cuprinzetoare de sens $i expresie, a esentrialelor F:esa muzicald.

de la Bralislava, Viena Ei Sofia ii eio-

chipurfr
de a simfi qi crea muzica pe care le_au ;glaeh pe artigtii romAni gi mai cu seamf, pe Dinu Lipatti.
cristalizat in cpe_
relc. lor marii compozitori. preciiieclia La scurt timp dupl reintoarcerea din turneu, Dinu Li-
pentr.u Bach, ELe_
thol'en, Mozart, Enescu, alege.ile pe care re-a patii r.a susline alaturi de George Enescu un recital in-
fdcut in cho_
pin, Scarlatti, Schumann au putut caracteriza, c'ninat omagierii a 150 de ani de la naqter:ea Lui Mozart,
din primii
ani ai carierei timpurii a dotatului tindr artist, ,,Ferfecfiune"... elegan!5..., transparentS cristalini, gra-
o
mafie spirituald ;i o supr.afald de suslinere "o,-rf."_
tehnicd pu{in !ie, virtr-rozitate exceplional5... sr.rni elogiile criticilor:, dar
comune qi cdrora seducliile succeselor ingeldtoare nir,l,il"ii stiau cit de mare era tensiunea Ei emotia lui Dinu
tuozitdfii acrobatice nu le-a putut intinde nici ^t" oir_ dinaintea fiecdrei intriri in scen5.
seriozitatea si o.ientarea definitiv stab*itd a
o cr..lrsd,
muzicianulni ,,Cu rnulte ore inainte de concert scria au1 Sacher
au invins, se poate spune, chiar fdri luptd,
aceste prin:ei* Dir,r"l imbrlca fr:acnl qi se plimba -agilat, incapabil si-gi -
dii si l-a indreptal intr-o ascensiune excep{ional de accen_ st:ipineasci emotia. Deseori glumea ci se va ldsa de con-
tuatd cdtre bucuriile superioare ale interpretdrii, ,certe pentru a face agricultur5. Dar aceste agitafii dispS-
ale
tdrii adevdratului fundament al operelor care constituiec6u_ re,qu. ca prin farmec in momentul in care se a$eza pe scaun
special temeliile muzicii. La Filarmonica, in
ultima fazd a, in fa{a claviaturii. l5sind loc unei perfecte stipiniri qi
dezvoltdrii lui Lipatti, intilnitd la concertul concentrdri."
dirijat la X2 oc_
tombrie de maestrul George Georgescu cu
mlddioasa ener_ La 10 februarie 1942, Dinu prezinti un nou recital la
gie qi ritm general, ni s-a pdrut situatd
deosebit cie srrs, Atenerll Rom6n. cu lucriri de Hdndel, Scariatti, Ravel.
in scara de posibititdli a interpretdrii iui Bach. Conce::_ Liszb, tsrahms, Chopin.
trare. individualizare sonord a fiecdrui ton,
recuiegere t{_ Exigentul critic Emanoil Ciomac scrie :
presivi, probitate artisticd rard, mecanism cu
de*,vir""ire ,,Acest nivel aL unni rafinat, al unui virtuoz excep-
consacrat operei, iar nu succesul pur digital, 'iion:ri cultir.'at si sagace
ne_aLl zugl_Hvit dupa pf,rerea noastril i.si
mai ldmurit par.cd decit oricind clasa lui Dinu
Lipatti care, gdseqte afinit5liie cele mai - proprii in mnzica - al
secolului
nu se va abate, sintem sigur, nici cle-acum
inainte din carea XV[il-Iea, ;i cea modernS francez5. Cind spunem secolu]
strict muzicatd gi artisticd pe care gi_a croit_o a1 KVTiI-lea, cuprindem qi mirelia 1ui Bach gi Hindel, pe
in lumea rc*
maneascd a pianului.,, lingii infinita grafie poetici a lui Scarlatti, compozitori ce
Dupi acest concel.t atit de bine primit de public figun'au in prograrn. Intiiul cu un coral qi o siciliani (date
presa de specialitatc, Dinu l_ipatti va ;i rle irr supl.imetrtc care ne-au plScut mai presus cle toate), ai
pleca intr-un nol,r
turneu peste hotare, impreund cu Filarmonica doilea cu o snitd in re minor aicdtuitd din preludiu, fugi,
bucurery-
tean5. allenlan .e, courante. aria cu varialiuni, presto, toate in
In program figurau Cctncerl,inct-ul sdu Concerttt.{" aceeasi tonalitate 5i aceiaqi caracter, ceea ce d5. naqtere
$i i.n, unei anr-rmite monotonii. Scarlatti cu trei desfdtltoare so-
re minor de Mozart, iar la apelul entuziasmat
al pubiicrili:ir rlate, Le tambeaz+ d,e Couperin de Maurice Ravel... in spe-
Lipatti va mai cinta Concertul de Grieg.
cial ?occato a fost minunat pusl in valoare de prodigiosul
i30
r,)t