trastul intre mdretie gi nem6rginita poezie ce se revarsdi
crescind, dar pdcdtuie;te tocmai la sfirgit, autorul ne mai fi
din cele cinci pdrfi ale ei, iar cea de_a doua, incl necu_
noscutd in str5indtate, iqi va gdsi neindoielnicul succes,
prin forma ei inchegatd gi spiritul de gralie ce o cutreierd
de 1a un capit Ia altul. pe lingi acesie insugiri, prezenla
iui Dinu Lipatti, care line partea pianului in aceasid suitd,
va da gi o mai vie strdlucire lucrdrii sale.
Dar dacd aceste doul suite trebuie socotite, de noi,
drept opere muzicale ferite de preocupdri folctorice,
avem totugi credinta cd strdinii, care 1e vor ascul.ta. von
simti in fiecare din ele acea mireasmd inndscutd a artistu_
lui din RdsHrit, care nu se poate ascunde cind acesta e o
personalitate.
Obi;nuili cu gustul mdmlligulii cu brinzd gi cu acel al
cirnalilor cu usturoi, noi simlim anevoie suflarea gingas&
romAneascd din opera lui Enescu. Ea rdmine pierAula
fen_
tru atitia <<cunoscdtori>>, care declard cu hotdrire cd,
..Enescu nu e compozitor romAn,,. Cum
nu miroase a zeamd
de varzd ci numai a sulfind, muzica lui Enescu nu
e romA_
neascS, dupd judecata acestor rafinali. Ar fi
timpul sd se
isprdveascd cu astfel de sentinle gi avem convingerea
cE
ascultdtorii germani vor qti si desluseascd izur rornanesc
din acea Suitd. in do, una din lucrdrile de cdpetenie ale
ma_
relui nostru muzician.
Trei lucrdri cu caracter hotdrit popular sint, apoi, in-
scrise in programul concertelor din Germania. Mai
intii,
o suitl de dansuri extras[ din baletul lui paul Constan-
tinescu Nunta in Carpafi care a fost ascultat cu atita pld-
cere la Opera din Bucuregti.
Alcdtuiti din jocuri bucovinene qi maramureqene ce
au, fiecare, ritmuri speciale gi caracteristice gi
sint orche-
strate cu duh gi cu bun gust, aceastd suitd, astfel curn
a ,,...O gindire real6, consecventi, viguroasd, o pecete per_
fost oaranjati> pentru nevoile cauzei, se ascultd cu interes
122
avind timp, se vede, de a preg5ti incheierea logic5 ho_
Ei
tlritoare.
Sudto se sflr;egte astfel brusc, dind impresia de cddere,
intocrnai ca un zmeu, ce se dd peste cap pentru cd are coad.a
prea scurt5.
Dl Nic. Brinzeu figureazd in acest program cu doud
schife orchestrale : Cintec d.e nuntd, qi Trecut_au anti,
ce-gi irnpletesc molcom gi duios firul romAnesc al gindului
rnuzical. Iar ca incheiere se va auzi Rapsoclia Iui lMarlian
Negrea, preluitul compozitor ardelean, care a cipitat acum
doi ani P'emiul ..George Enescu,, pentru aceasti rucrare.
Socotim orchestra Filarmonicii, pe Eeful ei George
Georgescu gi pe autorii din programul de mai sus, drept soli
incercali, ce vor reprezenta cu cinste modesta noastre cul_
tur5. muzicaia qi le facem uriri de izbindd pe meleagurile
cele mai indrept5lite si preluiascd munca Ei taientul 1or.
Ianuarie 1941"
$i intr-adev5r, turneul Filarmonicii romAne prin ora_
qele Europei speriate de rdzboi constituie un adevdrat
trilimf. Publicul de Ia Viena, praga, Dresda, Leipzig, Berlin,
Hanovra, Frankfurt pe Main, Augsburg, Mrinchen ii ova_
{ioneazi indelung pe artiEtii romAni, gi mai cu seaml pe
Dinu n ipatti.
Intors in far5, tot sub bagheta Iui George Georgescu,
Dinr;r Lipatti interpreteaz5 Concertul, in mi, bemol de
Liszt, iar la B martie, in cadrul unui recital in colaborare
cu Alexandru Theodorescu, el igi prezinti Sonatina pentru
pian.
Cu acest prilej, criticul Romeo Alexandrescu consem-
neazd in Uniuersul literar :
sonald in crearea atmosferei expresive, o gtiinld qi un sim{
123