pretr in muzic5.

Din punct
de vedere ritmic, aceeaqi facul-
tate de reinnoire.imbelgugatl
iqi dd roadele. ,,Prin concertul de astdzi se serbeazd doudzeci de ani
dour piane qi orchestrd., srmyon;.aiotncertq,ntdScrisd pentru de Ia infiinlarea SocietSlii Compozitorilor RomAni. O min6,
prernaturS abilitate resursere folosegte cu de tineri necunoscuti au purces Ia drum in anul 1920,
atit de feiurite qi au iib"i"
ale pianului modern. Rop6fsls avind drept capital doar dragostea de frumos, entuziasmul,
sau picdturile pianelor, in_
vdluitoarele sonoritl_fi de gi dorinla neinfrinatd de a zdmisli, dupd grea cumpdn5 a
simpla irrrollr" a orchestrei,
promptitudinea qi relieful
rlspunsurilor, sugestiile ritmice rdzboiului intregirii, o arti muzicali romAneascS. Cu acest
trle care le repercuteazir orchestra sau neinsemnat capital qi cu girul marelui nostru dascdl George.
r.ocile ei au intotdeauna ecoul le primegte prin Enescu, urcdm de atunci, incetul cu incetul, greul pripor
expresiv bine definit, por_
nind din intenfii formulilte al n5zuintelor noastre. Iar cind vom ajunge la popasul
"igu" ii "t
iu. i., accentere cere
rnai temerarc cu hotdritor, de la care nu ne va mai fi ingSduit sd rivnim la
r;,t,fi[i,.::Ti"_T
card dc diricultelf ;::ililjil
prima oarte viguros construitd ;l;"; atingerea virfului indepdrtat, vom avea cel putin mul{u-
gi apdrincl ca o adevrratd mirea, privind inapoi spre vale, cd o mici parte de drum
trazA a 1ucrdrii, fie.in.finaluj
a";af.mi"d fantezie pi spi_ a fost desfundatd. Dar iati cd valea rdsunl din nou cle
ril.uale combindri de ritm qi zarvd Ei de chiote, ca acum doudzeci de ani, iar pe cd-
i".t";;"ntare, Simforziu con_
ce'v'tctntd a fost redat,
cu brio gi siguranfa gi deosebit rarea ingustd alearga urcind o altd ceati de tineri ce se
Dna L,Iadeleine Cantacuzino accent. iau la intrecere pentru a-gi croi drumul spre culme. Cu
il ai ifprtti au creat ansarn-
bir-rlui de piane toatd justa acelagi dor de frumos, cu acelaqi entuziasm, ca1c5. pe ur*
valoare acceptata cle compozi-
tor, oblinind un succes categoric.,, mele inaintagilor 1or. Ii vor intrece, desigur, cdci bdtdtur'a
(Romeo Alexandres fdcuti de aceqtia Ie uqureazd sarcina. Aceqti tineri sint
Tlniuerstd literar, l0 mai
19"11.) prezentali astdzi, in programul de sdrbd.torire a Societdtii
I-a 8 mai 1941, sub auspiciiie Compozitorilor RomAni. Ei au datoria si-gi spund avln-
Societd[ii Compozitorilor tatul 1or cuvint, pentru cd ei sint rodul ndzuinlelor qi
RomAni, se organizeazd in sala
Ateneului Rom6n un con- grijilor acestei societdfi. To!i, in afarS de Zeno Vancea,
cert festiv cu prilejul omagierii
, ZO a" ani de Ia infiin_ sint ieEili din qcoala romAneascd intemeiatd de ctitorii Sc-
{area acestei socictlli. frrolru_rl
susllnut de Or_ ciet6{ii Compozitorilor RomAni. Cea mai mare parte din*
ctresfi'a simfonicl Radio nflatl "st"
sub bagheta lui Ionel tre ei nici n-au pdqit granilele fdrii, iar ceea ce scriu este
Perlea.
imbibat de iz romAnesc, intrevdzindu-se personalitatea fie-
ln program figilrau lucriri
cle Cc.rnstantin Siivestr i, Zeno cdruia ce se va dezvolta treptat, pe mdsura vremii... Sdm-
Vancea, Paul Constantinescu,
Ion Dumitrescu, Dinu Lipatti, fonia I a lui George Enescu, aldturi de operele tinerei noas-
concertul incheindu_se cu Simfonia tre generalii muzicale, trebuie socotitd in acest prograrn
George Enescu.
I in mi bemol de
drept un simbol qi drept o pildd. Un simbol aI vegnicei ti-
Cu acest prilei, Mihail Jora, vicepreqedinte nereli artistice a marelui nostru inainta; Ei o pildd de
tdfii Compozitorilor RomAni, rostegte al socie_ muncd, de congtiin!5 Ei de cinste profesionald gi omeneascd,
o caldd alocufiune. pe care George Enescu, dup6 ce a dat-o generaliei noastren
126
1 ar: