mecanism, de cregterile sonore ale unui joc cristalin qi in-
un recital la Viena, pe care Lipatti nu pregeti
cisiv, de o intensi luciditate gi sclipire. AceleaEi insugiri
rare in cele doud studii de Liszt, mai ales in Legierezza,.
in cele trei intermezzi d,e Brahms (al doilea in mi hernol
major s-a bucurat cle mai multa simtire l6untric5) Ei a trei
studii de Chopin, tot aga de strllucitoare ca prezentare tei:l-
nici, dar poate ceva mai reci ca expresie. S-au adiugat }a
aeestea multe ..bis"-uri dintre care cele doud piese de Each,
unde muzicianul obtine efectele sale cele mai emoiionante
printr-o senind simplicitate gi un sentiment linigtit, $i con-
centrat. Pubiicul, din ce in ce mai insuflefit, dorea aite
adaosuri la program pe care pianistul neistclvit de execu-
liile transcenCente le didea cu drag qi cu acea rnodestie
care face farmecul tinerei sale personalitSli
sfirgit eliberate." - astzi in
Seria recitalurilor continu5 cu o seard de sonete ?n
interpretarea lui George Enescu Ei Dinu Lipatti.
Sint prezentate in prime aud.itie lmpresiile din capil"d"-
rie. Entuziasmat de interpretarea exceplional5 a lui Dini;,
Enescu ii dedicd suita :
,,Lui Dinu Lipatti, nagul acestei iucrdri, cu nespusd re*
cunoqtintd gi adincl admiratie".
Apoi, Ia sfirqitul lunii februarie, are loc un nolr con*
cert cu lucrdri semnate de Constantin Silvestri qi Dintr
Lipatti.
In program figureazd : Nacturnele pentru pian, Sona-
tina pentru mina stingd, iar impreun5 cu Alexandru Ti'leo-
dorescu, Dinu interpreteazd Sonatina pentru uiotw& qi
pLan.
In luna rnartie, Dinu este invitat sd suslind un rec;tal
la Berlin. Ascultindu-I, marele pianist Withelm Kempff
ii declari drept unul din cei mai mari interpreli ai vrlxil-
rilor no.astre.
132
UrrneazS.
s5-I descrie in stilul siu plin de umor : ,,Recitalul de Ia
Viena a fost din toate punctele de vedere mai putin reugit
decit cel din Berlin. Mai intii sala nu era plind decit 314
5i nu mi-am gdsit buna dispozilie de ia Berlin. Nu pot spune
ci a fost prost, dar nu era ceea ce trebuia s5 fie. Din
contra, pianul era aci mai bun, infinit mai bun. Bach mai
pulin arhiteclonic, Scarlatti bine, Chopin cam precipitat
(mai ales acele trei numere care la Berlin au fost atit de
rnaiestuoase cA m-am mirat eu insumi). In fine, Sehubert
a fost mai bine decit Ia Berlin (recunosc ce m-a ajutat
nianul, avind registrul bas mai amplu). Apoi Enescu : Toc-
- nota 7 ; Pavanne - B Ei Bourr6e - 9, timp
cata ln ce
1a Berlin, Toccata a avut nota 9 712 ; Pavanne -- I gi
Bourr6e Ce vrei rnai precis ? I1i dau qi cifre in
- 7 112.
raportul meu. In seara asta n-am mai cintat intermezziile,
ceea ce a fdcut recitalul mai scurt, dar bis-urile mai multe.
Mi-am cintat de asemeni Negresa. Publicul nu mai vroia
sd plece. S-au stins Ei luminile. Publicul caid. Mult rnai
emolionat ca la Berlin. Dar linuta acelui concert a fost mult
mai inaltd. Acea sali maiestuoas[ de 1500 de persoane,
unde nu se g6sea un singur loc liber, acei tipi severi in
negru, care cind surideau ridicau clin sprincene ; ini-au
pldcut totugi mai mult gi cu toate cd acegti bravi vienezi
in entuziasmul lor sint sigur cd sint in stare sd ridice pe
brate pe un artist dacd-i satisfac qi gtie s5-qi aleagd pro-
gramul, m-am simlit mai mullumit sd incdlzesc nigte
ghe!ari."
In ltalia, aparilia lui Dinu Lipatti stirnegte un entu-
ziasrn unanim. I se organizeaz5. un concert special la Rorna,
dupd care este invitat si cinte la radio. In sala teatruluti
Aclriamo din Roma are loc un concert dirijat de George
Georgescn, sub bagheta cEruia Lipatti cintd Csncertino-ul
sdu in stil clasic.
133