Enescu, avind foarte rar prilejuri de a sta in intimita-
:tea 1ui gi a-qi insugi calitdliie marelui siu inaintaq. Nu poate
Ji deci vorba de o inriurire a dascdlului asupra elevului,
curn se intimpl[ atit de des in art,[, ci de o fericiti coinci-
den!5, care a fdcut ca pe pdmintul acestei {dri sd se nascd,
Ja o depdrtare de 36 de ani,. fiinle care prin insuEiri
-doui
asemdndtoare sd infigS, flecare Ia timpul 1or, adinci pie-
tre de hotar in ogorul artei romAnegti.
Ce poate fi mai de folos pentru Dinu Lipatti decit sd
intovdrSgeascd intr-un concert de sonate pe Enescu. Iar
pe de altd parte, citd bucurie trebuie sd resimtd acesta de
114
a putea cinta, fdrd a fi stingherit de jocul unui diletant
oarecare.
Desigur, personalitatea lui Lipatti stStea in umbri,
a$a cum se qi cuvine.Dar citd rivnd gi inteligenli Ia acesta
,de a se apropia de conceptia gi stilul Iui Enescu, de a-i
urmiri gindul Ei a i-l implini, de a urca Ei a scobori, irn-
preund cu eI, linia melodicS, de a sim{i laolaltd sliqierea
unui accent sau avintul unei fraze inaripate. $i cit de grea
e a$ezarea pianului pe p1anul viorii, intr-un concert de
sonate.
Aceste instrurnente se deosebesc fundamental Ei un an-
tagonism fdri scipare domnegte intre ele. Dar de rindul
acesta pind Ei vrdjmdgia ce le desparte pirea potolitE. Un
fel de armistiliu se incheiase, iar sunetele lor se imbinau qi
se contopeau, de se mirau ele insele de aceastd intimplare.
Acest lucru s-a simlit cu deosebire in Sonatu in la de
Faur6, minunatS intruchipare de expresie neoromantic6
francezS, din care Enescu gi Lipatti au stors tineretea, avin-
tul Ei bucuria de viati cu un brio neobignuit."
Dup5, aparilia cronicii, emolionat, Theodor Lipatti ii
scrie profesorului Jora :
1939
Murt sti.rnate gi, i,ubi,te ,r****1" ,;tombrie
Preafrumoasele Du, pd,reri, apd'rute de:unizi' in ziarul
Timpul
-
eleuul Du. gi. frul meu Dinu mi-au stars
- despre
lacrimi d.e foarte pldcutd. enno[i,une ! Generozztaiea cu care
it acoperifi, de etogii este caracteri'sticd, sufletului Dtl. in-
zestrat dinbelqug cu cele mni framoase insuqi'ri'. Zi,ua aceea
mohoritd, de toamnd, a tost in reali'tate una di,n cele mar,
lumntoase qi Jeri'cr.te zile d"in ui,a$alui, Di.nu, cdci din acea zi
a incd:put el spre f ericr,td. indrumare, in maestrele Du. miini'
qi, talentut sd,u muzr,cal a putut sd. euolueze in condi.$i'untle
cele mat bune. $i, a.tuncx, iatd, de ce Si, nini cd' se putea
-
11S
8*